SUBIECTE 2018

· Definiți dreptul administrativ

Dreptul administrativ cuprinde normele juridice ce reglementează organizarea şi funcţionarea
administraţiei publice, pe baza şi în executarea legii.
· Explicați trei drepturi ale minorităților naționale
- dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si
religioase
- dreptul la exprimarea libera a identitatii nationale in toate domeniile vietii politice, sociale,
stiintifice, culturale si economice
- dreptul de a trai liber pe teritoriul Romaniei, de a pastra legaturile traditionale constituite in
decursul istoriei in acele zone ale tarii, unde se regasec in mod traditional
- dreptul de a invata in limba materna, de a beneficia de educatie si invatamant in unitati si
institutii de stat cu predare in limba materna la toate nivelurile, formele si tipurile de invatamant,
in conditiile legii
- dreptul de a alege limba si tipul educatiei copiilor minori
· Ce este consiliul local; meționați trei atribuții
Consiliul Local din România, este o autoritate administrativă autonomă deliberativă, este compus
din primar și consilieri aleși în condițiile legii pe o perioadă de 4 ani.
A)atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau
municipiului
B)atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşuluisau
municipiului
C)atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni

· Atribuțiile primarului (trei)

A)atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului
B) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local
C) atribuţii referitoare la bugetul local

· Comparați competența președintelui consiliului județean cu cea a prefectului

Presedintele consiliului judetean ori seful administratiei publice judetene, reprezinta judetul in
relatiile cu celelalte autoritati publice, prefectul fiind reprezentantul Guvernului pe plan local.
Intre cei doi exista raporturi de conlucrare si colaborare, nu de subordonare.
· Funcțiile președintelui României
-şef de stat – în exercitarea căreia reprezintă statul român în raporturile interne şi externe, încheie
tratate internaţionale, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici etc.
-şef al executivului- alături de Guvern, Preşedintele garantează independenţa
naţională,integritatea teritorială, exercită atribuţii în domeniul apărării – comandant al forţelor
armate şi preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
-garantul Constituţiei şi mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art.80
din Constituţie);
· Actele președintelui României
Preşedintele emite decrete, care se publică în Monitorul Oficial al României
-Sancţiunea nepublicării o constituie inexistenţa decretului
-Decretele sunt acte administrative individuale sau normative, contestabile pe calea
contenciosului administrativ
· Răspunderea președintelui României
Răspunderea politică
-în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei,Preşedintele
României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună,
cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.
-preşedintele are posibilitateade a da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută

Răspunderea penală-punerea sub acuzare pentru înaltă trădare

- Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin doua treimi din numărul
deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă
trădare.

· Atribuțiile guvernului
-Asigura realizarea politicii intrne si externe a tarii si exercita conducerea generala a
administratiei publice
-Asigura executarea legilor prin actele normative pe care le emite pe baza acestora , care cuprind
dispozitii obligatorii pentru toate organele si autoritatile administratiei publice
- Conducerea generală a intregii activitati administrative de pe teritoriul tarii
-Conducerea si controlul activitatii ministerelor si celorlalte autoritati de admin. publice centrale
-Elaboreaza proiecte de legi si le supun spre adoptare Parlamentului
-Elaboreaza anual proiectul bugetuli de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat
-Stabileste programe de protectie a mediului inconjurator si de asigurare a echilibrului ecologic
-Asigura apararea ordinii de drept si a linistii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti
- Organizeaza desfasurarea n bune conditii a alegerilor
· Actele guvernului
1. Hotararile guvernului se emit pentru executarea si organizarea legilor. Au caracter normativ
sau individual.
Hotarari normative- stabilesc reguli juridice pe baza si in vederea executarii legii, aproba
alte acte juridice (hotarari de aprobare a regulamentelor/ normelor)
2. Ordonanțe- vin in temeiul unei legi speciale de abilitare, in domenii care nu fac obiectul
legilor organice.
Ordonante de urgenta- cazuri exceptionale, care intra in vigoare numai dupa depunerea lor
Parlament
Ordonantele au caracter normativ, sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.
Guvernul adopta si acte politice care nu produce efecte juridice.
· Definiți actul juridic administrativ
Actul juridic aministrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o
autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a
executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.
· Descrieți caracterele actului juridic administrativ
1. Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voinţă
-prin această caracteristică, el se deosebeşte de actele contractuale ale administraţiei, fie ele
guvernate de regimul juridic de drept public sau de regimul juridic privat;
2. Actul administrativ concretizează voinţa autorităţii publice ca subiect de drept special, învestit
cu putere publică
-în consecinţă, produce efecte juridice care vor fi guvernate de regimul juridic de drept public
3. Actul administrativ este obligatoriu
-pentru toate subiectele de drept care intră sub incidenţa sa
-pentru autoritatea publică emitentă sau inferioară
-pentru autoritatea publică superioară
4. Actul administrativ este executoriu din oficiu
- poate fi executat imediat după aducerea la cunoştinţa persoanelor interesate, respectiv
publicarea sa, aşadar din momentul din care produce efecte juridice, fără a mai fi nevoie de
intervenţia unui alt act în acest sens.
5. Actele administrative sunt emise
-pe baza legii, în scopul executării sau organizării executării legilor şi a celorlalte acte normative
emise de autorităţile superioare

· Clasificarea actelor administrative

· Dupa criteriul material:
a) Acte administrative normative.
cuprinde reglementări de principiu, formulate în abstract, şi sunt destinate unui număr
nedeterminat de persoane
b) Acte administrative individuale.
manifestarea de voinţă care produce efecte juridice cu privire la persoane determinate, „creează,
modifică sau desfiinţează drepturi şi obligaţii în beneficiul sau sarcina unor persoane dinainte
determinate”
Actele individuale se clasifica in:
-acte creatoare de drepturi şi obligaţii
-acte atributive de statut personal
-acte de constrângere administrativă
-acte administrativ jurisdicţionale
-acte administrative prin care se încheie contracte
B. Dupa criteriul organic:
-acte administrative emise de autorităţile administrative (Guvernul, Preşedintele
Republicii,ministere, consiliile locale, consiliile judeţene, prefectul, primarul etc.)
-acte administrative emise de alte autorităţi publice (aparţinând altor puteri în stat – Parlamentul
sau instanţele judecătoreşti)
-acte administrative prin delegaţie ( emise de persoane private, angajate, sub control statal, în
activitatea de prestare a serviciilor publice)

· Condițiile de valabilitate a actului administrativ

(1) să fie emis de autoritatea competentă şi în limitele competenţei sale
(2) să fie emis în forma şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege
(3) să fie conform cu Constituţia, legile şi actele normative în vigoare
(4) să fie conform cu interesul public urmărit de lege.

· Semnificația avizului conform și a avizului consultativ

AVIZELE CONFORME SAU OBLIGATORII, sunt opiniile pe care organul care adoptă sau
emite un act administrativ de autoritate este obligat, potrivit legii, să le ceară unul anumit organ
al administraţiei publice şi la emiterea actului, trebuie să se conformeze acestuia. Asemenea
avize sunt expres prevăzute de lege, iar lipsa lor atrage nulitatea actului administrativ de
autoritate.
AVIZELE CONSULTATIVE, sunt acele opinii pe care organul care adoptă sau emite un act
administrativ de autoritate este obligat, potrivit legii, să le solicite altor organe ale administraţiei
publice sau unor organisme de specialitate, dar nu este obligat să ţină seama de conţinutul
acestora. Adoptarea sau emiterea fără solicitare şi fară obţinerea acestui aviz; duce la nulitatea
actului, nu pentru că actul respectiv a fost emis fară să se ţină seama de cuprinsul avizului, ci
pentru că nu s-a solicitat avizul, conform legii.
· Definiți contractul administrativ
Actul juridic bilatreal sau multilateral incheiat de structurile administratiei publice cu cei
administraţi, care cuprinde un acord de voinţă generator de drepturi şi obligaţii pentru părţile
contractante, fiind supus şi unor reguli de drept public care fac parte din regimul juridic
administrativ
· Descrieți principalele caracteristici ale contractului de achiziție publică
Contractul de achizitii publice este acel contract administrativ prin care o persoana fizica sau
juridica furnizeaza produse, executa lucrari sau presteaza servicii unei autoritati publice.
Trasaturile contractului de achizitie publica sunt urmatoarele
- este un contract sinalagmatic
- este un contract cu titlu oneros
Astfel, autoritatea publica urmareste achizitionarea unui produs, a unei lucrari sau a unui
serviciu, iar particularul urmareste incasarea contravalorii produselor furnizate, a lucrarilor
executate sau a serviciilor prestate.
- este un contract solemn
- este un contract comutativ
· Definiți funcția publică
Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in
scopul realzarii preorogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala,
administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.
· Explicați specificul raportului de serviciu
Raportul de serviciu al funcţionarului public rezultă din actul administrativ de numire în funcţie.
Raportul de serviciu al functionarului public este caracterizat ca fiind un raport de drept public,
pentru incetarea lui nu este necesar acordul de vointa al partilor, asa cum este necesar in
contractul de munca civil, de drept privat, unde acordul de vointa este una din conditiile esentiale
de existenta a acestui tip de contract
Raportul de serviciu al functionarului public apartine dreptului public, in general, si a dreptului
administrativ, in special.
Reglementarile legale sunt prevazute de Legea nr.188/1999 republicata privind statutul
functionarilor publici, lege care reglementeaza intreg cadrul de activitate a functionarului public.
Acesta este legat de notiunea de functie publica, institutie a dreptului administrativ prin care se
exercita puterea de stat.

· Dați trei exemple de înalți funcționari publici

-secretar general al Guvernului
- prefect
-inspector guvernamental
· Explicați trei drepturi ale funcționarilor publici
1. Dreptul la opinie- libertatea de exprimare, libertatea gandirii si a opiniilor
2.Dreptul la asociere sindicala-se pot asocia liber in partide politice, sindicate sau alte forme de
asocieri
3.Dreptul la greva in conditiile legii- au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale,
economice şi sociale.
4. Dreptul la salariu sporuri si indemnizatii
· Explicați trei obligații ale funcționarilor publici
1. Au indatorarea sa pastreze secretul de stat si secretul de serviciu in conditiile legii
2.Au indatorarea sa-si perfectioneze pregatirea profesionala, fie in cadrul autoritatii sau institutiei
publice, fie urmand cursuri de perfectionare organizate in acest scop
3.Functionarii publici trebuie sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau
documentele de care au cunostiinta in executarea functiei.
· Explicați în ce condiții se poate refuza dispoziția superiorului ierarhic al funcționarului
public

Functionarul public ar mai putea refuza sa faca parte din anumite comisii daca se afla in situatii
de incompatibilitate sau de conflict de interese, conform Legii nr.188/1999 si ale art 94 si urm. si
ale art.79 si urm. din Legea nr.161/2003

· Numirea în funcția publică

Numirea in functie a functionarilor publici este reglementata de art. 62 din legea nr. 188/1999,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si de art. 76-78 din HG nr. 611/2008.
Candidatul declarat admis la concursul de recrutare este numit in functia publica pentru care a
candidat.
Propunerea de numire a candidatului declarat admis se va face obligatoriu, in termen de 15 zile
de la data afisarii rezultatelor finale ale concursului si se va comunica in copie, in mod
corespunzator, candidatului declarat admis personal, pe baza de semnatura, prin scrisoare
recomandata sau scrisoare cu confirmare de primire.
Actul administrativ de numire are forma scrisa si trebuie sa contina:
- temeiul legal al numirii;
- numele functionarului public;
- denumirea functiei publice;
- data de la care urmeaza sa exercite functia publica;
- drepturile salariale;
- locul de desfasurare a activitatii;
Actul administrativ de numire se va emita in cel mai mult 10 zile lucratoare de la data
comunicarii propunerii de numire, iar competenta legala de numire in functie apartine:
- Guvernului, pentru functiile publice de: secretar general al Guvernului si secretar general
adjunct al Guvernului, prefect si subprefect;
- Primului-ministru, pentru functiile publice de: secretar general si secretar general adjunct din
ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, inspector
guvernamental;
- conducatorii autoritatilor sau institutiilor publice din administratia publica centrala si locala, la
propunerea ANFP, pentru functiile publice de conducere generale si specifice;
- conducatorii autoritatilor si institutiilor publice din admininstratia publica centrala si locala care
au organizat concursul - pentru functiile publice de executie generale si specifice;

· Tipuri de răspundere a funcționarului public

-raspunderea disciplinara
-raspunderea contraventionala
-raspunderea civila a functionarului public
-raspunderea penala a functionarului public
· Răspunderea disciplinară a funcționarului public
Incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor de serviciu constituie abatere
disciplinara si atrage sanctionarea disciplinara a acestora
· Sancțiuni disciplinare prevăzute pentru funcționarul public
-avertismentul
-mustrarea
-diminuarea salariului cu 5-10 % pe o perioada de 1-3 luni
-suspendarea dreptului de avansare
-trecerea intr-o functie inferioare (6-12 luni)
-destituirea din functie
· Explicați diferența între delegare, detașare și transfer
DELEGAREA se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care este incadrat
functionarul public, pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an. Delegarea pe o
perioada mai mare de 60 de zile in cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu
acordul scris al functionarului public.
Functionarul public poate refuza delegarea daca se afla in una dintre urmatoarele situatii: a)
graviditate; b) isi creste singur copilul minor; c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical,
face contraindicata delegarea.
DETASAREA se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa isi
desfasoare activitatea functionarul public, pentru o perioada de cel mult 6 luni. In cursul unui an
calendaristic un functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.
Detasarea se poate dispune daca pregatirea profesionala a functionarului corespunde atributiilor
si responsabilitatilor functiei publice, cu respectarea categoriei, clasei si gradului profesional al
functionarului public. Detasarea se poate dispune si pe o functie publica de conducere, daca
functia este vacanta, cu caracter temporar.
TRANSFERUL , ca modalitate a raportului de serviciu, poate avea loc dupa cum urmeaza : a)in
interesul serviciului ( transfer intr-o functie din aceeasi categorie, clasa, nivel, sau intr-o functie
publica de nivel inferior) ; b) la cererea functionarului public ( intr-o functie din aceeasi
categorie, clasa, nivel, sau intr-o functie publica de nivel inferior in urma aprobarii cererii de
transfer functionarului public de catre conducatorul unitatii sau a institutiei publice la care se
solicita transferul.
· Exemplificați 3 situații de încetare a raporturilor de serviciu ale funcționarului public
-Decesul functionarului public
-Daca functionarul public nu mai indepineste una dintre conditiile prevazute de articolul 50 lit a),
d) si f)
-Cand functionarul public a fost condamnat printr-o hotarare judecatoareasca definitiva pentru o
fapta prevazuta de articolul 50 lit h) sau prin care s-a impus aplicarea unei sanctiuni privative de
libertate
· Explicați eliberarea, destituirea din funcția publică și demisia
Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in
scopul realzarii preorogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala,
administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.
Eliberarea din functia publica. Persoana care are in competenta legala de numire in functia
publica va dispune eliberarea din functia publica prin act administrativ, care se comunica
functionarului public in termen de 5 zile lucratoare de la emitere in urmatoarele cazuri:
autoritatea sau institutia si-a incetat activitatea sau a fost mutata intr-o alta localitate, iar
functionarul public nu a fost de acord sa o urmeze; b) autoritatea isi reduce persoanalul ca
urmare a reorganizarii activitatii; d)incompetenta profesionala.
Destituirea din functia publica se dispune prin act administratival pers. care are competenta
legala de numire in functia publica, ca sanctiune disciplinara aplicata pentru motive imputabile:
a)savarsire repetata de abateri disciplinare; b) motiv legal de incompatibilitate cu functia publica.
Demisia. Functionarul public poate sa comunice incetarea raporturilor de serviciu prin demisie,
notificata in scris persoanei care are competenta legala de numire in functia publica. Demisia nu
trebuie motivata si produce efecte dupa 30 de zile calendaristice de la inregistrare.
· Explicați conceptul de contencios administrativ
contencios administrativ, 1. ansamblul mijloacelor juridice utilizate de orice persoană interesată
pentru restabilirea ordinii de drept, încălcată prin acte juridice şi/sau fapte materiale ale organelor
administraţiei publice. C.a. desemnează toate regulile aplicabile în soluţionarea pe cale
jurisdicţională a litigiilor administrative; c.a. cuprinde - în sens organic - litigiile soluţionate de
instanţele judecătoreşti de contencios administrativ (de justiţie administrativă), iar - în sens
material - litigiile în a căror soluţionare se aplică regimul juridic de drept administrativ. Trebuie
făcută deosebire între c.a. subiectiv şi c.a. obiectiv: a) contenciosul subiectiv (întemeiat pe
vătămarea unui drept subiectiv al reclamantului) conferă oricărei persoane (fizice sau juridice)
care se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau
prin refuzul nejustificat al unei autorităţi publice de a-i rezolva cererea corect îndreptată, dreptul
de a se adresa instanţei judecătoreşti competente pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului
pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată; b) contenciosul obiectiv (bazat pe ilegalitatea
obiectivă a actului administrativ) urmăreşte salvgardarea legalităţii generale a activităţii
administrative (fiind un contencios în anulare) ; procedură specială de soluţionare a acelor litigii
în care cel puţin una din părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din cauza
emiterii sau încheierii unui act administrativ, fie din cauza nesoluţionării în termenul legal ori
refuzului nejustificat de rezolvare a unei cereri referitoare la un drept sau la un interes legitim [v.
şi control judecătoresc; excepţia de nelegalitate a actului administrativ; procedura contenciosului
administrativ].
· Explicați conceptul de recurs administrativ prealabil

Recursul administrativ prealabil este o cale de atac inutila, nepotrivita si chiar obstructionista, in
totalitatea ei sau in parte conform parerilor unor critici. Insa un studiul asupra Legii nr.554/2004
contrazice cele afirmate mai sus. Putem spune ca recursul administrative este o realitate ce nu
poate fi negata. Legea stabilieste ca in toate cazurile in care se intenteaza o actiune in contencios
administrative trebuie efectuata procedura prealabila.
Recursurile administrative se grupeaza in doua categorii:
· Recursul gratios
· Recursul ierarhic
Recursul gratios este cel adresat autoritatii care a emis actul vatamator de drepturi, pe cand
recursul ierarhic este cel adresat autoritatii ierarhic superioare celei ce a emis actul. In primul
caz, recursul gratios declanseaza controlul administrativ intern, iar in cazul recursului ierarhic se
declanseaza controlul administrativ extern ierarhic. In situatiile in care autoritatea emitenta se
bucura de autonomie, neavand superior ierarhic, recursul administrativ poate lua forma
,,recursului tutela”, fiind adresat organului care exercita tutela administrativa asupra acelei
autoritati autonome .
· Explicati atributiile unei autoritati administrative autonome -la alegere-, cu exemple
(Consiliu Legislativ, CNSAS, Avocatul Poporului, CNA, ANI,  Autoritatea Electorala
Permanenta, Consiliul pentru Combaterea Discriminarii si altele, dar fara CSAT si SRI,
intrucat le-ati studiat la alte cursuri)
ANI - Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) este o instituție independentă operațional din
România, ce exercită un control administrativ, specializată în verificarea averilor dobândite în
timpul exercitării unei funcții publice, conflictelor de interese și a incompatibilităților.
Agenția exercită următoarele atribuții:
· verifică declarațiile de avere și de interese;
· efectuează controlul depunerii la termen a declarațiilor de avere și a declarațiilor de
interese de către persoanele prevăzute de lege;
· constată că între averea dobândităpe parcursul exercitării funcției și veniturile
realizate în aceeași perioadă există o diferență vădită, care nu poate fi justificată și
sesizează instanța competentă pentru stabilirea părții de avere dobândită sau a bunului
determinat dobândit cu caracter nejustificat, a cărui confiscare o solicită;
 · constată nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul
incompatibilităților;
· sesizează organul de urmărire penală dacă există probe sau indicii temeinice privind
săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală;
· aplică sancțiunile și ia măsurile prevăzute de lege în competența sa sau, după caz,
sesizează autoritățile ori instituțiile competente în vederea luării măsurilor și aplicării
sancțiunilor prevăzute de lege;
· elaborează studii, analize, întocmește statistici anuale privind declarațiile de avere,
declarațiile de interese precum și cu privire la verificarea acestora, efectuată de către
cei în drept și dezvoltă relații de parteneriat cu persoanele care exercită demnitățile și
funcțiile prevăzute de prezenta lege, inclusiv prin acordarea de servicii de asistență;
· elaborează și difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu, întocmind
propriile materiale în acest sens, având în vedere practica organelor judiciare.
· Descrieti un caz de incompatibilitate sau conflict de interese
Incompatibilitate caz : Dermidie Niţă, inspector şef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Muncă
Iaşi, a fost incompatibil întrucât, în perioada 5 mai 2010 - 11 mai 2011, a deţinut simultan funcţia
publică de şef serviciu Îndrumare angajatori şi angajaţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, autorizări în cadrul ITM Iaşi şi pe cea de membru în Consiliul de Administraţie al SC
Scudas SA, societate comercială din sectorul public, obţinând venituri de natură salarială. El nu a
depus la dosarul de evaluare un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare, informează
ANI.
Conflict de interese caz:Potrivit unui comunicat ANI, directorul executiv din cadrul Agenţiei
Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bistriţa Năsăud Otilia Râpan s-a aflat în conflict de
interese administrativ în condiţiile în care a emis o decizie privind constituirea echipei de
implementare pentru un proiect POSDRU, echipă în cadrul căreia a deţinut funcţia de 'agent grup
ţintă', obţinând astfel, în perioada aprilie 2014 - septembrie 2015, venituri în cuantum de 22.792
lei.
De asemenea, ea a semnat mai multe decizii ce au stat la baza majorării salariului persoanelor
care au făcut parte din echipa de management-implementare în cadrul proiectului, precizează
ANI. Tot în conflict de interese s-a aflat şi Nicolae Ioan Prisecaru, funcţionar public în cadrul
Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură - Centrul judeţean Dâmboviţa, care, în
exercitarea funcţiei de şef serviciu la Centrul local Titu din cadrul APIA, a aprobat, pentru
campaniile agricole 2007, 2008 şi 2009, plăţile pe listele care includeau şi cereri de plată pe care
le depusese în calitate de fermier.