Sunteți pe pagina 1din 8

STATISTICA

Statistica = reprezintă știința care, prin intermediul aplicării unei


metodologii, permite parcurgerea etapelor de colectare, sistematizare
și prelucrare a datelor, precum și a interpretării rezultatelor.

Concepte de bază
(sinteză cu exemple)

1. Colectivitate statistică
2. Unitate statistică
3. Caracteristici (variabile) statistice
4. Varianta unei variabile
5. Frecvența unei variabile
6. Date statistice
7. Indicatorul statistic
8. Parametrul statistic

1. Colectivitate statistică
(populație statistică)
= totalitatea elementelor de același fel, cu trăsături esențiale comune,
supuse studiului statistic
1.1. Colectivitate statică – exprimă o stare, formând un stoc la un
moment dat; exemple: valoarea stocului de mărfuri la o unitate
comercială la 1 decembrie în perioada 2000-2019;
1.2. Colectivitate dinamică - se prezintă ca un flux, o devenire în timp
(înregistrarea elementelor este realizată într-un interval de timp);
exemple: Numărul turiștilor sosiți anual într-o pensiune în perioada
2010-2019.

1
Analiza statistică a colectivității presupune realizarea unei cercetări
selective pe baza sondajului care necesită extragerea unuia sau a
mai multor eșantioane reprezentative.

EȘANTIONUL este reprezentat de mai multe unităţi statistice extrase


dintr-o populaţie (colectivitate) şi destinate să furnizeze informaţii
despre această populaţie.

2. Unitate statistică
2.1. Unitate simplă – reflectă modul ei de existenţă (ex.: persoană,
angajat, student etc)
2.2. Unitate complexă - ţine de forma de organizare economico-socială
a colectivităţii (ex.: familia/gospodăria, secție/echipă, grupa/anul de
studiu etc).

3. Caracteristica/variabila statistică

3.1. După conţinut:


3.1.1. - caracteristici de spaţiu – indică amplasarea unităţilor în
teritoriu; ex.: județul, țara
3.1.2. - caracteristici de timp - arată momentul sau perioada de
apariţie a fenomenului; ex.:vechimea în muncă, data de fabricație a
unui produs, an de naștere
3.1.3. - caracteristici atributive – ţin de natura interioară a unităţilor;
ex.: profitul, greutate, salariu

3.2. După modul de exprimare:

2
3.2.1. – caracteristici cantitative -- numerice (ex.: venit, valoarea
încasărilor, număr turiști)
3.2.2. – caracteristici calitative – nenumerice sau exprimate prin
cuvinte; ex.: genul persoanelor (masculin, feminin), mediul de
proveniență (urban, rural), categoriile de confort al unităților turistice
(neclasificate, 1 stea, 2 stele, 3 stele, 4 stele, 5 stele) etc

3.3. După natura variaţiei, caracteristicile sunt:


3.3.1. - discontinue -- se obțin ca urmare a procesului de
măsurare; pot lua mai multe valori întregi într-un interval dat
(ex.numărul studenților, turiștilor, hotelurilor, spitalelor etc)
3.3.2. – continue – se obțin ca urmare a procesului de numărare; pot
lua orice valori într-un interval dat (ex.cheltuieli, greutate etc)

3.4. După numărul formelor de manifestare:


3.4.1. - caracteristici alternative (binare/dihotomice) = numai cu 2
variante de răspuns --- ex.: promovabilitatea (promovat,
nepromovat), genul persoanelor (masculin, feminin), mediul de
proveniență (urban, rural), vechimea în muncă (sub 30 ani; de 30
ani și peste 30 ani)
3.4.2. - caracteristici nealternative = cu mai mult de 2 variante de
răspuns – ex.: venitul (ex.grupe: 0-1500 lei; 1501- 3000 lei; 3001-
4500 lei; 4501- 6000lei; peste 6001 lei), profesia (doctor, avocat,
profesor, inginer etc), număr salariați (ex.grupe: 0-10 salariați; 11-20
salariați; 21-30 salariați; 31-40 salariați; 41-50 salariați; peste 50
salariați), calificative pentru activitatea școlară (Foarte Bine, Bine,
Suficient, Insuficient) etc.

3.5. După modul de obţinere şi folosire a datelor:


3.5.1. - caracteristici primare -- obţinute direct prin faza de culegere
(ex.valoarea vânzărilor, numărul locurilor de cazare etc)
3.5.2. - caracteristici derivate – stabilite prin aplicarea unui model de
calcul statistic (ex. Rata șomajului, ponderea femeilor cu studii
superioare etc)
4. Varianta unei variabile
3
= reprezintă nivelul unei variabile înregistrate la o unitate sau grup de
unități statistice
Vârsta – variabilă nealternativă (cu 5 variante de raspuns)
Variante Vârsta salariaților (ani) Nr. salariați
de răspuns x
( i ) (
ni )
V1 20 4
V2 23 8
V3 25 7
V4 30 4
V5 40 2
Total n i=25 ∑
Varianta 1 = V1 =20 ani
Varianta 2 = V2 =23 ani
........................................
Varianta 5 = V5 =40 ani

5. Frecvența unei variabile

= reprezintă numărul de apariții al acelei variante, la unități din


colectivitate

Variabilă calitativă Variabilă cantitativă


Distribuția studenților Distribuția agențiilor de turism
după după
mediul de proveniență numărul biletelor vândute
Număr
agenţii de
Nr. bilete turism
Nr. studenți (
xi ) (
n
i )
ni Frecvențe
Mediul de proveniență
Frecvențe absolute
absolute 20 1
R 6 22 1
U 4 23 10
2
Total 27 4
∑ n i=10 28 3
i=1
30 1
6
Total ∑ n i=20
i=1

6. Datele statistice

4
CLASIFICARE:
1. După numărul variabilelor:
Exemplu:
Nr. crt. student Profil liceu absolvit
1 Filologie
2 Economic
3 Economic
4 Matematică-Informatică
1.1. Date univariate 5 Științele naturii
6 Matematică-Informatică
..... .....

Unitatea statistică: studentul


Variabila: profilul liceului absolvit (calitativă)

Exemplu:
Nr. crt. Profil liceu Vârsta studentului
student absolvit (ani)
1 Filologie 19
2 Economic 20
3 Economic 21
Matematică-
4 20
Informatică
1.2. Date bivariate 5 Științele naturii 20
Matematică-
6 19
Informatică
.... .... ....
Unitatea statistică: studentul
Variabile: profilul liceului absolvit (calitativă)
Vârsta studentului (calitativă,
discontinuă=discretă)

Exemplu:
Nr. Vârsta Notă Mediu
Profil liceu
crt. stud. absolvire proveniență
absolvit
Stud. (ani)
1 Filologie 19 8.50 Rural
2 Economic 20 8.88 Rural
3 Economic 21 9,02 Urban
Matematică- 8.99 Rural
4 20
Date Informatică
1.3. Științele 8.51 Urban
multivariate 5 20
naturii
Matematică- 8.55 Urban
6 19
Informatică
.... .... .... .... ....
Unitatea statistică: .........
Variabile: ......................

2. După poziția în raport cu axa timpului:


2.1. Date tip PROFIL Exemplu:
5
Repartiția numărului turiștilor în unitățile turistice
dintr-o regiune se prezintă astfel:
Țara de
Nr. turiști (sute)
proveniență
Franța 3
Italia 2
Spania 2
Bulgaria 3
Germania 4
SUA 2
Exemplu:
Repartiția numărului unităților turistice într-o regiune
turistică se prezintă astfel:
Nr. unități
Ani
turistice
Date de tip 2011 50
2.2.
CRONOLOGIC 2012 53
2013 55
2014 52
2015 55
2016 56
2017 58
Exemplu:
Repartiția nr. turiștilor într-o pensiune în raport cu
țara de proveniență în perioada 2012-2016 se
prezintă astfel:
Țara de Ani
proveniență 2012 2013 2014 2015 2016
Franța 40 38 29 33 39
2.3. Date de tip PANEL Italia 12 22 23 27 30
Spania 44 42 46 48 38
Bulgaria 20 22 25 33 35
Germania 10 18 22 29 25
SUA 15 18 16 10 13

7. Indicatorul statistic

6
= reprezintă expresia numerică a unor fenomene, procese, activităţi sau
categorii economice şi sociale, rezultată prin aplicarea unui model de
calcul

În raport cu etapa cercetării statistice în care apar, indicatorii


statistici pot fi:
 absoluţi reprezentaţi de mărimile absolute care apar în etapa de
culegere, centralizare şi grupare a datelor (nr. turiști, salariu, valoare
încasări etc)
 derivaţi: mărimile derivate obţinute prin prelucrarea mărimilor absolute
ca urmare a aplicării diferitelor metode şi procedee de calcul statistic
[aplicarea unei formule de calcul ca de ex: media –Salariul
mediu/angajat = total salarii/nr angajați - , ponderea femeilor cu
studii superioare într-o agenție de turism – (nr.femeilor cu studii
superioare / nr total femei) X 100, etc)].

Indicatori de nivel Modificări absolute

INDICATORI STATISTICI Indicatori absoluţi

Indicatori derivaţi

Mărimi relative
Mărimi medii
Indicatorii variaţiei
Indicatorii asimetriei
Indicatori corelaţiei Indici
statistici

Figura 1 – Clasificarea indicatorilor statistici în raport cu etapele


cercetării statistice

7
8. Parametrul statistic

Sondajul presupune parcurgerea a două etape:


 Descriptivă: are include culegerea datelor și prelucrarea lor la
nivelul eșantionului, obținând indicatorii de bază = estimatori
(medie, dispersie, abatere standard etc);
 Inferențială: presupune extinderea rezultatelor=estimare de la
nivelul eșantionului la nivelul colectivității (punctual sau prin interval
de încredere); indicatorii determinați= parametrii.

Parametrul = indicator statistic

Parametrul estimator (estimator) = reprezintă un indicator statistic


determinat în etapa descriptivă, la nivelul eșantionului, în vederea
estimării parametrilor colectivității.

Parametrul (parametrul estimat) = reprezintă un indicator statistic


determinat în etapa inferențială, la nivelul colectivității, prin estimare
punctuală sau prin interval de încredere, cu ajutorul estimatorilor.

S-ar putea să vă placă și