Sunteți pe pagina 1din 2

Test 13

Sub. I

1. Secventa "de buna seama" accentueaza faptul ca ce urmeaza dupa ea este un fapt adevarat ,
oferindu-i o credibilitate mai mare a afirmatiei in fata cititorului.

2. Cele doua orase din Europa , mentionate in text sunt : Londra si Paris.

3. Precum o precizeaza si Mircea Eliade in jurnal , una dintre sursele plictiselii este conversatia cu
tovarasul de drum : "Una dintre cele mai insuportabile plictiseli ale călătoriei este inevitabila conversație
a tovarășului de drum".

4. Frumusetea unui peisaj poate avea un impact uimitor asupra individului , prin faptul ca ,
subconstientul nu are capacitatea de a realiza spatiul in care se afla si incearca sa il focuseze asupra altor
amintiri sau peisaje , pe care deja le-a experimentat si constientul are o altfel de reactie in fata lor.
Prezenta de spirit in aceea clipa poate lipsi , tocmai datorita faptului ca ar fii consumata mult prea
repede.

5. Fiecare persoana are o capacitate diferita de a percepe si de a intelege lucrurile , asa ca , modul in
care vizualizeaza un loc si felul dupa care il judeca poate fii diferit. Impresile unei persoane asupra unui
loc pot fii profunde si uimitoare in momentul in care aceea persoana ti le povesteste , dar asta nu
inseamna ca in momentul in care vei trai aceea experienta la randul tau , vei simtii la fel. Iar acest fapt
ofera unicitate fiecare persoane in parte , un mod aparte de a percepe frumusetile si de a le clasifica.

B. Calatoriile reprezinta o forma de cunoastere , un mod prin care poti descoperii locuri noi ,
frumuseti unice create de natura sau de om , dar si perceptii umane diferite , prin care poti vedea modul
de gandire al altor natii si felul in care ei se comporta. In opinia mea , calatoria reprezinta o forma de
cunoastere complexa , deoarece nu include doar vizualizarea unor locuri noi , dar si descoperirea de noi
obiceiuri , comportamente diferite ale societati si informatii interesante ale istoriei locului respectiv.
In primul rand , calatoriile sunt experiente care raman marcate in subconstientul nostru , prin
faptul ca descoperim un loc necunoscut , iar aceasta intalnire dintre individ si necunoscut nu are doar un
simplu impact de moment. Persoanele care calatoresc , sunt dornice sa descopere , iar prin calatorii , ei
reusesc sa-si alimenteze aceasta sete de cunoastere , fapt din care rezulta ca , calatoriile sunt o forma de
contact intre cunoastere si persoana. Un bun exemplu este momentul in care vizitezi o tara in care nu ai
mai fost , iar in momentul in care ajungi , simti impactul locurilor noi , fiind interesat si atras in a
descoperii cat mai multe lucruri legate de acel loc , adica , tocmai se alimenteaza setea de cunoastere.
In al doilea rand, calatoria reprezinta o forma de cunoastere ce imbina lucrurile noi cu placerea ,
deoarece , pentru foarte mutli oameni , calatoriile reprezinta o forma de relaxare si o oportunitate de
creea conexiuni noi raportate la experientele din trecut. Interactiunea cu oamenii , cu societatea , cu
obiceiurile , cu modul in care acel loc se afiseaza , starnesc curiozitati asupra persoanei , iar aceste
curiozitati creeaza drumuri spre cunoastere. De exemplu , daca mergi intr-o tara cu o cultura diferita de
a ta , o religie diferita sau o societate diferita , iti starneste curiozitate ,ceea ce te face sa ajungi sa iti
doresti sa stii mai multe despre ei. Astfel , cunoasterea este un rezultat ce se manifest ulterior si ce
poate fii dezvoltat atat pe parcursul experientei cat si dupa.
In concluzie , calatoria reprezinta intr-advera, o forma complexa de cunoastere prin care
descoperi locuri noi , perceptii noi ale oamenilor , culturi diferite si moduri in care acestea se manifesta ,
dar nu in ultimul rand , si creatii frumoase ale naturii sau ale omului care ajuta la pastrarea stransa a
conexiunii omului cu spatiul inconjurator.

Sub. II
Perspecitva narativa prezenta in text este de tip obiectiv, din care rezulta ca naratorul este unul
omniscient , care cunoaste mai mult decat personajele , dar nu se implica direct in povestire.
Obiectivitatea naratorului se identifica prin prezenta verbelor la persoana a 3 a : "se
strecoară" ,"patrunde" etc.
Limbajul este unul expresiv ,acesta folosind ca mod de expunere descrierea , iar pentru a creiona
firul narativ , acesta utilizeaza figuri de stil si imagini artistice : "lumina ruginie" , "tremurări ale
amurgului" , "pereții coșcovi" , toate acestea oferind un impact puternic cititorului.
Un alt mod de expunere preznet in povestire este dialogul , prin care se realizeaza comunicarea
dintre personaje , la care naratorul este doar un martor , nefiind imlplicat direct.
Asadar , perspectiva narativa obiectiva , contureaza din exterior un firul narativ , imbogatit de
limbajul artistic si imbogatit al autorului si de adresarea indirecta a acestuia asupra personajelor.