Caracterizarea geografică a comunei Godeni

Comuna Godeni

AȘEZARE LOCALIZARE
GEOGRAFICĂ NORD-ESTUL JUDEȚULUI ARGEȘ, MUNTENIA, ROMÂNIA
în zona subcarpatică, pe albia râului Bughea
LIMITE
ÎNTRE LOCALITĂȚILE BUGHEA, CÂMPULUNG,
BEREVOIEȘTI, ANINOASA, VLĂDEȘTI
la o distanţă de 45 Km nord de municipiul Piteşti şi la 12 Km sud
- vest de MUNICIPIUL Câmpulung Muscel
VECINI
NORD comuna Bughea
SUD Schitul Goleşti şi Câmpulung prin suburbiile Apa Sărată şi
Mărcuş
VEST Berevoieşti, Aninoasa şi Vlădeşti.
UNITATEA DE SUBCARPATICĂ
REFLIEF DIN CARE
FACE PARTE
TREAPTA DE DEAL
RELIEF
FORME DE RELIEF MUSCELE

CARACTERISTICI MOD DE FORMARE

ÎNCREȚIRE
ALE RELIEFULUI TIPURI DE ROCI
PIETRIȘ
LIGNIT
ARGILE
Solurile silvestre sunt brune-roşcate, brune-podzolite şi podzolice argilor-fluviale,
asociate cu soluri intrazonale tutomorfe. Fenomene de pseduo-gheizare accentuate.
ALTITUDINE
între 450 m, în culoarul râului Bughea şi 800 m în nord - vest.
FACTORI CARE MODELEAZĂ RELIEFUL
Dealurile sunt acoperite cu fâneţe, pomi fructiferi şi în unele locuri cu crâmpeie de
păduri tinere. Vârfurile cele mai înalte sunt: Gruiul Stegarului, Coasta Popii,
Ghilanul, Podul de Sus, Râpa Malului sau Râpa Fetii şi Ciocanul.
Clima pe toată întinderea comunei este temperată. Apa cade din abundenţă şi
numai arareori este secetă. Dacă nu ar fi ploi suficiente, pământul ar fi mai puţin
productiv, fiind mai mult argilos. Ploile sunt determinate şi de pădurile din jur.
Sudul comunei fiind mai păduros produce ploi abundente, care pornesc spre nord.
Clima comunei este o climă intermediară între aceea a câmpului şi aceea a
muntelui. Gerurile mari ating numai 20 de grade în perioade scurte de maxim 2-3
săptămâni şi căldurile maxim 30 de grade în lunile iunie-iulie. Luna cea mai
geroasă este luna ianuarie. în 1970, când au fost inundaţii mari cauzate de ploi cât
şi din zăpezile căzute din abundenţă s-a prăbuşit un strat din vârful Coastei Popii,
fapt care a făcut ca unele case să fie avariate. Ploi excepţionale au fost la 9-12 iunie
1864, când s-au produs asemena avarii.
 POVESTEA BOBULUI DE GRÂU

Nu-mi aduc aminte foarte multe lucruri din copilăria mea. Amintirile mele cele mai clare
încep într-un depozit unde, alături de frații mei boabe de grâu fusesem adus, într-un sac, și unde
stăteam toți laolaltă. Era toamnă când am auzit niște zgomote ciudate. Erau tractoare care plecau spre
câmpuri la arat, adică să răscolească pământul pentru a-l pregăti pentru semănat.
Nu știam care urma să fie rolul nostru dar am aflat foarte curând, când am fost puși în niște
mașini numite semănătoare. Când ele treceau deasupra pământului, noi ne rostogoleam în șanțurile
făcute de ele.
Fiecare bob și-a găsit un loc în
pământul umed și afânat și, cu toții, am
început să încolțim. Mai întâi, au apărut
firișoare subțiri, ca niște mustăți, apoi
frunzele.

Am simțit picăturile de ploaie și razele calde ale soarelui,

până într-o zi când am fost acoperite de un covor alb, moale și
pufos.
Ce cald și bine ne era! Parcă eram sub o plapumă. Am aflat
că se numește zăpadă. Am stat așa până primăvara, când plapuma a început a se subția sub razele
binefăcătoare ale soarelui. Se topea zăpada ! Ce bună era apa !
Ocrotite de căldura soarelui am crescut înalți, iar în mijlocul frunzelor a început a se ridica
câte o tulpină care se mlădia în bătaia vântului.
Au sosit niște mașini care ne-au stropit, iar plantele
străine -buruienile, care se cuibăreau printre noi, au pierit.
Într-o zi am observat că în vârful tulpinii a apărut un
spic format din multe boabe cu mustăți. La început au fost
verzi. Cu timpul au început a se îngălbeni, până au devenit
aurii. Știam că în curând vor sosi combinele, oamenii vor
începe secerișul.
După ce lanul a fost secerat și paiele - căci așa se
numesc tulpinile plantelor de grâu - s-au aliniat în șiruri
lungi, au fost făcute baloţi .
Noi, boabele am fost transportate în depozite. Eram
parcă mai multe boabe. Normal ! Din fiecare bob a ieșit o
plantă, s-a format un spic cu mai multe boabe.
Din depozite, o parte din boabe au fost duse la
fermele de animale și păsări. Sau, cel puțin, așa am auzit de
la oamenii care le cărau. Altele au fost duse la tratare pentru
a fi pregătite pentru semănat.
Eu am plecat cu cele rămase, la moară unde am fost
mărunțite - măcinate și am devenit făină. Făina a fost dusă
la fabricile de pâine sau în magazine.
 Făina a fost transformată în aluat,
prin operația de frământare. Aluatul a
fost modelat apoi, în diferite forme -
pâine, cornuri, franzele, covrigi, biscuiți,
spaghete, tăiței, macaroane. Aluatul
astfel modelat a fost pus în niște case,
numite cuptoare, pentru a se coace.
Produsele au fost ambalate apoi şi
trimise la magazine, de unde sunt
cumpărate de către oameni.
Acum am ajuns pe masa ta. Sunt o
pâine pufoasă și gustoasă. Aici este
sfârşitul călătoriei mele. Mă bucur că ai
avut răbdare să-mi asculţi povestea. Te-aş
ruga să o transmiţi copiilor să afle că
boabele de grâu sunt transformate în făină apoi în produse, că ele sunt legănate de mâinile multor
oameni până a ajunge pe mesele lor.

DOGARU OCTAVIAN ANDREI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ COTEȘTI-GODENI
CLASA A V-A