Sunteți pe pagina 1din 3

ADJECTIVUL

Definiţie: Este partea de vorbire flexibilă care indică însuşiri ale obiectelor şi se acorda în gen şi
numar cu substantivul determinat.
Topică: De regulă se aşază după substantive (sunt postpuse).
Felul
I.După terminaţii:
1. Variabile – care îşi modifică forma în funcţie de gen şi număr:
Ex. 4 forme: bun, bună, buni , bune
3 forme: lung, lungă, lungi,
2 forme: mare, mari
2. Invariabile – care nu îşi modifică forma: maro, vernal, crem, bej, cumsecade, feroce, atroce, rapace,
precoce etc.
II. După alcătuire:
-simple: bun, rău;
-compuse: cumsecade, tehnico-ştiinţific, galben-auriu.

III. După provenienţă:


propriu-zise: mic, mare, uşor
participiale (provenite din verbe la participiu): cartea citită - cărţi citite

Adjectivul se acorda in gen si numar cu substantivul determinat.


Animalele sălbatice traiesc libere in padure.
Vânătorul a ucis un animal sălbatic.
În exemplele de mai sus, adjectivul este asezat dupa substantivul determinat. Există situatii in care
adjectivul este plasat înaintea substantivului determinat, in scop expresiv, in aceste cazuri, adjectivul
preia de la substantiv articolul hotarat.
Sălbaticele animale sufera de foame uneori.
-le articol hotărât.
Gradele de comparaţie
Gradele de comparatie sunt formele pe care le ia adjectivul pentru a arata in ce masura un obiect
are o caracteristica in raport cu alte obiecte de acelasi fel sau diferite.
Gradele de comparatie sunt:
1. Pozitiv: frumos.
2. Comparativ
- de superioritate: mai frumos
- de egalitate: la fel de frumos.
- de inferioritate: mai puţin frumos.
3. Superlativ
a) relativ:
- de superioritate: cel mai frumos.
- de inferioritate: cel mai puţin bun
b) absolut:
- de superioritate: foarte frumos.
- de inferioritate: foarte puţin frumos.
Obs.! Superlativul absolut se poate forma şi cu ajutorul unor cuvinte precum: grozav, nemaipomenit,
neînchipuit, însoţite de prepoziţia de (grozav de frumos.)
Unele adjective nu au grade de comparaţie, pentru că:
-la origine, în limba latină, sunt comparative sau superlative: anterior, posterior, superior, inferior,
maxim, minim, exterior, interior, extrem, optim, suprem, ultim.
-exprimă însuşiri care prin natura lor nu permit comparaţia: colosal, complet, gigantic, groaznic, mort,
oral, perfect, principal, unic, uraiş, veşnic.

ARTICOLUL DEMONSTRATIV [ADJECTIVAL] – proclitic

Scaunul cel nou este în balcon .


Astăzi mama și-a pus pălăria cea nouă.
Ce părți de vorbire leagă cuvintle subliniate ?
Articolul care însoțește un adjectiv sau numeral făcând legătura cu substantivul determinat de acesta
se numește articol demonstrativ adjectival.
ex. dulapul cel nou.
Articolul demonstrativ se acordă în gen,număr și caz cu substantivul determinat de adjectivul pe care îl
insoțește.
ex. copilul cel harnic; fata cea frumoasă; pasarile cele zglobii; băieţii cei patru.

Formele articolului demonstrativ:


masculin feminin
caz singular plural singular plural
N. Ac cel cei cea cele
D.G. celui celor celei celor

Articolul demonstrativ nu are înțeles de sine stătător și nici nu poate avea funcție gramaticală.În analiza
gramaticală se ia împreună cu partea de vorbire pe care o însoțește.
Formele articolului demonstrativ se scriu întotdeauna legat.Nu le confundați cu omofonele lor:ce-l,ce-
i,ce le ,ce-a care însoțesc de obicei un verb.
FISA DE LUCRU ARTICOL DEMONSTRATIV

1. Scrie inaintea următoarelor cuvinte articolele demonstrative: cel,cea,cei sau grupurile de cuvinte ce-
l,ce-a,ce-i:
…………harnic; …………mai frumoasă; ……………….spus……………..mic? …………………
adus?
Pentru …………….cerți? ……………dintâi; după …………………..mărturisești; ……………….doi;
………………..de făcut? ………………….mică;

2. Subliniază articolele demonstrative (adjectivale)împreună cu părţile de vorbire pe care le însoţesc


şi indică prin săgeată substantivele cu care sunt acordate.Analizează genul ,numărul şi cazul articolelor.
Şi frate-meu cel mare ….fuga la uşă să deschidă.(I.Creangă ,Capra cu trei iezi)

Cel (mare )articol demonstrativ (adjectival),masculin ,singular,N.;însoţeşte un adjectiv


a. Inima mi se bate când aud numele lui Alexandru cel Bun ,lui Ştefan cel Mare,Mihai Viteazul.
(M.Kogălniceanu,cuvântul introductiv la Cursul de istorie naţională )
b. Turturică –rică ,dragă păsărică ,adă la mine cele trei smicele de măr dulce,apa cea şi cea
moartă ,şi tu du-te înapoi de-ţi ie altele. (Ion Creangă,Povestea lui Harap-Alb)
c. Timpul veni ,merele începură a se pârgui; atunci fiul său cel mijlociu păzi şi el ;dară păţi ca şi
fratele său cel mare . (P.Ispirescu ,Prâslea ce voinic şi merele de aur)

3.Folosind articole demonstrative corespunzătoare, alcătuiţi construcţii după modelul dat :


geam transparentă, bucătărie modern, sertar încăpătoare, zid rezistentă, ceas veche.
Substantive adjective construcţii
nori cenuşiu norii cei cenuşii

4.Completaţi spaţiile punctate cu articole demonstrative potrivite:


a. Aici,la fântâna ….. adâncă de treisprezece stânjeni şi-a trăit multă vreme viaţa ……..mai bun
prieten al copiilor .(M.Sadoveanu ,Orbul)
b.-Bine –ai venit la noi,Făt –Frumos !Te-am cunoscut după chipul tău…….falnic şi după calul
tău…….năzdrăvan.(V.Eftimiu,Omul de piatră)
c. Când au ajuns la casa…….mică a lui Iorgu Samson,………patru au găsit prânzarea gata;logofătul
Iorgu a umplut cupa ……..mare de ospeţe şi,după ……luat după datină credinţa,a întins-o capului
mesei.