Sunteți pe pagina 1din 4

MONOGRAFIA PAROHIEI ORTODOXE, FILIA CRESUIA

ȘI A BISERICII CU HRAMUL „SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL


ȘI GAVRIL”

1. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE

Numele localității

Satul se găsește de-a lungul drumului comunal DC 226 (POCIOVELIȘTE -


CRESUIA), în lungime totală de 5,4 km, din care 2,8 km străzi adiacente, este fără rol
administrativ teritorial și are o populație de 541 locuitori. Se găsește amplasat la SUD-EST de
orașul Beiuș, la vreo 12 km și de la stațiunea climaterică Stâna de Vale, spre VEST 8 km. Este
amplasat la poalele pădurilor seculare din Munții Bihorului, are un trecut care se pierde în
cele mai vechi timpuri de existență ale neamului nostru.
Atestarea documentară ar fi cam din anul 1588, apărând sub denumirea de
KREZWLYE. Se vorbește din bătrâni că, la năvălirea popoarelor migratoare exista acest sat și
că parte din românii de aici și din jur s-au înrolat în ceata lui Gelu – bătrânul cneaz – și au
luptat contra ?. Scris, nu se găsește nimic, dar se transmite din gură în gură și din tată-n fiu.
Numele primilor oameni care s-au așezat aici se păstrează până în zilele noastre. Așa
avem familiile Buta, Drăgoi, Bodin, Sima, Aga și altele.
Ocupația predominantă a locuitorilor este agro-pastorală, asemănătoare cu cea din
celelalte localități din comună, aici adăugându-se și exploatarea unei cariere de marmură albă.
Astfel, s-au creat locuri de muncă în zonă. În sat încă se mai păstrează obiceiul de
confecționare a scărilor de lemn, pe care le comercializează de obicei în zona Banatului,
aducând, în schimb, bani sau cereale. Localitatea are un sistem propriu de alimentare cu apă
prin cădere, utilizând ca sursă un izvor din partea de sus a satului. Ca instituții publice în satul
Cresuia se găsesc: Școala cu clasele I-IV și grădinița, Căminul Cultural și Biserica Ortodoxă.

A. Prezentarea generală a localității


(geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic)

Teritoriul satului Cresuia se află în partea de NORD-VEST a țării, încadrându-se în


ținuturile piemonturilor vestice, mai precis în districtul Munților Bihor Vlădeasa. Dacă
teritoriul satului se întinde pe cuprinsul depresiunii Beiușului, teritoriul învecinat se află în
zona Masivului Vlădeasa. Depresiunea Beiușului se compune dintr-un șir de dealuri
submontane (dintre care, în apropierea satului Cresuia, se află dealul Beiușele), piemonturi,
terase și lunci dispuse de-a lungul zonei hidrografice a Crișului Negru.
Localitatea Cresuia face parte din comuna Curățele, care se găsește în SUDUL
județului Bihor și are ca vecini: în EST comuna Căbești și în Nord, comuna Remetea,
comunele Drăgănești și Budureasa la sud și orașul Beiuș la SUD-VEST. Principala arteră de

1
legătură este drumul național DN 76 și E 69, care leagă orașul Oradea de orașul Deva și din
care se desprind drumurile comunale DC 222 și DC 221 care străbat comuna.

Geologia

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul satului Cresuia aparține bazinului Crișului
Negru. Rețeaua hidrografică este compusă în principal din bazinele văilor Budureasa și
Cresuia din care se desprinde valea Beiușele și care se unesc înainte de vărsare în Crișul
Negru, astfel formându-se Valea Nimăieștilor.
În general, este o zonă cu terenuri bune de fundare cu caracteristici geotermice
normale, cu excepția zonelor inundabile, având în vedere că satul este așezat în paralel cu
pârâul Cresuia, care se varsă în Valea Nimăiești, dar totuși la o înălțime considerabilă față de
nivelul apei.

Climă și meteorologie

Acest ținut are o climă temperată. Primăvara e timpurie, dulce și frumoasă. Vara este
călduroasă și ferită de secetă, datorită pădurilor și apei curgătoare ce trece prin sat, venind din
creierul munților prin izvorul fermecat din valea Drăgoieștilor. Toamna de obicei este
ploioasă, mai săracă în recolte față de satele de la câmpie. Iarna nu este așa de grea, datorită
dealurilor ce înconjoară satul și-l apără de curenții puternici.

Flora

După cum am arătat, dealurile și munții sunt acoperite cu păduri. Dintre arborii mai
de seamă care cresc aici sunt: fagul, mesteacănul, stejarul, teiul, carpenul, frasinul și cireșul.
Pădurile sunt comunale și de stat, la care se aplică regimul silvic întocmai. Locuitorii primesc
lemne contra cost la prețuri avantajoase. În fiecare an se fac împăduriri artificiale cu stejar și
brad, sub directa supraveghere a Ocolului Silvic.

Fauna

Animalele folosite în sat sunt: cai, boi, vaci, bivoli, oi, capre și porci. Păsări sunt:
găini, rațe, gâște. Fiind în regiunea munților cu păduri mari, au mult de luptat cu animalele
sălbatice. Haite de lupi vin și le atacă turmele de oi și de capre. Porci sălbatci coboară, în
special toamna, până în sat și distrug recoltele.

2
B. ISTORICUL BISERICII

ISTORIA ZIDIRII EI

Biserica veche s-a construit în perioada anilor 1740-1750. Actuala biserică s-a
construit în anul 1985, pe vatra vechii biserici, având pereții groși din piatră zidită ce s-a
recuperat de la vechea biserică. Turnul este construit din cărămidă, având fundația adâncă cu
stâlpi din beton și este acoperit cu tablă zincată.
Biserica a fost pictată în tehnica frescă de către pictorul bisericesc GOGAN IOAN,
între anii 1987-1988 și a fost refăcută în totalitate între anii 2014-2015, de către pictorii
bisericești HOSU SORIN și IULIAN. În anul 1989 s-a realizat iconostasul din lemn de stejar
sculptat de către sculptorul preot GHEORGHE DRÂMBĂU, iar icoanele de pe iconostas au
fost pictate de către pictorul ADRIAN NICOLAE. Clopotul bisericii datează din anul 1905,
după cum arată inscripția de pe el.
În anul 2013 s-a făcut o reparație capitală a bisericii, atât la interior, cât și la exterior,
dându-i bisericii un aspect cu totul nou. Biserica a fost construită prin jertfelnicia și cheltuiala
bunilor credincioși din satul Cresuia. Sfințirea bisericii s-a făcut în 23 iunie 1991, de către
P.S. EPISCOPUL IOAN CRIȘANUL AL ORADIEI.

ȘIRUL PREOȚILOR SLUJITORI

Preoți slujitori din anul 1859-2015:

1. Pr. TEODOR PAPP (hirotonit la 4 decembrie 1859 și de loc fiind din


POCIOVELIȘTE).
2. Pr. IOAN PAPP (fiul lui TEODOR PAPP).
3. Pr. GHEORGHE PAPP (fiul lui TEODOR PAPP).
4. Pr. POPA IOAN (hirotonit la 1 septembrie 1978 – preot paroh până în 1992). De
loc este din SĂLIȘTE de BEIUȘ.
5. Pr. RIF MIRON (paroh în anii 1992-1994).
6. Pr. IANOȘ BOGDAN MARIUS CĂLIN (hirotonit pe 18 septembrie 1994 – până
în prezent). De loc este din localitatea ȚIGĂNEȘTII DE BEIUȘ, com. DRĂGĂNEȘTI.

Cimitirul

Cimitirul parohial a fost și este în apropierea bisericii, aproape de vatra satului. Se


spune că, în urmă cu câteva sute de ani, s-ar fi aflat într-o altă locație, unde în prezent se află
case. Cimitirul este în proprietatea parohiei, în suprafață de 10 200 m 2, în care sunt înhumați
toți credincioșii ortodocși decedați din satul Cresuia, de câteva generații.

3
PROFILUL ACTUAL AL SATULUI CRESUIA

Numărul de credincioși: 541.

ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE,


FILANTROPICE, CATEHETICE, ADMINISTRATIVE ș.a.

În actualitate, parohia încearcă să răspundă necesităților duhovnicești ale


credincioșilor prin activitatea preotului paroh. În ceea ce privește problemele administrative,
pe lângă întreținerea bisericii, a casei parohiale și a cimitirului, s-a construit o clădire (sală de
festivități) pentru a deservi locuitorii din sat la difeerite ocazii de mese organizate (botez,
cununii, înmormântări, onomastică ș.a.).

Bibliografia

Viața sătenilor din Cresuia, Petre Stelea, Tipografia dioceză BEIUȘ, 1941.
Jertfa de sânge a Bihorului, Vatra Românească, Bihor.

Culese din viu grai:

DATE DE CONTACT ALE PAROHIEI (FILIA CRESUIA)


PAROHIA ORTODOXĂ POCIOVELIȘTE
FILIA CRESUIA NR. 59A
STR. PRINCIPALĂ
LOC. CRESUIA
COM. CURĂȚELE
JUD. BIHOR