Sunteți pe pagina 1din 2

Juncă Cătălin,

ET.173c
Sarcini de lucru individual
Sistemul solar

1.Unde trebuie căutate pe cer planetele Mercur şi Venus?


Planeta Venus poate fi văzută pe cer ca o stea strălucitoare
Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare.

2. Cât timp şi la ce înălţime maximă pot fi observate pe cer planetele Mercur şi Venus
la Chişinău?
Planeta Venus poate fi observată dimineaţa înainte de răsăritul Soarelui ori seara după
apusul Soarelui.
Planeta Mercur poate fi văzută timp de cel mult o oră, aproape de orizont, fie seara la
vest după apusul Soarelui, fie dimineaţa la est înainte de răsăritul Soarelui.

3. Explicaţi succesiunea fazelor planetei Venus.


Planeta Venus trece prin faze asemănătoare Lunii noastre, doar că pe cele ale planetei
le putem observa de regulă doar prin telescop. Măștile sub care Venus ni se dezvăluie depind
atât de procentul de iluminare al discului său, cât și de mărimea lui relativă. Cele două tind
să se compenseze, producând o strălucire cvasi-constantă în decursul timpului: când
diametrul său unghiular crește, procentul de iluminare scade și viceversa. Variația în
diametru aparent se datorează depărtării ei schimbătoare: planeta ne apare la dimensiune
maximă atunci când se apropie cel mai mult de Pământ, așa cum o va face la începutul lunii
următoare. Doar că pozițiile sale extreme sunt aproape imposibil de observat, planeta
apropiindu-se și într-un caz și în celălalt prea mult de Soare, în lumina căruia se va pierde
curând- iluzia unui efect de perspectivă
4. Care sunt consecinţele efectului de seră pe planeta Venus?
Temperatura înaltă de la suprafaţă este rezultatul efectului de seră provocat de dioxidul
de carbon din atmosferă.

5. Ce reprezintă renumita „pată roşie” de pe Jupiter?


În atmosferă s-au pus în evidenţă benzi roşiatice întunecate de nori, paralele cu
ecuatorul, şi pete de diferite dimensiuni, printre care este şi renumita pată roşie, ale cărei
dimensiuni depăşesc diametrul Pământului. Ea pare a fi un vârtej enorm şi stabil în
atmosferă.

6. Descrieţi şi explicaţi ce reprezintă inelele planetei Saturn.


O particularitate caracteristică a planetei Saturn o constituie inelele sale, observate
pentru prima dată de Galileo Galilei. S-a constatat că inelele se rotesc în planul ecuatorului şi
sunt despărţite prin intervale întunecate numite „diviziuni” (Cassini, Encke etc.). Inelele au
lăţimea de zeci de mii de kilometri, iar grosimea de la 2 până la ~20 km. Acestea sunt
alcătuite dintr-un număr enorm de particule solide, praf şi gaze.
7. Care este particularitatea mişcării de rotaţie a planetei Uranus?
Uranus are perioada de revoluţie de 84 de ani. Masa planetei este de 14,6 ori mai mare
decât masa Pământului. Ca şi celelalte planete gazoase, Uranus se deosebeşte prin rotaţia sa
rapidă în jurul axei, cu perioada de 10h 49m. Planul ecuatorului este înclinat cu 98o faţă de
planul eclipticei, din care cauză Uranus are sensul retrograd de rotaţie şi produce impresia că
se rostogoleşte pe orbita sa.

8. Descrieţi cum a fost descoperită planeta Neptun?


Planeta Neptun a fost descoperită pe cale teoretică de către Le Verrier şi Adams şi
observată pe cer, în 1846, de astronomul german Galle. Ea poate fi văzută numai prin
telescop.

1. Pot fi observaţi asteroizii pe cer cu ochiul liber?


Asteroizii nu pot fi văzuți cu ochiul liber pe cerul nocturn, ci doar cu telescoape adecvate
Asteroizii apar pe cer ca nişte stele slabe ce se deplasează foarte lent pe bolta cerească,
descriind bucle aparente, asemenea planetelor superioare.

2. Cum se poate deosebi pe cer un asteroid de o stea?


Majoritatea asteroizilor sunt concentraţi între orbitele planetelor Marte şi Jupiter,
formând centura principală a asteroizilor. Există şi asteroizi ale căror orbite se extind
dincolo de centura asteroizilor. De exemplu, asteroidul Icarus la periheliu este mai aproape
de Soare decât Mercur.

2. Care este numărul aproximativ şi masa totală a asteroizilor cunoscuţi astăzi?


Masa totală a asteroizilor cunoscuţi este ≈ 4 · 1021 kg sau de aproximativ 20 de ori mai
mică decât masa Lunii şi împreună ar forma o planetă cu diametrul de numai circa 1 500 km.