MĂSURAREA VITEZEI VERTICALE

LUCRAREA NR.2

1. Scopul lucrării

Prin realizarea acestei lucrări, se asigura experimentarea metodei barometrice de

măsurare a vitezei verticale de zbor precum si cunoaşterea instalaţiilor utilizate in acest scop.
Totodată, se asigura formarea deprinderilor practice privind mânuirea instaltiilor precum si
explicarea erorilor care apar in procedeul de măsurare.

2. Partea teoretica a lucrării

2.1. Metode de măsurare a vitezei verticale de zbor

Pentru măsurarea vitezei verticale a aeronavelor se pot utiliza mai multe metode :

a) Metoda barometrica - se bazează pe legătura dintre presiunea statica p si altitudine.

respectiv
1 dp
V  * (1)
pg dt
Aceasta metoda mai are la baza si liniaritatea dependentei dintre viteza de curgere a
gazelor prin tuburi capilare si căderea de presiune de-a lungul acestora exprimate prin legea
lui Hagen - Poiseuille. Aparatul care foloseşte aceasta metoda se numeşte variometru.

b) Metode indirecte
- metoda derivării altitudinii de zbor
- metoda integrării componentei verticale a acceleraţiei
Dintre metodele prezentate anterior in aviaţie, cele mai utilizate sunt metoda
barometrica si metoda integrării.

2.2. Teoria aproximativa a variometrului

Caracterstica principala a unui variometru este tubul capilar 7 care face legătura intre
priza de presiune statica 6 si vasul termostatat realizat de carcasa etanşa a aparatului 9.
Capsula manometrica e legata direct la presiunea statica prin conducta de pres.8. Daca
variometrul e ridicat cu viteza Vv, inaltimea H creste, presiunea p scade, dar presiunea pi din
incinta termostata 9 din cauza căderii pe capilarul 7 ramane mai mare decât p, p 1>p. Deci,
asupra membranei va acţiona presiunea  p = p1-p>>0, care o va deforma.
La coborâre, p>p1, iar p va schimba semnul, astfel incat mecanismul se va deplasa in
cazul opus cazului de la urcare. In zbor orizontal p 1=p, deci p=0. Rolul vasului termostat
este de a menţine temperatura constanta in interiorul aparatului pentru a nu se produce erori.
Pentru a deduce caracteristica statica a variometrului se folosesc următoarele notaţii:
v=volumul carcasei;
l si D =lungimea si diametrul capilarului;
=coeficient de vascozitate a aerului;
p, , T= presiunea, greutatea specifica si temperatura aerului din atmosfera;
p1, T1 - presiunea, greutatea specifica si temperatura aerului din carcasa de volum v, de
grutate G =v 

1- ac indicator
2- roata dinţata
3- sector dinţat
4- mecanism biela manivela
5- traductorul manomeiric
6- priza de presiune statica
7- tub capilar
8- conducta de presiune
9- carcasa etanşa a
aparatului

dG
Viteza de variaţie a greutăţii aerului din volumul v este egala cu cantitatea de aer
dt
 c D 2V
care traversează orificiul capilarului in unitatea de timp, adică unde  c e
4
greutatea specifica aerului din capilar. In acest caz se poate scrie relaţia :
dG  c D 2V d
   (v 1 )
dt 4 dt
Viteza V de curgere aerului prin capilar e data de legea lui Hagen - Poiseuille :

D2
V  ( p1  p ) (2)
32l
Considerând v=ct. din (2) si (3) se obţine :
d  D 4
 1  c ( p1  p ) (4)
dt 128lv
de unde aplicând ecuaţia lui Clapeyron scrisa pentru aerul din carcasa sub forma:
p1   1 RT1 se obţine :
d  D 4
 1  RT1 c c ( p1  p) (5)
dt 128lv
 128lv
Daca se notează cu   constanta de timp a vanometrului si cu p=p1-p
RT1 1 D 4
dp dp dp1 dp dp
,   ecuatia(5)devine :   p   (6)
dt dt dt dt dt
iar funcţia de transfer a variometrului are forma :
p ( s ) s
Y  
p( s) s  1
adică un element diferentiator de gradul 1.
 H 
Cum intrarea p= p(H(t)) din aproximaţia Laplace p  p 0 exp  
 RTmed 
Pentru Tmed.=ct diferentiem presiunea statica, obţinând:

dp p0  H  dH p dH p p
  exp       H    Vv (8)
dt RTmed  RTmed  dt RTmed dt RT med RTmed

Din (6) si (8) rezulta:

dp p
  p   Vv (9)
dt RT med

unde Sv este coeficientul de amplificare sau sensibilitatea variometrului.

Funcţia de transfer a variometrului, definita ca raportul dintre mărimea de ieşire, in
cazul nostru variaţia presiunii, si cea de intrare, viteza verticala, este :
p ( s ) Sv
Y1 ( s)   (10)
Vv ( s )   s  1
adică un element aperiodic cu constanta, de timp  .
Caracteristica statica a aparatului se obţine din (10) daca se ia s =0 :

p p p 128lv
 S v  p   S v V v  Vv   V (11)
Vv RTmed RTmed RTmed D 4

pc
Tinand cont de ecuaţia gazelor perfecte aplicata aerului din capilar :  c  ecuaţia
RTc
(11) devine

p 128lvRTc
p   Vv (12)
RTmed RT1 p c D 4
Facand aproximaţia pc =p si tinand cont ca la etalonarea aparatului in condiţii de
laborator se poate aproxima Tc = Tv = Tmed = To atunci caracteristica statica a variometrului
(12) devine :
128lv
p  Vv (13)
RT0D 4
unde este vascozitatea aerului la temperatura T0.
2.3. Erorile variometrului

Variometrele sunt afectate atât de erori instrumentale, specifice tuturor aparatelor

manometrice cu capsula, cat si de erori metodice. Dintre erorile instrumentale caracteristice
acestui tip de aparat reamintim eroarea de frecare in lagăre care trebuie sa fie cat mai mica.
Acest lucru e necesar deoarece presiunea care se măsoară p e foarte mica (de ordinul zecilor
de mml-H2 O)
Printre erorile metodice cele mai importante sunt:
- erorile datorate inerţiei
- erorile datorate variaţiei temperaturii

3. Aparatura necesara executării lucrării

Se utilizează următoarele materiale : Instalaţia de laborator pt. presiune; Variometrul;

Altimetrul; Surse de alimentare de aviaţie ; Cabluri de legătura ;

3.1. Descrierea instalaţiei de laborator

Instalaţia permite verificarea funcţionarii variometrului se alimentează de la tensiuni

de aviaţie 27 V c.c si 115 V ca. In componenta instalaţiei intra următoarele parti mai
importante :
1 - sursa de alimentare de aviaţie 27 V c.c si 115 V ca;
2 - cabluri de alimentare ;
3 - robinet de comanda a presiunii dinamice ;
4 - robinet de comanda a presiunii statice ;
5 - robinet diferenţial;
6 - Conducta de presiune statica ;
7 - altimetru ;
8 -variometru;
9 conducta de presiune statica
10 - instalaţia de măsura;
11 - indicator de citire a presiunii(0+200mmHg);
12 - indicator de citire a presiunii (>200mmHg);
13 - conducta de presiune ;
14 -pompa de presiune sau vid ;
15 -cabluri de alimentare
3.2. Modul de lucru

-înainte de începerea lucrului se cuplează conductele de presiune intre instalaţia de

măsura si variometru, instalaţia de măsura si altimetru, respectiv pompa de presiune ;
-se cuplează cablurile de alimentare la sursa de tensiune fiind atenţi la tipul ei;
-se înşurubează robinetele de presiune ;
-se alimentează cu tensiunea din 1 instalaţia de măsura 8 si pompa de presiune 12 ;
-se aplica presiune asupra altimetrului si variometrului prin acţionarea robinetelor
-se măsoară cu un cronometru timpul de urcare cu 20 m/s de la 0+1000 m, respectiv
de la 1000+2000.

3.3. Probleme de studiat

Pe timpul lucrării se vor executa determinările :

- cronometrarea timpului de urcare cu 20 m/s de la 0+1000 m, de la
1000+2000 m,respectiv timpul de coborâre cu aceeaşi viteza pe aceleaşi intervale ;
- de ce timpii obţinuţi nu corespund intre ei ?

4. Date experimentale si rezultate

4.1. La urcarea cu 20 m/s 4.2. La coborâre cu 20 m/s

H [m] T[s] H [m] T[s]

0÷1000 2000÷1000

1000÷0 1000÷0

5. Concluzie: