Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 10 - Mentenanța Sistemul de Alimentare Cu Benzină - 3
Curs 10 - Mentenanța Sistemul de Alimentare Cu Benzină - 3
Debitul de aer aspirat de motorul cu ardere internă se poate măsura direct cu un traductor
specializat, debitmetrul masic sau se folosește o valoarea predefinită în funcție de poziția
clapetei de accelerație și turația motorului. Această valoare este corectată în funcție de
temperatura și presiunea aerului din colectorul de admisie.
În figura 23 se prezintă schema unui debitmetru analog iar în figura 24 se prezintă un
exemplu de debitmetru digital
1 conexiuni electrice
2 terminale electrice
3 circuit electronic pentru
evaluare
4 intrarea aerului
5 senzor de debit de aer
6 ieșirea aerului
7 carcasă
Frecventa ridicata –
masa de aer mare
Frecvența
Timp
Frecventa scăzută –
masa de aer mica [55]
Figura 24. Debitmetru de aer digital (HFM6), semnal digital PWM,
[2,3,4]
Modificarea stării tehnice
Uzări nu sunt
Deformări și ruperi: ruperea garniturii de etanșare, spargerea carcasei din cauze accidentale.
Depuneri de substanțe:
• particule de praf trecute de filtrul de aer;
• particule de ulei din filtrele umectate se depun pe senzorul traductorului, figura 25
din [56].
Figura 25. Debitmetru de aer cu depunere de micro picături de ulei pe suprafața senzorului [3]
Traductorul este montat uzual în carcasa ambreiajului sau în partea opusă acestuia (la
distribuție) în imediata apropiere a unei danturi.
La turație mică semnalul dispare, pentru pornire motorul trebuie sa aibă o turație minimă
de antrenare.
1 magnet permanent
2 carcasă
3 carcasa ambreiajului
4 miez de fier
5 bobină
6 disc danturat
Deformări și ruperi nu există în mod obișnuit, accidental se poate rupe suportul de prindere
al traductorului, se pot deforma si rupe dinții coroanei dințate (figura 27).
Reglaje: nu există
Traductorul de oxigen de bandă largă are un răspuns foarte rapid. Este capabil să determine
calitatea amestecului corespunzător fiecărui cilindru.
Uzări nu există.
Deformări și ruperi nu există în mod obișnuit, dar se pot produce în mod accidental
(montare/demontare greșită).
Verificări:
Mecanice – vizual starea traductorului la exterior;
- se verifică dacă există scăpări de gaze în zona de asamblare a
traductorului.
De natură electrică
- verificări simple cu motorul termic oprit se verifică rezistența electrică
de încălzire.
- în funcționare cu un osciloscop se analizează semnalul de la traductor.
Reglaje: nu există
Corpul clapetă de accelerație are mai multe variante constructive ce diferă între ele în
primul rând prin modul de acționare, cu cablu de accelerație sau prin semnal electric (fir).
Motorul electric
Traductoarele de poziție
Clapeta de accelerație unghiulara ale clapetei de
accdeleratie
Figura 30. Corp clapeta de accelerație [6]
Modificarea stării tehnice: uzarea lagărelor axului clapetei; uzarea danturii roților dințate;
întreruperea sau scurtcircuitarea înfășurării motorului electric; oxidarea contactelor electrice;
ruperea danturii roților; ruperea arcului de rapel al clapetei; depuneri de ulei si impurități pe
clapeta, figura 31.
Verificări
O altă categorie de verificări sunt cele făcute cu aparatura specializată specifică fiecărui
constructor.
Reglaje
La sistemele mai vechi de corpuri clapetă se poate regla regimul de mers încet în gol
La montarea unui corp clapetă de accelerație nou, (cu comandă prin semnal electric) trebuie
respectată procedura impusă de producător.
Operațiuni de întreținere
Daca este nevoie corpul clapetă se curață de depuneri. Se folosește un spray special.
Figura 32. Bujie cu aspect normal [8] Figura 33. Bujie cu electrozi uzați [8]
În figura 34 se observă electrodul lateral parțial topit iar electrodul central este grav
deteriorat 8]. Acestea se produc de exemplu, din cauza avansului la scânteie incorect,
depozitele de calamina din camera de ardere, combustibil de calitate slabă.
In aceste condiții motorului ii scade puterea, izolația bujiei se fisurează.
În figura 35 din [8] se observă fisurarea izolației electrodului central. De cele mai multe ori
o astfel de modificarea a stării tehnice se produce din cauza manipulării incorecte a bujiilor
În figura 37 se observă ancrasarea bujiei cu ulei. Se produce din cauza uleiului în exces în
camera de ardere.
Bujiile ancrasate fac ca pornirea la rece să fie dificilă.
Cea mai frecventă cauză a defecțiunii bobinei de inducție sunt bujiile uzate excesiv.
Conform [9] o bujie uzată poate necesita aproape 80.000 V să se aprindă. O bobină de inducție
poate furniza acestă tensiune, dar nu pentru perioade îndelungate. Încărcările repetate de 80.000
V supraîncălzesc înfășurările secundare și degradează materialele izolatoare din interiorul
bobinei.
Figura 38. Bobine de inducție deteriorate din cauza rateurilor de aprindere (distanta
foarte mare intre electrozii bujiilor), [9]
Verificări
Reglaje
Figura 39. Dispozitiv pentru
Reglarea distantei dintre electrozi se face folosind o
verificarea distantei dintre electrozii
presă specială sau o altă unealtă prin care se apasă bujiei [11]
electrodul lateral modificând distanța dintre electrodul
central și cel lateral.
Figura 40. Dispozitiv pentru reglarea distanței dintre electrozii bujiei [10]
Operațiuni de întreținere
Înlocuirea bujiilor. Aceasta operațiune se face în funcție de recomandările constructorului,
precizate în manualul de întreținere și reparație. În tabelul 1 sunt date câteva exemple.
Recircularea gazelor arse la motoarele cu ardere internă s-a folosit mai întâi la motoarele
diesel pentru reducerea emisiei de NOx iar apoi odată cu înăsprirea limitărilor privind emisiile
poluante se folosesc si la motoarele otto.
Recircularea gazelor arse se face la la sarcini mici si medii, la sarcini mari nu [12,13]. Rata
de recirculare este de 10-20%, valorile mai mari se aplica la sarcini mici.
Din punct de vedere constructiv supapele EGR sunt acționate electric cu motor sau
vacumatic. După locul unde sunt amplasate gazele recirculate sunt la presiune înaltă si
temperatura mai ridicată sau la presiune joasă si temperatură mai scăzută. În figura 41 este
prezentată schema de recirculare a gazelor în zona de înaltă presiune iar in figura 42
recircularea pe joasă presiune.
1. Motor; 2.
Colectorul de
admisie; 3. Clapeta
de accelerație; 4.
Bypass; 5. Răcitor
pentru gaze; 6.
Supapa; 7. Supapa
EGR; 8. Răcitor aer;
9. Turbocompresor;
10. Debitmetru; 11.
Catalizator.
Figura 41. Schema sistemului de recirculare a gazelor arse pe zona de înaltă presiune a colectorului
de evacuare [14]
1. Motor; 2.
Colectorul de
admisie; 3. Răcitor
aer ; 4,
Turbocompresor; 5.
Debitmetru 6.
Catalizator. 7.
Clapetă; 8. Supapa
EGR; 9. Răcitor gaze
arse.
Figura 42. Schema sistemului de recirculare a gazelor arse pe zona de joasă presiune a colectorului de
evacuare [14]
Principala modificare a stării tehnice este blocarea supapei cu depuneri de carbon, figura
43. Supapa se blochează și rămâne închisă, nu se mai poate deschide sau se blochează si rămâne
deschisă, nu se mai poate închide.
Figura 43 Supapa EGR blocată cu depozite
de carbon [15]
Verificări
Reglaje
După înlocuirea supapei EGR aceasta trebuie declarată sistemului (învățată) de ECU
conform procedurii specifice indicate de producător.
Dacă s-a curățat supapa EGR existenta pe autovehicul se folosește procedura „Reset EGR
adaptation values”.
Operațiuni de întreținere
În lipsa unui produs de curățare special se utilizează un solvent clasic (pentru curățarea
frânelor, a carburatoarelor). Dacă curățarea nu este completă se utilizează raclete din lemn sau
plastic pentru a îndepărta depunerile rămase. La remontare se înlocuiește garnitura cu una nouă.
Observație