Sunteți pe pagina 1din 20

Tema 1

Având în vedere deschiderea școlii către pedagogia muzeală, incluzând aici și


grădinile botanice, grădinile zoologige, ariile protejate, alcătuiți un scurt eseu
despre importanța acestor spații în aprofundarea cunoștințelor despre natură,
ca ”locuri ale descoperirii”. Folosiți spre exemplificare grădinile și ariile
protejate din județul dumneavoastră.
Deschidera scolii catre pedagogia muzeala reprezinta pentru elevi o oportunitate de
comunicare, socializare si invatare autentica. Crearea unui mediu de comunicare adecvat, le
ofera elevilor posibilitatea de a se manifesta fara prea mari constrangeri, fiind incurajati sa
gandeasca liber. Astfel ei isi pot exprima opiniile intr-un mod just si clar. Libertatea oferita
intr-un astfel de cadru le stimuleaza imagineatia, iar elevii sunt plini de entuziasm,
descoperind realitatile in mediu natural, lucru care le confera o invatare de lunga durata.
Timpul acordat unei astfel de activitati este mult mai generos. Cadrul didactic are
astfel sansa de a aborda un volum mare de informatii, cu o gama variata de subiecte, putand
sa se raporteze atat in cadru colectiv cat si individual in functie de interesele sau nevoile
fiecarui elev. Astfel profesorul/invatatorul/educatorul are posibilitatea de a cunoaste
preocuparile, interesele, necesitatile elevilor, putand sa se adreseze fiecaruia in parte.
Expunerile teoretice au astfel sansa de a fi puse in practica si de a pune elevul in situatii reale
de actiune, putand urmari fiecare elev in actiunile sale.
O astfel de activitate este salutara nu numai pentru cunoasterea mediului. Este o
oportunitate de a intari bunele obiceiuri morale, fizice, estetice, de protectie a mediului, de
combaterea factorilor nocivi, de lucru in echipa, de a incuraja si a se dezvolta o relatie de
respect reciproc. Elevul este consiliat pe diferite planuri, dandu-i posibilitatea de a se
cunoaste pe sine, de a se orienta spre o posibila cariera, de a-si insusi un mod de viata
sanatos, plecand de la cunosterea efectelor negative produse de om.
Orice activitate extrascolara are ca efect crearea de legaturi stranse atat cu elevii cat si
cu familiile acestora. Acest lucru este esential asupra demersului educativ. Ridicarea stimei
de sine a copilului, confortul psihologic, cunoasterea profilului psihologic a elevului sunt
elemente esentiale ce pot fi valorificate prin astfel de activitati.
Nu in ultimul rand, un astfel de cadru de invatare, prin natura sa, le ofera elevilor posibilitatea
de a deveni punctuali, de a fi organizati si a lucra sistematic, sa fie optimisti si altruisti.
Formarea învelişului vegetal actual al României poate fi privită prin prisma existenţei unor
condiţii determinante: poziţia pe continent, care determină condiţiile climatice; relieful,
substratul litologic şi solurile; flora existentă în regiune; evoluţia postglaciară a climei, florei
şi vegetaţiei; influenţa omului.
Învelişul vegetal al Moldovei este neuniform, determinat de condiţiile geografice (aşezare
geografică, relief, climă, sol) variabile. Relieful montan, de podiş şi de câmpie determină
existenţa în această parte a ţării a majorităţii unităţilor zonale, intrazonale şi azonale de
vegetaţie existente în ţară. Astfel, avem numeroase oportunitati de a observa diferite tipuri de
mediu in care se regasesc plantele, multe dintre ele foarte rare, o multitudine de specii de
arbori, unii seculari, animale acvatice, tereste, pasari, etc.
Atat raul Prut, cat si Siretul adaposetesc adevarate comori naturale. Ornitofauna râului
Prut prezintă în general o diversitate mai mare decât cea a râului Siret, întrucât există o
multitudine de suprafeţe care se inundă periodic şi asigură locuri de popas şi hrănire pentru
păsări In zonele umede au fost identificate habitate în care au fost observate nenumarate
specii de păsări: apă, arboret, pădure, tufăriş, pajişte, păpuriş, stufăriş, mlaştină, dig
(incluzând şi podurile), drum, teren agricol, vie, plantaţie, antropic (localitate, fire curent
electric ş.a.), precum şi cele observate în zbor. Ca si vegetatie, se poate observa cea plutitoare
cum ar fi Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Potamogeton natans, feriga acvatică Salvinia
natans (peştişoara), comunităţi cu lintiţă (Lemna sp.), care uneori ocupă suprafeţe mari, cu un
grad mare de acoperire a luciului de apă. Lintiţa este folosită în alimentaţia unor animale, dar
atunci când aceste grupări sunt foarte dense devin dăunătoare, deoarece împiedică
pătrunderea luminii în profunzime, iar prin descompunere duc la acumularea unor cantităţi
însemnate de hidrogen sulfurat, toxic pentru peşti. De asemenea se pot observa plante care se
ridică peste nivelul apei, altele ca stufărişurile şi păpurişurile, etc. Majoritatea vegetaţiei
forestiere provine din plantaţii (păduri sau aliniament de arbori pe malul iazurilor sau râurilor.
Plantaţiile forestiere au fost diferenţiate în două categorii: de foioase şi de răşinoase.
Plantaţiile de foioase observate sunt constituite în principal din plop alb (Populus alba),
frasin (Fraxinus sp.), diverse specii de sălcii, dar şi din salcâm (Robinia pseudoacacia).
Plantaţiile de salcâm ajung uneori până la malul iazurilor (de ex. la Vlădeni). O plantaţie de
conifere (cu pin negru – Pinus nigra) a fost observată la Podu Iloaiei. In urma unor studii ce
s-au derulat in peioada 2008-2010 în care s-a urmărit estimarea diversităţii avifaunistice din
zonele umede ale Moldovei, au fost identificate un număr total de 201 specii, ceea ce
reprezintă 52% din totalul înregistrat în România.
Bazinul râului Bahlui este unul dintre cele mai regularizate bazine din România şi
prin urmare prezenţa lacurilor artificiale în zonă reprezintă o certitudine, acestea ocupând
2546 ha. În imediata lor vecinătate se întâlneşte o vegetaţia higrofilă şi mezofilă, cu 1851 de ha.
Principala caracteristică în acest bazin o reprezintă ponderea: aşezărilor omeneşti, 2236 ha,
urmată de terenurile arabile, 1109 ha, păşuni şi fâneţe, 6185 ha. De asemenea, se remarcă
suprafeţele viticole cu 790 ha şi livezile cu 280 ha.
Suprafeţele mari ale zonelor acvatice şi cu exces de umiditate se reflectă şi în
diversitatea vegetaţiei, care este totuşi dominată de grupările de stufărişuri, păpurişuri şi rogozuri
înalte ale alianţelor Phragmition communis, Cirsio brachycephali – Bolboschoenion,
Oenanthion aquaticae, Glycerio – Sparganion, Magnocaricion elatae. Apele stagnante sau
lin curgătoare sunt populate de o vegetaţie natantă, liberă sau fixată de substrat, aparţinând
alianţelor Lemnion minoris, Lemno minoris – Hydrocharition morsus-ranae, Ceratophyllion
demersi, Magnopotamion, Nymphaeion albae, Ranunculion aquatilis. Pe terenurile tasate din
apropierea lacurilor sau râurilor, cu umiditate fluctuantă în timpul anului, se instalează
fitocenoze pioniere de ciperacee (specii ale genului Carex), încadrate în alianţele
Nanocyperion flavescentis şi Verbenion supinae. Vegetaţia forestieră de luncă este
reprezentată de grupări de sălcii şi plop din alianţa Salicion albae, precum şi de păduri de
stejar, frasin şi ulm din alianţa Alnion incanae. Pajiştile de luncă reunesc diferite tipuri de
fitocenoze mezo-higrofile şi mezofile din alianţele Molinion caeruleae, Calthion palustris,
Cynosurion cristati sau Potentillion anserinae. Pe izlazurile cu umiditate variabilă, degradate
de regulă prin păşunat, se pot întâlni şi fitocenoze ierboase ale alianţei Lolio – Plantaginion.
În bazinul râului Bahlui diversitatea păsărilor este mai scăzută decât în cea a Jijiei,
aici fiind semnalate 137 de specii de păsări. Prezenţa unor suprafeţe mari de luciu de apă şi a
unei vegetaţii hidrofile extinse favorizează existenţa, în migraţie şi în perioada de cuibărit, a
unui număr mare de specii. Totuşi, cel mai mare număr de specii se constată în migraţia de
toamnă, când aglomerările mari de corcodei, raţe, gâşte, limicole, lişiţe pot depăşi în cazul
unor zone, 20000 de exemplare, cum e cazul lacurilor de la Belceşti sau de la Podu Iloaiei
(Judeţul Iaşi). Iarna, diversitatea este scăzută, întrucât în majoritatea anilor lacurile de pe
valea Bahluiului îngheaţă. Ponderea mare a păşunilor din zonele umede de pe Bahlui
influenţează distribuţia şi prezenţa speciilor de păsări, astfel încât în aceste habitate pot fi
văzute numeroase specii răpitoare: codalb (Haliaeetus albiclla), acvila ţipătoare mică (Aquila
pomarina), acvilă pitică (Aquila pennata), şerpar (Circaetus gallicus) în migraţie, şorecar
comun (Buteo buteo), şorecar încălţat (Buteo lagopus), şoimuleţ de iarnă (Falco
columbarius), mai ales iarna, viespar (Pernis apivorus), uliu porumbar (Accipiter gentilis),
uliu păsărar (Accipiter nisus), vânturel de seară (Falco vespertinus), vânturel roşu (Falco
tinnunculus), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo), în toate sezoanele fenologice, care
vânează insecte, păsări sau şoareci în această categorie de habitate.
Pe raza judetului Iasi se gasesc numeroase arii protejate, cum ar fi Fanetele seculare
Valea lui David. Mai usor de abordat cu copiii, aflat la numai 5 km de orasul Iasi, in comuna
Letcani, se pot observa raritati floristice ce se intind pe 50 ha, palcuri de stejari si foruni,
poieni, iazuri, terenuri mlastinoase, unele cu soluri salinizate, specii cu caracter pontic. Aici
au fost identificate peste 500 de specii de plante superioare, unele constituite rarităţi floristice
pentru ţara noastră, ca: amareala,bărbuşoara, stânjenei de stepă, clopoţeii, varza tătărască,
steluţa cu flori albastre, patlagina, stânjenelul, măcrişul, migdalul pitic, însoţite de unele
specii de Stipa. Deşi, rezervaţie floristică, în acest mic parc natural întâlnim şi o bogată şi
variată faună cum ar fi: lepidopterul, greierul improşcător, vipera, şopârla.
Tot in apropierea orasului Iasi se mai opt valorifica:
Rezervaţia forestieră Poieni –Cărbunăriei din comuna Schitu Duca unde se poate
studia padurea formata din specii de conifere, alcătuită din arbori cu vârsta de peste 100 de
ani, cum ar fi: Pinus silvestris, Larix decidua, Picea excelsa, si mai putin specii de Fagus
silvatica, Quercus petraea şi Fraxinus excelsior, arborii avand un diametru cuprins între 70 şi
120 m. şi înălţimi de 30 de metri.
Rezervaţia floristică Poiana cu Schit din comuna Grajduri este considerată cea mai mare
poiană naturală cu compoziţie tipică silvostepei Moldovei, putand fi observate speciiprecum:
Lilium martagon, Capreolus capreolus, Streptopelia turt.
Rezervaţia forestieră Pădurea Uricani din comuna Miroslava, situată în regiunea dealurilor
mijlocii din Podişul Moldovei, adaposteste o frumoasa pădure de „şleau de deal”cu specii de
gorun şi stejar pedunculat si în proporţii mai mici, carpenul, teiul, jugastrul, cireşul.
Subarboretul, destul de rar, este compus din corn, sânger, păducel, cătină albă. Flora erbacee
este constituită în principal din rogoz şi lipitoare, specii indicatoare ale profilului de sol, bine
structurate şi intens humifere.
Cu toate aceste, gradina Botanica “Anastasie Fatu” din Iasi, cea mai mare Gradina
Botanica din tara, unica in numarul mare de specii vegetale si masurile specifice de
conservare aplicata, confera o multitudine de avantaje. Aflata in oras, activitatea extrascolara
este mai usor de organizat. De asemenea varietatea de plante ce se regasesc acolo prezinta un
real avantaj. Se pot observa plante acvatice, stancarii, o turbarie, sere cu plante tropicale,
subtropicale si mediteraniene, fitotaxonii din tara noastra cu provincii istorice, specii de
plante lemnoase, plante ornamentale, peste 750 de specii de trandafiri. Fiind o gradina
botanica universitara, aici copiii pot beneficia de vizionarea unui muzeu, a unui Herbar si a
unei biblioteci.
Tinand cont de multitudinea beneficiilor si a varietatii naturale de care copiii se pot
bucura, ar fi pacat ca acestia sa fie vaditi de asemenea comori si de sansa de a vedea actul
educativ din toate perspectivele sale.
Tema 2
Circuitul apei în natură şi importanţa sa.
Apa este cea care conditioneaza existena tuturor organismelor. Fara ea, nu ar putea exista
viata. Plantele si animalele acvlatice o utilizeaza ca un mediu de viata. Aceasta se afla mereu in
miscare, fiind capabila sa isi schimbe starea de agregare aceasta putand fi lichida, sub forma de
vapori, sau gheata.
Circuitul apei descrie existenta si miscarea apei pe, in si deasupra Pamantului. acesta se
produce de miliarde de ani si intreaga viata pe Pamant depinde ea, in lipsa ei, Pamantul ar deveni un
loc arid, fara viata. Nu se poate stabili un punct fix de plecare, acest proces fiin in continua miscare.
Soarele este cel care incalzeste apa din oceane, evaporand-o ajungand in aer sub forma de
vapori. Curentii de aer transporta acesti vapori in atmosfera iar temperaturile scazute determina
condensarea vaporilor sub forma de nori. Norii se deplaseaza datorita curentilor. Particulele de nori
prin ciocnire si crestere in densitate cad sub forma de precipitatii. Uneori precipitatiile cad sub forma
de zapada, putand fi acumulate in calote glaciare si ghetari. In zone cu clima mai blanda, zapada se
topeste primavara iar apa rezultata se scurge pe suprafata solului. Mare parte din precipitatii cad
inapoi in oceane sau pe sol, formand scurgeri de suprafata. O parte din ele sunt captate de albia
raurilor, curentul de apa deplasandu-se spre oceane. Scurgerea de suprafata si exfiltratiile din apa
subterana, se acumuleaza ca apa in lacuri si rauri. Cu toate aecstea, nu toata apa ajunge in rauri, ci se
infiltreaza in sol. O parte din apa subterana iese prin prin fisuri la suprafata sub forma de izvoare cu
apa dulce. Apa subterana ce se gaseste la adancimi mici devine hrana pentru plante, prin radacinile
acestora si reintoarce in atmosfera prin evapotranspiratie de pe suprafata frunzelor. O alta parte
infiltrata in pamant este inmagazinata in cantitati imense de apa dulce pe perioade indelungate.
Aceasta se deplaseaza, in timp ajungand tot in oceane. Intregul circuit se repeta continuu.
Oceanele, aflate in proportie de peste 70% din suprafata Pamantului, depoziteaza apa pe
perioade indelungate de timp. Cantitatea de apa se modifica in perioade mari de timp. In perioadele cu
clima rece se formeaza calote glaciare si ghetari, rezultand o diminuare a cantitatii de apa din ocean,
in perioadele calde, fenomenul fiind contrar. S-a apreciat faptul ca 90% din apa evaporata ce intra in
circuitul apei provine din oceane. Curentii in oceane au un rol foarte important. Acestia antreneaza
cantitati imense de apa pe tot Globul, influentand circuitul apei si vremea, de exp.curentul Golfului
facand ca vremea din Marea Britanie sa fie mai blanda decat in alte zone.
Prin evaporare, apa trece din stare lichida in cea gazoasa sau vapori ce sunt purtati in
atmosfera. Umiditatea atmosferica este produs prin procesul de evaporare in proportie de 90%, 10%
provenind din transpiratia plantelor. Caldura furnizata de soare este responsabila de evaporare
(energia calorica rupe legaturile care care tin moleculele de apa impreuna). In conditii de umiditate
100%, evaporarea nu mai poate continua, ea absorbind caldura din mediu. Desi pe scara globala
cantitatea de apa evaporata este egala cu cea care cade pe pamant sub forma de precitipatii, aceasta
variaza in functie de zona geografica. Deasupra oceanelor, cantitatea de vapori este mai mare, in timp
ce pe continet, predomina precipitatiile. O molecula de apa, provenita din evaporare, este purtata in
aer aproximativ 10 zile. In atmosfera exista in permanenta apa, fiind vizibila prin nori. Aerul curat
contine apa in particule foarte mici. Daca prin absurd, intreaga apa din atmosfera ar cadea pe pamant,
aceasta ar forma o pelicula de 2,5 cm de apa.
Vaporii de apa din aer se transforma in stare lichida prin condensare, fiind opusul evaporarii.
De asemenea, prin condensare se formeaza ceata, aburii de pe ochelari atunci cand se trece dintr-o
camera racoroasa afara, scurgerea pe peretii exteriori a unui pahar cat si acea “transpiratie” a
geamului atunci cand temperaturile afara sunt mai scazute.
Norii sunt formati din molecule de apa combinate cu particule de praf, sare, fum ce se
combina si isi maresc dimensiunea, dezvoltandu-se. Formarea lor are loc in atmosfera deoarece aerul
care contine vapori de apa se ridica si se raceste. Soarele incalzeste aerul din imediata apropiere a
suprafatei Pamantului, acesta devine mai usor si se ridica acolo unde temperaturile sunt mai scazute.
Pe masura ce aerul se raceste, procesul de condensare se intensifica, favorizand formarea norilor.
Norii elibereaza apa sub forma de precipitatii, lapovita, zapada sau grindina, astfel ajungand inapoi pe
pamant. In functie de pozitia geografica, acestea difera cantitativ. Recordul mondial pentru cantitatea
anuala medie de precipitatii a fost inregistrat pe muntele Waialeale din Hawaii unde media anuala este
de aproximativ 1.140 cm pe an. La polul opus se regaseste Arica, Chile, unde nu a mai plouat de 14
ani.
In Antartica se afla cea mai mare parte a maselor inghetate pe Pamant, fiind de
proximativ90%, in timp ce in Groenlanda numai 10% din masa totala de gheata a Pamantului. In
Groenlanda, calota glaciara are in medie 1500 m grosime, dar poate atinge si 4300 m. 10-11%
reprezinta suprafata de gheata ce se regaseste permanent pe suprafata Globului. Topirea acestora ar
insemna o ridicare a nivelelor oceanelor cu aproximativ 70m. In timpul ultimei ere glaciare nivelul
marilor era cu 122 de metri mai scazut decat in ziua de azi si ghetarii acopereau aproximativ o treime
din suprafata continentala iar in timpul ultimei perioade mai calde, acum 125.000 de ani, nivelul
marilor era cu 5.5 metri mai ridicat decat astazi, iar acum 3 milioane de ani nivelul acestora ar fi putut
fi cu 50 metri mai ridicat. Totusi, topirea ghetarior si zapezilor reprezinta un factor important in
miscarea apei pe glob. Astfel cresc primavara debitele raurilor. O topire brusca ar cauza inundatii,
alunecari de teren si miscari de grohotis. Fluctuatia topirii zapezii este data de anotimp si de variatia
anuala. Lipsa acumularilor apei sub forma de zapada din timpul iernii poate avea ca si consecinta un
an secetos, afectand cantitatea de apa din lacurile de acumulare, avand consecinte atat asupra
agriculturii, animalele cat si asupra populatiei.
Precipitatiile ambundente ce se scurg pe versanti, se transforma in parauri mici, ajungand apoi
in rauri mai mari in conditiile in care terenul nu este acoperit de vegetatie, astfel pornind drumul spre
oceane. Acest proces este influnetat de conditiile meteorologice, geografice, topografice cat si de
durata precipitatiilor. Din totalul precipitatiilor, o treime reprezinta scurgeri de suprafata. Doua treimi
din cantitatea de apa ajunsa pe pamant se evapora sau se infiltreaza in pamant.
Raurile sunt folosite ca sursa de alimntare a populatiei cu apa potabila, sursa de hrana(pestii)
irigatii, producerea electricitatii, transport a apei uzata, loc de agrement, transportul marfurilor, avand
un rol crucial pentru toate speciile de plante si animale, dar nu in ultimul rand, este o sursa de
alimntare permanenta a oceanelor. Cantitatea si locatia apelor de suprafata se modifica in timp si
spatiu, fie in mod natural, fie prin interventia omului.
Apa de la suprafata solului determina existenta vietii, putand da nastere plantelor chiar si in
desert. Apa subterana, si ea exista datorita apei de suprafata. Pestii din oceane si ei sunt afectati in
lipsa apei dulci, ne mai alimentand oceanele, apa din ele ar deveni prea sarata prin evaporare. 3% din
cantitatea apei totale de pe glob este dulce, procentaj cu care se pare ca Pamuntul poate rezista tocmai
datorita circulatiei apei in natura.
Infiltrarea apei in subterand depinde de permiabilitatea solului si de porozitatea rocilor de la
suprafata. Unele ape raman in primul strat de la suprafata solului, putand intra intr-un curs de apa prin
malurile acestuia. O parte din cantitate poate intra la adancime de unde pot fi scoase la suprafata
sapand fantani. Apele subterane pot strabate distante mari sau pot ramane in depozite subterane pentru
perioade lungi de timp. Aceasta se intoarce la suprafata sau se descarca in alte corpuri de apa.
Plantele au si ele un rol important in procesul de evaporare. Umiditatea este transportata de
catre planta de la radacini la micii pori de pe partea dorsala a frunzelor, unde se transforma in vapori,
fiind eliminata in atmosfera. Cercetarile au demonstrat faptul ca 10% din umiditatea din atmosfera
este eliberata de plante prin intermediul evapotranspiratiei, fiind un proces invizibil si este influentata
de mai multi factori:
Temperatura: Cantitatile de apa evapotranspirate cresc odata cu temperatura, mai ales in
sezonul de crestere a plantelor, cand aerul este mai cald.
Umiditatea relativa: In timp ce umiditatea relativa a aerului din jurul plantei creste, cantitatea
de apa evapotranspirata scade. Este mai usor ca apa sa se evapore in aerul mai uscat decat in cel mai
umed.
Vantul si miscarea aerului: O miscare mai rapida a aerului din jurul plantei va conduce la o
evapotranspiratie mai abundenta.
Tipul de planta: Plantele elimina apa prin evapotranspiratie in cantitati diferite. Unele plante
care cresc in regiuni aride, cum ar fi cactusii, conserva pretioasa apa, transpirand mai putin decat
celelalte plante.
Asadar, apa este sursa de viata, iar fara circuitul sau in natura, intreaga planeta ar avea de
suferit.
Tema 3
Comentaţi sintagma: ”frunza este considerată un laborator al naturii”
referindu-vă la cele trei funcţii principale ale frunzei: fotosnteză, respiraţie,
transpiraţie.

Frunza este un organ lateral al tulpinii, monosimetric, dorsiventral (rar actinomorf sau
asimetric), cu creştere limitată. Frunzele intre ele se deosebesc dupa forma marginii limbului,
dispozitia frunzelor pe tulpina, dimensiune. Funcţiile pricipale ale frunzei sunt: fotosinteza,
respiraţia şi transpiraţia. Ea are si funcţii secundare (frunze metamorfozate): protecţie,
absorbţie, înmaga-zinare de substanţe de rezervă, nutriţie heterotrofă, reproducere vegetativă.
Urmarind functiile ei, putem spune ca frunza este un laborator al naturii, prin
complexitatea si rolul sau vital pe care il indeplineste.
Fotosinteza este procesul prin care se formeaza substantele hranitoare necesare
cresterii si dezvoltarii plantelor. La nivelul frunzei, are loc acest proces de sintetizare a hranei
plantei. Prin radacina, apa si sarurile minerale necesare sunt absorbite, iar ea este condusa
spre frunza cu ajutorul perisorilor absorbanti. Urmand calea vaselor lemnoase, prin nervurile
frunzei, acestea ajung in miezul acestea. Prin stomate, dioxidul de carbon intra in frunza. In
procesul de fotosinteza, clorofila are un rol activ. Radiatiile solarel luminoase ce sunt
retinute, se transforma in energie chimica ce este necesar in procesul de fotosinteza. Lumina
este indispensabila in pentru formarea clorofilei. Toate acestea, apa, saruri minerale, dioxid
de carbon, sunt sintetizate de frunza in substante organice: glucide, proteine, lipide. Vasele
conducatoare liberiene fac ca seva sa circule in tot corpul plantei. O parte din substantele
organice produse sunt depozitate sub forma de rezerva nutritiva in diferite parti ale plantei.
Substantele dulci sunt depozitate la cartof, grau, sfectla, substantele grase la seminte de nuc,
rapita, soia, floarea soarelui, proteinele vegetale la boabe de fasole, linte, mazare. Ca urmare
a procesului de fotosinteza, planta elibereaza oxigenul ce este indispensabil vietii.
Toate acestea sunt posibile numai in prezenta apei, a luminii si temperaturii, factori
ce influenteaza acest proces. Apa si sarurile sunt materiile prime folosite de catre plante in
acest proces.
Apa in exces face ca fotosinteza sa se opreasca. Sarurile minerale sunt provenite din
descompunerea resturilor vegetale si animale combinat cu azotul atmosferic ce este introdus
in sol prin precipitatii. De asemenea, pot fi folosite substantele chimice ca azotul, sulfatii si
fosfatii.
De asemenea, fotosinteza este influentata si de lumina, incepand la lumina slaba si
crescand o data cu cresterea instensitatii luminii. Prezenta unei lumini intense face ca
fotosinteza sa scada, randamentul maxim al fotosintezei inregistrandu-se dimineata si sore
amiaza.
Temperatura este al treilea factor ce influenteaza fotosinteza. Aceasta incepe la
temperatura de 0 grade C si creste pana la 20-25 grade C, oprindu-se la 45-52 grade C. In
cazul coniferelor, acest proces se desfasoara si la temperaturi mai scazute de 0 grade C. Toate
aceste informatii sunt folositoare pentru aplicatii in agricultura.
Realizarea fotosintezei nu este posibila in cazul plantelor ce nu contin clorofila, cum
ar fi plantele parazite, semiparazite si simbionte, procurandu-si hrana gata preparata din
mediul in care traiesc.
Respiratia este procesul prin care planta face schimbul de oxigen cu dioxid de carbon.
Oxigenul este necesar "arderilor" in urma carora rezulta energia necesara proceselor vietii
plantei. Respiratia este influentata de cantitatea de oxigen, de lumina si de intensitatea
fotosintezei. Planta respira prin toate organele sale, cu precadere la nivelul frunzei. Acest
proces este continu, realizandu-se atat ziua cat si noaptea. Schimbul este realizat si la nivelul
respiratiei, prin stomate. Datorita respiratiei, plantele elimina dioxidul de carbon.
Tot legat de procesul de fotosinteza este si transpiratia. Transpiratia este procesul prin
care se elimina apa sub forma de vapori. Transpiratia este influentata de cantitatea de apa,
temperatura de miscare a aerului si umiditatea aerului. Energia solara este utilizata in mica
parte in cadrul fotosintezei pentru a o transforma in energie chimica. Cea mai importanta
parte este transformata in caldura. Astfel, temperatura frunzelor se ridica, ducand la pierderea
de apa sub forma de vapori. Acest proces se realizeaza tot prin stomate. In lipsa acestui
proces, planta nu ar mai putea absorbi cantitati noi de apa cu saruri minerale din sol.
Pe langa binele cunoscute beneficii ce sunt aduse pe paln alimentar de catre planta
intregului univers, prin functiile principale, asa cum am aratat, ele au un rol foarte important.
Pornind de la curatarea aerului ce este vitala atat pentru omenire cat si pentru regnul animal,
imbogatirea solului (dupa descompunerea resturilor vegetale) si eliminarea unor anumite
saruri (ce este realizata dupa hranirea plantelor), evaporarea ce este un proces important in
circuitul apei in natura, plantele realizand 10% din umiditatea din atmosfera prin intermediul
evapotranspiratiei, plantele, prin structura lor firava, sunt adevarate laboratoare ale naturii, ce
prin procese complexe reusesc sa faca minuni.
Tema 4
Proiectaţi o activitate/ lecţie de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii.

Aria curriculara: Matematica si stiinte


Disciplina: Stiinte ale naturii
Clasa: A-IV-a
Unitatea de invatare: Omul si mediul. Mediul de viata.
Subiectul lectiei: Padurea
Tipul lectiei: dobandirea de noi cunostinte.
Scopul: Dobandirea de noi cunostinte referitoare la diferite tipurile de paduri, specii de arbori,
vietuitoare specifice acestora.
Obiective de referinta:
1.1 Sa indentifice relatii intre partile componente ale unui sistem studiat;
1.2 Sa descrie relatii intre sisteme din mediul inconjurator;
Obiective operationale:
O1. Sa defineasca padurea
O2. Sa identifice doua tipuri de paduri
O3. Sa stabileasca diferentele dintre cele doua tipuri de paduri
O4. Sa enumere si recunoasca diferite specii de arbori
O5. Sa enumere si recunoasca pe planse vietuitoarele ce se intalnesc in paduri
O6. Sa argumenteze care este importanta padurilor

Strategia didactica:
Metode si procedee: conversatia, exercitiul, explicatia, observatia, jocul didactic, metoda ciorchinele
Mijloace de invatare: planse, fisa cu ghicitori, fisa de lucru
Forme de organizare: frontala, individuala, pe grupe

Bibliografie
 Programa şcolară «Ştiinţe ale naturii», clasele a-III-a si a IV-a, nr. 5003/02.12.2014
 Marcela Peneş, «Ştiinţe ale naturii» Manual pentru clasa a IV-a, editura Marcela
Peneş, Bucureşti, 2006;
 Luiza Moraru, «Ştiinţe ale naturii» Caietul elevului, clasa a IV-a, editura Marcela
Peneş, Bucureşti, 2006.
Etapele O Continutul instructiv-educativ Strategii didactice Evaluare
lectiei B Metode Mijloace Forme
de
organiza
re
1. Se va pregati sala si apoi se vor pregati materialele necesare pentru
Moment buna desfasurare a lectiei.
organizat
oric
2. Reactualizarea cunostintelor se va realiza printr-o serie de Conversatia Activitat
Reactuali intrebari: e frontala
 Care este titlul ultimei lectii invatate la ora de Ştiinţe ale naturii?
zarea
 Ce stim despre gradini?
cunostint  De câte tipuri poate fi acestea ?
elor  Ce se cultivă în grădina de legume?
 Care parte a legumei se consuma consumăm: la morcov/ cartof/
pătrunjel/ castraveţi/ fasole ?
 De ce sunt importante legumele şi fructele în alimentaţia noastră
?
 Daţi exemple de flori pe care le putem cultiva în grădina cu
plante decorative.
 Precizati care este rolul lor.
3. Pentru a capta atentia, voi recita copiilor o ghicitoare, ei trebuind Activitat
Captarea sa descopere ce se ascunde in ea. Exercitiul e frontala
atentiei
,,Sus pe coama munţilor,
Munţilor, cărunţilor,
Stă voinicul cel ţepos,
Veşnic verde şi frumos.” (bradul)

Se va purta o conversatie, extragand din text informatiile utile,


despre mediul de trai, despre caracteristicile acestuia, extragand de
la copiii informatia ca acesta se intalneste in PADURI. Conversatia

4. Li se va explica elevilor ca tema abordata la aceasta lectie este explicatia Frontala


Anuntare „Padurea” si cerintele aferente: In cadrul acestei lectii elevii vor
trebui sa defineasca padurea, sa identifice principalele tipuri de
a temei si
paduri, sa recunoasca diferite specii de arbori, sa numeasca
a vietuitoarele care traiesc in padurea de conifere/ foioase, sa explice
obiectivel importanta padurii.
or
5. Se va face o clasificare a padurilor: paduri de conifere si paduri de Explicatia Planse Frontala Se va evalua
Dirijarea foioase, elevii urmarind imagini cu acestea. Se stabilesc: specii de capacitatea de a
arborii si animale ce se intalnesc in paduri. Cu defini padurea
invatarii
O1 Padurile de conifere: Se prezinta mediu in care traiesc, specii, paduri de Se va evalua
denumirea frunzelor, animale, alte plante intalnite. Conversatia conifere capacitatea de a
O2 Se prezinta o scurta descriere: aceste paduri sunt foarte dese si si foioase identifica cele doua
intunecoase. Luman strabate greu iar vantul bate puternic, tipuri de paduri
O3 temperatura fiind mai scazuta. Acesta este un motiv pentru care, Observatia Planse cu Se va evalua
frunzele din motiv de adaptare la mediu sunt sub forma de ace. In diferite capacitatea de a
O4 luminisi se pot intalni arbusti: afinul, zmeurul, merisorul, coacazul, specii de stabili diferentele
etc. La cele mai inalte cote, pe munti, isi fac cuiburi vulturii. Pe arbori, dintre cele doua
stanci se catara caprele negre, animale ce sunt ocrotite de lege. animale, tipuri de paduri
O5 Padurile de foioase: In aceste paduri se pot intalni specii precum: Se va evalua
stejari, fag, tei, artar, frasin, carpen, mesteacan, alun, etc. Aceste capacitatea de
paduri sunt mult mai luminoase si se intalnesc la altitudini mai mici. enumerare si
Cel mai raspandit arbore este in zonele de deal, stejarul, ce face recunoasca a
O6 fructe ce poarta denumirea de ghinde. Sunt prezentate vietuitoarele diferitelor specii de
si legaturile de hrana intre vietuitoare. arbori
Se va discuta despre importanta padurii: aer, sursa de lemn, Se va evalua
agrement. capacitatea de a
enumera si
Se va nota la tabla o schema a celor discutate anterior, elevii notand recunoaste pe planse
in caiete. vietuitoarele ce se
intalnesc in paduri
Se va evalua
capacitatea de
argumentare a
importantei
padurilor.

6. O3 Se va evalua
Obtinere O4 Elevii vor fi impartiti in doua echipe: Echipa coniferelor si Echipa Pe capacitatea de
O5 foioaselor . Joc didactic Fise cu echipe recunoastere a
a
Fiecare echipa va avea cate un set de ghicitori de adresat echipei ghicitori continuturilor
performa adversare. Fiecare raspuns corect este punctat. Echipa cu cele mai predate.
ntei multe raspunsuri corecte castica jocul.

7. Elevii vor primi o fisa de lucru. Ciorchinele Fisa de Individu Se va evalua


Asigurar O2 Li se va explica cerita. Trecand printre banci, invatatoare verifica lucru al capacitatea de
ea feed- O3 buna desfasurare a activitatii. Verificarea se face aleatoriu prin sinteza a tuturor
O6 citire, elevii isi continuturilor
back-ului corecteaza eventualele greseli invatate in cadrul
acestei lectii.
8. Se fac aprecieri individuale si colective asupra modului in care s-a Conversatia
Incheiere desfasurat activitatea
a
activitatii

ANEXE:
Padure de conifere
VIEŢUITOARE DIN PĂDURILE DE CONIFERE

JDERUL CAPRA NEAGRĂ

URSUL

COCOŞUL DE MUNTE
CERBUL
VULTURUL

Padurea de foioase
FAGUL
TEIUL
VIEŢUITOARE DIN PĂDURILE DE FOIOASE

PRIVIGHETOAREA VULPEA CĂPRIOARA


IEPURELE LUPUL ŞOPÂRLA

GHICITORI

1. Cetate verde, umbroasǎ 2. Coloratǎ şi moţatǎ,

Vara-i tare rǎcoroasǎ. De Nicǎ din tei furatǎ.


3. Un copac cu trunchiul gros 4. Un copac verde şi falnic,

Pentru mulţi e de folos. Fǎrǎ roade, totuşi darnic

Ghinda, care-i fructul lui, Intrǎ-n casǎ de Crǎciun,

E hrana mistreţului. Încǎrcat cu ce-i mai bun.

5. Sub acest copac a stat 6. Mândru de coroana lui,

Poetul prea talentat, Împǎrat al codrului,

Inspirând mireasma toatǎ De departe îl zǎreşti

Din coroana-i parfumatǎ. Purtând coarnele regeşti.

7. Umblǎ dânsa prin grǎdini 8. Umblǎ singur prin pǎdure

Cǎutând mereu gǎini. Cǎutând miere şi mure.


SCHEMA LECŢIEI
PĂDUREA

Pǎdurea – mediu de viaţǎ natural.


Pǎdurile pot fi:
- de conifere – florile sunt conuri;
- de foioase – arborii îşi pierd frunzele toamna;
- mixte – de foioase şi de conifere.
a.) Pǎdurile de conifere – zona de munte.
Arbori: brad, molid, pin.
Plante: feriga, ciupercile, muşchii, arbuşti (zmeurul, afinul).
Vieţuitoare: ursul, jderul, capra neagră
cocoşul de munte, cerbul, vulturul.

b.) Pǎdurile de foioase – zona de deal şi de câmpie.


Arbori: stejar, fag, carpen, frasin, mesteacǎn, tei, arţar, alun,etc.
Vieţuitoare: privighetoarea, vulpea, căprioara, iepurele, lupul, şerpi, şopârle.

Importanţa pǎdurii:
- împrospǎteazǎ aerul;
- oferǎ loc de agrement;
- lemnul este important.

S-ar putea să vă placă și