THS11 2017-18 Reciclare PDF

6/11/2018
Tehnologia habitatului sustenabil/ disciplină la alegere/UAUIM an.IV / 2017-18/ titular: conf.dr.arh.Zina MACRI
tehnologia habitatului sustenabil
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului
eco-sistemele urbane/ “sustainable approach”
Metabolism circular/“în buclă”: orice OUTPUT poate
deveni un nou INPUT!
Resurse: -Produs arhitectural/

-rezerve de teren sisteme auxiliare
-energie/ combustibili eco- -Impact de mediu:
-rezerve de apă sistem distrugerea
potabilă, hrană urban resurselor, poluare,
-materii prime acumulare de
-bunuri de consum deșeuri, etc.
reciclarea deşeurilor din construcţii
Industria construcţiilor:
-enorm consumator de materiale
-generator al unei cantităţi semnificative de deşeuri
Reducerea impactului asupra mediului generat de construcţii:

găsirea unor resurse alternative
eficientizarea consumurilor de materiale
reducerea cantităţii globale de deşeuri:
eliminare / arderea deşeurilor
vs.
recuperare = refolosire / co-incinerare în cuptoare pentru
ciment sau termocentrale (recuperarea conţinutului
energetic)
1
6/11/2018
Reducerea impactului de mediu prin transformarea sistemului tradiţional
de gestiune a producţiei dintr-un proces liniar:
producţie utilizare scoaterea, ca deşeu, din circuit
într-unul în “buclă”:
Reducere, recuperare, reutilizare/ refolosire
reciclare = reintroducerea într-un ciclu productiv
Discuţiile în cadrul stabilirii politicilor deşeurilor sunt polarizate de

eforturi pentru definitivarea unei terminologii - deşeu vs. produs - şi
modurile de tratare / recuperare a deşeurilor
- „Traseul” deşeurilor din construcţii
- Posibilităţi de utilizare a materialelor cu conţinut reciclat
Eficienţa reciclării este dependentă de costul materiilor prime înlocuite

şi de găsirea unor pieţe stabile pentru desfacerea produselor obţinute.
2
6/11/2018
Provenienţa deşeurilor în construcţii:
- execuţie/ şantier iniţial

- şantiere intermediare pentru intervenţii
curente
- în special materiale noi de construcţie,
resturi din materialele folosite, deşeuri
tehnologice şi materiale deteriorate,
ambalaje, etc.
- post-utilizare: dezmembrare, demolare

- materiale şi subansambluri reutilizabile
- „moloz” - minerale mixte, zidărie, beton,
lemn, feronerie, sticlă, deşeuri asfaltice
Materiale şi subansambluri reutilizabile - arhitectura ca resursă
Atitudini din timpul fazei de proiectare:
-Design For Deconstruction / Dismantling
-Design For Recycling
3
6/11/2018
Recuperarea arhitecturii/ re-abilitare

-înlesnită de neutralitatea funcţională şi
tehnică, pentru clădiri flexibile, cu capacitate
mare de adaptare
Blaj, reabilitare Palatul Culturii
Recuperarea arhitecturii/ re-abilitare

-Maximă eficiență a utilizării prin reabilitare!
Blocuri de locuinţe colective în Berlin, reabilitate
4
6/11/2018
Recuperarea arhitecturii – Design For Deconstruction
Construcţii puternic prefabricate/ blocuri de locuinţe colective la Viena şi Berlin
Design For Deconstruction
Reutilizarea structurii locuinţelor vacante

(“plattenbauen”, “slab houses”, clădiri din panouri
mari prefabricate din beton armat): arh. Hervé
Biele, Mehrow, Berlin. Costurile iniţiale sunt
reduse cu cca 30%, structura se poate ridica în 7
zile.
5
6/11/2018
Recuperarea materialelor, componentelor, subansamblurilor constructive
- sunt favorizate subansambluri/ materiale rezistente, necontaminate
(decontaminate)
BARNagain project, arch. Rick Hauser
Recuperarea materialelor, componentelor, subansamblurilor constructive
Uşă a vilei “Cuibul liniştit” din cadrul castelului de la Balcic al Reginei Maria/
probabil cumpărată de la un “castel vechi din Orientul Îndepărtat”
6
6/11/2018
Reciclarea în construcţii: legată de ciclul complet “nou – vechi – nou”,

implică o serie de operaţii:
• demontare a subansamblurilor constructive pentru recuperare /

demolare
• sortare pe categorii de deşeuri = produse ieşite din uz
• transport către dispozitivele de reciclare
• tratarea/transformarea în “material brut secundar”
• utilizarea noului “material brut secundar”:
- directă
- reluarea ciclului de producţie la fabricantul iniţial
deşeuri specifice construcţiilor/ deşeuri mixte
-zidărie (corpuri ceramice/ beton, mortar,

tencuieli, vopsitorii)
-beton armat, betoane speciale
-alcătuiri uscate “dry wall”– gips-carton
-metal (oţel structural, armături, tâmplării,
instalaţii, învelitori, placaje, etc.)
-lemn (şarpante, scări, placaje, diverse finisaje şi
piese de mobilier)
-sticlă
-ceramice (învelitori, mobilier sanitar, pardoseli)
-materiale plastice (diverse folii, tâmplării,
conducte)
7
6/11/2018
deşeuri mixte din construcţii şi demolări
„colajul” postmodern / diversitatea materială contemporană: amestec

heteroclit de materiale multi-strat şi materialele compozite, rezultat al
revizuirii cerinţelor (din ce în ce mai restrictive, elaborate şi mai
complexe) de performanţă a construcţiilor
(forma-tech ® wall)
O instalaţie de reciclare a deşeurilor mixte

din construcţii şi demolări conţine, în mod
uzual:
• personal pentru o sortare manuală

preliminară (unde este cazul)
• sită vibratoare pentru pre-sortare pe
dimensiuni
• instalaţie de spălare preliminară şi de
cernere a pământului
• instalaţie de sfărâmare (prin impact)
• separatoare magnetice pentru sortarea
deşeurilor metalice
• baie de apă pentru sortarea aşchiilor
lemnoase
• suprafeţe importante destinate
depozitării materialelor
8
6/11/2018
Contaminanţi ai deşeurilor din construcţii – tratare separată, ca
deşeuri periculoase!
-răşini sintetice (straturi de finisaj pentru pardoseli speciale)

-adezivi pentru membrane hidroizolatoare, pentru tapet sau pardoseli
-grunduri, lacuri, vopsitorii
-tratamente pentru o durabilitate sporită (impregnări ale lemnului sau
ale pietrei naturale)
-contaminări accidentale – uleiuri, hidrocarburi, compuşi chimici toxici,
materiale radioactive
Contaminanţi ai deşeurilor din construcţii
Compuşii organici volatili COV (VOCs - Volatile organic compounds)

– substanţe cu volatilitate ridicată, cu efecte iritante asupra ochilor, nasului
şi gâtului, putând provoca dureri de cap, pierderea coordonării mişcărilor,
greaţă, prejudicii ale ficatului, rinichilor şi sistemului nervos central.
Anumiţi COV sunt clasaţi drept cancerigeni.
Există cca 150 de compuşi cu această proprietate, predominând

hidrocarburile.
9
6/11/2018
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Surse de COV:
-materiale sintetice derivate din hidrocarburi

-solvenţi – fabricarea vopselelor, a lacurilor, cernelurilor şi
adezivilor
-substanţe de curăţare cu solvenţi
-laminarea lemnului şi a materialului plastic
-alte produse folosite la tratarea produselor din lemn (împotriva
umezelii, a insectelor, etc.)
Se acumulează în materiale poroase, în special în covoare, perne sau
mochete, de unde se eliberează în aer, ani de zile de la folosirea
substanţelor ce le-au conţinut.
Cantitatea lor poate fi redusă semnificativ (în mediul interior) prin
aspirare cu dispozitive speciale, filtrante şi prin spălare cu apă caldă.
Exemple de COV:
(metanul)
formaldehida – unul din cei mai importanţi poluanţi ai aerului interior. La
niveluri peste 1000 ppm (parts per million) este letală. Posibil cancerigenă.
Întră în componenţa:
-vopselelor
-diverşilor adezivi
-mobilierului făcut din semifabricate din lemn: PAL, PFL, placaj
-spumelor folosite pentru izolare (spume izolatoare pe bază de uree-
formaldehidă)
-materialelor textile rezistente (perne şi tapiţerii)
-dezinfectanţilor
Umiditatea şi temperatura crescute favorizează emisia de formaldehidă (de
ex. din placajele de lemn aglomerat).
10
6/11/2018
Exemple de COV:
benzenul – folosit pe scară largă, socotit responsabil de declanşarea
leucemiei şi a altor forme de cancer al sângelui.
Amestecurile de solvenţi conţinând benzen (solvenţi "benzenici") intră

în compoziţia diferitelor uleiuri, vopseluri, diluanţi, spray-uri. Se
distribuie în ţesuturile şi organele bogate in lipide (ţesut adipos şi
măduvă osoasă), de unde benzenul este eliberat lent în circulaţie, având
o remanenţă mare.
Alţi solvenţi – metil etil cetona, toluen, xilen, tricloretan (TCA),

tricloretilena (TCE) etc.
Dezinfectanţi (fenoli) ce se găsesc în antiseptice, parfumuri, apă de gură,

aromatizoare.
Contaminanţi ai deşeurilor din construcţii
azbestul
arsenicul – carcinogen, folosit ca pesticid şi ca agent de prezervare a
lemnului.
clorura de vinil – sursa mirosului de “maşină nouă”- material plastic
care emite un gaz carcinogen (cancerigen).
PIGMENŢI:
Pigmenţii folosiţi în timp au fost obţinuţi din materiale astăzi clasificate
ca fiind toxice. Există însă o paletă largă de materiale de substituţie.
Toxicitatea se poate manifesta la contactul prelungit, prin ingerare sau
inhalare.
Au conţinut mare de metale toxice, cu grad important de risc în
sănătate: plumb, mercur, crom, arsenic, bariu, stronţiu etc.
11
6/11/2018
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Contaminanţi ai deşeurilor din construcţii
PIGMENŢI
Plumbul:
Adaos în vopseluri pentru uscare rapidă, durabilitate crescută,
rezistenţă la umiditate şi la coroziune. Încă se mai folosesc vopseluri cu
conţinut ridicat de plumb, în industrie şi la anumite obiective militare.
Cea mai obişnuită cale de intoxicare este înghiţirea prafului cu conţinut
de plumb, în timpul renovării sau al mutărilor.
Se înlocuieşte de cele mai multe ori cu „alb de titan”, care se protejează

cu un strat de silicon sau oxid de aluminiu pentru o mai mare
durabilitate.
O instalaţie de reciclare a deşeurilor mixte

din
construcţii şi demolări conţine, în mod uzual:
• personal pentru o sortare manuală

preliminară (unde este cazul)
• sită vibratoare pentru pre-sortare pe
dimensiuni
• instalaţie de spălare preliminară şi de
cernere a pământului
• instalaţie de sfărâmare (prin impact)
• separatoare magnetice pentru sortarea
deşeurilor metalice
• baie de apă pentru sortarea aşchiilor
lemnoase
• suprafeţe importante destinate
depozitării materialelor
12
6/11/2018
deşeuri minerale mixte (“moloz”) – convertire în agregate
- spărtură de beton
- beton asfaltic (5-10% asfalt)
- sticlă (< 8-10 cm)
- corpuri ceramice (< 10% din greutate)
- piatră
- agregate diverse mixte: lemn, plastic,
materie organică (procent redus)
Agregatele pot fi direct utilizate prin

compactare în lucrări edilitare:
terasamente, umpluturi, pat al căilor de
rulare, strat de bază al pietonalelor,
parcaje, umplutură la fundaţii – în funcţie
de reglementările locale!
Reutilizare ca materiale cu conţinut reciclat
Beton “reciclat” / “second hand” / cu agregate

reciclate:
-granule cu compoziții mixte obținute din
concasarea şi prelucrarea deșeurilor din
construcții şi demolări, cu dimensiuni de la
câţiva mm la câteva zeci de mm
Betonul reciclat (având în componenţă o
cantitate de minim 25% agregate reciclate din
totalul agregatelor) poate fi mai poros, mai
uşor, mai puţin rezistent, dar cu avantajul
reducerii greutăţii şi al creşterii rezistenţei
termice.
13
6/11/2018
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Materialele ceramice sortate, decontaminate:
– refolosirea ca atare este recomandată, fabricarea lor fiind în
sine un procedeu energofag
Materialele ceramice sortate, decontaminate şi măcinate:
– se pot folosi, eventual în combinaţie cu pudra de sticlă, ca
materii prime la fabricarea altor elemente ceramice: cărămizi
de pavaj, tuburi de drenaj, etc.
– pot intra ca adaosuri în componenţa diferitelor materiale
de construcții, cu avantajul reducerii greutăţii şi al creşterii
rezistenţei termice, al sporirii aderenței şi rezistenţei, etc.
gipsul/ gipscartonul
-uşor de recuperat pe şantier şi de separat de
sistemul de susţinere (de lemn sau metalic)
-contaminări frecvente nedorite cu pelicule de
finisare (vopsitorii)
-depozitat ca deşeu produce gaze toxice
(hidrogen sulfurat)
-folosirea lui drept combustibil produce dioxid
de sulf, alt gaz toxic
-resturile de gips-carton trebuie decontaminate/
separate de materialul celulozic (cerinţe de
ignifugabilitate!) şi de alţi contaminanţi
14
6/11/2018
Reutilizare ca materiale cu conţinut reciclat
- mărunțit şi transformat în pulbere, gipsul

recuperat se poate refolosi în procesul
tehnologic de obţinere a gips-cartonului
- gipsul curat se poate adăuga ca materie primă
la clincher în uzinele de ciment
- amestecat în apele tulburi decantează

particulele de argilă sau de nămol
- poate fi folosit pentru a extrage sărurile din
terenurile ce mărginesc străzile stropite cu
sare în timpul iernii
- absoarbe grăsimile de pe pavajele industriale
îmbibate cu substanțe uleioase
Metalele
-au rata maximă de recuperare dintre toate deşeurile din
construcții: aluminiul este 100% reciclabil, iar toate
produsele pe bază de oţel sunt reciclate în procesul
tehnologic!
Metalele au o bună valoare pe piața de reciclare în

comparație cu alte materiale (lemnul şi gipscartonul de
exemplu). Dar, în afară de demolări, cantitatea colectată
posibil de reciclat din activitățile de şantier nu justifică
de regulă cheltuielile pentru reciclare - transport,
depozitare.
15
6/11/2018
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Sticla
-reutilizată întotdeauna ca deşeu tehnologic, putând fi reciclată infinit
fără a-şi pierde calităţile
-material care prin granulare poate fi gradat (mărunțit) într-o gamă largă
de dimensiuni
-se poate sorta după culoare cu tehnologii optice
Sticla – reutilizare
Ca material abraziv în procedeele de sablare

„sandblasting” (pentru curăţarea suprafeţelor şi
îndepărtarea vopsitoriilor de ex.), poate fi folosită sticla
reciclată procesată în particule de la 1,5 mm până la
pudră foarte fină.
16
6/11/2018
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Sticla – reutilizare
Ca mediu de drenaj - particule de dimensiuni între 0,15 şi 0,35 mm.
Ca straturi decorative folosite în amenajări urbanistice - sticla mărunţită
trebuie trecută de mai multe ori prin morile de măcinat pentru a nu fi
tăioasă sau centrifugată pentru a-şi “înmuia" muchiile.
Glass Beach, Broward (Florida) – refacerea plajelor puternic afectate de eroziune, alternativă
la “completarea” cu nisip dragat de pe fundul oceanului
- sticla reciclată expandată – în

componenţa panourilor fono-
absorbante (cu proprietăți acustice)
- Fibra de sticlă – tehnologii sensibile

la contaminanţi (metal, ceramică,
organici).
17
6/11/2018
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului Sticla – reutilizare
Agregate în componenţa materialelor compozite
- plăci compozite (diferite panouri sau plăci

pentru mobilier) – pot avea peste 70 % conținut
sticlă reciclată, aglomerate cu ciment/mase
plastice
Agregate în componenţa materialelor compozite
Pardoseli abrazive din lianți epoxidici în amestec cu agregate

de sticlă:
- rezistenţă mecanică sporită
- înnobilarea texturii
- reducerea cantităţii de liant (= reducerea costului)
Pelicule elastomerice pentru învelitori – avantajoasă este

folosirea pudrei albe din sticlă plană, pentru reflectivitatea
mărită a membranei de învelitoare.
Sticlă asfaltică – “glassfalt” – 5-40% sticlă mărunţită, spălată,

decontaminată, sticlă ce de regulă nu se mai pretează la alte
re-utilizări
18
6/11/2018
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului lemn
Putem vorbi de trei categorii de deşeuri de lemn:
-cele care se pretează la valorificarea materialului - lemn

masiv, resturi de lemn natural dintr-o singură specie
-lemn care se pretează la valorificarea materiei sau

energetică - placaj netratat, panouri, fibre lemnoase
-lemnul cu finisaje speciale (PVC de ex.) sau tratat cu

produse de conservare care trebuie incinerat în instalaţii
echipate cu filtre ale gazelor cu compuşi nocivi
lemn
-contaminanţi metalici inevitabili

-deşeurile lemnoase includ (de cele
mai multe ori…) lemn tratat cu
pelicule de finisare, cu substanţe de
impregnare pentru ignifugabilitate,
cleiuri şi adezivi, etc. - de obicei sub
5% dar pot avea grad mare de
periculozitate
19
6/11/2018
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului lemn – valorificarea materiei
Deşeurile “curate” de lemn decontaminat se pot folosi

la:
- fabricarea lemnului lamelar, tip panel sau pentru
elemente mai mari, nestructurale – prin „încleiere” plăci aglomerate
- fabricarea plăcilor din înlocuitori de lemn, aşchii
fibre sau fâşii – cu lianţi de ciment, răşini, etc.
-din fibre de lemn recuperat:
- termoizolaţii celulozice
- fibre pentru ciment plastic lumber
- materiale compozite – „plastic lumber”
- produse turnate din pastă de lemn, etc.
- „mulch” sau compost, în zonele unde aceste tehnici au

tradiţie (şi dacă nu conţin prea mult lemn compozit)
mulch
hârtie
-Recuperare tehnologică directă - fibrele celulozice
extrase din hârtie se folosesc ca materie primă, pe
lângă celuloza virgină, la fabricarea hârtiei
Hârtia se dizolvă în apă până ajunge pastă, se
extrag contaminanții mari (plastic, metal), se
adaugă substanțe pentru înălbire şi eliminarea
cernelii. Se presează apoi, apa este scoasă şi se
obține hârtia cu conținut reciclat.
Cu fiecare reciclare fibrele devin mai scurte, iar la
o anumită lungime devin inutilizabile.
20
6/11/2018
hârtie
moduri de reutilizare:
-termoizolație celulozică – conținut de material

reciclat până la 85%, posibil de folosit la
construcțiile din lemn, lofturi, depozite, atice şi în
alcătuiri ventilate
-plăci celulozice obținute din reciclarea cartonului

ondulat (sau din 100% hârtie de ziar cu adaos de
săruri anorganice, borax). Materialul obținut este
la rândul lui reciclabil.
-plăci compozite
hârtie
Plăci din ziare reciclate colate între ele; © Mieke Meijer & Dutch design
studio Vij5
21
6/11/2018
Paperpulp – deşeuri de hîrtie amestecată cu apă şi transformată în pastă,

presată şi folosită la fel ca plăcile de lemn
http://www.dezeen.com/2010/06/14/paperpulp-by-debbie-wijskamp/
materiale plastice
folii/membrane, profile de tâmplărie, tuburi/ţevi, ambalaje
Deşeurile de plastic trebuie sortate atent în funcție de tipul de plastic,
deoarece răşinile/aditivii specifici pot deteriora instalațiile de reciclare
(aditivii fiind cei ce stabilesc punctul de topire, consistenţa plasticului
etc.)
22
6/11/2018
Este interzisă publicarea de orice fel (inclusiv pe Internet) fără acordul autorului tipuri de materiale plastice (inscripționate pe produse):
-1 – PETE – polyethylene terephthalate
-2 – HDPE – high-density polyethylene
-3 – PVC – polyvinyl cloride
-4 – LDPE – low-density-polyethylene
-5 – polypropylene PP
-6 – PS – polystyrene
-7 – răşini mixte
materiale plastice - moduri de reutilizare:
amestecul materialelor plastice teoretic imiscibile

– experimente pentru producerea unui tip de
plastic cu performanţe crescute:
- lemn-plastic “plastic lumber”- plăci şi forme
profilate; din material plastic recuperat
(amestecat sau nu cu fibre lemnoase sau de
sticlă)
23
6/11/2018
materiale plastice - moduri de reutilizare:

- fibre - pardoseli sintetice/covoare/termoizolații din împâslitură de
poliester reciclat/textile diverse
- membrane - hidroizolatoare, bariere contra vaporilor etc. (100% din PE
reciclată, de ex.)
cauciuc
Prin măcinarea deşeurilor din cauciuc, natural sau sintetic, se
obține pudreta de cauciuc care poate fi înglobată ca materie
primă în procesul de fabricare a cauciucului sau aglomerată cu
diverşi lianți, formând alte materiale compozite.
24
6/11/2018
cauciuc - moduri de reutilizare:
-recuperare prin co-incinerare
-cauciucul mărunțit se poate folosi ca

pat pentru țevi şi conducte
-pudretă aglomerată cu diverşi lianţi:

pardoseli din cauciuc reciclat, plăci sau
covor - straturi elastice, rezistente la
umiditate şi solicitări mecanice, cu
aderenţă bună.
25

THS11 2017-18 Reciclare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

THS11 2017-18 Reciclare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6/11/2018

Resurse: -Produs arhitectural/

Reducerea impactului asupra mediului generat de construcţii:

producţie utilizare scoaterea, ca deşeu, din circuit

Reducere, recuperare, reutilizare/ refolosire

reciclare = reintroducerea într-un ciclu productiv

Discuţiile în cadrul stabilirii politicilor deşeurilor sunt polarizate de

Eficienţa reciclării este dependentă de costul materiilor prime înlocuite

- execuţie/ şantier iniţial

- post-utilizare: dezmembrare, demolare

Materiale şi subansambluri reutilizabile - arhitectura ca resursă

Atitudini din timpul fazei de proiectare:

-Design For Deconstruction / Dismantling

-Design For Recycling

Recuperarea arhitecturii/ re-abilitare

Blaj, reabilitare Palatul Culturii

Recuperarea arhitecturii/ re-abilitare

Blocuri de locuinţe colective în Berlin, reabilitate

Recuperarea arhitecturii – Design For Deconstruction

Construcţii puternic prefabricate/ blocuri de locuinţe colective la Viena şi Berlin

Design For Deconstruction

Reutilizarea structurii locuinţelor vacante

BARNagain project, arch. Rick Hauser

Recuperarea materialelor, componentelor, subansamblurilor constructive

Reciclarea în construcţii: legată de ciclul complet “nou – vechi – nou”,

• demontare a subansamblurilor constructive pentru recuperare /

deşeuri specifice construcţiilor/ deşeuri mixte

-zidărie (corpuri ceramice/ beton, mortar,

„colajul” postmodern / diversitatea materială contemporană: amestec

O instalaţie de reciclare a deşeurilor mixte

• personal pentru o sortare manuală

-răşini sintetice (straturi de finisaj pentru pardoseli speciale)

Contaminanţi ai deşeurilor din construcţii

Compuşii organici volatili COV (VOCs - Volatile organic compounds)

Există cca 150 de compuşi cu această proprietate, predominând

-materiale sintetice derivate din hidrocarburi

Amestecurile de solvenţi conţinând benzen (solvenţi "benzenici") intră

Alţi solvenţi – metil etil cetona, toluen, xilen, tricloretan (TCA),

Dezinfectanţi (fenoli) ce se găsesc în antiseptice, parfumuri, apă de gură,

Contaminanţi ai deşeurilor din construcţii

Se înlocuieşte de cele mai multe ori cu „alb de titan”, care se protejează

O instalaţie de reciclare a deşeurilor mixte

• personal pentru o sortare manuală

Agregatele pot fi direct utilizate prin

Reutilizare ca materiale cu conţinut reciclat

Beton “reciclat” / “second hand” / cu agregate

- mărunțit şi transformat în pulbere, gipsul

- amestecat în apele tulburi decantează

Metalele au o bună valoare pe piața de reciclare în

Ca material abraziv în procedeele de sablare

- sticla reciclată expandată – în

- Fibra de sticlă – tehnologii sensibile

- plăci compozite (diferite panouri sau plăci

Pardoseli abrazive din lianți epoxidici în amestec cu agregate

Pelicule elastomerice pentru învelitori – avantajoasă este

Sticlă asfaltică – “glassfalt” – 5-40% sticlă mărunţită, spălată,

-cele care se pretează la valorificarea materialului - lemn

-lemn care se pretează la valorificarea materiei sau

-lemnul cu finisaje speciale (PVC de ex.) sau tratat cu

-contaminanţi metalici inevitabili

Deşeurile “curate” de lemn decontaminat se pot folosi

- „mulch” sau compost, în zonele unde aceste tehnici au

-termoizolație celulozică – conținut de material