Moara cu noroc, Ioan Slavici – Elemente de compozitie

COMPOZITIE, SIMETRIE INCIPIT – FINAL

Nuvela este alcatuita din 17 capitole, fara titlu. Compozitia operei este circulara, prin
realizarea simetriei dintre incipit si final. Acest lucru se obtine prin interventiile personajului
reflector – mama Anei. Incipitul in medias res are valoarea unui prolog si pune in lumina conflictul
dintre doua generatii, avand, totodata, si valoare anticipativa prin avertismentul batranei (“Omul sa
fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit.”), iar
finalul este inchis, previzibil si dramatic. Vorbele bătrânei din primul capitol intra în relatie cu finalul
nuvelei, care se termină tot cu vorbele dânsei, de data aceasta cu scop conclusiv si moralizator
(“asa le-a fost data”). Batrana este un “alter ego” al autorului, vocea delegate de acesta sa prezinte
propria conceptie despre viata, ea nu are identitate si este denumita simbolic astfel pentru a se
evidential intelepciunea ei izvorata dintr-o ampla experienta de viata.

TITLU
Titlul operei costituie un reper spatial. “Moara cu noroc” este numele hanului aflat intr-o
vale, la o rascruce de drumuri. Aceste detalii anticipeaza involutia protagonistului, rascrucea de
drumuri indicand momentul de cumpana din viata lui Ghita. Titlul contine un substrat ironic,
intrucat moara “macina” destinele personajelor, iar toposul ales aduce nenorocirea.

SUBIECTUL
In expozitiune, Ghita, nemultumit de conditia sa sociala, decide sa abandoneze traiul linistit
din sat si sa ia in arenda hanul “Moara cu noroc”. Sederea sa la han este conditionata de aparitia lui
Lica Samadaul – intriga nuvelei, un om de temut, care il atrage pe Ghita in afaceri ilegale, ce
declanseaza conflictul interior si tulbura linistea familiei. Desfasurarea actiunii prezinta procesul
instrainarii carciumarului de familia sa si al dezumanizarii provocate de dorinta de imbogatire prin
complicitatea cu Lica. Punctul culminant are loc atunci cand, de Paste, Ghita prefera sa isi lase sotia
singura cu Samadaul, ea nestiind ca Ghita merge dupa jandarm. Dezgustata, Ana i se daruieste lui
Lica. Deznodamantul este tragic. Ghita o ucide pe Ana si este omorat din ordinul lui Lica; hanul este
incendiat, iar Lica se sinucide pentru a nu fi prins de autoritati.

TEHNICA ANALIZEI PSIHOLOGICE

Slavici a folosit mijloace de investigatie psihologica, precum: scenele dialogate, monologul
interior de factura traditionala si acela realizat in stil indirect liber, introspectia, notatia gesticii, a
mimicii si a tonului vocii. Prin intermediul monologului interior sunt redate gandurile si framantarile
personajului, realizandu-se autocarcterizarea: “Ei! Ce sa-mi fac?... Asa m-a lasat Dumnezeu!... Ce sa-
mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?”. Redarea gandurilor personajului se
realizeaza in stil indirect: “Vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii”.