O bucată de lut

Am luat o bucată de lut într-o zi

Şi am frământat-o încet;
Şi sub apăsarea degetelor mele
Ea s-a lăsat modelată de voinţa mea.

M-am întors după câteva zile:

Am simţit lutul întărit,
El mai păstra încă forma pe care i-am dat-o
Dar n-am mai putut-o schimba.

Am luat o bucată de lut viu

Şi am format-o uşor zi de zi,
Modelând-o măiastru cu mâinile mele
Într-o inimă vie de copil.

M-am întors peste ani:

Şi-am văzut un adult.
El mai pastra încă forma imprimată în copilărie,
     Dar eu nu l-am mai putut schimba.

              (Anonim)