Sunteți pe pagina 1din 1

LEGEA LUI HOOKE

La încercarea la tracțiune (întindere) știm că rezultanta tuturor forțelor


interioare corpului ce-i supus la această încercare de tracțiune, raportată la
unitatea de suprafață se numește efort unitar și se notează cu literea grecească
„σ” („sigma”), calculându-se cu relația:

F
σ=
A
[daN/mm2]

unde:
„F”= forța exterioară [daN]
„A” = aria secțiunii transversale a corpului solicitat la tracșiune (întindere), în [mm 2]

Robert Hooke (1635-1703) evidențiază că, în cazul încercării materialelor


metalice la tracțiune (întindere) avem de a face cu efortul de proporționalitate
„σp”, care este de fapt efortul limită până la care eforturile „σ” sunt proporționale
cu deformațiile („ε”); ε = epsilon și se aplică legea lui Hooke:

σ = E · ε [daN/mm2]

unde:
E – este modulul de elasticitate longitudinal [daN/mm2]; se ia din tabele;
ε - deformația [%].