Psihologie criminalistica

Copiii si adolescenții prezintă fantezii sexuale sadice și discută despre crime în serie

Dietz, producatorul Flmului Tacerea mieilor,crede ca fantasmele au ca origine

lucrurile care i s-au intamplat, cele care cred ca i se vor intampla si ce isi
imagineaza. Considera comportamentele,precum:comportamentul agresiv fata de alți
copii sau cruzimea fata de animale,arata ca sunt aprope de a comite acte de violenta
asupra altor oameni.

Dietz a clasificat criminalii in serie,4 categorii:

psihopați sexuali sadici(Ted Bundy,John Wayne Gracey),

ucigasii care comit crime pentru distracție (Bonie and Clyde),

funcționarii de operațiuni ciminale organizate(ucigasii plătiți),

psihoticii (David Berkowitz)

In articolul criminalii sadici,Bri=ain,incearca sa stabileasca un prol clar al

criminalilor in serie,in sperantaca o data stabilit cat mai precis,vor i recunoscu$
criminalii in serie inainte ca aces$a sa ucida.In acest studiu,mul$ criminali au avut o
rela$e ambivalenta cu mamele,ta$ autoritari si probleme sociale.Personalitatea lor
era introspec$va,solitara,studioasa,prudenta si hipochondriala.Rareori prezentau
agresivitate.Aveau fantasme iesite din comun si erau implica$ in ac$vita$
homosexuale, adesea.Mul$ prezentau un interes pentru varcolaci,magie
neagra,tortura si Nazism.Criminalii sexuali prezinta o s$ma de sine
scazuta.Planica crimele adesea,cei mai mul$ prin injunghiere sau
asxiere.Bri=ain sus$nea ca acest ucigas poate parea de multe ori un pacient sau
un prizonier model,insa avand ocazia,acesta va ucide dinou si s$e acest
lucru.MacCulloh,sus$ne ca acestor criminali le face placere sa domine,sa de$na
controlul,sa dezintegreze si sa provoace durere.13 dintre cazurile sale se
masturba,avand fantasme despre rapiri,sodomie,biciuire,robie,tortura sau fantasme
repetate despre ucidere,inainte de primul lor delict.Autorul sus$ne ca atunci cand o
persoana incepe sa isi puna in aplicare pu$n cate pu$n din fantasmele sexuale
sadice,prezinta un risc mare de a ucide ca parte a actului sexual.

Ressler a studiat 36 de criminali sadici care au omorat in total 118 persoane.Cei

aveau istorii familiale legate de probleme psihice,abuz de substante,alcool,istoric
criminal si sexul.Cei mai mulți dintre ei sufereau de diverse paraflii sexuale.75% din
cazuri aveau o istorie de masturbare compulsiva,izolare,minciuna
cronica,furturi,rebeliune si atacuri asupra adul$lor.50%au raportat o imagine de
sine scazuta,cruzime fata de alți copii,cosmaruri si incendieri.Jumatate dintre ei au
demonstrat cruzime fata de animale.
 Dietz a susținut pe baza experientei clinice ca,criminalii in serie sunt barbați cu
tulburari de personalitate si sadism sexual.El a susținut ca acestia isi pregatesc un
plan si pastreaza lucrurile victimelor ca aroual pentru stimulare pe viitor.A clasificat
criminalii sexuali ca fiind organizați,dezorganizați sau mixși.Cei organizați planifica
scena crimei,iar cei organizați acționeaza pe baza consumului de
alcool,substante,deficit mintal sau lipsa de sos$care a infractorului.

Langevin sus$ne ca acestor criminali sadici le place mu$leze si sa abuzeze sexual

vic$mele,demonstrand ul$mul control pe care il au asupra lor.

Componenta biologica,are un rol important in crimele sexuale sadice.Langevin a

demonstrat ca in creierul criminalilor sexuali si a celor caree manifesta
comportament sexual agresiv apar anormalita$ in lobul teemporal al creierului.De
asemenea a remarcat un con$nut crescut de testosteron in ambele grupuri.

Money a sus$nut ca aces$ criminali au suferit o convulsie a lobului temporal.Mul$

s$u ca aces$ criminaliau suferit rani sau traume la nivelul capului.Cercetarile
recente asociaza nivelul paralimc al fantasmelor cu un nivel scazut de serotonina.

Discu$i

Multe persoane‛normale’prezinta paralifilii sexuale,inlusiv sadism,insa nu le pun in

aplicare.Bri=ain sus$ne ca cei mai mul$ sadici se restricteaza,fantasmand
singuri.Pu$ni dintre aces$a comit o crima si foarte pu$ni mai multe.

Hellman si Blackmann sus$n ca incendierea,cruzimea fata de animale si enurezisul

pot  un predictor pentru violenta $mpurie.

Autorii sus$n ca adolescen$i care prezinta fantasme sexuale sadice prezinta un risc
de a devenii criminali in serie sexuali sadici.

JUSTIŢIA în sistemul românesc

1.SEPARAŢIA PUTERILOR ÎN STAT
Art. 1 alin. (4) din Constituţie
- legislativă;
- executivă;
- judecătorească.
AUTORITĂŢILE PUBLICE
1. Parlamentul
2. Preşedintele României
3. Guvernul
4. Administraţia publică
5. Autoritatea judecătorească Instanţele judecătoreşti:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Curţile de Apel, Tribunalele, Judecătoriile
 Ministerul Public – reprezintă interesele generale ale societăţii –
procurorii organizaţi în parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti
Consiliul Superior al Magistraturii – garantul independenţei justiţiei

2. INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI
 justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi;
 orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi
a intereselor sale legitime.

 competențe materiale și teritoriale

 soluţionează diferite categorii de cauze:
- civile;
- penale;
- litigii între profesionişi (comerciale);
- contencios administrativ şi fiscal.
- litigii de muncă

În materie penală:
 cauzele penale, la sesizarea Ministerului Public (ca regulă) – prin Rechizitoriu
3.FAZELE PROCESULUI PENAL
I. URMĂRIREA PENALĂ
I. FAZA DE JUDECATĂ
 Instanțe de control judiciar
 Prezumţia de nevinovăţie – până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti
definitive
I. EXECUTAREA PEDEPSELOR
4.PROBELE
 strânse de procuror în etapa urmării penale;
 verificate de judecător în etapa judecății (pot fi completate);
 sunt cuprinse în mijloace de probă:
• declaraţii,
• înscrisuri,
• fotografii,
• mijloace materiale de probă,
• înregistrări,
• rapoarte de expertize judiciare,
• medico-legale (inclusiv psihiatrică), etc
4.1.Protecţia martorilor vulnerabili
Statutul de martor vulnerabil acordat de către instanţă (etapa judecăţii):

 când martorul a suferit o traumă

 ca urmare a comiterii infracţiunii ori
 ca urmare a comportamentului ulterior al suspectului/inculpatului,
  în cazul martorului minor (care faţă de vârsta sa, de personalitatea în formare,
este prezumat vulnerabil).
4.2.Măsuri de protecţie a martorului
 însoţirea şi asigurarea protecţiei martorului şi a membrilor de familie în
cursul deplasărilor;
 nepublicitatea şedinţei de judecată pe durata ascultării sale;
 audierea martorului fără să fie prezent;
 protecţia datelor de identitate, acordarea unui pseudonim sub care să
depună mărturie
Psihopatologia infractorului - notiuni
 PSIHOPATOLOGÍE = tulburările activității psihice; patologia psihicului.
 normalitatea: medie, ideala, functionala
 INFRACTOR = cel care comite o infractiune
 lege
 vinovatie (intentie + discernamant)
 pericol social
DIAGNOSTIC
I. PSIHOPATIA
II. TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA / DISOCIALA
III. ALTE TULBURARI PSIHIATRICE

FARA DIAGNOSTIC PSIHIATRIC

 mediu social
 statut socio-economic
 lipsa educatiei
 abuzuri in copilarie
 impulsivitate
 abuz de substante etc.
Cum este un psihopat?
 Factorul 1: interpersonal-afectiv:
 dominanta sociala : exploatarea celorlalti
 dominanta interpersonala
 farmec, siguranta de sine,
 fara empatie : brutalitate
 afectivitatea negativa: raceala emotionala, detasare emotionala
 fara: remuscare/rusine/vinovatie
 egocentrism patologic
 incapacitate de iubire
• dezinhibitie : control impuls, reglare emotionala, gratificare imediata
• curaj/lipsa fricii : calm sub presiune, toleranta pericol

 Factorul 2: antisocial – impulsivitate, cautare de senzatii,abuz substante,

agresivitate si comportament infractional
Psihopatia si judecata morala
1. dilemele morale = conflictul intre un raspuns rational de a maximiza bunastarea
(judecata utilitarista) si o aversiune emotionala fata de vatamare/dauna (judecata non-
utilitarista).
 participantii utilitaristi au un nivel mai scazut al preocuparii empatice

2. trasaturile accentuate de psihopatie si deficitul afectiv prezic raspunsuri utilitariste

pentru alegerea unei actiuni personale ipotetice, dar nu pentru judecata.
 alegere actiune ipotetica: “Ai face……?”
 judecata : “Este acceptabil sa….…?”

Modele de diagnostic pentru trei tipuri de infractori violenti

 criminali (78)
 violatori (92)
 violatori care isi omoara victimele (10)
 evaluare psihiatrică ceruta de către judecători sau procurori in perioada 1
ianuarie 1980 și 31 decembrie 1993.

 trasaturile psihotice au fost cel mai des raspandite printre criminali,

  o rata ridicata a diagnosticului de sadism sexual (un diagnostic rar) a fost gasita
la violatorii ce isi omoara victimele
 violul neurmat de omor a fost cel mai putin asociat cu tulburari pe axa I sau axa II
Psihopatologia minorelor delicvente
 a fost comparat un grup de 100 de infractoare minore cu un esantion de 100 de
femei de aceeasi varsta, cu statut socio-economic similar
 rata de psihopatologie mai mare pentru infractoare decât non-infractoare
 niveluri deosebit de ridicate ale:
• tulburari de comportament (91% v.1%)
• tulburari de abuz de substante (85% v 5. %)
• depresie (55% v. 25%)
• tulburarea de stres posttraumatic (37% v. 4%)
 la infractoare, 78% îndeplinit criteriile de trei sau mai multe diagnostice.
 numărul de diagnostice psihiatrice - cel mai important factor asociat cu statusul
infractional
STRESUI ȘI MANAGEMENTUL STRESULUI
Ce este stresul?
 fenomen psihosocial complex, care decurge din confruntarea persoanei cu cerinţe,
sarcini sau situaţii percepute ca fiind dificile, dureroase și/sau cu miză prea mare
pentru persoana în cauză
 Stresul decurge din:
 Prezenţa factorilor de stres
 Resurse personale de a confrunta stresorii
 Tipul reacţiei la stress
COMPONENTELE.STRESULUI
1. FACTORII DE STRES (I)

 evenimente sau situaţii, externe sau interne suficient de intense sau frecvente
pentru a solicita reacţii de adaptare din partea individului.
 Evenimentul poate fi perceput ca:
 Relevant sau Irelevant
 Pozitiv sau Negativ/ameninţător
 Factorii de stres pot fi:
a) schimbaţi (ex: sesiunea)
b) diminuaţi (ex: diabet)
c) acceptaţi (ex: deces)

 Surse de stres/potenţiali stresori:

• Boală fizică sau psihică
• Abuz fizic, emoţional, sexual
• Situaţie financiară precară
• Pierderea locului de muncă
• Şcoala
• Familia
• Prietenii
• Dezastre naturale
 • Propria persoană
2. Reactii la stress

 Reacţii fiziologice
 Dureri de inimă, palpitaţii
 Apetit alimentar scăzut sau crescut
 Indigestii frecvente
 Insomnii
 Crampe, dureri musculare
 Dureri de cap
 Transpiraţie excesivă
 Oboseală cronică
 Reacţii emoţionale
 Iritabilitate
 Scăderea interesului
 Instabilitate emoţională
 Anxietate sau depresie
 Dificultăţi în a te relaxa
 Neîncredere în ceilalţi/în viitor
 Sentimentul că eşti ratat
 Reacţii cognitive
 Blocaje ale gândirii
 Deficit de atenţie
 Diminuarea creativităţii
 Dificultăţi în luarea deciziilor
 Gânduri negative despre sine, lume, viitor
 Ideaţie suicidară
 Reacţii comportamentale
 Performanţe scăzute
 Fumat excesiv
 Consum exagerat de alcool
 Tulburări de somn
 Management ineficient al timpului
 Izolare de prieteni
 Comportamente agresive
3.resurse personale de a face fata stresului
 resurse individuale (coping) = capacitatea cognitivă, emoţională şi
comportamentală de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau externe
care depăşesc capacitatea de răspuns automată a organismului
 Resurse
 Reale (intelectuale, fizice, sociale, emoţionale)
 Subevaluarea resurselor personale – autoperceptie
 Factori de protecţie
 stima de sine
 asertivitatea
 optimismul
  autoeficacitatea
Mecanisme de coping
 Căutarea suportului social
 Rezolvarea de probleme
 Căutarea de informaţii
 Tehnicile de relaxare
 Umorul
 Religia
Răspunsul la evenimentele stresante

 Reevaluarea pozitivă
 Neimplicare
 Acţiune directă asupra stresorilor
 Căutarea de informaţii despre stresor
 Activarea unor mecanisme de apărare (ex: negarea stresorului)

MANAGEMENTUL STRESULUI
Simpla realizare a faptului că tu deţii controlul asupra vieţii tale este fundamentul
managementului stresului.
 Controlezi
 Gândurile
 Emoţiile
 Programul
 Mediul
 Felul în care abordezi problema
1. IDENTIFICAREA STRESORILOR
Analizează-ţi obiceiurile, atitudinile, scuzele:
 Explici stresul ca fiind temporar, deşi nu mai ştii când ai avut ultima oară
o pauză?
 Defineşti stresul ca fiind parte din munca sau personalitatea ta?
 Dai vina pe alţii pentru stres, sau îl consideri o stare normală?
Până nu accepţi rolul pe care îl joci în crearea şi menţinerea stresului nu îţi vei putea
controla stresul.
 Jurnal de stres: ce crează stresul, cum te-ai simţit, cum ai reacţionat, ce ai făcut ca
să te simţi mai bine?

Modalităţi nesănătoase de management al stresului

◦ Fumat
◦ Consum excesiv de alcool
◦ Obiceiuri alimentare nesănătoase
◦ Izolare socială prin TV/PC
◦ Pastile sau droguri
◦ Somn îndelungat
 ◦ Procrastinare
◦ Supraîncărcarea programului zilnic
◦ Comportament agresiv
3. COPING SĂNĂTOS
A. Evită stresul inutil
 Învaţă să spui “Nu” – nu te supraîncărca
 Evită persoanele care te stresează
 Controlează-ţi mediul
(ex: evită emisiuni TV stresante, aglomeraţia în magazine, etc.)
 Evită subiecte de discuţie aprinse (ex: politică, religie)
 Redu lista de activităţi: ce trebuie vs. ce ai vrea să faci.
B. Modifică situaţia
 Exprimă-ţi sentimentele
(ex: dacă cineva te deranjează, spune-i ce simţi)
 Fă compromisuri – îmbunătăţeşti interacţiunea cu ceilalţi
 Fii mai asertiv
(ex:dacă ai o sarcină de făcut şi colegul de cameră are chef de vorbă,
limitează discuţiile)
C. Modifică situaţia - Managementul eficient al timpului
 Revizuieşte-ţi SCOPURILE
 Fă o LISTĂ cu ce ar trebui să faci/ce ai vrea să faci şi timpul alocat lor
 Analizează CONSECINŢELE amânării unor activităţi.
 Selectează PRIORITĂŢILE.
 Selecţionează activităţile în ORDINEA realizării lor.
 Fă câte o ACTIVITATE odată, până la finalizarea ei.
 Fă PAUZE între activităţi.
 Analizează-ţi STANDARDELE.
 După fiecare activitate îţi dai câte o RECOMPENSĂ
D. Adaptarea la stresori
 Reinterpretează problemele
(ex:prins în trafic – ocazie să îţi refaci planurile, asculţi muzică, etc)
 Pune lucrurile în perspectivă; recanalizează-ţi energia în altă direcţie
 Ajustează-ţi standardele
(ex:scade perfecţionismul)
 Concentrează-te pe partea pozitivă
E. Acceptă lucrurile ce nu pot fi schimbate
 Nu încerca să controlezi ceva ce nu poate fi controlat
(ex: comportamentul altora, moartea)
 Caută partea bună a lucrurilor
 Accepta-ți și exprimă-ţi emoţiile
 Învaţă să îi ierţi, eliberează-te de furie şi alte emoţii negative.
F. Timp pentru relaxare şi distracţie
 Stabileşte zilnic o perioadă de relaxare
 Suport social: petrece timp cu prietenii
 Fă ceva care îţi place în fiecare zi
 Menţine-ţi simţul umorului și autoironia
  Relaxează-te
G. Adoptă un stil de viaţă sănătos
 Activitate fizică regulată
 Dietă sănătoasă
 Redu consumul de cofeină sau zahăr => somn mai odihnitor
 Evită alcoolul, ţigările, drogurile
 Menţine un orar de somn suficient (pe fond de oboseală stresorii par mai mari)
Inteligența Emoțională
Abilitatea de a identifica, evalua si controla emotiile proprii sau ale altora
 – 2 aspecte majore
 Intelegerea propriei persoane, a scopurilor, intentiilor, raspunsurilor,
comportamentelor, emotiilor
 Intelegerea altora si a sentimentelor acestora
 Daniel Goleman (1995) – 5 domenii ale IE
 Auto-cunoastere
 Auto-reglare
 Motivatie
 Empatie
 Abilitati sociale
 Auto-cunoastere
 Cunoasterea emotiilor proprii
 Recunoasterea emotiilor si a efectelor acestora
 Auto-evaluare corecta
 Cunoasterea propriilor limite si capacitati
 Incredere de sine
 Sentiment puternic al valorii personale si a capabilitatilor personale
 Hotarare in urmarea planurilor personale
 Auto-reglare
 Auto-control
 Control asupra emotiilor negative
 Demn de incredere
 Standarde de onestitate si integritate
 Constiinciozitate
 Asumarea raspunderii pentru actiunile personale
 Adaptabilitate
 Flexibilitate in situatii noi, schimbare
 Inovatie
 Acceptarea ideilor si abordarilor noi
 Motivatie
 Motivatie pentru realizare
 Incercarea de a atinge niste standarde de performanta superioara
 Angajament
 Asumarea sarcinilor sau obiectivelor grupului
 Initiativa
 A fi pregatit sa actionezi in cadrul unor oportunitati noi
 Optimism
  Persistenta in urmarirea scopurilor, in ciuda obstacolelor
 Empatie
 Intelegerea altora
 Receptivitate la emotiile si perspectiva altora, interes pentru
problemele celorlalti
 Dezvoltarea personala a altora
 Identificarea nevoilor celorlalti si ajutarea lor
 Orientarea serviciilor
 Anticiparea, recunoasterea si indeplinirea nevoilor celorlalti
 Acceptarea diversitatii
 Respect si acceptare neconditionata pentru oameni din culturi,
medii socio-economice diferite
 Diversitatea ca oportunitate de dezvoltare
 Abilitati sociale
 Influenta/persuasiune
 Abilitati de comunicare
 Managementul conflictului
 Leadership
 Initierea schimbarii
 Colaborare si cooperare
 Abilitati de lucru in echipa

Violenta domestică
 Violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme: 

a)violenta verbala - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de

insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare; 
b)violenta psihologica - impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de
stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta
demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa
a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel,
precum si alte actiuni cu efect similar; 
c)violenta fizica - vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire,
tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice
intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare,
precum si alte actiuni cu efect similar; 
d)violenta sexuala - agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare,
manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal; 
e)violenta economica - interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace
economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana,
medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor
persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune,
f)violenta sociala - impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni,
interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie,
inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte
actiuni cu efect similar; 
g)violenta spirituala - subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor
moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor
de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea
aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni
cu efect similar sau cu repercusiuni similare

Ordin de protectie
Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

a)�evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta

este titularul dreptului de proprietate;
b)�reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei; 
c)�limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei
comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact
cu victima; 
d)�obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima,
fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de
munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; 
e)�interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate
pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic; 
f)�interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt
mod, cu victima; 
g)�obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; 
h)�incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora. 

Art. 24
Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a
putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului

 Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a

chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii
minori sau alti membri de familie locuiesc ori urmeaza sa locuiasca din cauza
imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala. 

Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si
obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau
poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament
ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii. 

Categoriile de persoane fizice care pot fi autorizate să procure arme letaleArt. 14

Legea 295/2004 regimul armelor si munițiilor
(1) Persoanele fizice de cetăţenie română cu domiciliul sau reşedinţa în România, care
îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) pot fi autorizate, la cerere, să procure
arme letale.
(2) Armele de apărare şi pază pot fi procurate numai de către următoarele categorii de
persoane:
a) demnitarii, magistraţii, diplomaţii, militarii şi poliţiştii, pe perioada cât sunt în
activitate şi după încetarea activităţii, pensionare, trecerea în rezervă sau retragere, după
caz, cu excepţia situaţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din motive imputabile lor;
b) persoanele prevăzute de lege, care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii
publice, pe perioada în care au această calitate, cu excepţia personalului de pază din
cadrul societăţilor specializate de pază;
c) persoanele incluse în programe de protecţie a martorilor, pe perioada în care au această
calitate
(3) Vânătorii pot procura arme de vânătoare, precum şi arme de tir, numai din categoria
armelor lungi.
(4) Sportivii de tir categoria I ori membri ai loturilor naţionale sau olimpice, pe perioada
cât sunt în activitate, precum şi antrenorii şi instructorii în poligonul de tragere pot
procura numai arme de tir, cu excepţia situaţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din
motive imputabile lor.
(5) Colecţionarii de arme pot procura numai arme de colecţie, cu excepţia celor prevăzute
în categoria B pct. 7 din anexă, proiectate după anul 1945, în condiţiile stabilite în
normele metodologice de aplicare a prezentei legi

Condiţii de acordare a autorizaţiei de procurare a armelor letale

-au 18 ani
-detin calitatea impusa de lege, atestata prin prezentarea unor documente stabilite in
normele metodologice de aplicare a prezentei legi, in functie de destinatia armelor
-nu au fost condamnate, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la pedeapsa
detențiunii pe viata sau a inchisorii mai mari de 1 an
-nu sunt învinuite sau inculpate in cauze penale pt fapte savarsite cu intentie (forntiera de
stat, droguri, criminalitate organizata)
-apte din punct de vedere psihologic şi medical
-nu prezinta pericol pentru ordinea publica, siguranta nationala, viata si integrit per
-au absolvit un curs de instruire teoretica si practica , organizat de o persoana juridica
autorizata pentru aceasta activitate
-nu le-a fost anulat in ultimii 2 ani dreptul de procurare si detinere a armelor letale sau
neletale supuse autorizarii
-nu au pierdut sau le-au fost sustrase in ultimii 5 ani arme letale/ neletale autoruzate

EVALUAREA PSIHOLOGICA
Se face :-la angajare
-periodic
-alte situatii (obtinere port-arma)

CUPRINS AVIZ
-date personale
-data evaluarii
-motivul examinarii
-concluzii (apt, inapt)
-alte concluzii (obesrvatii si/sau recomandari)

EVALUAREA- CE SE EVALUEAZA
1. Analiza postului
-exigențele profesionale și psihologice relevante
2.Stabilirea criteriilor de selecție
-analiza postului+nevoi imperative (carnet de conducere)
-criterii eliminatorii sau de departajare

Cum evaluam?
-interviu
-teste comuterizate
-teste creion hartie
HĂRȚUIREA
Reglementare juridică

Art. 208-Hărţuirea(1) Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un
interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri
frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la
distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se
pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o
infracţiune mai gravă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Art. 223
Hărţuirea sexuală
(1) Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de
muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă
într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Noțiune psihologică- stalking (hartuirea)- urmarirea repetata, de buna voie si cu intentii

rele a unei alte persoane, a carei siguranta ii este pusa in pericol
ORI (obsessive relational intrusion) –urmarirea nedorita a intimitatii (prin incalcarea
confidentialitatii fizice si/ sau simbolice

Motivatiile hartuitorilor:
 motive de iubire si reconciliere, alaturi de razbunare si intimidare
-expresive (furia, gelozia)
-instrumentale ( dispute tangibile, control, putere, razbunare)
-contextuale (nostalgie, rival pt afectiuni)
 Atunci cand a existat o intimitate sexuala prealabila

Relatiile precedente cu hartuitorul:

 Legaturi din trecut: romantic, servici, coleg, prieten
Aproximativ 50% apar din legaturi trecute romantice
80% din hartuitori cunosteau victima dinainte

Factori de risc:
-predispozanti- socio-culturali (familie si prieteni violenti)
- psihologici (narcisism, nevoie de control)
- istorici (cazier, istoric violent )
-contextuali; -oportunitati, alcool, droguri, razbunare
-violenta (are loc in 30-40% din cazuri )

Factori de risc ai viloentei in hartuire:

-abuzul de substante
-amenintarile-victimele sunt amenintate viloent
-genul- majoritate atacurilor sun savarsite de barbati

Riscul daunelor psihologice si sociale:

-Victimele reclama frica, paranoia, anxietate, depresie, furie, neajutorare
-Femeile victimizate manifesta un impact psihologic mai mare decat barbatul
Comportamentul de tip hartuire:
-hiper-intimitate: actiuni tipice de curtare duse la extrem
-contacte mediate: eforturi de a contacta victima la distanta prin sms-uri, telefon e-mail
-contacte interactionale: actiuni de invadare a spatiului personal
-supravegherea- eforturi de a afla informatii despre victima
-invazie: implica furtul de informatii
-hartuire si intimidare: activitati verbale sau nu manite sa deranjeze
-coercitie si amenintare: amanintari asupra celor dragi (famile, animale de companie)
-agresiune si violenta ( ranire, vandalism, viol, utilizare arme)

Comportamentul victimei si interventii:

-negocierea cu hartuitorul: se utilizeaza tactica ,,hai sa fim prieteni,, cale amiabila
-impotrivire: victima incearca sa ameninte
-evitare- victima incearca sa evite hartuitorul si locurile de intalnire cu acesta
-negare: victima se comporta ca si cum nu ar avea vreo problema
-solicitare ajutor; victima cere ajutor la prieteni, politie si familie.

Omorul si moartea
Art. 188-Omorul
(1) Uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte.
(1) Omorul savarsit in vreuna dintre urmatoarele imprejurari:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala
sau de la executarea unei pedepse;
d) pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni;
e) de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la
infractiunea de omor;
f) asupra a doua sau mai multor persoane;
g)asupra unei femei gravide
Art. 190: Uciderea la cererea victimei
Uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care
suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de
suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

Art. 191: Determinarea sau inlesnirea sinuciderii

(1) Fapta de a determina sau inlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea a avut
loc, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 7 ani.
(2) Cand fapta prevazuta in alin. (1) s-a savarsit fata de un minor cu varsta cuprinsa intre
13 si 18 ani sau fata de o persoana cu discernamant diminuat, pedeapsa este inchisoarea
de la 5 la 10 ani.
(3) Determinarea sau inlesnirea sinuciderii, savarsita fata de un minor care nu a implinit
varsta de 13 ani sau fata de o persoana care nu a putut sa-si dea seama de consecintele
actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sa le controleze, daca sinuciderea a avut loc,
se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Daca actele de determinare sau inlesnire prevazute in alin. (1) -(3) au fost urmate de o
incercare de sinucidere, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

Clasificare medico-legala a mortii:

-moarte naturala: uzura fiziologica a organismului
-moarte patologica; se produce dintr-o cauza interna patologica fara interventie externa
(lentă, subită, generata de afectiuni cardio-vasculare, respiratorii, moarte prin inhibitie
(lovituri in abdomen, testicule )
-moarte violenta- cauzata de un factor extern fizic, chimic sau mecanic (omor, sinucidere,
accident)

Cauza mortii:
-actiune directa: autorul provoaca moarte prin otravire, impuscare,lovire, sufocare
-indirectă: autorul pune in miscare o forta materiala sau expune victima la sit. Periculoase
-inactiune

Cand s-a comis omorul?

-agonia- stare de inconstienta, disparitia pulsului, oprirea respiratiei, dilatarea pupilelor
-moartea aparentă- activitate cardio-respiratorie slaba, care duce la moarte clinica sau
reanimare
-moartea clinica- stare in care nu se pot detecta semne ale aparatului circulator, respirator
si nervos
-moartea biologica- starea ireversibila a mortii

Semne cadaverice precoce

-racirea cadavrului (pierde un grad pe ora, dupa 10-24 de ore ajunge la temperatura
mediului ambiant)
-deshidratarea cadavrului (pielea si mucoasele se intaresc, au culoare galbuie; cadavrul
poate pierde in cateva zile 10-18 kg in urma deshidratarii)
-petele cadavrice ( cauzate de oprirea circulatie sangvine, preponderent apar pe gat)
-rigiditate cadavrica ( la 2-3 de la moarte incep muschii fetei, 6-12 ore muschii gatului si
a membrelor superioare, dupa 24 de ore toate grupele musculare)
-autoliza (proces de așterare celulară)

Semne cadaverice tardive

-putrefactia- incepe in cavitatea abdominala
-conservarea naturala a cadavrului ( mumificare, congelare naturala,lignificare)
-conservarea artificiala- se injecteaza in vasele mari ale cadavrului niste solutii de
conservare

SUGESTIBILITATEA SI INTEROGAREA

Sugestibilitatea interogativa:
-USPECTUL
Vulnerabilitatea este crescută în contact cu autoritățile delegate să solicite informații
sugestibilitate interogativă = factori de risc proprii persoanei (stima de sine, complianță,
nevrozim etc.), cât și factori de risc ce țin externi (comportamentul introgatorului).
Ca răspuns la amenințările externe, individul sugestibil poate să implementeze strategii
de coping, spre exemplu să se confeseze nonautentic

Stilul de interogare= comportamentele manifestate de intervievator în timpul etapei de

intervievare.
Prietenos= Zâmbetul în momentul intrării în încăpere a participanților, răspunsuri
prietenoase la fiecare conversație cu participanții înainte de testare, în timpul explicării
procedurilor
Autoritar- Lipsa de intenție în a construi un raport cu participanții la momentul
intrării participanților în încăpere. Intervievatorul oferă răspunsuri stricte și explică
instrucțiunile într-o manieră autoritară. Acesta nu zâmbește, nu reacționează ,menține
o expresie care genereaza disconfort. Stă în fața biroului, respectiv în fața
participanților

Sugestibilitatea și stima de sine

-a INTEROGAREA AUTORITARĂ - individul cu stimă de sine scăzută are tendința să
își îndrepte atenția înspre dinamica relației cu intervievatorul din dorința de a diminua
disconfortul psihologic asociat cu presiunea, de aceea ajung să ofere răspunsuri
incongruente cu realitatea
-Stima de sine poate fi explicată prin intermediul nesiguranței cu țprivire la cele mai bune
răspunsuri de oferit.
-articipanții cu stimă de sine scăzută au mai puțină siguranță că răspunsul inițial este
potrivit, de aceea ajung să îl schimbe.