MIJLOACELE INTERNE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI

1.Identifică în textul dat cuvintele derivate:

a)Înălțimile micuțe sunt molatice și se conturează limpede pe cer.Fagul ține adăpost

brădetului și se împuținează, fiindcă cel tinerel nu mai poate răzbate.Când umblu voinicește
pe lângă fagii străvechi, văd puzderia brăduilor și brădanilor năzuind în sus.Replantarea
aceasta de la Dumnezeu e puternică.În toamna asta, au început tăieri ale păduriștii
întunecoase.Singurătatea este completă.Se alungă mierle prin tufișuri, huruie
ciocănitori.Pădurarul și hăitașii stau lângă căruță.Deodată, in desimea de sub noi, sună
mugetul cerbului.

b)Iubesc pădurea cu patimă și ori de câte ori intru în ea sunt alt om.Se deșteaptă în
mine obscure sentimente de siguranță, de plinătate, de farmec ireal.Întârzii de bunăvoie pe
coclauri cu frânturi de codri.Într-o zi, mi-am lăsat brișca în paza pădurarilor și m-am afundat
mai departe,Ademenit de liniște și de frumusețe, m-am lăsat jos, la tulpina unui gorun falnic
într-o poiană.

c)Moți, pisoiașul, este lovit.L-a legat de căpușor.I-a lăsat afară numai boticul, o
urechiușă și un ochișor.I-a făcut pat dintr-o lădiță de zahăr, în care a pus salteluța și pernița
păpușii.

d)Uite, ca ieri mi-aduc aminte de înserarea aceea, de melodia noastră trăgănată pe care
o cântam cu glasuri așa de mișcate...Și cu cât mă apropiam de locul unde m-am născut, cu atât
se deșteptau amintirile copilăriei, vii și luminoase, parcă răsăreau din împărăția uitării prieteni
pierduți, care mă salutau cu zâmbete de bunătate.

2.Subliniați din lista următoare doar cuvintele formate cu sufixe: știucă, știulete, brutar,
țărănesc, noroi, inelar, antilopă, sare.

3.Subliniați doar termenii ce aparțin familiei lexicale a cuvântului ALB: albeață, albină, albie,
alburiu, albuș, albanez, albastru, a înălbi, înălbitor, înălbire.

4.Alcătuiește familia lexicală a substantivului GRĂDINĂ.

5.Explicați cum s-au format următoarele derivate: butoiaș, căruțaș, cetățenesc, florăreasă,
olteancă, ostășește, a reînființa, soțioară.

6.Scrie câte un derivat cu sufix augmentativ și unul cu sufix diminutival de la cuvintele: băiat,
copil, carte, casă.

7.Formează, cu ajutorul prefixelor, antonime de la următoarele cuvinte: adevăr, succes, a

completa, a săra, moral, decent, normal, prudent, continuu, înfrunzit.

8.Identifică în textele următoare cuvintele compuse:

a)Astăzi ne-am sculat dis-de-dimineață ca să mergem la cumpărături.Pe tarabe, toamna

ne binecuvântează cu bogăția ei: roșii, vinete, castraveți, ardei grași, cartofi, conopidă,
pătrunjel, mărar, leuștean, gogonele, mere, pere, prune, struguri atârnând în vrejuri de viță-de-
vie.Era un valvârtej de culori încântătoare și de miresme îmbătătoare.Am privit ca un pierde-
vară la agitația fascinantă a pieței.

b)Înaintea blocului-turn în care locuim, este o grădiniță.Dimineața,când mergem să

facem cumpărături, trecem pe lângă un strat de regina-nopții și gura-leului, plantate de vecinul
nostru de la etajul al unsprezecelea.Dumnealui cunoaște efectele binefăcătoare ale plantelor
medicinale și ne-a vorbit fermecător despre plantele ocrotite de lege: floare-de-colț, crinul-de-
pădure, sângele-voinicului, coada-zmeului.

c)În curtea școlii este un du-te-vino.Se apropia așa-zisa expediție din Piatra-Craiului și
toți cei optsprezece membri ai echipajului școlii erau nerăbdători să vadă flora și fauna, dar
mai ales sperau să poată mângâia caprele-negre.Și-au pregătit nu numai bagajele, ci și trusele
de prim-ajutor, fiindcă muntele este greu de cucerit.

9.Construiește câte un enunț prin care să ilustrezi următoarele cazuri de schimbare a valorii
gramaticale:
a)substantiv provenit din adjectiv;
b)adverb provenit din adjectiv;
c)adverb provenit din substantiv;
d)adjectiv provenit din verb la participiu.

10.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din exemplele de mai jos:

a)Învață conștiincios la toate materiile.
b)Ziua mea de naștere este în aprilie.
c)Ziua mergeam pe plajă, iar noaptea mă plimbam.
d)Purta un tricou albastru.
e)Admira albastrul infinit al cerului.
f)Vorbește bine în engleză.
g)I-a mulțumit pentru binele pe care l-a făcut.
h)Era un bărbat bine.
i)El este bătrân.
j)Un bătrân avea părul alb.
k)Of, ce obosit sunt!
l)Are un of la inimă.
m)Eu sunt un elev ordonat.
n)Anul acesta vom învăța despre eul liric.
o)Are un caiet frumos.
p)Scrie frumos.
q)El a luminat camera cu un bec.
r)Camera luminată se vede departe.

11.Folosiți în enunțuri, cu valorile indicate între paranteze, următoarele cuvinte:

a)deschis(adverb, adjectiv, verb la participiu);
b)șapte(numeral, substantiv);
c)frumos(adjectiv, adverb, substantiv)

12.Identifică ce parte de vorbire sunt cuvintele subliniate mai jos:

 Câinele rău l-a mușcat rău pe un rău.
 Toamna se numără bobocii.
 Într-o toamnă aurie, am auzit multe povești.
  Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește.
 La omul leneș nici boii nu trag.
 Se zăreau urmele pașilor unui uriaș.
 Trenul urma să intre într-un tunel uriaș.
 Privea obosit picăturile de ploaie.
 Avea mintea unui om obosit.

13.Alcătuiți propoziții în care cuvintele BLÂND și IUTE să fie adjectiv, adverb și substantiv.

14.Explicați cum s-au format cuvintele: umilință, mersul, zgârie-nori, cincizeci, fotosinteză,
Delta Dunării, școlărime, movul, ADN, arhicunoscut.

15.Identifică în textele de mai jos, cuvintele formate prin derivare, compunere și conversiune:
a)Înțelegeam din zâmbetul sâu stins cât de mult o mâhnește că nu-și poate ajuta
întotdeauna aproapele, deși o mulțime de oameni s-au bucurat de binefacerile dărniciei sale și
ea ajunsese cunoscută în peste douăzeci de sate, fiind considerată mama tuturor suferinzilor.

b)Tânărul începu să se posomorască când simți că dorinței sale de a-și vedea visul
realizat mai devreme i se adăuga temerea că nu va ști să-și îndeplinească întotdeauna corect
datoriile ce-i vor reveni.

c)Dumitrică și Magdalena treceau în ograda vecinului lor, Oprea, unde se aflau

rânduiți douăzeci și trei de stupi, cu câte douăsprezece rame.Magdalena își nota explicațiile
unchiului Oprea, iar Dumitrică, firește, nu se lăsa mai prejos.Fiecare unealtă îl atrăgea.

d)Cred că aș putea să înșir câteva sute de mirosuri ale ierbii, în funcție de ceasurile
zilei, de ploaie, de soare, de anotimp, de pământ, de umbră, de înălțime, de gradul de
umezeală ori de uscăciune.Aș putea deosebi acum, bănuiesc, cu ochii închiși, murele oloage
de murele crescute în tufe, foșnetul unui fag de foșnetul unui brad.În schimb, multe din cele
trăite s-au estompat, lăsând în urmă goluri, ca într-o pădure arsă pe jumătate.Această
descoperire mă obligă să admit că memoria mea seamănă acum cu o oglindă spartă, care-mi
restituie frânturi de viață.

e)Pământurile, altădată împădurite, erau acum golașe, iar poluarea crescuse.Sătenii,

ajutați de copii, plantaseră câțiva pomișori, dar eforturile lor nu au îmbunătățit prea mult
situația dată.

f)Noaptea se lăsase peste satul amorțit.Ultimii rătăciți prin pădure coborau agale pe
poteci înguste.Toate zgomotele deveniseră stinse.Se mai auzea arara fâșâitul câte unei
păsări.Doar privighetoarea, vestita cântăreață a nopților de vară, își risipea delicat trilurile în
noaptea înstelată.

g)Pe aleile tăcute ale parcului era un covor de frunze îngălbenite.Nu se mai auzeau
pașii copiilor zgomotoși de astă-vară.Natura părea încremenită.Soarele devenise mai palid.

h)Drumurile păreau ninse.Albul lor strălucitor îți lua vederea.Aveai impresia că te afli
în Pădurea-Adormită și că se vor ivi vietăți ciudate.