1.

Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri,
Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri,
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri,
C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.

Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare
Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare.
El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu
Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu!
(Vasile Alecsandri, Gerul)
1. Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii. 2 puncte
2. Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 2 puncte
3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte
7. Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.
4 puncte

2.
Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.
În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; Din zare se întinde o punte argintie
El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Pe care se îndreaptă vaporul legănat,
Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. Ce calcă orizonul cu stele semănat.

În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.
Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; În baie azurie Sicilia se scaldă;
Sehastru ce cunoaşte al globului mister, Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,
El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer. Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.
(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)
* Calabria – regiune a Italiei meridionale
* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă
* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în
apropiere
* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2 puncte
2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca. 2 puncte
4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală.
4 puncte
5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată. 4 puncte

3.
Nenorocita privighetoare
Cu toate-acestea, am nădejdi bune,
Cânta-n pădure a ei durere,
De nu îţi pare lucru prea greu,
Natura-ntreagă da ascultare,
La nişte reguli a te supune,
Tot împrejuru-i era tăcere. [...]
Luând de pildă cântecul meu."
Un măgar mare ce-o ascultase,
Atunci începe cu bucurie
Şi ca un aspru judecător
Un cântec jalnic şi necioplit,
Capul pleoştise, sau râdicase
Încât de aspra lui armonie
Câte-o ureche,-n semn de favor,
Toată pădurea s-a îngrozit.
Ieşi-nainte să-i dea povaţă,
Privighetoarea, fără sfială,
Şi c-o neroadă încredinţare:
Zise: „Povaţa e în zadar;
„Am fost, îi zise, aci de faţă,
Căci d-aş urma-o, nu e-ndoială
Dar zău nu-mi place a ta cântare.
Că eu în locu-ţi n-aş fi măgar”.

(Grigore Alexandrescu, Privighetoarea şi măgarul)

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cap. 2 puncte
2. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”. 2 puncte
3. Scrie forma acceptată de DOOM2 a cuvintelor râdicase şi favor. 2 puncte
4. Precizează valoarea expresivă a adjectivului nenorocită, din primul vers. 4 puncte
5. Transcrie două sintagme/ scurte fragmente care conţin imagini artistice diferite. 4 puncte
6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în strofa a doua. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa finală (morala fabulei). 4 puncte
9. Argumentează apartenenţa poeziei la genul epic, prin prezentarea a două trăsături identificate în text. 4 puncte