Sunteți pe pagina 1din 36
EXPUNERE DE MOTIVE Sectiunea 1 Tithul proiectului de act normativ. LEGE Lege privind uncle masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 Seefiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Deserierea situafiei actuale Avand in vedere faptul ci, in contextul generat de dinamica evolutiei situafiei epidemiologice nationale, dar si internationale, determinata de risp&ndirea coronavirusului SARS-CoV-2, interesul public general reclama adoptarea unor noi misuri care si permit& autorititilor publice si intervina eficient si cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei, lund in considerare necesitatea asigurarii in continuare, chiar si dupa incetarea st&rii de urgent, a unei protectii adecvate impotriva imbolnavirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar si crearea, in acelasi timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizaté, faré sincope majore, Ja situatia de normalitate, inclusiv prin relaxarea misurilor uate in contextul instituirii si prelungirii, de c&tre Presedintele Rominiei, a starii de urgenté pe teritoriul Romianiei, avand in atentie experienta statelor grav afectate de evolutia virusului si masurile care au avut impact pozitiv in prevenirea gi limitarea risp4ndirii acestuia, inclusiv dupa luarea masurilor initiale de prima urgenta, in considerarea necesitatii instituirii, inclusiv la nivel legislativ, in contextul existentei unei situatii de urgenté de amploare gi intensitate deosebiti, a unor mecanisme care si protejeze, in mod adecvat si cu prioritate, drepturile conventionale, unionale si constitufionale la viafa, la integritate fizicd si la ocrotirea sinitétii, si avand in vedere obligatia instituita de Legea fundamentala in sarcina statului de a lua masuri pentru asigurarea igienei si a sinititii publice a cetitenilor, intrucat, in conformitate cu prevederile art. 53 din Constitutia RomAniei, republicat’, exercifiul unor drepturi sau al unor libertafi poate fi restréns numai prin lege si numai dac& se impune, dupa caz, intre altele, pentru apararea ordinii, a san&tifii publice, dar si a drepturilor si a libertatilor cetatenilor, in conditiile in care, in contextul situatiei de crizi generat de pandemia de COVID-19, este necesari adoptarea de cdtre Parlamentul Roméniei, prin lege, a unor msuri restrictive, cu caracter esentialmente temporar si, dupa caz, gradual, proportionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia, necesare pentru prevenirea si inldturarea ameninfarilor iminente la adresa drepturilor conventionale, unionale gi constitutionale la viata, integritate fizici si sanatate ale persoanelor, in mod nediscriminatoriu, si fir a aduce atingere existentei drepturilor sau libertatilor fundamentale in considerarea faptului cA situatia de urgenfi a impus 0 coordonare integratd de catre Ministerul Sanatatii a tuturor unitatilor sanitare, cu atét mai mult cu cAt in actualul context au fost declarate, prin ordin al ministrului s&natatii, spitale de suport pentru pacientii testati pozitiv sau suspecti cu virusul SARS-CoV-21 si unitifile sanitare apartinand administratiei publice, in perioada situatiei de urgenta, Ministerul Sanatitii a coordonat organizarea si functionarea tuturor unitafilor sanitare din subordinea autoritatilor administragiei publice locale si a exercitat inclusiv atributia de numire, suspendare si eliberare din functie a persoanelor care ocupa functii de conducere in cadrul acestor unitati. Pentru a nu crea disfunctionalitati in sistem, in perioada situatiei de urgent, s-a apreciat oportun asigurarea cadrului legal astfel incat posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sanatatii si unititilor aflate in subordinea, coordonarea si sub autoritatea Ministerului Sanatifii, inclusiv functiile publice de executie si conducere, si poati fi ocupate si de catre personal contractual, fara organizarea concursului. Avand in vedere actualul context epidemiologic si importanta Iuarii unor masuri in timp util si cu celeritate, in perioada situatiei de urgenfé, personalul cu functii de conducere din cadrul Ministerului Sandtajii si din unitiitile cu personalitate juridica aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Ministerului Sanatafii, precum si din cadrul autoritafilor si institutiilor publice centrale si locale cu atributii in domeniul asistentei si protectiei sociale, indiferent de statutul lor, in cazul neindeplinirii atributiilor puteau fi suspendati. Pentru a evita aparitia unor blocaje in asigurarea accesului la medicamente in randul populatiei, indiferent de patologia fiecarui asigurat, inclusiv in asigurarea aparaturii medicale in cadrul unitéfilor sanitare, necesara pentru tratarea cazurilor de infectie cu Coronavirus, in perioada situafiei de urgent&, s-a instituit ca si masura posibilitatea plafonarii preturilor la medicamente si aparatura medical Activitatea sportiva are, in conditii obisnuite, numeroase beneficii in privinta sinatatii oamenilor. {n marea lor majoritate, sporturile presupun un anumit nivel de contact intre participangi sau un numar apreciabil de spectatori in timpul competitiilor. Aceste aspecte pot deveni elemente de risc in contextul unei situafii de alert, pundnd in pericol séndtatea, integritatea fizic& si chiar viafa sportivilor si a celorlalfi participanti !a aceasta activitate. Dreptul la invatatura este asigurat prin invat&méntul general obligatoriu, prin invatimantul liceal si prin cel profesional, prin invatiiméntul superior, precum gi prin alte forme de instructie si de perfectionare si reprezinti un drept fundamental statuat de Constitutia Roméniei, republicat’. Potrivit art. 73, alin. (3) lit. n) din Constitutia Roméniei, organizarea general a invatamantului se reglementeaz prin lege organic. fn situatia de normalitate, in Romania desfisurarea invafimantului preuniversitar presupune o interactiune direct4 intre cadrul didactic si elev, procesul educational realizandu-se in 2 unitatile de invatémént. Ca urmare a st&rii urgent, instituita pe teritoriul Romaniei, aceasta interactiune a incetat, intruct dreptul la sandtate nu numai al elevilor, dar si al cadrelor didactice, personalului auxiliar si nu in ultimul rand al parintilor elevilor, conform Constitutiei Roméniei, republicat’, trebuie respectat. Tinand cont c& la data de 16 mai prevederile Decretului Nr. 240/2020 privind prelungirea stiri de urgent pe teritoriul Roméniei isi inceteaz aplicabilitatea, avand in vedere natura juridica a dreptului fundamental la educatie si raportat la obligatia asigurarii exercitirii acestui drept, in mod egal, pentru tofi beneficiarii actului educational, in contextul in care trebuie mentinute unele masuri in vederea prevenirii raspandirii noului coronavirus, se impune adoptarea unor misuri pentru intreg sistemul national de invajémént dupa cum urmeazi: Ma&suri cu privire la modalitatea de desfasurarea procesului educational, precum si la modalitatea de sustinere de catre elevi, in conditii de siguranta, a examenelor nationale, programate in aceasta perioada, Masuri care si asigure dreptul la dezvoltare profesionalé gi la evolutie in carieré a personalului din invafémént preuniversitar; Masuri cu privire la modul de desfisurare a cursurilor si examenelor in sistemul de invafimant universitar. Executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor miasuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare fn cursul procesului penal Prin Decretul nr. 195/2020, publicat in Monitorul Oficial al RomAniei, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, respectiv prin Decretul nr. 240/2020, publicat in Monitorul Oficial al Romfniei, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020, a fost suspendata executarea anumitor masuri si obligafii atagate sanctiunilor si masurilor neprivative de libertate prevazute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completiarile ulterioare, de Legea nr. 252/2013 privind organizarea gi functionarea sistemului de probatiune, cu modificarile si completirile ulterioare, precum si de Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificirile si completarile ulterioare. Astfel, in executarea pedepselor si a masurilor educative neprivative de libertate, pe durata starii de urgenti a fost suspendata executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de probatiune, primirea vizitelor consilierului de probatiune, precum si obligatiile de a presta o munc& neremunerat in folosul comunitatii, de a urma un curs de pregiitire scolar ori de calificare profesionala, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare social, respectiv prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitifii rezultati din inlocuirea amenzii penale. Il. Executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal Decretul Presedintelui Roméniei nr. 195/2020 a prevazut cd, in executarea pedepselor sia misurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizita intima, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizita, cét si recompensele constand in permisiunea de iegire din penitenciar se suspenda. Aceste misuri care au asigurat, la nivelul sistemului penitenciar, gestionarea riscului epidemiologic in mod eficient, au fost mentinute si cuprinse la art. 70 din Anexa nr. 1 la Decretul Presedintelui Romaniei nr. 240/2020 privind prelungirea starii de urgent pe teritoriul Roméniei. Ca masur& suplimentara, in Anexa 1 la Decretul nr. 240/2020 s-a prevazut cA, prin derogare de la prevederile legale, pe durata starii de urgen{ se suspenda activitatea de transfer a persoanelor private de libertate intre locurile de definere, cu exceptia situafiilor impuse de urgentele medicale, solicitarile exprese formulate de organele judiciare, schimbarea regimului de executare, numai daca in locul de detinere nu este organizata executarea pedepsei pentru noul regim, precum si a transferurilor din motive de siguranti. I. Organizarea activitatii politistilor de penitenciare Cadrul normativ care reglementeazi cariera politistilor de penitenciare, inclusiv modificarea raporturilor de serviciu ale acestora, este reprezentat de Legea nr. 145/2019 ind statutul politistilor de penitenciare, cu modificarile si completiirile ulterioare. Astfel, detasarea polifistilor de penitenciare se poate dispune, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane, pe o perioada de cel mult 6 luni; desigur, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, detagarea nu poate avea loc decat intr-un post vacant sau al c&rui titular lipseste temporar. In ceea ce priveste trecerea temporara in alt functie, aceasta se poate dispune fara acordul politistului de penitenciare doar in caz de fort major sau ca méasura de protectie a politistului de penitenciare, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane. Avand in vedere raspandirea accelerati a virusului SARS-CoV-2, prin cele doua decrete ale Presedintelui Romaniei au fost introduse o serie de prevederi care s permit unitatilor polifiei penitenciare gestionarea adecvaté a situatiilor in care exista un risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar sau chiar la nivelul intregului sistem. Corelativ, in ceea ce priveste organizarea si pregitirea sistemului penitenciar, a fost prevazuti, in mod expres, obligatia politistilor de penitenciare de a participa la toate activititile necesar a fi desfigurate, in conformitate cu dispozitiile superiorilor in contextul stirii de urgent, precum si posibilitatea modificarii locului de muncé si/sau felul muncii politistului de penitenciare, fri acordul acestuia, in raport cu necesititile ‘si situatia operativa existente la nivelul unitatii penitenciare unde este incadrat sau al altei unitati din politia penitenciard. in perioada stiri de urgenfi decretati pe teritoriul Roméniei, la nivelul unitdtilor penitenciare a fost infiintaté a 5-a subunitate in sectorul operativ pentru asigurarea serviciului, rezervei de personal si alocarea unor perioade de 14 zile libere 4 pentru fiecare schimb, in vederea reducerii riscului de infectare in acest context epidemiologic Aspecte generale Avand in vedere evolutia situafiei epidemiologice internationale determinaté de rispandirea coronavirusului SARS-CoV-2 1a nivelul a peste 35 de sari, la nivel global se inregistreazi 3.936.222 cazuri confirmate de infectie cu coronavirus, din care 276.630 decese. I Au fost raportate 85.808 cazuri noi, din care 4.253 decese. Cresteri marcate ale numarului de cazuri au fost inregistrate in Statele Unite ale Americii, Italia, Belarus, Iran, Turcia, Marea Britanie, Canada, India, Brazilia, Chile, Peru si Rusia. luand in considerare cA masurile adoptate de Romania pe perioada strii de urgent si-au dovedit eficienta avand un efect pozitiv in limitarea raspAndirii coronavirusului SARS- CoV-2 si care au vizat acfiuni in planul s&natifii publice, concomitent cu limitarea sau intreruperea activitigilor socioeconomice neesentiale, dar mai ales ingradirea exercitarii unor drepturi si libertati fundamentale, faird de care celelalte actiuni desfsurate nu ar fi putut avea efectul scontat, tinand cont de evolutia controlata a situatiei epidemiologice pe teritoriul Romaniei si de evaluarea riscului de siinatate publica pentru perioada imediat urmatoare, in considerarea faptului ca starea de urgenj pe teritoriul Roméniei instituite prin Decretul Presedintelui nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul nr. 240/2020 va inceta in data de 14.05.2020, impundndu-se menfinerea controlului exercitat de autorititile publice asupra raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2 concomitent cu relaxarea restrictiilor, astfel incat reluarea activititilor economice s& se desfaisoare, fara afectarea dreptului la viafa si la s&nitate al persoanelor, Astfel cum Curtea Constitutional a refinut in jurisprudenta sa, in Decizia nr. 874/2010, chiar dac& instituirea starii de urgenji sau de asediu poate avea drept consecinti restrangerea unor drepturi sau libert&i, sfera de aplicare a art. 53 nu se circumscrie doar situatiilor prevazute la art. 93 din Constitutie, Scopul prezentei legi il reprezinti crearea cadrului legal al mésurilor cu caracter exceptional care pot fi impuse in toate domeniile a cror activitate a fost afectatd pentru limitarea raspandirii infectiei cu coronavirusul SARS-CoV-2, in acord cu prevederile art. 53 din Constitutia Roméniei, care permite limitarea unor drepturi si libertati fundamentale prin lege, ca act normativ al unicii autorit&ti legiuitoare, respectiv a Parlamentului, cdruia ii revine responsabilitatea adoptirii acestuia, dacd se impune intr-o societate democraticd pentru apararea sanatatii publice, Prezenta lege raspunde nevoii asiguririi securitiii juridice a drepturilor si libertétilor celorlalti, atat in perspectiva interesclor individuale, cat si a celor nationale sau de grup sia binelui public, fiind 0 modalitate concreta de salvgardare a unor drepturi in situatiile in care exercifiul acestora dobandeste un caracter de ameninfare la adresa snatafii intregii comunitati sau a unei parfi insemnate a acesteia, 5 Prezentul demers normativ, de limitare a unor drepturi gi libert&ti, este necesar, dat fiind c& reprezint4 singura modalitate de instituire a unui cadru normativ unitar intr-o situatie esentialmente exceptionala, care comporta un grad ridicat de abatere de la normalitate, Principiul proportionalitatii, astfel cum este reglementat in ipoteza particulara de la art. 53 din Constitufia Roméniei, presupune pe de o parte, ci orice misura de limitare a drepturilor si libertatilor fundamentale trebuie sa fie temporara si deci s inceteze de indata cu cauza care a generat-o, si, pe de alt’ parte, si nu depaseasc ceea ce este necesar pentru indeplinirea scopului urmarit, este respectat de prezenta lege, de vreme ce urmareste strict, pe perioada pandemiei, instituirea unor condifii exceptionale de desfasurare si de exercitare a activitifilor gi relatiilor economice, sociale, de muncd, transport, sindtate, culturale, fairi si afecteze insi, in substanta lor, drepturile gi libertitile fundamentale corespunzatoare, instituind doar o serie de reguli speciale a céror respectare urméreste limitarea rspndirii infectiei cu coronavirusul SARS-CoV-2, Misurile propuse sunt nediscriminatorii, fiind adaptate fiectrei categorii de activititi normate, in functie de specificul acestora si de scopul urmérit, aplicdndu-se deopotriva tuturor persoanelor vizate de ipoteza juridic’a. De asemenea, a fost urmirit imperativul asigurérii accesului populatiei la bunuri si servicii de prima necesitate, cum ar fi sindtate si alimentatie publica, transport, igiend, precum si o serie de activititi sportive si recreative. 2. Schimbari preconizate Scopul prezentei legi il reprezint& crearea cadrului legal al masurilor exceptionale impuse de gestionarea situatiei de criza, masuri care, prin ele insele, afecteaza drepturi gi libertifi ale cetitenilor. Ratiunea legii este tocmai aceea de a constitui temeiut legal al restrangerii exercifiului unor drepturi sau al unor libertifi fundamentale, in acord cu imperativul constitutional stabilit in art.53 alin.(1), precum gi temeful legal al masurilor exceptional care pot viza inclusiv atributii ale institutiilor fundamentale ale statului.Refinand c& actul normativ care restringe/afecteazi drepturi si libertifi fundamentale ale cet&fenilor sau institufii fundamentale ale statului cade in sfera interdictiei prevazute de art.115 alin.(6) din Constitufie, apteciem ca, in actualul cadru constitutional, un atare act nu poate fi decat © lege, ca act formal al Parlamentului, adoptata cu respectarea dispozitiilor art.73 alin.(3) litg) din Constitutie, in regim de lege organica. In stabilirea condifiilor de aplicare a masurilor mentionate anterior, s-a urmérit respectarea prevederilor constitutionale ce consacra dreptul la libera circulatie, dreptul la munca, dreptul la invatatura, accesul la cultura, dreptul Ia ocrotirea sanatatii, libertatea intrunirilor, dreptul la asociere, libertatea economica, precum gi incadrarea strict& in marja de apreciere a statului in a stabili limite exercifiului acestor drepturi - art. 53 din Constitutie. Aceste drepturi nu sunt ins& drepturi absolute si pot fi restranse in conditiile Constitutiei si ale Conventiei. Limitarile aduse exercitiului acestor drepturi trebuie sii respecte exigentele art.53 din Constitutie, precum gi practica Curfii Europene a Orepturilor Omului. Referitor a prioritatea Conventiei asupra normelor interne precizim cd art, 3 din Constitufia Roméniei impune mai mult rigoare la 6 restrangerea drepturilor fundamentale decat dispozitiile Conventiei, astfel cA vor trebui respectate cu prioritate exigentele constitutionale, iar nu cele ale Conventiei Europene, deoarece dispozitiile din Tratatele internationale la care Roménia este parte se aplick cu prioritate faji de dreptul intern numai in mfsura in care acestea sunt mai favorabile. Totusi, si conditiile Conventiei europene sunt respectate prin restrangerile de drepturi operate prin prezentul proiect. Astfel cum rezulté din dispozitiile cuprinse in art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO, protectia instituita de acest text cu privire Ia ,,bunuri" nu este una absolut, fiind prevazute, pe langi principiul protectiei ,dreptului", alte doud principii ce constituie limite ale exercitiului acestui drept: posibilitatea limitarii dreptului la circulatie pentru o cauzi de interes public si reglementarea exercit&rii acestui drept in conformitate cu interesul general.In jurisprudenta sa (cauza James et autres c/Royaume-Uni), Curtea European’ a stabilit ci autoritafile statale sunt competente si adopte legi care si conduca la imitarea exercifiului unor drepturi in indrii tuturor aspectelor de ordin economic, social gi politic care impun imperativele de ,,utilitate publici". Instanfa european a statuat si ci autoritafile nationale dispun de o anumita putere discretionara in a aprecia nofiunea de interes general al comunititii (cauza Beyler c/Italie). Privarea de un bun, prevazuti de art. 1 din Protocolul 1 la Conventie poate fi facutA pentru realizarea unor interese generale de ordin economico-social, ceea ce este de natura si confere statelor semnatare o anumité marja de apreciere intotdeauna aflati sub controlul Curtii, privarea de un bun urmand si fie proportional cu scopul urmarit. Masurile restrictive prevazute de prezentul act normativ intrunesc condifiile consacrate in art. 53 din Constitufia RomAniei, republicata. Astfel:limitarea este prevazut de lege (prezentul proiect); restrangerea exercifiului drepturilor este impusa de apararea sanatatii populatiei, prevenirea consecintelor unei sinistru deosebit de grav, avand ca scop evitarea riscului iminent al unei imbolnaviri in masa a populatiei. Masura restrictiva vizeazi exercitiul dreptului, iar nu substanfa acestuia, deoarece procentele de reducere a dreptului fundamental conserva substanta acestuia, diminuand in mod rezonabil riscul de inbolnavire in masa a populatici.masurile propuse sunt nediscriminatorii, aplicdndu-se nediferentiat unor situatii identice ; masurile sunt luate pentru o perioada de timp determinat’, mai exact pe perioada starii de alerta, fiind necesare ca urmare a amplificirii efectelor pandemiei acestea fiind prevazute tocmai pentru a se incadra in parametrii sanitari, masurile propuse sunt obiective si rezonabile, raportat la amploarea si impactul consecintelor actuale si preconizate, in absenta acestora urmand ca statul s& fie lipsit de mecanismele necesare combaterii efectelor epidemiei,masurile sunt absolut necesare intr-o societate democratica, {inand cont de datele cu caracter preliminar prezentate, precum si estimirile efectuate de catre OMS, fiind proportionale cu situatia care a determinat adoptarea prezentului act normativ; «scopul proiectului este unul de promovare a setului de mAsuri necesar pentru combaterea epidemiei, fenomen care, daci se menfine, poate pune in pericol sanatatea populatiei si, prin aceasta, ordinea publicd si siguranta nationala, Restrangerea exercitiului 7 unor drepturi intervine numai daca se impune intr-o societate democraticd. Din aceasta conditie rezult4 ca restrangerea este 0 m&sur exceptionala care nu se poate transforma intr-o regula pentru legiuitor intr-o societate democratic. Aceast conditie releva indirect si caracterul temporar al mésurii restrangerii exercifiului unor drepturi. Restrangerea exercifiului unor drepturi poate interveni numai in cazurile limitativ enumerate de legea fundamental: apararea securitafii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertifilor cetifenilor, desfisurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitafi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. CCR in jurisprudenta sa (CCR nr. 1414/2009) a aratat cA se impune subliniat faptul c& de esenta legitimitatii constitufionale a restrangerii exercitiului unui drept sau al unei libertiti este caracterul exceptional si temporar al acesteia. intr-o societate democratic’, regula este cea a exercitdrii neingradite a drepturilor si libertajilor fundamental, restrngerea fiind prevazuté ca excepfie, dacd nu existi o alti solutie pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse in pericol. Este sarcina statului s& gaseasc& solufii pentru contracararea efectelor crizei sanitare, printr-o poli economicd si sociala adecvati.Numai aceasta situatie a impus adoptarea acestor masuri cu caracter exceptional, prin eficienta si promptitudinea aplicdrii, creandu-se premisele relansirii economiei nationale si menfinerii caracterului democratic al statului, Tinand cont ca si dupa data de 15 mai 2020 exist un risc iminent asupra starii de sindtate a populatiei, urmare a continuitatii epidemiei cu virusul Sars-Cov-2, la nivel national se mentine de catre Ministerul Sanatatii coordonarea, organizarea si functionarea tuturor unitajilor sanitare din subordinea autoritatilor administratiei publice locale inclusiv a exercitérii atributiei de numire, suspendare gi eliberare din functie a persoanelor care ocupa functii de conducere in cadrul acestor unitdti. Pentru a nu crea disfunctionalitati in sistemul de sanatate in perioada imediat urmatoare contextului situatiei de urgenta, se mentine asigurarea cadrului legal astfel incat posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sandtétii si unitatilor aflate in subordinea, coordonarea si sub autoritatea Ministerului Sanatijii, inclusiv funcfiile publice de executie si conducere, si poata fi ocupate si de catre personal contractual, fara organizarea concursului. fn mod similar se mentine si reglementarea cu privire la suspendarea activitatii personalului, in cazul neindepliniri atributiilor de serviciu. Totodata, avand in vedere necesitatea mentinerii unor misuri tinand cont de riscul iminent asupra stirii de sindtate a populafici, urmare a evolutiei ulterioare a epidemiei cu virusul Sars-Cov-2, incepind cu data de 15 mai 2020 pe teritoriul RomAniei este imperios necesar implementarea unor misuri menite a proteja si limita imblonavirea in rindul populatiei, si anume obligativitatea purtirii mastii de protectie si a efectudrii triajului epidemiologic pentru angajati. Tinand cont de faptul cA in ultimele doud luni preturile au crescut exponential la produse esentiale pentru luarea unor masuri de prevenire, in acest context, pentru preintémpina dezechilibre majore in asigurarea accesului la medicamente, se impune mentinerea misurilor de plafonare a prefurilor la medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectanti, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii si dispozitive asistive, materiale sanitare si echipamente de protectie, aparaturé medical. Avand in vedere ci in Roménia educatia este consideratd prioritate nationala, iar continuarea activitatilor didactice specifice aferente anului scolar, vizeaza interesul public general, tindnd cont de obligatia respectarii principiului relevangei - in baza cdruia educatia rispunde nevoilor de dezvoltare personala si social-economice - si principiului eficientei - in baza c&ruia se urmareste obtinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente, principii ce guverneazi sistemul de invatamant din Romania, intrucat se impune adoptarea unor misuri urgente astfel incdt atét procesul de invajimant universitar, cu toate componentele sale, didactice si de cercetare, aga cum sunt definite de Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si procesul de invayimant preuniversitar s& se poati desfisura in continuare, pentru desfasurarea optima a anului scolar/miversitar in curs, precum si facilitarea unei perioade de tranzitie cat mai scurte, ulterioari incetirii starii de urgenta si care si nu afecteze interesul superior al elevului/studentului, evolufia si dezvoltarea educational, profesional si de cariera reprezinta o situatie de urgentd a cérei reglementare nu poate fi amanatd, in contextul necesitajii limitarii efectelor negative generate de pandemia de coronavirus, precum gi faptul c& neadoptarea unor masuri adecvate care sa creeze posibilitatea incheierii anului scolar, respectiv universitar, in bune condifii, ar conduce la grave consecinte asupra intregului sistem de inva{imént si pentru buna desfasurare a activititilor planificate, se impune mentinerea masurilor prevazute in prezenta lege. Masurile cuprinse in prezenta lege sunt menite a asigura dreptul la educatie al elevilor, cu respectarea dreptului Ia sdnitate al acestora, dar si al parintilor lor si cadrelor didactice si au rolul de a intari capacitatea sistemului de invatimant prin derularea activitatilor specifice acestuia in actualul context generat de pandemia de coronavirus. De asemenea se are in vedere dreptul elevilor si studentilor de avea un parcurs educational complet, respectiv de la inscrierea la cursuri si derularea acestora, la susfinerea examenelor ce atest finalizarea unui ciclu de invataméant. Astfel, se va mentine masura suspendarii activitatilor didactice ce impun prezenta fizicd a anteprescolarilor, pregcolarilor, elevilor si studentilor in unitatile gi institutiile de invayamant. de activitayi din planurile de invajimant, in format online. Derularea acestor activitati, precum $i modul de recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse in aceast& perioada se vor stabili de c&tre Ministerul Educatiei si Cercetarii. Aceste masuri vor fi valabile pana la eliminarea restrictiilor privind adunirile publice de cditre autoritatile de resort. De asemenea se reglementeazi dreptul institutiilor de invatamant superior din sistemul national de invatamAnt, ca in baza autonomiei universitare, cu respectarea calit&tii actului didactic si cu asumarea raspunderii publice, sA utilizeze metode didactice alternative de predare-invifare-evaluare, in format online, in conformitate cu Ordonanta de Urgenta a nr.58/2020 privind Iuarea unor médsuri pentru buna funcfionare a sistemului de invajamént. Ministerul Educatiei si Cercetirii si Ministerul Sandtitii vor stabili pentru perioada 18 mai - 11 septembrie 2020, prin ordin comun masuri pentru desfisurarea activitatilor in unitatile de invajamant de cdtre elevi, personalul didactic/nedidactic, in condifii de siguranfa, in scopul finalizarii anului scolar 2019 — 2020, precum si pentru pregatirea inceperii anului scolar 2020-2021. De asemenea, in unititile de invapimant preuniversitar de stat se vor putea desfasura activitati de pregatire in vedere sustinerii examenelor de evaluare national si bacalaureat, care presupun interactiunea ,,faf in fafa”, in perioada 02 iunie-12 iunie 2020, pentru elevii claselor terminale, a -VIII-a, a~XII/XIII- a. Modalitatea de desfasurare a acestor activitifi se va stabili prin ordin comun al ministerului educatiei si cercetarii. fn contextul geostrategic, climatic, epidemiologic actual si al diversificdrii factorilor de rise la adresa securitatii nationale, in general, si a componentei cultura si patrimoniu cultural, in mod specific, se impune adaptarea masurilor legislative, crearea cadrului legel adecvat, astfel ineat, in cazul producerii situafiilor de urgenfai, sA fie dispuse misurile de protectie a sectorului cultural. Misurile de protectie a sectorului cultural si a patrimoniului cultural national sunt imperios necesare in situafiile de urgenfai, respectiv in perioadele de stare de alert, cu atat mai mult cu cat in ultimii ani, protejarea patrimoniului cultural si a institufiilor culturale este perceput ca si component a sistemului de securitate nationald, in special prin rolul su de factor de identitate nationala. fn acest context, se impune completarea si adaptarea cadrului legal, care si asigure apirarea valorilor materiale si culturale importante, pe timpul producerii unor situafii de alert care si permit restabilirea rapid a starii de normalitate. Astfel, pentru a asigura instituirea unui cadru legal adecvat si a unor mecanisme, menite s& asigure, in mod unitar, att apfrarea viefii si simatatii populatiei, cat si a valorilor materiale si culturale importante, pe timpul producerii unor situafii de alert, care s& permita restabilirea rapida a stiri de normalitate, se impune stabilirea ca regula, a suspendarii activitatilor si evenimentelor culturale pe perioada declararii starii de alerti. De asemenea, pentru restabilirea rapida a stérii de normalitate, se impune stabilirea conditiilor in care se pot relua activitatile culturale. Prin exceptie de la regula suspendarii activitatilor culturale pe perioada stérii de alerté, se pot desfisura activitafi si evenimente culturale de c&tre entititile organizatoare, numai pentru categoriile, perioadele si cu respectarea condifiilor impuse prin regulamente specifice, aprobate conform prezentei ordonante. Regulile si condifiile stabilite pentru revenirea la normalitate vor avea ca scop principal asigurarea aprarii vietii si sn&tZtii populatiei, a integritatii persoanelor participante la evenimentele si actiunile culturale culturale, precum si asigurarea integritarii valorilor culturale si a patrimoniului cultural. Hotelurile si structurile de cazare pentru turisti sunt Ia fel de susceptibile contagiunii ca si restul locurilor publice vizitate de un numar ridicat de oameni care interacfioneaza intre ei si cu angajatii. Cu toate acestea, acestea sunt locuri unde oaspetii stau temporar in spatii 10 inchise si unde existé un grad ridicat de interactiune cu angajatii. Acestea sunt si considerentele pentru care toate interactiunile dintr-un hotel necesita masuri de preventie. Este recomandaté cazarea in structurile de primire turistici clasificate de autoritatea central cu atributii in domeniul turismului. in acest fel se poate asigura un nivel mai mare de siguranta al turistilor in calatoriile pe care le efectueaz&, structurile clasificate fiind obligate si implementeze regulile si recomandirile sanitare stabilite de autorititi in contextul COVID-19, fiind controlate periodic in acest sens de institutiile abilitate. Pentru protectia proprictitii, angajatilor si clienfilor, proprietarii si operatorii au obligatia si-si pregiiteasci proprietatea, spatiile publice, spatiile de cazare si toate functiunile interne astfel ‘incét si fie minimizate orice riscuri viitoare de contaminare; Serviciile de alimentatie in camera sunt abordabile in structurile de foarte mic& capacitate, pentru celelalte putdndu-se stabili eventual intervale orare diferite, structurarea serviciilor de servicii care nu presupun raménerea clientilor in spatiile destinate acestui scop, etc. Spre exemplu, in unitatile mai mari, ar trebui luata in considerare asigurarea acestor servicii prin imparfirea numarului de camere (maximum 15% din totalul spatiilor de cazare) in intervale orare diferite. Pentru cafenele sau alte localuri publice sunt necesar a se institui masuri astfel incdt s4 nu fie permisa proliferarea virusului, cu riscul imposibilitatii eradicdrii acestuia. Premisele avute in vedere in instituirea restrictiilor in materia activitatilor de comercializare cu am&nuntul a produselor si serviciilor in centre comerciale sunt, in principal urmatoarele: limitarea accesului in interiorul locatiei potrivit numarului de case de marcat deschise, cu pastrarea distantei de 2 m intre statiile de preluare comenzi. in cazul in care exista mai multi clienti decat numarul de statii de servire, zona de asteptare va fi posibil stabilité in fata unitatii cu pastrarea distantei intre clienti de 2 m. Asigurarea distantei de siguranta in centrele comerciale in care isi desfasoara activitatea mai multi operatori economici este imposibil de realizat, cunoscut fiind faptul cd ele servesc cererea clientilor in diverse domenii. Pentru acest consederent se impune luarea unor misuri adecvate situafiei prezente. Constitutia Roméniei, iat mai apoi Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioas’ si regimul general al cultelor, au consfintit principiul libertatii religioase ca find dreptul orictrei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a si-o manifesta in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin practicile si ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educatie religioasa, precum si libertatea de a-gi pastra sau schimba credinta religioasd. La nivel colectiv, libertatea religioasa reprezinta dreptul oricirei persoane de a- si manifesta credinta religioasa, conform propriilor convingeri, atat in structuri religioase cu personalitate juridicd (culte, asociatii religioase si asociatii si fundatii care au si obiective religioase), cat si in structuri fard personalitate juridica (grupari religioase). Libertatea de a-gi manifesta credinta religioasé nu poate face obiectul altor restrangeri decat al celor care sunt prevazute de lege si constituie masuri necesare intr-o societate democratica pentru securitatea publica, protectia ordinii, a sdnatatii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, in conformitate cu ul prevederile art. 9 din Convenfia Europeani a Drepturilor Omului si ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor. fn acest context, se impune crearea unui instrument Ja dispozitia ministerului de resort, Ministerul Tineretului si Sportului, pentru a putea interveni rapid si a restrictiona acele activitati care pun in pericol sanatatea publica, in functie de cauza care sti la baza decretrii starii de alert’. in egalé msura, daca situatia general o permite, trebuie creat si instrumentul pentru ca activitatea sportiva si se poaté relua, partial sau total, in conditii de siguranjZ, avand in vedere beneficiile sportului sub aspectul sin&titii personale, dar si contributia sa la dezyoltarea economica a tarii. in domeniul transporturilor si comunicafiilor, misurile vor fi luate de citre ministerul de resort impreund cu CNSSU (Comitetul Nafional pentru Situatii Speciale de Urgent) dupa caz, in functie de situatia care a generat starea de alert si de gravitatea acesteia. Astfel, prin acte normative subsecvente, vor fi limitate, extinse sau interzise dupa caz, activitatile din domeniul transporturilor de marfuri si persoane, interme sau internationale, in functie de tipul de transport. De asemenea, vor fi luate masuri in funotie de situatie si in domeniul comunicatiilor, dac& activititile pericliteazi in vreun fel siguranfa bunurilor si/sau persoanelor. Masurile in domeniul transportului care afecteaz transportul international de mArfuri sau persoane, precum si activitatea din domeniul comunicatiilor care afecteazi comunicafiile cu alte state, vor fi luate de comun accord cu ministrii de resort din statele membre UE sau celelalte state, dupa caz. Activitatea sportiva are, in condifii obignuite, numeroase beneficii in privinja sinatatii oamenilor, in marea lor majoritate, sporturile presupun un anumit nivel de contact intre participanti sau un numir apreciabil de spectatori in timpul competitiilor. Aceste aspecte pot deveni elemente de rise in contextul unei situatii de alert, punand in pericol sin&tatea, integritatea fizici si chiar viata sportivilor si a celorlalfi participanti la aceasta activitate fiind necesara luarea unor masuri concrete de gestionare a activitatilor sportive. in acest context, se impune crearea unui instrument la dispozitia ministerului de resort, Ministerul Tineretului si Sportului, pentru a putea interveni rapid gi a restrictiona acele activititi care pun in pericol sindtatea publicd, in functie de cauza care sti la baza decretirii starii de alert’. in egal& masura, daci situatia general o permite, trebuie creat si instrumentul pentru ca activitatea sportiva sa se poat& relua, partial sau total, in conditii de siguranti, avand in vedere beneficiile sportului sub aspectul sin&tifii personale, dar si contribufia sa Ja dezvoltarea economici a tatii. Propunerile de modificare si completare a Ordonantei de urgenfi a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenté, vizeaz& necesitatea prevederii faptului of, in domeniul protectiei civile, coordonarea activitatii se asiguri de citre MAI, prin DSU, nerealizarea acestui fapt putdnd genera consecinfe negative grave 12 asupra fluxului informational-decizional, constnd in aceea ca, de la momentul producerii situatiei de urgent si pani la desfasurarea actiunii de raspuns, este necesara desfagurarea mai multor activitati de informare a factorului decizional, de luare a deciziei si de punere in aplicare a acesteia, activitati care sunt asigurate din punct de vedere organizational de structuri specializate asupra carora se exercita o relatie de coordonare, astfel c& inexistenta acestor structuri specializate si a coordonarii lor integrate are impact direct in privinta asigurarii masurilor de protectie a populatiei si al eficientei managementului situatiilor de urgenté i al consecinfelor dezastrelor. Evolutia pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2 si misurile severe ce s-au impus pentru reducerea extinderii acesteia au avut deja si este previzibil si continue si aiba consecinfe financiare majore pe plan global. Reducerea cererii, lanfuri de furnizare de materi prime intrerupte, lichiditétile reduse cauzeazi deja dificultati financiare semnificative mediului de afaceri. Diversele actiuni de izolare adoptate de autorititile publice la nivelul majoritatii statelor, cum ar fi masurile de distanfare social, restricfiile de cilatorie, instaurarea masurilor de carantina si alte tipuri de restricfii sunt destinate si asigure diminuarea socurilor si limitarea efectelor acestora in timp. Totodati, aceste masuri au un impact imediat att asupra cererii, ct si asupra ofertei si afecteaz’ intreprinderile, in special in sectoral turismului si transporturilor, comerfului s.a.. Dincolo de efectele imediate asupra mobilitétii si comerfului, pandemia afecteazi tot mai mult intreprinderile din toate sectoarele gi de toate tipurile, in special intreprinderile mici si mijlo In circumstanfele exceptionale create de pandemie, intreprinderile solvabile sau mai putin solvabile se pot confrunta cu o lips& brusca sau chiar indisponibilitate de lichiditate. Acest lucru este valabil in special pentru IMM-uri, ceea ce pe termen scurt si mediu poate afecta grav situatia economic a multor intreprinderi sandtoase si situatia angajatilor acestora, cu posibile consecinte chiar si pe termen lung, periclitdnd supravietuirea acestora. Legislatia insolvenfei are ca principal rol salvarea intreprinderilor viabile, elimindndu-le, in acelasi timp, de pe piata pe cele neviabile, pentru a reintoarce activele in circuitul de utilizare productiva. Totusi, intr-o criz sistemica, lipsa lichiditatilor creste riscul ca firme viabile si fie aduse de ciitre creditori in procedura insolvenfei, in special microintreprinderile vulnerabile, ceea ce ar putea conduce la pierderi de locuri de munci i vanziri de active la preturi reduse. in considerarea acestui complex de factori, proiectul de act normativ propune ca debitorii aflati in dificultate financiara, dupa incetarea stirii de urgent si odat cu relansarea activitatii economice, si beneficieze de o perioada scurt in care s& isi evalueze situatia financiar& si perspectivele de redresare, perioadi in care sé nu fie supusi riscului de atragere a raspunderii pentru neintroducerea cererii de deschidere a insolventei (art. 66 alin (1) din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolven Regisim aceasti optiune gi in ansamblul de misuri adoptate de alte state membre ale Uniunii Europene, de exemplu, Germania, pani in septembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire pana in martie 2021, Franfa gi Lituania, pe o durata de 3 luni de la data incetarii de urgent, Estonia, timp de doua luni, dupa incetarea starii de urgenta. Adoptarea acestei solufii las& libertatea debitorului de a alege si se puna sub protectia 13 procedurii insolvenjei, daca, aflandu-se in stare de incetare de plati, consideri c& mecanismele Legii insolventei ii poate favoriza redresarea, dar nu este supus obligatiei de cere deschiderea insolventei, in cazul in care poate accesa alte mecanisme, extrajudiciare, contractuale, de redresare a afacerii sale viabile. Data fiind dificultatea de a prevedea gravitatea impactului pandemiei asupra functionarii mediului de afaceri, debitorii si creditorii s-au aflat, pe durata stiri de urgenti, in imposibilitatea prognozarii unor masuri sustenabile de redresare a afacerii, tocmai de aceea, proiectul de act normativ propune prelungirea duratei preliminare inceperii executarii unui proiect de concordat sau, dupa caz, a unui plan de reorganizare, perioada esential in care se negociazi, se aproba si se valideazi de ciitre instant un project de redresare (concordat sau, dup caz, plan de reorganizare). Corelativ, se propune extinderea termenului in care se poate propune oferta de concordat sau, dupa caz, planul de reorganizare. Modificarea, substantiala si imprevizibila, a conditiilor economice care au fundamentat elaborarea si adoptarea unui concordat sau a unui plan de reorganizare a fost de natura a afecta, in mod determinant, capabilitatea debitorilor de a-si executa obligatiile asumate prin concordatul preventiv sau prin planul de reorganizare. Tocmai de aceea, proiectul de act normativ prevede posibilitatea propunerii unui nou plan de reorganizare, daca cel deja propus nu a fost adoptat de creditori, si a prelungirii duratei de executare a planului adoptat de creditori si confirmat de judecdtorul sindic — cu doud luni, ca regula generala - aplicabild, prin efectul legii, tuturor debitorilor-, respectiv cu inci maximum 10 luni, cu acordul creditorilor, in cazul debitorilor a cror activitate a fost intrerupté partial sau total pe durata starii de urgent si, daci a fost cazul, a stiri de alert. Asadar, acestei din urm& categorii de debitori le va fi aplicabili o duraté maxima de executare a planului de reorganizare de 5 ani (faf& de 4 ani actualmente), solutie ce va fi incidenta si debitorilor care, desi nu se aflau in insolvent anterior instituirii starii de urgent, au fost sever afectati de misurile adoptate pentru prevenirea si limitarea rispAndirii virusului, si, ca urmare, se vad in situatia de a se pune sub protectia legislatiei insolventei. Solutiiie propuse in proiect in domeniul insolventei si pre-insolventei ofera timp si creeazi instrumente care s& protejeze afacerile si sistemul economic, care si incurajeze debitorii si creditorii ca, in spirit de loialitate contractuala si disponibilitate de adaptare a raporturilor de afaceri, si gaseascd, prin incheierea unei conventii de plata, prin negocierea concordatelor si a planurilor de reorganizare, solutii adecvate provocarilor $i dificultatilor severe pe care intreaga comunitate de afaceri le traverseaz’. Negocierea cu buna credinta a raporturilor de afaceri este solutia ca, fiiri a aduce atingere remediilor procesuale — individuale sau colective - ale creditorilor pentru recuperarea creantelor, si se acorde debitorilor timpul si cadrul necesar pentru evitarea insolventei. Observam, totodati, ca alte state membre ale Uniunii Europene au abordat solutii mult mai intruzive (suspendarea temporara a dreptului creditorilor de a declansa o procedur& de insolvenfa si executari silite individuale - de ex: Austria, Franta, Estonia) in acelasi fel, masura prelungirii termenelor de negociere si executare a concordatului si planului de reorganizare, desi, in plan teoretic, poate avea aparenta unei restrangeri a dreptului creditorului, in fapt, in conditiile in care toate intreprinderile se afla fn situatia de a-si adapta afacerea la noile conditii, substantial diferite, ale cererii si ofertei, ea este, in 14 egala masura, util debitorului si creditorilor. Luand in considerare inaltul grad de contagiune al noului coronavirus SARS-CoV-2, dar si faptul c infectarea poate genera complicatii grave ori sau chiar fatale, avand in vedere specificul execut&rii pedepselor, s-a apreciat ca fiind necesara o interventie a autoritatilor prin care sf fie luate masuri temporare, dar ferme si de imediat aplicare, care si asigure in continuare 0 protectie adecvata impotriva imbolnivirli cu coronavirusul SARS-CoV-2. in plus, avand in vedere $i eforturile pentru asigurarea condifiilor optime din perspectiva medico-sanitara, au fost reglementate unele misuri de protectie adeovata a viefii, sindtAtii si integritatii fizice a persoanelor, inclusiv a celor supravegheate de serviciile de probatiune, dar gi, in egal masura, a celor private de libertate, precum si a personalului din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si Directiei Nationale de Probatiune care se afla in contact direct cu acestea. Astfel, in vederea diminuarii riscurilor de infectare in randul populatiei penitenciare si a persoanelor supravegheate de serviciile de probaiune este nevoie de instituirea unui cadru legal care si corespunda masurilor si recomandarilor adoptate de autoritati in domeniul executarii pedepselor si a misurilor neprivative si privative de libertate, dupa cum urmeaza: Executarea pedepselor, a misurilor educative si a altor misuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in eursul procesului penal Avand in vedere contextul epidemiologic, in scopul ocrotiri drepturilor la viata si integritate fizici este necesara introducerea unor limitari gi ajust&ri cu privire la executarea misurilor de supraveghere si a obligatiilor atasate sanctiunilor si masurilor neprivative de libertate a caror executare a fost suspendat& prin cele doua decrete prezidentiale privind starea de urgenta. Impunerea anumitor limitari si ajustari este necesarA pentru a preintémpina raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2 gi escaladarea numarului de imbolnaviri cu COVID-19, asigurandu-se astfel tranzitia ciitre activitatea in parametri normali. Limitarile privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal se vor aplica strict in scopul expres prevazut al legii, cu caracter temporar, pana la epuizarea situatiilor care au justificat aceste limitari. in aceste condifii, avand in vedere specificul activitatii de probatiune, care presupune intrevederi zilnice cu persoanele inculpate ori sanctionate penal, precum si numérul mare de persoane supravegheate aflate in evidenta serviciilor de probafiune, se impun o serie de limitari si masuri administrative in ceea ce priveste activitatea de supraveghere referitoare la: 1. Executarea mdsurii/obligatiei referitoare la prezentarea persoanelor supravegheate la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; 2. Executarea mdsurii de probatiune referitoare la primirea de cdtre persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea; 15 3. Executarea obligafiei de a urma un curs de pregattire scolar sau de calificare ori _formare profesionalé; 4, Executarea obligatiei de a urma un program de reintegrare sociald derulat de catre serviciul de probatiune sau organizat in colaborare cu institufii din comunitate, 5. Executarea muncii neremunerate in folosul comunitéii, dispusd fie ca obligatie, fie ca urmare a inlocuirii amenzii penale; 6. Mésuri administrative privind dotarile si personalul. Ajustarea executrii unora dintre masurile si obligatiile care fac parte din confinutul anumitor sanctiuni si masuri penale neprivative de libertate, respectiv acele masuri si obligatii care implicd mobilitatea si interactiunea persoanelor supravegheate cu reprezentantii serviciilor de probatiune gi ai institufiilor din comunitate se justifici in contextul in care tocmai interactiunea nemijlocit& intre persoane si deplasarea persoanelor contribuie la raispAndirea infectiilor cu virusul SARS-CoV-2. Aceastd limitare are un multiplu rol protectiv: Y fa{a de ins&si persoana supravegheata, Y fafa de angajatii institutiilor din comunitate care participa la executarea obligatiilor $i Y fata de personalul din serviciile de probatiune, acesta din urma gestionand in prezent peste 100.000 de cazuri, respectiv Y fata de comunitate in ansamblu. Executarea pedepselor si a misurilor privative de libertate dispuse de organele judi Avand in vedere contextul epidemiologic, in scopul ocrotiri drepturilor la viaté si integritate fizic, se impun o serie de m&suri temporare pe care directorul general al ‘Administratiei Nationale a Penitenciarelor le poate dispune, dup cum urmeazi: a) acordarea vizitei cu dispozitiv de separare, indiferent de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele private de libertate; b) organizarea activitatilor din programul zilnic la care participa persoanele private de libertate, precum activititi si programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta social, moral-religioase, instruire scolar si formare profesional, plimbare zilnic&, astfel incat s& se respecte timpul minim prevazut de dispozitiile legale si desfisurarea acestora in grupuri restranse, cu purtarea echipamentului de protectie individuala si respectarea regulilor de distantare sociala; ©) desfigurarea activitifilor lucrative, cu respectarea regulilor de distanfare social, precum si a misurilor de preventie si siguranti medicala, respectiv cu purtarea echipamentului de protectie individuala; re in cursul procesului penal d) restrictionarea activitifii de transfer a unor efective mari de persoane private de libertate intre locurile de detinere, cu exceptia situafiilor impuse de urgentele medicale, solicitirile exprese formulate de organele judiciare sau schimbarea regimului de executare, numai daca in locul de definere nu este organizata executarea pedepsei pentru noul regim, precum si a transferurilor din motive de sigurant& 16 e) realizarea accesului persoanelor vizitatoare fn locul de detinere numai cu echipamentul propriu de protectie, in vederea respectirii masurilor de preventie si siguranti medicala; f) acordarea dreptului la comunicdri on-line, indiferent de situatia disciplinara a persoanei private de libertate si periodicitatea leg&turii cu familia; g) aménarea exercitiului dreptului la vizita intima si punerea in aplicare a recompenselor cu permisiunea de iesire din penitenciar, dacd prin acordarea acestora sunt afectate misurile de preventie si siguranta medicala; h) relocarea unor efective mari de persoane private de libertate in alte locuri de detinere, indiferent de profilul acestora, in centre educative/centre de detentie, sau in alte stabilimente ori facilitati de cazare apartinand unitatilor care fac parte din sistemul national de apirare, ordine publici si siguranté nafionala, in situatia existenfei unui rise epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate sau a personalului, poate fi dispus4 de directorul general al | Administrafiei Nafionale a Penitenciarelor; i) stabilirea regulilor de distantare sociala, a m&surilor de preventie si siguranti medical necesar a fi respectate; j) paza si supravegherea persoanelor private de libertate internate in unitifi sanitare publice, altele decdt penitenciarele-spital, se poate realiza prin monitorizare video de la distanf, cu acordul medicului curant si cu informarea prealabila a persoanei private de libertate cu privire la obligatiile si interdictiile pe care le are pe perioada in care se afla internat; pot fi aplicate si masuri de siguranta prevazute de legislatia privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Modificarile propuse in domeniul executatii pedepselor si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal sunt eminamente temporare, subordonate strict scopului legii. De altfel, la incetarea situatiei care a determinat dispunerea masurilor exceptionale, administratia locului de definere procedeazi la acordarea, esalonatd, a drepturilor al caror exercifiu a fost amanat pe durata starii de alert, precum gi la punerea in aplicare a recompenselor cu permisiunea de iesire din penitenciar. Dispozitii privind ascultarea persoanelor private de libertate Pentru protejarea sinatatii persoanelor private de libertate, a personalului Administratiei Nationale a Penitenciare si a participantilor la procedurile judiciare, pentru a preveni riscuri la adresa ordinii sau a sandtatii publice, precum si pentru a permite desfigurarea procedurilor judiciare si buna administrare a justifiei, persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferinta la locul de detinere, fri a fi necesar acordul acestora, dac& organul judiciar apreciazd c& aceasta nu aduce atingere bunei desfasurari a procesului ori drepturilor si intereselor partilor. Dispozitiile acestui capitol se completeazd cu dispozitiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penal, care rimén aplicabile in masura in care nu contravin prezentei legi, astfel incAt organele judiciare vor trebui, printre altele, si asigure asistenta juridicd, atunci cAnd acesta este obligatorie potrivit legii, precum si confidentialitatea comunicarilor intre 17 persoana privata de libertate i aparatorul acesteia. Organizarea activititii politistilor.de penitenciare Prin interventia normativa propusi se creeazi mecanismul legal pentru modificarea locului si/sau felului muneii polifistilor de penitenciare, fari acordul acestora, in raport de necesititile si situatia operativa existente la nivelul unitéfii unde este incadrat sau al altei unitati din polifia penitenciara. De asemenea, se instituie temeiul legal pentru intreruperea in astfel de situafii de alert a concediului de odibn’, de odihnd suplimentar, fri plat, de studii si pentru formare profesionala al politistului de penitenciare, aceasti intrerupere urménd a fi dispusfi in mod unilateral de cdtre directorul unitafii in care polijistul de penitenciare isi desfagoara activitatea, motivat fiind de necesitatea asigurarii prezentei Ja serviciu a unui numar suficient de politisti de penitenciare, in scopul prevenirii aparitiei unor evenimente care ar afecta activitatea sau periclita siguranta unitafii. 3, Alte informatii Nu au fost identificate Secfiunea a 3-a Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ 1. Impactul macroeconomic: Proiectul de act normativ nu se refer la acest subiect. 1’, Impactul asupra mediului concurential si domeniului ajutoarelor de stat: Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect. 2. Impactul asupra mediului de afaceri: Projectul de act normativ nu se refera la acest subject 2! Impaetul asupra sarcinilor administrative: Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect. 2? Impactul asupra intreprinderilor mici si mijlocii: Proiectul de act normativ nu se refera la acest subject. 3. Impactul social: Proiectul de act normativ nu se referd la acest subiect. 4, Impactul asupra mediuluiz Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect. 5. Alte informati Nu au fost identificate. Sectiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atat pe termen scurt, pentru anul curent, cat si pe termen lung (pe 5 ani) = mii lei Indicatori ‘Anul curent Urmatorii 4 ani Media pe 5 ani I 2 314 [35 16 7 1. Modificari ale veniturilor bugetare, plus/minus din care: a) buget de stat, din 18 acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venit b) bugete locale: (i) impozit pe profit c) bugetul asigurarilor sociale de stat: (i) contributii de asigurari 2. Modificari ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal ii) bunuri gi servicii b) bugete locale: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri gi servicii c) bugetul asigurarilor sociale de stat @ cheltuieli de personal ii) bunuri si servicii 3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat b) bugete locale 4. Propuneri pentru acoperirea _cresterii cheltuielilor bugetare 5. Propuneri pentru a compensa reducerea yeniturilor bugetare 6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificarilor veniturilor si/sau cheltuielilor bugetare 7. Alte informafii Secfiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ asupra legislatiei in vigoare 19 1. Misuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ: a) acte normative in vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intra vigoare a proiectului de act normativ: b) acte normative ce urmeazi a fi elaborate in vederea implementirii noilor dispozitii: T'. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislafia in domeniul achizifillor publice Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect. 2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislafia comunitara in cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare: Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect. 3. Misuri normative necesare aplicarii directe a actelor normative comunitare: Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect 4, Hotarari ale Curfii de Justitie a Uniunii Europene: Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect. 5. Alte acte normative si/sau documente internafionale din care decurg angajamente, ficindu-se referire la un anume acord, 0 anume rezolufie sau recomandare internafionala ori la alt document al unei organizafii internationale: Proiectul de act normativ nu se refer la acest subiect. 6. Alte informatii: Nu au fost identificate. Sectiunea a 6-a Consultirile efectuate in vederea elaborArii proiectului de act normativ 1, Informatii privind procesul de consultare cu organizatii neguvernamentale, institute de cercetare si alte organisme implicate: 2. Fundamentarea alegerii organizafiilor cu care a avut loc consultarea, precum sia modului in care activitatea acestor organizafii este legati de obiectul proiectului de act normativ: Nu este cazul. 3. Consultarile organizate cu autoritafile administrafiei publice locale, in situatia in care proiectul de act normativ are ca obiect activitafi ale acestor autoritdfi, in condifiile Hotirarii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administrafiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative 4. Consultarile desfagurate in cadrul consilillor interministeriale, in conformitate cu prevederile Hotirarii Guvernului nr. 750/205 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente 20 Proiectul de act normativ nu face obiectul unor asemenea dezbateri: Proiectul de act normativ nu se refer la acest subiect 5. Informafii privind avizarea de citre: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de ApSrare a Tarii ¢) Consiliul Economic si Social 4) Consiliul Concurenei e) Curtea de Conturi Proiectul va fi avizat de Consiliul Legistativ. 6. Alte informafi Au fost avute in vedere studiile realizate prin intermediul Institutului National de Sanatate publicd din Romania, precum si prin intermediul de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile http://www.cnscbt.ro/index. php/situatia-la-nivel-global-actualizata-zilnic/1716-situatie- infectii-coronavirus-covid-19-10-05-2020/file Sectiunea a 7-a ititi de informare publica privind elaborarea i implementarea proiectului de act normativ Aci 1. Informarea societitii civile cu privire la necesitatea elaborarii proiectului de act normativ. Prezentul proiect de act normativ se incadreaza in prevederile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata. 2. Informarea societitii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului in urma implementirii proiectului de act normativ, precum si efectele asupra sAndtafii si securitafii cetiitenilor sau diversitatii biologice Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect. 2, Alte informafit Nu au fost identificate. Secfiunea a 8-a Masuri de implementare 1. Misurile de punere in aplicare a proiectului de act normativ de citre autorititile publice centrale si/sau locale - infiinfarea unor noi organisme sau extinderea competenfelor institufiilor existent Proiectul de act normativ nu se referd Ja acest subiect. 2. Alte informatii. Nu au fost identificate. a Projectul de act normativ nu se refera la acest subiect. 2. Alte informatii. Nu au fost identificate. Fat de cele prezentate mai sus, supunem spre aprobare proiectul de Lege privind combaterea efecteior Pandemiei de SARS - Covid 19. MINISTRUL AFACERILOR INTERNE SECRETARUL GENERAM RNULUI ANTONEL T) MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE, DEZVOLTARIL MINISTRUL EDUCATIEI $1 CERCETARIL ‘$1 ADMINISTRATIEL ION oe CRISTINA MONICA ANISIE i MINISTRUL SANAZATII NEL RU MINISTRUL ECONOMIE!, ENERGIENS! MEDIOLUI ‘MINISTRUL MUNCII $I PROTECTIEL DE AFACERI VICTORIA-VIOLE" VIRGIL-DANIEL P¢ / MINISTRUL FINAN’ psp — fi 'URILOR, uN R MARIAN ION! E A LUCIAN NICOLARAODE MINISTRUL CULTURII ce STITIEL ie BOGDAN GHEORGHII par MARIAN-CATALIN PREDOIU MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AURESCU MINISTRUL TINERETULUNS! SPORTULUI MINISTRUL TRA} INFRASTRUCTURII 16 PARLAMENTUL ROMANIEI Camera Deputattlor Senatul Lege privind unele m&suri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COvID-19 Avand in vedere faptul ci, in contextil generat de dinamica evolutiei situatie! epidemiologice nationale, dar si internationale, determinat de rspandirea coronavirusulut SARS-CoV-2, interesul public general reclama adoptarea unor noi masuri care si permits autoritatilor publice sa intervina eficient si cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei, luand in considerare necesitatea asigurarii in continuare, chiar si dup incetarea starit de Urgent, a unei protectii adecvate impotriva imbolndvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar si crearea, in acelasi timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizata, fard sincope majore, la situatia de normalitate, inclusiv prin relaxarea masurilor luate in contextul instituirii si prelungirii, de catre Presedintele Roméniei, a stlrii de urgent& pe teritoriul Romaniet, avnd in atentie experienta statelor grav afectate de evolutia virusului si m&surile care au ayut impact pozitiv in prevenirea si timitarea raspandirii acestuia, inclusiv dup’ luarea masurilor initiale de prima urgent’, ‘in considerarea necesit&tit instituirii, inclusiv la nivel legislativ, in contextul existentei unet situatii de urgent de amploare si intensitate deosebit8, a unor mecanisme care s& protejeze, in mod adecvat si cu prioritate, drepturile conventionale, unionale si Constitutionale la viatS, la integritate fizica si la ocrotirea sinatatii, si avand in vedere obligatia instituits de Legea fundamentala in sarcina statului de a lua masuri pentru asigurarea igienei si a sin&tatii publice a cet8jenilor, ‘intrucat, in conformitate cu prevederile art. 53 din Constitutia Roméniei, republicata, exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai dac& se impune, dupa caz, intre altele, pentru apérarea ordinii, a sanatatii publice, dar si a drepturilor si a libert&tilor cettenilor, ‘in condiiile in care, in contextul situatiel de crizi generat de pandemia de COVID-19, este necesara adoptarea de citre Parlamentul Romaniei, prin lege, a unor masuri restrictive, cu caracter esentialmente temporar si, dupa caz, gradual, proportionate cu nivelul de gravitate Prognozat sau manifestat al acestea, necesare pentru prevenirea si inlaturarea ‘lor iminente la adresa drepturilor conventionale, unionale si constitutfonale la viatS, integritate fizic& si sandtate ale persoanelor, in mod nediscriminatoriu, si fara a aduce atingere existentei altor drepturi sau libertfi fundamentale, Parlamentul Roméniei adopta prezenta lege. Capitolul | - Dispozitii generale Art. - (1) Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata starii de alerta declarate in conditiile legii, in vederea preveniri si combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor masuri temporare si, dupa caz, graduale, in scopul protejarii drepturilor la viaté, la integritate fizicd si la ocrotirea sinSt3til, inclusiv prin restrangerea exercitiului altor drepturi si lbertati fundamentale. (2) Masurile prevazute de prezenta lege se pot aplica, dupa caz, si in cazul stirii de alert declarate in conditiile legti, pentru prevenirea $i combaterea unor alte pandemii, epidemii sau epizootii. Art.2 - Misurile instituite de prezenta lege includ restrangeri temporare si, dup caz, graduale, ale exercitiului liberei circulatii, libertatii intrunirilor, dreptului la munca, Uibertatii economice, dreptului la invatstura, dreptului la viata intima, familiala si privat, Greptului la greva, precum si ale exercitiului altor drepturi si libertati fundamentale. Capitolut Il - Masuri sectoriale Sectiunea 1 - Domeniul economic Art.3 - Pe durata starfi de alert se poate suspenda activitatea de servire si consum al produselor alimentare si bauturilor alcoolice si nealcoolice in spatfile comune de servire a eset din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atat ‘in interiorut, cat gi la terasele din exteriorul acestora. Este permisa organizarea activitatilor de preparare a hranei cat si de comercializare a produselor alimentare si bauturilor alcootice si nealcoolice, care nu presupun ramanerea clientilor in spatiile destinate acestul scop, precum cele de tip drive-in” si ,room-service”, livrare la client, take-away. Art.4 - (1) Pe durata starii de alerté se poate suspenda activititile de comercializare cu aménuntul a produselor i servictilor in centrele comerciale in care isi desfasoar’ activitatea mai multi operatori economici. (2) Prin exceptie de la alin.(1) sunt permise urm&toarele activitati comerciale: a) vanzarea produselor electronice si electrocasnice, doar daci operatorii economici a: vrarea acestora la domiciliul/sediul cumparatorului; b) activitatea desfasurat de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei i este Intrerupta comunicarea cu restul ‘complexului; ¢) activitatea desfasuraté de cdtre magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curétatorii de haine si centrele de ingrijire personal, precum si vanzarea produselor si serviciflor de optic& medicala. a (3) Personalul care desfiisoard activitatile prevazute la alin.(2) are obligatia de a purta in permanent masca ce va fi schimbaté la un interval de cel mult 4 ore, far operatorul economic va asigura masti pentru acestia, precum si solupii de dezinfectie a mainilorin zona, de acces in incint’. Sectiunea a 2-a Domeniul sandtatii Art.5 - Pe durata starii de alert Ministerul S&n&tatit coordoneazi organizarea si functionarea tuturor unititilor sanitare din subordinea autoritatilor administratiet publice locale si exercit’ inclusiv atributia de numire, suspendare si eliberare din functie a persoanelor care ocupi functii de conducere in cadrul acestor unitati. Art.6 - Pe durata starii de alert posturile vacante sau temporar vacante din cadrut Ministerului Sanatatii si unitdtilor aflate in subordinea, coordonarea si sub autoritatea ‘Ministerului Sanatatii, inclusiv functiile publice de executie si conducere, pot fi ocupate si de catre personal contractual, fari organizarea concursului, daca durata angajarii nu depaseste pericada starii de alert. Art.7 - (1) Pe durata starii de alert, pentru neindeplinirea grava a atribufilor de serviciu, pot fi suspendate din functii, persoanele cu functii de conducere din cadrul Ministerutui SSnatfii gi din unitifile cu personalitate juridic& aflate in subordinea, sub autoritatea sau {in coordonarea Ministerului Sanatatii, precum si din cadrul autorititilor si institutiilor publice centrale si locale cu atributii in domeniul asistentei si protectiei sociale, indiferent de statutul lor. (2) Pe durata starii de alert pot ocupa temporar functiile vacantate potrivit alin. (1), si persoanele care nu au calitatea de functionari publici. Art. - Pe durata starii de alerta in scopul limitarii raspandirii infectiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 in rndul populatiei, se institute: a) obligativitatea purtérii mastii_de protectiei in spatiile publice inchise, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun gi la locul de munca; b) obligativitatea organizarii activitatii, de citre institutile si autoritatile publice, precum si de catre toti operatorii economici astfel incat s& fie asigurat triajul epidemiologic, pentru ‘ntregut personal propriu, precum si dezinfectarea obligatorie a mainilor inaintea intr&rii in serviciu. Art.9 - Pe durata stiri de alert se pot plafona preturile la medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectanti, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii si dispozitive asistive, materiale sanitare si echipamente de protectie, aparatura medicala, in conditiile art. 4 alin.(3) din Legea concurentef nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Art.10 - Pe durata starii de alerta, prin ordin al ministrului sanatatii, se stabilesc normele generale de functionare ale furnizorilor de servicii medicale pe tipuri de specialitati, indiferent de natura furnizorutui. Sectiunea a 3-a - Domeniul muncit si protectiel sociale Art.11 - (1) Pentru realizarea scopului prezentei legi, prin derogare de la prevederile Legii nr, 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe durata stirii de alert’, in functie de specificul activitatit si de nevoi, conducatorii {nstitutiilor publice implicate in combaterea_pandemie de COVID-19 si a efectelor acesteia pot dispune unilateral detasarea si far acordul prealabil al angajatului si al angajatorului ‘care detageaza pentru o perioada de maxim 30 de zile pe durata stérii de alerta, cu conditia a angajatorul la care se face angajarea fie din acelasi domeniu de activitate. (2) Pentru realizarea scopului prezentet legi, angajatorul poate modifica temporar locut sf felul muncii, fra consimtémantul salariatului, pe durata starii de alert, pentru motivele prevazute de prezenta lege. Art.12 - Pe durata stirit de alert, angajatorul poate dispune unilateral desfagurarea activitatii in regim de telemunea sau mune’ la domiciliu, ‘Art.13 - Pe durata st8rif de alert&, in functie de specificul activitatii sf de nevoi, conducatorii {nstitutfilor publice implicate in combaterea pandemie de COVID-19 si a efectelor acesteia, pot dispune unilateral a) intreruperea concediilor de odthna, de odihna suplimentare, fara plat, de studii si pentru formare profesionala ale personalului angajat si reluarea activitatit; b) efectuarea totala sau partiala 2 concediului de odihnd sau de odihn’ suplimentar al personalulut angajat. Art.14 - Conductorii centrelor rezidentiale de ingrijire $i asistentd a persoanelor varstnice, centrelor rezidentiale pentru copii si adulti, cu si far& dizabilitati, precum si pentru alte categorii vulnerabile, prevazute in Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 867/2014, cu modificarile si completirile ulterioare, publice si private, au obligatia de a asigura masurile de continuitate a activitatii pe durata stirit de alert avand dreptul s& stabileasci programul de tucru al angajatilor, in conditiile legit. ‘Art.15 - (1) Valabilitatea contractelor colective de muncé $1 a acordurilor colective de munca se prelungeste pe durata stirii de alerté, precum si pentru o perioada de 90 de zile de la incetarea acesteia. (2) in cazul contractelor st acordurilor colective de munc& prevazute la alin.(1), Partile au obligatia initierii negocierii colective in termen de 45 de zile de la incetarea starii de alerta, in conditiile legit. Art.16 - Pe durata starii de alert, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicatl, cu modificarile si completirile ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autorititile si institutiile publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si regiile autonome, societitile nationale, companiile nationale si societatile la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorialé, cu.un numar mai mare de 50 de salariati pot stabili programe individualizate de munca, fara acordul salariatului, astfel ‘incdt intre salariati s& se asigure existenta unui interval de o ora la inceperea i la terminarea programului de munc&, intr-o perioada de trei ore. Art.17 - Pe durata starii de alert, pentru angajatii din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrari sau sarcini de serviciu urgente, in legatura cu prevenirea si combaterea situatiel care a generat starea de alert, indiferent de natura atributiilor de serviciu, cu asigurarea masurilor de protectie a angajatului. Art.18 - (1) Pe durata starii de alert&, Guvernul stabileste misuri speciale de sprijin al angajatorilor si protectie a angajatilor si familiilor acestora. (2) Pentru perioada starii de alerta, autoritatile competente pot dispune masuri de protectie si preventie pentru angajatii aflati in situatii de vulnerabilitate. Art.19-- (1) Pe durata staril de alert, angajatif din sistemul public vor riméne dispontbiti pentru efectuarea sarcintlor de serviciu, in functfe de volumul de activitate al institutiel in vederea realizarii scopului prezentei legi. (2) Aplicarea alin. (1) se va face cu respectarea unui numir de maximum 54 ore pe saptémand, inclusiv orele suplimentare. ‘Art.20 - Pe durata starii de alerta, pentru neindeplinirea grava a atributiilor de serviciu legate de masurile prevézute de prezenta lege, persoanele cu functti de conducere din i 31 autoritati publice pot fi suspendate sau demise din functii, potrivit statutului ‘Art.24 - (1) Institutiile si autoritatile publice pot angaja personal fra concurs, in functie de nevoile determinate de prevenirea si combaterea situatiei care a generat starea de alert, pe durata determinata de 6 luni. 2) Pe durata stiri de alerta, prin derogare de la prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, numirile in functiile publice sau de inalt functionar public pot fi facute f8ra indeplinirea conditiei de a fi functionar public sau, dupa caz, inalt functionar public, pentru o durata determinati de 6 luni, Art.22 - Pe durata starii de alerta, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unititilor de invét’mént, nu se aplic’ angajatilor din domeniile stabilite prin acte normative adoptate pe durata stiri de alert’, Art.23 - Pe durata starii de alert, se interzice declararea, declansarea sau desfagurarea conflictelor colective de muncd in unit3tile sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu, din unitatile sanitare si de asistenti socialé, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, din transporturile pe ciile ferate, din unitatile care asigura transportul in comun sf salubrizarea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldurd si apa. Art.24- Pe durata stiri de alert, prin derogare de la art.504 Ordonantei de urgent Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, modificarea raportului de serviciu al functionarilor publici incadrati in autoritatile si institutiile administrafie! publice se poate realiza far& acordul functionarului public. Art.25 - Termenele de preaviz prevazute la art. 81 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii nu incep s& curga, iar, dacd au inceput s& curga, se suspenda pe intreaga durati a stBrif de alert, in cazul personatutui incadrat in unitSti sanitare, de asistenf social, de asistenta medico-sociala si in institutiile din domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale. Pe durata starii alerta, pentru aceste categorii de personal nu se aplica dispozitiile art. 81 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat cu modificarile si completarile ulterioare, Art.26 - Pe durata stirii de alert, pentru angajatii romani care urmeazi s8 desfésoare activitate in strinatate autoritatile competente pot dispune masuri speciale de protectie. Sectiunea a 4-a Domeniut transporturilor si infrastructurii Art.27 - (1) Tn scopul prevenirii contaminarii cu noul coronavirus SARS Cov-2 si pentru asigurarea bunei desfasuréri a transportului de persoane pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, se pot institui restranger! in conditiile prezentei legi, cu respectarea masurilor de protectie sanitara. (2) Masurile ce se impun pe durata stirii de alert pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, precum si in domeniul comunicatiilor, vor fi luate prin acte normative subsecvente, ce se impun in functie de situatia care a generat starea de alert, de catre ministerul de resort, pe baza hotararii Comitetul national pentru situatii speciale de urgent, denumit in continuare CNSSU. Art.28 - Pe durata starii de alert, in domeniul transportulut aerian, ministerul de resort poate dispune masuri, respectiv restrictii, cu privire la: igiena si dezinfectia spatiilor comune, echipamentelor, mijloacelor ‘de transport si aeronavelor, procedurile i protocoalele din interiorul aeroporturilor si aeronavelor, regulile de conduit pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni si pentru pasageri, precum si privitor ta informarea personalului si pasagerilor, in scopul prevenirii contamindrii pasagerilor si personalului ce activeaza in domeniul transportului aerian. Art.29 - Pe durata_strit de alert, in domeniul transportului feroviar, ministerul de resort poate dispune masuri, respectiv restrictii, cu privire la: igfena si dezinfectia spatiilor comune din giri, halte, statii sau puncte de oprire, a echipamentelor si garniturilor de tren, procedurile si protocoalele din interiorul garilor, haltelor, statiflor sau punctelor de oprire dar si in interiorul vagoanelor si garniturilor de tren, gradul si modul de ocupare al materialutui rulant, regulile de conduit pentru personalul operatorilor si pentru pasageri, precum si privitor ta informarea personatului si pasagerilor, in scopul prevenirii contaminarii pasagerilor si personalului ce activeazi in domeniul transportului feroviar. Art.30 - Pe durata stride alert, in domeniul transportulut rutier, ministerul de resort poate dispune m&suri, respectiv restrict, cu privire la: igiena si dezinfectia mijloacelor de transport persoane, procedurile si protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul si modul de ocupare al mijloacelor de transport, regulile de conduit’ pentru Personalul operatorilor si pentru pasageri, precum gi privitor ta informarea personalulut 1 pasagerilor, in scopul prevenirii contaminirii pasagerilor si personalului ce activeazi in domeniul transportului rutier. Art.31 - Pe durata starii de alert, in domeniul transportului naval ministerul de resort poate dispune masuri , respectiv restrictii, cu privire la: igiena si dezinfectia navelor de transport persoane, procedurile si protacoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul i modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduit’ pent personalul operatorilor si pentru pasageri, precum si privitor la informarea personalului pasagerilor, in scopul prevenirii contaminarii pasagerilor si personalului ce activeaz in domeniul transportului naval. Art.32 - Ministerul de resort, in baza hotararii CNSSU poate lua masuri, respectiv restrictii, ‘in domeniul transportului intern si international de marfuri si persoane, precum si in domeniul comunicatiilor, de comun acord cu ministrii de resort din statele membre UE, sau celelalte state, dupa caz. Sectiunea’a 5-a - Domeniul educatie si cercetare Art.33 - Pe durata starii de alert, activititile didactice ce impun prezenta fizicd a anteprescolarilor, prescolarilor, elevilor si studentilor in unitatile si institutille de ‘invayimant se poate suspenda in pericada stabilita prin hotararea CNSSU, prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetdrii si al ministrului sanatatii. ‘Art.34 - (1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pani la eliminarea restrictiilor privind adunarile publice de c&tre autoritatile de resort, unitatile de invatamant preuniversitar organizeazA activitati din planurile de invatémant si in mediu online. (2) In situatia in care activitatile nu pot fi desfasurate conform alin (1), pentru a asigura accesul egal la educatie, inspectoratele scolare/inspectoratul scolar al municipiutui Bucuresti si unitatile de invatémant preuniversitar au obligatia sa asigure resursele educationale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, in conformitate cu instructiunile ministrului educatiel si cercetarit. (3) Derularea activitatilor de la alin.(2), precum si modul de recuperare a continuturilor din programele scolare care nu pot fi parcurse in aceasta perioadi se stabilesc de citre Ministerul Educatiei si Cercetiri. Art.35 - Pe durata starii de alert, institutiile de invat’imant superior din sistemul national de invayamant, in baza autonomiei universitare, cu respectarea calitatii actului didactic si cu asumarea raspunderii publice, vor utiliza metode didactice alternative de predare- ‘nvatare-evaluare, in format online, in conformitate cu Ordonanta de urgent a Guvernului ‘nr.58/2020 privind luarea unor masuri pentru buna functionare a sistemului de invatamant. Art.36 - Ministrul educatiel si cercetérii si ministrul s&n&tAtii, in baza hot&rarii CNSSU, stabilesc, prin ordin comun, masuri pentru desfésurarea activitafilor in unitatile /institufiile de invatamant de c&tre elevi, personalul didactic, didactic auxitiar si nedidactic, in conditii de sigurant& sanitara, in scopul finalizarii anului scolar 2019 - 2020, precum si pentru pregatirea inceperti anului scolar 2020-2021. Art.37 - (1) in unitatile de invatdmant preuniversitar de stat se desfasoara activitati de pregatire in vederea sustinerii examenelor nationale si de certificare a competentelor Profesionale, care presupun interactiunea "faa in fat”, in perloada 02 iunie-12 iunte 2020. (2) Modalitatea de desfasurare a activitatilor prevazute la alin. (1) se stabileste prin cordin comun al ministrului educatiei si cercetarii si ministrului sindtatii, in baza hotirarii CNSSU. Sectiunea a 6-a - Domeniul Tineretului si Sportului Art,38 - Pe durata starii de alert, in scopul prevenirii contaminérii cu noul coronavirus SARS-CoV-2 a participantilor, activitatile de pregatire fizicd in cadrul structuritor sportive, definite conform Legi educatiel fizice st sportulut nr.69/2000, cu modificarile $1 completérile ulterioare, constand in cantonamente, antrenamente si competitit sportive organizate pe teritoriul Romaniei, precum si accesul la bazele sportive, se pot restrange si desfagura in conditile stabilite prin ordin comun al ministrului tineretului si sportulul si al Ministrului S8natatii, pe baza hotrarii CNSSU. Sectiunea a 7-a - Domeniul culturii si cultelor Art,39 - (1) Pe durata starli de alert, activitatea institutiilor muzeale, a bibliotecilor, librariitor, cinematografelor, studiourilor de productie de film si audiovizual, a institutilor de spectacole si/sau concerte, a centrelor si/sau a caminelor culturale si a altor institutii de cultur8, precum si evenimentele culturale in aer liber si festivalurile publice si private pot fi suspendate prin hotararea CNSSU. (2) Organizarea m&surilor de protectie sanitara se stabileste prin ordin comun al ministrulut culturit si al ministrului s8natatit, pe baza hotdrarii CNSSU. Art.40 - (1) Activitatea cultelor religioase se exercit& liber, cu respectarea regulilor de disciplina sanitard stabilite de autoritatile cu atributii in domeniu, inclusiv de CNSSU, cu consultarea Departamentulut Cultelor. (2) Regulile prevazute la alin. (1) vor cuprinde masuri privind accesul in lacagele de cult, distanta minima de siguranta, precum si alte asemenea masuri privind orice alte aspecte implicate de activitatea de exercitare a cultelor religioase, urmarind cu prioritate asigurarea preventief si reducerea risculut de imbolnaivire cu noul coronavirus SARS-Cov-2, Sectiunea a 8-a - Masuri in domentul insolventei ‘Art.4t - (1) Debitorul aflat in stare de insolventa ta data intrarit in vigoare a prezentel legi, sau care ajunge in stare de insolvent’ va putea, pe durata starit de alerta, si adreseze tribunalutui 0 cerere pentru a fi supus prevederitor Legii nr.85/2014 privind procedurile de Prevenire a insolventei si de insolvent, cu modificirile si completirile ulterioare, fara a avea ins obligatia de a introduce aceasta cerere. La cererea adresat tribunalului va fi atagata dovada notificdrii organuluf fiscal competent cu privire la intentia de deschidere a procedurit insolventei. (2) Dispozitiile art. 66 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificirile si completirile ulterfoare, nu sunt aplicabile pana la incetarea stirii de alert’, dat de la care incepe si curga $i termenul de 30 de zile pe care acestea fl prevd. Corelativ, pang la aceeasi data, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin.(2) si (3) din Legea nr.85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare. Art.42 - (1) Pe durata stiri de alert se suspendi aplicabilitatea tezel finale a art.5 pct.72 si ale tezel finale art.143 alin.(i) din Legea nr.85/2014, cu modificarile si completarile Uulterioare. (2) Pe durata starii de alert, in cazul debitorilor care si-au intrerupt activitatea total sau partial ca efect al deciziilor emise pe durata stirii de urgent, instituit’ prin Decretul Presedintelui RomAniei_nr.195/2020 si prelungit prin Decretul Presedintelui Romaniei nr.240/2020, de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea rSspndirii pandemiel cu coronavirusul SARS-COV-2, meninute, dupa caz, si in perioada stérii_de alerté, valoarea-prag prevazuta la art.5 pct. 72 din Legea nr.85/2014, cu modificarile si completirile ulterioare este de 50.000 lei, atat pentru creditori, cat si pentru debitori. Art.43 - in cazul debitorulul care si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al deciziilor emise pe curata stiri de urgent, instituitd prin Decretul Presedintelui Roméniei rr. 195/2020 gi prelungita prin Decretul Pregedintetui Roméniei nr.240/2020, de autoritatile publice competente potrivit legit, pentru prevenirea rispandirii pandemiei cu coronavirusul ‘SARS-COV-2, mentinute, dup’ caz, si in perioada stiri de alert, creditorii pot formula, pe Perioada stirii de alert, cerere de deschidere a procedurit insolventel numat dup ‘incercarea rezonabiti, dovedita cu inscrisuri comunicate intre parti prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de incheiere a unei conventii de plata. Art.44-- (1) in procedurile de concordat preventiv aflate in derutare la data intrarii in vigoare a prezentet legi, perioada in care se desfésoard negocierile asupra proiectului de concordat Preventiv se prelungeste cu 60 de zile. Corelativ, in functie de etapa in care se afla debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungeste cu maximum 60 de zile sau, dup caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se pretungeste cu maximum 60 de zile. (2) In cazul debitorului aflat in executarea concordatului preventiv la data intr&rii in vigoare a prezentei legi, perioada pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat, se prelungeste cu 2 luni. ‘Art.45 - (1) Dac debitorul se afla in pericada de observatie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungeste cu 3 luni. Corelativ, termenul in care categorille de Persoane indreptatite pot propune un plan de reorganizare se prelungeste cu 3 luni, inclusiv ‘n cazul in care termenul de depunere a planului, previzut de lege, a inceput s& curga. (2) in cazul in care, ta data intrarii in vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzet, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatit debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea piefel fata de oferta debitorului, persoanele indreptatite si depund un plan de reorganizare pot, in termen de 3 luni de ta intrarea in vigoare a prezentet legl, s& depun& un plan de reorganizare modificat, notificdnd creditor, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intent, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Art.46 - (1) In cazul debitorului aflat in reorganizare judiciara la data intrarii in vigoare a prezentet legi, durata executarii planului de reorganizare judiciara se prelungeste cu 2 luni, (2) Debitorul aflat in reorganizare judiciara, care $i-a intrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea rasp&ndirii pandemiel de COVID-19, poate solicita judecatorulut sindic, in termen de 30 de ile de la intrarea in vigoare a prezentel legi, suspendarea executrii planului pentru un termen care nu poate depigi 2 luni. Cererea se judecd de urgent, pe baz de inscrisuri, fara citarea partilor. incheierea pronuntata de judecdtorul sindic poate fi atacata cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr.85/2014, cu modificarile si completirile ultertoare, termenele Prevazute reducdndu-se la jumatate._ (3) In cazul debitorului aflat in reorganizare judiciard la data intrarii in vigoare a a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al decizittor emise le publice competente potrivit legii, pentru prevenirea rispandirii pandemiet de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fara a depasi o durata totala a derulérii sale de 5 ani, si se poate modifica, in mod corespunzitor, daca este cazul, in conditiile prevazute la art.139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modificirile si completérile utterioare. ‘Art.47 - Pentru debitorul care si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al decizilor emise de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea r&spandirii pandemiei de COVID-19, pe durata starii de urgent& si/sau de altert8, durata initiala de executare a planului de reorganizare, prevazuti de art. 133 alin, (3) din Legea nr.85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungiri a depasi o durat8 totalé a derulérii planului de 5 ani, si modificari, in mod corespunzltor, daca este cazul, in conditiile art. 139 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare. Sectiunea a 9-a - Domentul executirii pedepselor 81, Executarea pedepselor, a misurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal 48 - (1) Masura de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probatiune, la datele fixate de acésta, previzuti la art, 85 alin. (1) lit. a), art. 93 alin. (1) lit. a) sila art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si obligatia prevazuta de art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, se executd prin mijloace de comunicare la distant audio sau audio-video, in Conditii care asigura confidentialitatea informatiilor si a datetor transmise. (2) Prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probatiune, la datele fixate de cétre consilierul_ de probatiune, are loc doar in cazuri exceptionale, precum imposibilitatea realizarii intrevederii prin mijloace de comunicare la distant, implinirea termenului de supraveghere ‘in urmatoarele sase luni, riscul mare de sivarsire de noi infractiuni, necesitatea comunicarii continutului unor hotirari judecdtoresti sau a unor modificari intervenite in executarea acestora ori nerespectarea masurilor si obligatiilor de cAtre persoanele aflate in evident, (3) Criteriile de prioritizare @ cazurilor in care intrevederile cu. persoanele supravegheate se realizeaza la sediul serviciului de probatiune, precum si modalitatea de aplicare a acestora se stabilesc prin decizie a directorului general al Directiei Nationale de Probatiune. (4) Intrevederile derulate la sediul serviciului de probatiune in conditiite alin. (2) si (3) sunt precedate de activititi de pregitire a acestora, realizate prin modalititi de comunicare la distant’ cu persoana supravegheat’, pentru a facilita realizarea scopulut intatn (5) intrevederite cu persoanele supravegheate la sediul serviciului de probatiune se reatizeazi cu respectarea regulilor de distantare social, precum si a masurilor de preventie si siguranta medicala. Art.49 - (1) Masura de supraveghere referitoare la primirea de c&tre persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea, prevazuta la art. 85 alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) lit. b) si la art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/209 privind Codul penal, se execut numai in cazurile si potrivit criteriilor prevazute la art. 48 alin. (2) si (3). (2) Vizitele consilierului de probatiune manager de caz la locuinta persoanei condamnate se desfajoara cu respectarea conditilor prevazute la art. 48 alin. (4) $i (5). Art.50 - (1) Executarea obligatiei de a urma un curs de pregatire scolara sau de calificare ori formare profesionala, prevazuta la art. 85 alin (2) lit. a), art. 93 alin. (2) lit. a), art. 101 alin. (2) lit. a) si la art. 121 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/209 privind Codul penal se realizeaza potrivit modalit3til in care institutia din comunitatea la care a fost inscrisa ersoana supravegheat’ deruleazi cursurile scolare, de calificare sau de formare profesionala, in regim de telescoala, prin mijloace de comunicare audio-video la distant sau prin prezenta fizica a participantilor, cu respectarea regulilor de distantare sociala, precum si a masurilor de preventie sisiguranta medical’. (2) tn situatia in care cursurile de pregitire scolara sau de calificare ori formare profesionala la care sunt inscrise sau urmeaza a fi inscrise persoanele supravegheate sunt suspendate, iar executarea nu se poate realiza pana la implinirea termenului de ‘supraveghere, al duratei supravegherfi sau al masurif educative neprivative de libertate, consilierul de probatiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o alta institutie din comunitate in care se deruleazi cursuri, sau, dup caz, demersuri pentru modificarea 9 continutului obligatiei, in conditile legit, ori instiinteazé instanta despre imposibilitatea obiectiva de executare si face mentiune despre aceasta in raportul final. Art.51 - (1) Obtigagia persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare social, prevazuti ta art. 85 alin, (2) lit. ¢), art. 93 alin. (2) lit. b) si la art. 101 alin, (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, fie ci sunt individuate sau de grup oi c& sunt derulate in cadrul serviciilor de probatiune sau in colaborare cu institutiile din comunitate, se execut prin modalitti de comunicare audio-video la distant, in conditii care s& asigure confidentialitatea informatiilor si a datelor transmise, (2) Programele de reintegrare social in varianta de lucru individual ori programete de grup adaptate la modalitatea de lucru individual pot fi derulate la sediul serviciului de probatiune sau la sediul institutiilor din comunitate abilitate numat in cazurile in care executarea acestel obligatii a inceput anterior declararii starii de urgenta sia fost suspendaté pe durata acesteia, precum sin cazurile al c&ror termen de supraveghere expira ‘Jn urmatoarele sase luni, iar obligatia nu a fost executata si programul nu poate fi finalizat prin modalitati de comunicare audio-video la distant. (3) Regulile privind desfasurarea programelor de reintegrare sociala in varianta de lucru individualé si a programelor de grup adaptate la modalitatea de lucru individual se aplicé tuturor institutiilor din comunitate implicate in derularea unor astfel de programe, jn limitele resurselor materiale disponibile la nivelul acestor institutt. (4) In situatia in care executarea programelor de reintegrare sociala in institutiile din comunitate nu'se poate realiza pané la implinirea termenului de supraveghere sau al duratei supravegherii, consilierul de probatiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o alt institutie din comunitate in care se deruleazi astfel de programe, sau, dupa caz, demersuri pentru modificarea continutului obligatiei, ori ingtiinteaz8 instanta despre imposibilitatea obiectiva de executare si face mentiune despre aceasta in raportul final. ‘Art.52 - (1) Obligatia de a presta o muncé neremunerata in folosul comunttati, prev&zuta la art. 64, art. 85 alin. (2) lit. b) si art. 93 alin. (3) din Legea nr, 286/2009 privind Codul penal se pune in executare cu prioritate pe perioada starii de alerta in cazurile al céror termen ori duraté de supraveghere se implineste in urmatoarele sase luni si in cazurile in care timpul rémas pana ta implinirea termenului sau duratei supravegherit nu permite executarea integral. (2) Obligatia de a presta o munca neremuneraté in folosul comunitatii se execut cur prioritate in spatti deschise si, in cazuri exceptionale, in spatif inchise, cu respectarea regulilor de distantare sociala, a msurilor de preventie sf sigurant’ medicala. (3) in situatiile in care desfasurarea muncii in folosul comunit&tii nu este posibila in conditiile previzute la alin. (1), serviciul de probatiune va efectua demersurile necesare pentru modificarea felului muncii in cadrul aceleiasi institutif sau, dup’ caz, pentru prestarea activitatii in cadrul unei alte institutii din comunitate, inclusiv in cazul in care institutia cin comunitate este o unitate spitaliceasca, un centru rezidential subordonat autoritatitor locale sau o institutie in care au fost confirmate persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, oi ingtiinteaz’ instanta despre imposibilitatea obiectiva de executare si face mentiune despre aceasta in raportul final. Art.53 - in situatia in care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probatiune manager de caz constata ca persoana supravegheat nu respect masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile ce ii revin, in conditille stabitite la art. 48-52, procedeaz’, dupa caz, potrivit art. 67 alin. (1) sau alin, (3) ort potrivit art. 101 alin. (1), (3) sau (4) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, cu modificarile sicompletirile ulterioare. Art.54 - (1) Intrevederea sau intrevederile dintre consilierul de probatiune si inculpatit minori ori majori pentru care organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de 10 evaluare se desfasoar& prin mijloace de comunicare la distant audio sau audio-video, in conditfi care sa asigure confidentialitatea informatiilor transmise. (2) Dispozitile alin. (1) se aplicd si in cea ce priveste interactiunea consilierului de probatiune cu alte persoane care pot furniza informatii utile in legéturd cu persoana evaluati. (3) Interactiunea nemijlocit& a consilferului de probatiune cu persoana evatuaté ori cu alte persoane care pot furniza informatii despre aceasta se realizeaz numai dac& nu exist posibilitatea comunicarii prin mijloace de comunicare la distant, audio ori audio- video ori in acele situatii in care consilierul de probatiune apreciaz c& pentru acuratetea evaluarii, este necesar contactul direct cu persoana evaluat ori cu persoana care ofer’ informatii. (4) Dispozitiile atin. (1) - (3) se aplicd si in cea ce priveste referatele si rapoartele de evaluare intocmite pe perioada supravegherii de catre consilierii de probatiune manageri de caz cu privire la persoanele supravegheate minore sau majore. Art.55 - (1) Directorul general al Directiei Nationale de Probatiune dispune masurile necesare pentru ca activitatea in cadrul serviciilor de probatiune, precum si in cadrul structurii centrale a Directiei Nationale de Probatiune s& se realizeze cu respectarea regulilor de:distantare sociala, a masurilor de preventie si siguranta medical&, in acest scop putand fi luate m&suri precum limitarea numarului de persoane in spatifle de asteptare si in birouri, introducerea programului de lucru decalat al angajatilor sau in schimburi sau desfasurarea activitatii in regim de telemunca, acolo unde este posibil. (2) Activitatea structuritor prevazute la alin. (1) se realizeaz’ cu respectarea misurilor de igiend, care presupun dezinfectarea regulata a spatiilor si cu purtarea in mod ‘obligatoriu a unor echipamente de protectie precum masti, manusi, viziere. (3) Accesul tuturor persoanelor in sediile servictilor de probatiune se realizeaza cu Purtarea in mod obligatoriu a unor echipamente de protectie, precum masti si manusi. 82, Executarea pedepselor si a misurilor privative de libertate dispuse de organele Judiciare in cursul procesului penal ‘Art.56 - (1) Cu privire la executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, prin decizie a directorului general al Administratiel Nationale a Penitenciaretor, pot fi dispuse urmatoarele masuri excepticnale: a) acordarea vizitei cu dispozitiv de separare, indiferent de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele private de libertate; b) organizarea activitatilor din programul zilnic la care particip& persoanele private de libertate, precum activitati si programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistent& sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, plimbare zilnicd, astfel incat sa se respecte timpul minim prevazut de dispozitiile legale si desfagurarea acestora in grupuri restranse, cu purtarea echipamentului de protectie individualé si respectarea regulilor de distantare social; c) desfagurarea activitétilor lucrative, cu respectarea regulilor de distantare sociala, precum si a masurilor de preventie si siguranti medical, respectiv cu purtarea echipamentului de protectie individual; d) restrictionarea activitatii de transfer a unor efective mari de persoane private de Uibertate ‘intre locurile de detinere, cu exceptia situatfilor impuse de urgentele medicale, solicitarile exprese formulate de organele judiciare sau schimbarea regimului de executare, rnumai daca in locul de detinere nu este organizata executarea pedepsei pentru noul regim, precum si a transferurilor din motive de siguranta; €) realizarea accesului persoanelor vizitatoare in locul de detinere numai cu echipamentul propriu de protectie, in vederea respectarii masurilor de preventie si sigurant& medicals; )_acordarea dreptului la comunicari on-line, indiferent de situatia disciplinara a persoanet private de libertate 51 periodicitatea legturii cu familia; uw g) amanarea exercitiului dreptului ta vizita intima i punerea in aplicare a recompensetor cu permisiunea de iesire din penitenciar, daca prin acordarea acestora sunt afectate masurile de preventie si siguranté medicala; h)_relocarea unor efective mari de persoane private de libertate in alte locuri de detinere, indiferent de profilul acestora, in centre educative/centre de detentie, sau in alte stabilimente ori facilitati de cazare apartinand unitatilor care fac parte din sistemul national de apirare, ordine public’ si siguranti national, in situatia existenfel unui risc ‘epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivel unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate sau a personalului, poate fi dispusi de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor; {) stabilirea regulilor de distantare sociala, a masurilor de preventie si siguranta medical necesar a fi respectate; j)_paza si supravegherea persoanelor private de libertate intemate in unitati sanitare publice, altele decdt penitenciarele-spital, se poate realiza prin monitorizare video de la distant, cu acordul medicului curant si cu informarea prealabilé a persoanei private de libertate cu privire ta obligatiile si interdictiile pe care le are pe perioada in care se afla internata; pot fi aplicate si mAsuri de siguranta prevazute de legislatia privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, (2) Misurile dispuse potrivit alin. (1) trebuie s fie proportionate cu situatia care le- a determinat si se comunicé, alaturi de motivele care au stat la baza adoptirii acestora, de indat&, ministrulut justitiei. @) La incetarea situatiei care a determinat dispunerea m&surilor potrivit alin. (1), administratia locului de detinere procedeazi la acordarea, esalonat, a drepturilor al c&ror exercitiu a fost amanat pe durata starii de alert, precum si ta punerea in aplicare a recompenselor cu permisiunea de iesire din penitenciar in conditiile previzute de legistatia ‘in vigoare. 53. Dispozitil privind ascultarea persoanelor private de libertate ‘Art.57 - In cauzele penale, dacd organul judiciar apreciaza c& aceasta nu aduce atingere bunei desfasurari a procesului ori drepturilor si intereselor partilor, persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferinfé ta locul de detinere, fara a fi necesar acordul acestora. 54, Organizarea activitatii politistilor de penitenciare Art.58 - (1) Politistului de penitenciare i se pot modifica, f&r& acordul s&u, locul st/sau felut muncii. Modificarea locului si/sau felului muncii politistului de penitenciare se realizeaza in, raport de necesitatite si situatia operativa existente la nivelul unitStii unde este incadrat sau al altel unitati din politia penitenciara. (2) Concediut de odihna, de odihna suplimentar, fara plat’, de studii $1 pentru formare profesionala al politistului de penitenciare, poate fi intrerupt unilateral de catre directorul unit&tii in care politistul de penitenciare isi desfasoara activitatea, in raport de necesitatile si situatia operativa existente la nivelul unititii unde este incadrat politistul de penitenciare sau al altef unitati din potitia penitenciara. Capitolul 3 - Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgent, cu modificirile si completrile ulterioare Art.59 - Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgent, publicat’ tn Monitorul Oficial al Romadniei, Partea |, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobata cu modificari si completirl prin Legea ar. 15/2005, cu modificarile si completérile ulterioare, se modifica si se completeaza du 2 1. La articolul 4*, se introduc trei not alineate, alin.(2)-(4), cu urmatorul cuprins: (2) Masurile pentru cresterea capacitatii de réspuns sunt: a) achizitionarea bunurilor 51 serviciilor de necesitate imediat in gestionarea situatfel de urgent pentru care a fost declaraté starea de alert, prin negocierea fara publicare prealabili; b) suplimentarea, prin redistribuirea citre zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor si dispozitivetor necesare actiuntlor de raspuns; ¢)detagarea pe teritoriul national, in zonele afectate, a personalului care detine competentele adecvate gestioniirii situatie! de urgent; d) coordonarea operationala a unor servicit publice; e) adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activitatii servictilor de asisten\a sociala; f) permanentizarea activitétii unor centre operative pentru situatii de urgenté cu activitate temporara. (3) Masurile pentru astgurarea reziltentei comunttatilor sunt: a) evacuarea temporara a persoanelor si bunurilor din zona afectata sau posibil a ft afectata; b) acordarea de ajutoare de prima necesitate pentru persoane si animale afectate; c)efectuarea lucrarilor pentru modificarea de urgent’ a mediulut inconjurator si infrastructurii, stabilite de fortele de interventie pentru oprirea sau limitarea efectelor situatiei de urgent; d) masuri de protectie a vietii $i pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sn&tatit persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolarit la domiciliu; (4) Masurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt: a) restrangerea sau interzicerea organizarii si desfagurarii unor mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de intruniri, in spatii deschise, precum si a unor intruniri de natura activitatilor cutturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, in spatil inchise; b) restrngerea sau interzicerea circulatiel persoanelor si vehicutelor in locurile si, dupa az, in intervalele orare stabilite; ¢) interzicerea iesirii din zonele si, dupa caz, in intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor cladiri, localitati sau zone geografice; d) restrangerea sau interzicerea circulatiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele si, dupa caz, in intervalele orare stabilite; @) inchiderea temporara a unor puncte de trecere a frontierei de stat; f)\imitarea sau suspendarea pe durati determinata a activitatii Unor instituyfi sau operatori economici; g)demolarea partial sau totals a unor constructi mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile; h) inundarea controlat& a unor terenuri, culturi, plantatii sau pduri, indiferent de forma de proprietate; {) participarea cetStenilor si a operatorilor economici la unele activitati in fotosul ‘comunit3tilor locale. instalayii sau amenajéri, 2. Dupa articolul 4%, se introduce un nou articol, art.4$, cu urmatorul cuprins: part. 4¢- (1) Masurile apticate pe durata stirii de alert potrivit art.4! se reevalueaza in azul instituirii starii de urgent potrivit art. 93 din Constitutia Romaniei, republicata, in baza analizei factorilor de risc prevazuti la art. 41.” Capitolul 4 - Raspundert si sanctiunt Art.60 - Incdlcarea prevederilor prezentei legi atrage raspundereadisciplinara, civilé, contraventionaté sau penal, dup caz. Art. 61 ~ (1) Nerespectarea prevederilor art.16 constituie contraventie sf se sanctioneaz& cu amend de la 1.000 lei la 5.000 lei. (2) Constatarea contraventiet si aplicarea sanctiunil prevazute la alin, (1) se face de catre inspectorit de munca. ‘Art.61 - Contraventiilor previzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr, 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobat& cu modificari si completiri prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare. ‘Art.62 - (1) Contravenientul poate achita, in termen de cel mult 15 zile de la data inmanirii sau comunicérii procesului-verbal, jum&tate din cuantumul amenzii apticate de agentul constatator pentru contraventiile prevazute de lege. (2) Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contraventiile prevazute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de stat. Art.63. - Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completirile ulterioare, dispozitiile art.61 intra ‘n vigoare la 3 zile de la data public&rii in Monitorul Oficial al Roméniei a prezentei legi. Capitolul 5 - Dispozitii finale Art.64- in vederea punerif in aplicare a masurilor previzute de prezenta lege, Guvernul poate adopta hotérari, iar CNSSU poate adopta hotaréri obligatorii pentru fiecare domeniu prevazut de prezenta lege, cu consultarea autoritatilor responsable. (2) In vederea aplicérii misurilor prevazute de prezenta lege, autoritatile responsabile, inclusiv ministerele pot emite ordine si instructiun, in alte domenii decat cele prevazute in competenta exclusiva a CNSSU. Art.65 - Dispozitiile prezentei legi se completeazi cu reglementirile de drept comun aplicabile in materie, in masura in care acestea din urm& nu contravin prevederilor prezentei legi 14