CURS ANATOMIE ȘI BIOMECANICĂ

28 APRILIE 2020

KEYWORDS:

Gamba.
Biomecanica bazinului
Simfiza pubiană
Testarea articulaţiei coxofemurale

GAMBA.
Structura osoasă.
Tibia e situată medial şi prezintă o diafiză şi două epifize: proximală şi distală.
- Epifiza proximală este mai mare şi prezintă 2 condili. Acesti condili prezintă o
faţă superioară care corespunde condililor femurali, cât şi o circumferinţă. La nivelul
circumferinţei condilului lateral întâlnim o suprafaţă articulară pentru capul fibulei.
Epifiza proximală are şi ea o tuberozitate tibială care se găseşte în partea anterioară.
- Diafiza are o formă triunghiulară fiind formată dintr-o faţă medială, alta laterală
şi alta posterioară. Diafiza prezintă linia solearului cât şi creasta tibiei.
- Epifiza distală are o suprafaţă articulară pentru talus iar medial se prelungeşte cu
maleola tibiei.
Fibula este situată lateral la nivelul gambei şi prezintă, de asemenea, 2 epifize
(proximală şi distală) şi o diafiză
- Epifiza proximală prezintă o suprafaţă articulară pentru tibie, şi se prelungeşte
superior cu vârful capului fibular.
- Diafiza are formă triunghiulară şi prezintă 3 feţe: laterală,medială şi posterioară.
- Epifiza distală este alcătuită din maleola fibulară şi din fosa maleolei fibulare.

Muşchii gambei se împart în 3 grupe:

- muschii anteriori ai gambei
- muşchii posteriori ai gambei
- muşchii laterlai ai gambei

Muschii anteriori ai gambei:

- muschiul tibial anterior. Origine la nivelul condilului lateral al tibiei, feţei
interne a tibiei, în jumătatea ei proximală; la nivelul membranei interosoase cât şi la
nivelul fasciei gambei. Inserţia la nivelul osului cuneiform medial, la baza
metatarsianului 1. Acest muşchi este inervat de nervul peronier profund. Acţiune: flexia
dorsală a piciorului, adducţia piciorului, rotaţie medială a piciorului şi menţinerea boltei
plantare;
- muşchiul extensor lung al degetelor. Are origine la nivelul condilului lateral al
tibiei, feţei mediale a fibulei, pe marginea internă a fibulei şi membranei interosoase;
totodată, originea o gasim şi la nivelul fasciei gambei. Inserţia este la nivelul falangelor
degetelor 2-5 ale piciorului. Fiecare tendon se împarte într-un fascicul mijlociu pentru
falanga mijlocie şi 2 fascicule colaterale pentru falanga distală. Acţiunea acestui muschi:
extensia degetelor 2-5 ale piciorului; abducţia a piciorului; rotaţia laterală a piciorului şi
flexia dorsală a piciorului.
-muschiul extensor lung al halucelui. Origine: la nivelul feţei mediale a fibulei, în
treimea ei mijlocie, cât şi la nivelul mebranei interosoase. Inserţia: la nivelul falangelor
halucelui. Acţiune: extensie a halucelui, flexie dorsală a piciorului şi rotaţie medială a
piciorului
- muschiul al 3-lea peronier. Origine: la nivelul feţei mediale a fibulei, în
jumătatea ei inferioară, la nivelul membranei interosoase şi la nivelul septului
intermuscular anterior. Inserţie: la nivelul bazei metatarsianului 5. Acţiune: flexie
dorsală a piciorului, abducţie a piciorului şi rotaţie laterală a piciorului

Muschii laterali ai gambei (aveţi de pregătit pentru data viitoare: origine, inserţie,
acţiune):
- muschiul peronier lung
-muschiul peronier scurt

Muschii posteriori ai gambei care sunt dispuşi în 2 planuri: planul 1- superficial

(tricpes sural şi plantar) şi planul 2 – profund :
- muschiul triceps sural (care este format din muschiul gastrocnemian şi muschiul
solear; inserţia acestor muşchi este comuna dar originea este diferita. Ei se unesc în
tendonul ahilian sau calcanean);
- muschiul plantar;
- muschiul flexor lung al degetelor;
- muschiul flexorul lung al halucelui;
- muschiul tibial posterior (care realizează acţiunea de flexie plantarăa piciorului,
rotaţie medială a piciorului, adducţie a piciorului şi este muschiul care menţine şi el
bolta plantară in ortostatism)
- muschiul popliteu.

BAZINUL
La nivelul articulaţiei coxofemurale, biomecanica nu poate fi inteleasă fara
cunoasterea bazinului ca intreg.
La acest nivel se realizează tesarea miscării de flexie la nivelul şoldului, cu
muschiul psoas iliac
În biomecanică se face testarea soldului. Avem o testare în decubit dorsal şi vom
stabiliza pelvisul. În cadrul poziţiei decubit heterolateral, genunchiul este extins şi sunt
cateva aspecte. În cadrul testării, se foloseşte palparea. La forţa 1 (F1), palparea este
imposibila datorită faptului că muschiul este profund. La F2, flexia coapsei, genunchiul
fiind sustinut ridicat. În poziţia antigravitaţional, din decubit dorsal, cu şoldul şi
genunchiul destinse sau din şezând cu gamba ridicată. Avem aici forţa 3 (F3) din care se
ridică membrul inferior cu genunchiul întins. Tot in acest sector avem forţa 4 si 5 (F4 şi
F5) şi rezistenţă pe faţa anterioară a coapsei, în treimea inferioară.
Hiperextensia de sold este realizată de muschiul marele fesier. Pentru asta trebuie
stabilizat pelvisul şi coloana lombară, altfel aceasta devine convexă.
Poziţia decubit heterolateral, cu susţinerea coapsei pe care o testam dar
genunchiul se află la 90 de grade.
Abductia soldului o realizează fesierul mijlociu, fesierul mic si tensorul fasciei
lata (dar numai cu stabilizarea pelvisului).
Adducţia soldului o realizeazp muschii adductor magnus, adductor longus şi
adductor brevis.

La nivelul coxofemural exista si miscarile de rotatie interna si rotatie externa:

- rotaţia internă este realizată de următorii muşchi: fesierul mijlociu, fesier mic,
tensorul fasciei lata;
- rotaţia externă e realizata de catre: muşchii obturatori externi şi interni, gemeni
superior şi inferior, muschii piramidali şi muschiul fesierul mare.

EVALUAREA (TESTAREA) ARTICULAŢIEI ŞOLDULUI.

Articulaţia şoldului este o enartroza cu 3 grade de libertate:
- flexia care se realizează cu genunchiul întins între 0-90 grade, cu genucnghiul
flexat, pana la 125 grade şi pasivă până la 145-150 grade. Goniometrul este fixat pe
marele trohanter. Bratul fix este paralel cu axa lunga a trunchiului iar bratul mobil de-a
lungul coapsei;
- extensia cu genunchiul intins este intre 15 - 20 de grade iar cu genunghiul flectat
nu depăşeşte 10 grade. Extensia pasivă poate atinge 30 de grade. Goniometru se aşează
identic ca la testarea flexiei;
- abducţia şoldului: valorile sunt variabile de cel testat. Se iau in calcul valorile
medii. Abducţia se face la 45 grade. Bratul fix al goniometrului este plasat intotdeauna
pe linia paralela a celor doua spine (iliaco-antero-superioare), bratul mobil pe fata
anterioara a coapsei, spre mijlocul patelei;
- adductie: valoare de 30 grade; testarea se face prin plasarea goniometrului la fel
ca in acea de abductie;
- rotatia internă: valoare: 35-45 grade (mai mare pentru cea pasivă);
- rotatie externă: are aceeasi amplitudine cu cea internă;
- circumductia: rezultanta tuturor celorlalte miscari ale soldului.
Poziţia functionala de imobilizare: felxie 15 grade, abducție 5 grade. Repausul
articular: flexie 30 grade, abductie 30 grade și rotatie externa.

Dinamica recuperarii. Ea este evaluata obiectiv prin goniometrie și subiectiv prin

testarea stării pacientului.
 Pentru data viitoare:

TESTUL NR. 4
1. Descrieţi muşchiul sterno-cleido-mastoidian: origine, inserţie şi acţiune.
2. În cate categorii sunt împărţiţi muşhcii după acţiunea lor?
3. Descrieţi a 3-a lege a mecanicii.
4. Care sunt mijloacele de unire articulară la nivelul cotului?
5. Ce este actina?
6. După forma muşchilor, câte tipuri sunt în organismul uman? (exemple)
7. Enumeraţi proprietăţile muşchilor.
8. Descrieţi muşchii gâtului şi acţiunile lor.
9. Descrieti muschii antebratului,: origine, insertie, actiune, pe toate planurile
anatomice.
10. Tipul şi numărul de muschi din care este format coiful rotatorilor.

TESTUL NR. 5 - identificati greselile din intrebari, daca sunt, si raspundeti

corect:
1. În inspiraţie forţată, muschiul SCM ridică toracele şi articulaţia scapulo-
humerală bilaterală?
2. Care este perechea de nervi cranieni care inervează muschiul SCM si muschiul
pielos al gatului?
3. Descrieţi muschiul pielos al gâtului: origine, insertie, actiune, inervatie.
4. În ce plan este situat muschiul pectoral mare? Dar muşchiul pectoral mic?
5. Ce acţiune are muschiul SCM în inspiraţie forţată?
6. Toracele osos e format din 2 sau 3 schelete axiale? Exemplificaţi-le!
7. Muschii peretelui toracic se fixează de peretele osteofibros prin 2, 3 sau 4
perechi de muschi? Exemplificaţi!
8. Exemplificati actiunea muschilor agonişti, antagonisti şi argonişti!
9. Muschiul platisma sau pielos al gatului se găseste in planul 1, 2 sau 3?
10. Muschii hioidieni sunt atasati oaselor etmoid, zigomatic, temporal sau hioid?

Pentru data viitoare mai aveți de pregătit:

- Musculatura gambei (origine insertie actiune)

- Biomecanica articulatiei cocso-femurale
- Articulatia genuchiului
- Articulatia talo-crurală