Sunteți pe pagina 1din 81

Universitatea MARITIMĂ Constanţa

Facultatea de Navigatie si Transport Naval

...

Caiet de Studiu Individual


Specializarea Inginerie Economica
Anul de studii III
Semestrul II

Titular disciplină:
Lect.univ.dr.Ana OLTEANU

2016
Burse de marfuri valori si transporturi

CUPRINS

Unitat Titlul Pagi


e na
de INTRODUCERE
învăţa
re Unitate de învăţare Nr. 1
Notiuni introductive
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr.1.................................................... 6
1.1Bursa - definiţie, clasificare, activităţi……......................................6
1.2 Piaţa de
capital…………………….....................................................................9
1.3 Formarea cursului bursier……….................................................. 19
1.4 Piaţa de capital din România………............................................. 20
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1………………………25
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare………………….29
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1……………………………......30

Unitate de învăţare Nr. 2


Actiuni
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2..................................................32
2.1Actiunea..........................................................................................32
2.2 Tipuri de actiuni.............................................................................32
2.3 Drepturile si obligatiile actionarului..............................................33
2.4 Valoarea actiunii ...........................................................................34
2.5 Evaluarea fundamentala a actiunii ...............................................35
2.6 Modalitati de majorare a capitalului social....................................36

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2…….......……………38


Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…........................38
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2………………...………..……39

Unitate de învăţare Nr. 3


Obligatiuni
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 3..................................................41
3.1Definitii, clasificari, caracteristici ale obligatiunilor......................41
3.2 Elemente tehnice ale obligaţiuni…................................................43
3.3 Indicatori de evaluare a plasamentului......................................... 45
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3…….......……………47
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare............................47
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3………………...…………..…48

Unitate de învăţare Nr. 4


Instrumente derivate
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4..................................................50
4.1 Principalele instrumente derivate..................................................50
4.2 Contracte forward…………..........................................................50
4.3 Contracte futures............................................................................51
4.4Contracte options.............………………….............................…..56
4.5 Avantajele si riscurile tranzactionarii derivatelor........................ 60
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4……………...………62
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare……....................62
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4……………….........…….……63

Unitate de învăţare Nr. 6


Indici bursieri
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 6..................................................70
6.1 .Indicatori sintetici - Indici bursieri ............................................70
6.2 Principalii indici bursieri................................................................71
6.3Indicatori……………………………………………………………..
……………72
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6………………..……..72
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare……….................72
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 6……………..................………73
Unitate de învăţare Nr. 1
Notiuni introductive
Cuprins
Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1............................................................................... 6
1.1Bursa - definiţie, clasificare, activităţi……..................................................................6

1.2 Piaţa de capital…………………….............................................................................9

1.4 Formarea cursului bursier……….............................................................................. 19

1.4 Piaţa de capital din România………......................................................................... 20

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1…………………………………………25

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare………………….............................29

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1………………………………………………..…30


OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:

 Intelegerea notiuniide bursa


 Intelegerea notiuniiPiaţa de capital
 Intelegerea modului de Formare a cursului bursier

1.1 Bursa - definiţie, clasificare, activităţi


Bursa reprezinta o institutie a economiei de piata eficientă, transparentă, corectă, adaptabilă şi
lichidă in care au loc schimburi de mărfuri şi servicii.
Conform legii 52/94 bursa de valori este o instituţie cu personalitate juridică asigurând prin
acţiuni intermediare automatizate sisteme, mecanisme şi proceduri adecvate pentru efectuarea
continuă, ordonată, transparentă şi echilibrată a tranzacţiilor cu valori mobiliare admise la cotă,
oferind garanţia morală şi securitatea financiară prin măsurarea continuă a lichidităţii
respectivelor valori mobiliare.

Clasificarea burselor dupa: burse

obiectul tranzacţiei de mărfuri

de servicii

de valori

forma de organizare publice

private

numărul de participanţi cu participare limitată

cu participare nelimitată

gama de mărfuri sau titluri specializate


tranzacţionate
universale

modul de execuţie a contractelor cash

la termen cu tranzacţii în marjă

tehnica tranzacţiilor cu strigare liberă

electronice

Piata bursiera reprezinta tehnica, mecanismul de realizare a condiţiilor de piaţă concurenţială


liberă ce are urmatoarele caracteristici

Caracteristici

Piaţă de mărfuri - Loc de concentrare a ofertei si a cererii de marfuri si valori


şi de valori - Bursa de marfuri reprezinta o piata in cadrul careia se
tranzactioneaza bunuri fungibile; generice ce se
individualizeaza prin cântărire, numărare, măsurare; cu un
grad scazut de prelucrare (grâu, porumb, orez, soia,
produse agroalimentare, metale, cupru, aluminiu, petrol şi
produse petroliere), standardizate pentru a fi împărţite în
loturi omogene
- In cadrul burselor de marfuri sunt incheiate contracte cu
executare imediata precum si la termen
- In cadrul burselor de marfuri se pot incheia operatiuni de:
vanzare-cumparare de marfuri, de titluri reprezentate de
marfuri, instrumente financiare derivate sau alte
instrumente autorizate de CNVM, precum si negocieri de
de asigurări maritime şi fluviale de nave cu încărcătură
- In cadrul Burselor de valori de valori sunt tranzactionate
titluri precum acţiunile, obligaţiunile şi titlurile de stat,
denumite in continuare valori mobiliare.
Piaţă - In cadrul burselor de marfuri sunt incheiate contractele
dematerializată asupra bunurilor fizice, circulatia marfii avand loc in afara
sau simbolică acestei piete.
- In cadrul burselor de valori tranzactiile se referă la
înscrisuri ce pot fi evidenţiate în cont, hârtia de valoare
evidenţiind transformări prin conturi.
Piaţă liberă - Se asigura confruntarea deschisa si directa dintre cerere si
oferta, tranzactionanadu-se doar marfuri si valori pentru
care exista un numar ridicat de ofertanti astfel incat sa fie
evitata orice manipulare a pretului.
- Marfa sau valoarea mobiliara poate fi tranzactionata prin
intermediul bursei daca cererea este solvabila (este
respectata conditia de lichiditate), oferta este ampla
cantitativ si provine de la multi ofertanti, informatiile
privind piata sunt transparente, preturile nu fac obiectul
unor masuri de control sau administrative
Piaţă organizată - Tranzactionarea se realizeaza dupa anumite principii,
norme şi reguli cunoscute şi respectate de participanţi cu
scopul desfasurarii concurentei libere, prin intremediul
societăţilor de brokeraj şi societăţilor de servicii de
investiţii financiare
Piaţă - Reper continuu (spre deosebire de licitatii care se
reprezentativă organizeaza periodic) pentru toate tranzactiile efectuate pe
marfuri si valori stabilind pretul (cursul) ce devine etalon si
pentru schimburile efectuate si in afara bursei si asigura
punctul de echilibru pentru valoarea maxima de tranzactii

Functiile bursei:
- Asigura cadrul optim necesar efectuării de tranzacţii bursiere în condiţii de protecţie a
investitorilor şi de transparenţă a tranzacţiilor
- Formarea preţului corect, reprezentativ pentru piata de referinta pe baza echilibrului
cerere-oferta
- Barometrul bursei – cursul reprezentand un instrument de analiză economică şi evaluare
ce intră în calcul stabilirii politicii economice si un semnal de acţiune pentru agenţii
economici, pentru guvern, pentru autorităţile locale, fiind cel mai realist instrument de
prognoză
- Armonizarea preţurilor pe întreaga economie (naţională, comunitară, mondială),
informaţiile bursiere, jucand rolul de mediator pe piaţă stabilind preţul de referinţă.
- Acoperirea riscurilor ce asigura transferul riscului de la participanţii cu aversiune faţă de
risc la cei iubitori de risc

Tipuri de contracte bursiere

Contract Descriere

spot contracte de vânzare – cumpărare a activului suport a căror


executare are loc, teoretic,imediat după încheierea lor (maxim 10
zile bancare) la pretul de executie stabilit în momentul încheierii
tranzacţiei

forward negociere privată în care vânzătorul şi cumpărătorul convin


asupra unui preţ
pentru un activ suport care urmează să fie livrat în viitor
eliminand incertitudinea cauzată de fluctuaţiile de preţ si astfel
sunt anticipate corect veniturile viitoare. Pentru a elimia riscul ca
una dintre parti sa nu-si mai onoreze obligatiile intervine si o a
treia parte neutra care percepe o garantie. (de exemplu un
abonament la un ziar)

futures este un angajament standardizat de a cumpăra sau vinde un activ


suport la un preţ stabilit în momentul încheierii tranzacţiei, cu
lichidarea la o dată viitoare.

opţiunile contracte între un vânzător şi un cumpărător care dau dreptul, dar


nu şi obligaţia de acumpăra sau a vinde la o anumită dată viitoare
un activ suport, la un preţ prestabilit, numit preţ de exercitare în
schimbul plăţii unei prime.
1.2 Piaţa de capital

Piaţa de capital reprezintă ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prin care se realizeazătransferul


fondurilor cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile mobiliare emise) şi prinintermediul
unor operatori specifici (societăţile de servicii de investiţii financiare) de la cei care au un surplus
de capital - investitorii - către cei care au nevoie de capital. Astfel piaţa de capital că este
specializată în efectuarea de tranzacţii cu active financiare cu scadenţe pe termene medii şi lungi
(acţiuni, obligaţiuni, bonuri de tezaur şi derivate pe baza acestora), spre deosebire de pieţele
monetare, unde instrumentele se negociază pe termen scurt, capitalurile fiind dirijate către agenţii
economici naţionali sau sunt atrase de pe pieţele altor ţări, unde resursele de capital depăşesc
necesităţile financiare interne de acoperit sau autorităţile monetare impun anumite restricţii
privind accesul la resursele financiare-interne.

Concepţii referitoare la piaţa de capital:


Abordarea

europeană bazată pe sistemul bancar, în care băncile (ca operatori


specifici) sunt prezente pe ambele tipuri de pieţe şi în care se
regăseşte următoarea structură
pentru piaţa de capital:
• piaţa monetară ->capitaluri atrase pe termen scurt şi mediu;
• piaţa ipotecară -> capitaluri atrase în special pentru
construirea de locuinţe;
• piaţa financiară -> pentru emisiunea, plasarea şi
tranzacţionarea titlurilor de
capital pe termen lung;

anglo- bazată pe manifestarea liberă a cererii şi ofertei pe fiecare tip


saxonă de piaţă în parte şi care prezintă instrumente, operatori şi
(Practica din instituţii de reglementare şi supraveghere specifice şi în care
România) piaţa financiară cuprinde:
• piaţa de capital -> pentru capitaluri pe termen mediu şi lung;
• piaţa monetară -> pentru capitaluri atrase şi plasate pe
termen scurt;
• piaţa asigurărilor

Alaturi de piata monetara piata de capital formeaza piata financiara ce are ca principal rol
intermedierea fluxurilor de capital dintre cei care economisesc si doresc sa le fructifice
(creditorii) si cei care au nevoie de finantari suplimentare (debitorii).

Participantii pe piata de capital


Firmele în calitate de debitor net (cererea este mai mare decât
oferta de fonduri)

Populaţia în calitate de creditor net (oferta este mai mare decât


cererea de fonduri)

Guvernul în calitate de debitor net si creditor net (în funcţie de


relaţia dintre venituri şi cheltuieli bugetare)

Intermediarii Mijlocesc întâlnirea între cererea şi oferta de capitaluri


financiari (bănci, Existenta lor este necesara avand in vedere ca un
fonduri mutuale, investitor mic nu are informatii cu privire la riscul de
de pensii, societăţi credit asociat participanţilor pe pieţele financiare, de
de asigurări) asemenea este dificila tranzactionarea directa cu o
companie, iar in cazul nediversificarii riscului ar fi
expuşi unor tranzacţii riscante.

Organizarea instituţională a pieţelor este dată de trei elemente:


a. instrumentele utilizate de fiecare piaţă;
b. mecanismul de piaţă cu reguli specifice;
c. operatorii specifici

Ca alternativa la credite bancare pot fi atrase capitaluri prin emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni,
iar ca alternativa la depozite bancare se pot cumpara valori mobiliare, insa intotdeauna riscul
investiţiei aparţine investitorilor, şi nu emitenţilor.

Trăsăturile pieţei de capital

instrumente pe termen mediu şi lung Capitalul este investit pe o perioada


de cel putin un an

piaţă deschisă tranzacţiile cu instrumente financiare


au caracter public fiind efectuate de
toti investitorii

tranzacţionare intermediată Se realizeaza legatura intre


investitori si emitenti

produsele pieţei sunt negociabile şi Investitorii pot vinde produsul la un


transferabile preţ al pieţei sau unul negociat

In mare parte instrumentele pe piaţa de capital sunt valori mobiliare cu venituri fixe (obligaţiuni
ale societăţilor comerciale, titluri de stat (guvernamentale, municipale)) si variabile (acţiuni
comune şi preferenţiale, derivate(forwards, standardizate (futures, options combinate)) valori
mobiliare sintetice (indici bursieri)).

Instrumente piaţa de Definitie Tipuri Drepturi


capital

primare Acţiuni valoarea comune - de vot


mobiliară ce (common - de
reprezintă stocks): copropritate asupra
cotă-parte activelor
din capitalul emitentului
social al
- asupra
unei al unei
beneficiilor
societăţi
înregistrate de
comerciale
societate
Caracteristici

- Drept
rezidual (creditori
de ultim rang
asupra activelor şi
profitului)
- acţionarii au
răspundere limitată
in cazul
falimentului
companiei
preferenţiale - Trăsături
(preferred comune cu
stocks) acţiunile şi
obligaţiunile
- Venit cert
(prioritate faţă de
acţiunile comune)
- Nu conferă
drept de vot
- dividend
prioritar care
depinde de decizia
firmei de a distribui
dividende;
- Au clauze
asociate
Obligaţiun valoarea emise de stat - pe termen scurt (1
i mobiliară ce pe termen an)- bilete de
conferă un mediu şi lung trezorerie
drept de (Treasury bills sau
creanţă T-bills);
deţinătorulu - pe termen mediu (1-
i său, 10 ani) – bonuri de
permiând tezaur (Treasury
finanţarea notes sau T-notes);
unei firme
- pe termen lung (10-
ce se
30 ani) –
angajează să
obligaţiuni
efectueze
(Treasury bonds)
plăţi
Caracteristica
periodice
sub forma - Risc scăzut
unor (garanţia statului)
cupoane şi municipale -
să le - general obligation
emise pentru a bonds - sursa de
răscumpere finanţa
la finanţare:
activitatea impozitele generale
maturitatea administraţiilo percepute de
lor r municipalitatea
publice locale emitentă.
- revenue bonds-
obiect: finanţarea
unor proiecte
speciale:
construirea unui
spital, drumuri,
poduri etc. Sursa
de finanţare:
venituri din
proiecte (taxă de
“trecere” a unui
pod)
Corporative - împrumuturi pe
termene medii si
lungi directe de la
investitori
- Caracteristica - Risc
ridicat (riscul de
credit)
străine şi - emise în moneda
euroobligaţiun unei alte ţări de o
i entitate dintr-o ţăra
străină; (de
exemplu: Samurai
bonds(obligaţiuni
denominate în yeni
şi vândute în
Japonia, emise de
către entităţi din
afara Japoniei)
Yankee bonds
(obligaţiuni
denominate în USD
şi vândute în SUA,
emise de către
entităţi din afara
SUA))
- Caracteristica: Risc
de contrapartidă, de
curs de schimb
instrumente contracte al 􀂃 Futures;
financiare derivate căror 􀂃 Options;
(Derivative) rezultat 􀂃 Forward;
depinde de 􀂃 Swap.
evoluţia
preţului
unor alte
active
(acţiuni,
obligaţiuni,
cursul de
schimb, rata
dobâzii,
indice
bursier)

Sintetic Indici – produse sintetice alcătuite dintr-un coş de titluri ce


e bursieri permit dispersia riscului.

- 1896 Dow Jones Industrial Average (DJIA) New


York este primul indice bursier format din 30 de
acţiuni ale marilor firme industriale, de aceea
acţiunile se mai numesc „blue chips”.
- Indici formaţi din acţiuni: DJIA, S&P 500 (SUA),
DAX (Germania), Nikkei (Japonia), FTSE (UK),
BET-C (Romania)

In cadrul instrumentelor financiare se includ: valorile mobiliare, instrumentele pietei monetare,


contractele futures, swap-urile, optiunile, instrumentele financiare derivate pe marfuri sau orice
alt instrument admis la tranzactionare pe o piata reglementate, iar cele care se tranzactionaeza pe
piata de capiotal poarta denumirea si de produse bursiere.

Condiţiile obligatorii pentru organizarea unei pieţe de valori mobiliare sunt:


- posibilitatea întâlnirii cererii cu oferta pe o piaţă reglementată
- nivelul preţului de tranzacţionare trebuie să fie public
- existenţa ofertei de capital (societăţi comerciale, instituţii de credit, case de economii,
societăţi de asigurare, case de pensii, persoane particulare) pentru cumpararea titlurilor de
pe piaţă
- existenţa cererii de capital (societăţilor publice, private, guverne, instituţii financiar-
bancare, societăţi de asigurare) prin emisiunea de valori mobiliare, care urmează a fi
schimbate pe lichidităţi, care poate fi conjuncturală (insuficienţa sau indisponibilitatea
resurselor interne, restricţiilor excesive în acordarea creditelor, nevoilor financiare
generate de deficitul bugetar şi de cel al balanţei de plăţi externe)si structurală (finanţarea
diverselor ramuri de activitate, achiziţionarea bunurilor de investiţii şi finanţarea unor
programe de dezvoltare, constituirea şi majorarea fondurilor financiare ale instituţiilor şi
organismelor financiar-bancare naţionale şi internaţionale)
- tranzacţionare rapida.

Structura pietei de capital este sintetizata in continuare:

Dupa piata

Modul de primara Negocierea noilor emisiuni de


producere si instrumente financiare
comercializare a
valorilor secundara Tranzactionarea instrumente financiare
mobiliare aflate in circulatie

Obiectul Actiunilor Actiuni comune si preferentiale emise


tranzactiei de societati comerciale

Obligatiunilor Piata instrumentelor de datorie

Contractelor la Tranzactii cu Valori mobiliare cu


termen livrare si plata viitoare

optiunilor Tranzactii cu Valori mobiliare cu


livrare conditionata

Modul de formare De licitatie Tranzactionare impersonala,


a preturilor organizata, condusa de o treta parte, in
functie de suprapunerea preturilor la
ordinele de cumparare si de vanzare
pentru o anumita valoare mobiliara

De negociere Piata „la ghiseu” OTC in care partile


implicate negociaza pretul si volumul
valorilor mobiliare

Momentul La vedere, cu Tranzactionare cu livrare si plata


finalizarii plata cash imediata
tranzactiilor
La termen Tranzactionare cu livrare si plata in
viitor

Piaţa de capital cuprinde două segmente din punct de vedere al producerii şi comercializării
valorilor mobiliare.

Piaţa Descriere Metoda

Primară - se negociaza pentru prima data noile emisiuni de


instrumente financiare
- se pun în evidenţă mişcările de capitaluri dintr-o
economie
- are rolul de a transforma activele financiare pe termen
scurt în capitaluri disponibile pe termen lung.
Trăsătură principală: finanţare directa prin emisiunea de:

acţiuni oferta publica initiala (initial public offering- IPO)


– caracteristica principala: titluri emise pt prima
oara

oferta publica secundara (seasoned) - caracteristica


principala: titluri emise si oferite de companii care
au actiuni ce se tranzactioneaza pe o piata
secundara

obligaţiuni Ofertă Publică – Caracteristica principală:


Obligaţiuni emise şi
vândute publicului larg

Plasament privat (Private Placement)-


Caracteristica principală:
Obligaţiuni emise şi vândute unui grup de
investitori instituţionali agreat de emitent

- Avantaj pentru compania emitentă: noua


emisiune nu trebuie înregistrată la
autoritatea pieţei de capital
- Dezavantaj pentru investitorii instituţionali:
nu există o piaţă secundară unde acestea să
fie tranzacţionate
- Risc de lichididate mare asociat titlurilor
emise.
- Randament mare pretins de investitorii
instituţionali.
Principala diferenţă dintre oferta publică şi plasamentul privat
este
aceea că prima metodă presupune înregistrarea şi aprobarea
emisiunii de
titluri de autoritatea pieţei de capital.
Oferta publică presupune anumite activităţi complexe grupate
pe etape:
1. Etapa de pregătire a ofertei - studii privind oportunitatea
ofertei, capacitatea de absorbtie calcule de eficienta, situatia
finaciara a emitentului, se stabileste momentul inceperii ofertei
si durata acesteia, se creaza echipa pentru intocmirea
prospectului
2. Etapa întocmirii prospectului - (documentul de oferta):
informatii despre emitent si obiectul ofertei (domeniu de
activitate, active, conducere, situatii financiare, scopul ofertei)
3. Etapa autorizării prospectului - certifica regularitateaofertei in
privinta exigentelor legii si ale normelor adoptate in aplicarea
acesteia
4. Etapa publicităţii ofertei - este obligatorie pentru a asigura
transparenta
5. Etapa derulării ofertei publice;
6. Etapa încheierii ofertei publice - la momentul expirarii
termenului
Metode de intermediere:
 Plasamentului garantat – intermediarul achizitioneaza
toata cantitatea de valori mobiliare in scopul distribuirii
catre public, asumandu-si intregul risc
 Celei mai bune execuţii („best effort” ) - intermediarul
distribuie catre public cantitatea maxima de valori
mobiliare fara a le lua in cont propriu.
 “Stand-by” – intermediarul achizitioneaza toate valorile
nesubscrise dupa expirarea termenului de exercitare a
dreptului de subscriere.
 Licitaţia competitivă („competitive bid” ) – se bazeaza
pe tehnica licitatie in plic alegandu-se cea mai buna
oferta.
 “Totul sau nimic” – intermediarul trebuie sa vanda
intreaga cantitate de valori mobiliare incredintata sau
trebuie sa le restituie
 Plasamentului asigurat – se recomanda in plasamentul de
obligatiuni pentru obtinerea de fonduri intr-un timp
foarte scurt.
 Licitaţia olandeză („Dutch auction” ) – reducerea
succesiva a pretului de vanzare pana la subscrierea
integrala a ofertei

Secundară - sunt tranzacţionate instrumente financiare aflate deja în


circulaţie
- furnizează lichiditate pentru investitorii care doresc să îşi
schimbe portofoliile înainte de data scadenţei
- Emitenţii nu obţin venituri şi nu sunt direct implicaţi
- se caracterizează prin existenţa mai multor participanţi
de ambele părţi
- Este publică, deschisă
- asigură funcţionarea pieţei primare şi lichiditatea şi
mobilitatea economiilor se pot negocia oricand valori
mobiliare din portofoliu sau se pot cumpăra altele noi
funcţioneaza ■ transparenţă - informaţia asigură o orientare
eficient daca se investiţională bună şi contracararea
respecta cerinte tendinţelor de monopol
de ■ adaptabilitate la condiţiile economice şi
extra-economice
■ eficienţă - mecanisme operative la costuri
scazute;
■ corectitudine - contracararea tendinţelor de
manipulare a pieţei prin reglementări
■ lichiditate - abundenţa de fonduri şi titluri
(asigură continuitatea derulării tranzacţiilor).

Funcţii ■ evaluarea permanentă a titlurilor listate


■ asigurarea lichidităţii şi mobilităţii
economiilor investite;
■ piaţa oficiala şi organizata pentru
deţinătorii care doresc recuperarea fondurilor
investite în valori mobiliare înainte de
scadenţă (durata de viaţă a acţiunii este egală
cu durata de viaţă a emitentului)
Clasificare pieţe intermitente - formarea preţurilor se
după bazează în general pe fixing, tranzacţionarea
continuitate: valorilor mobiliare fiind permisă doar în
anumite momente specificate:

- când un titlu este anunţat, acele


persoane interesate se reunesc pentru
o licitaţie explicită, anuntandu-se
preturi până când cantitatea cerută
este cât mai aproape de cea oferită
(cazul procedurii folosite la Bursa de
la Paris pentru acţiuni majore).
pieţe continue - tranzacţionarea titlurilor are
loc în orice moment la preţuri care se
modifică în cursul unei şedinţe de bursă in
funtiemixte
pieţe de raportul cerere/ofertă.
- pentru titlurile mai importante
se tranzacţionează intermitent.
suportul - licitaţii libere;
tranzacţional - prin calculator (tehnici electronice);
localizarea - pieţe centralizate;
ringului de - pieţe descentralizate;
negocieri
proprietatea - private - majoritatea pieţelor moderne
asupra pieţei şi de inspiraţie anglo-saxonă;
accesul - de stat - instituţii publice, cu acces
operatorilor liber al operatorilor;
tehnica sisteme bazate pe:
tranzacţionării, - dublă licitaţie;
- formatori de piaţă;
modul de pieţe de licitaţie locul unde intermediarii
formare a (Auction markets) se întâlnesc pentru a
preţului (de tranzactiona titluri
valorilor exemplu:NewYork financiare la preţul care
mobiliare Stock Exchange se formează ca punct de
(NYSE),London echilibru între cererea şi
Stock Exchange oferta concentrată la
(LSE)) Tokyo bursă.
Stock Exchange Pieţe organizate,
(TSE),Bursa reglementate – există
deValori Bucureşti reguli bine definite ce
(BVB)) trebuiesc respectate de
participanţii pe piaţă.
- Lichiditatea este
caracteristica esenţială a
burselor de valori.
- Titlurile financiare
sunt tranzacţionate cu o
frecvenţă foarte ridicată.
- Condiţie necesară:
Cerinţe de listare pe
care firmele trebuie să le
îndeplinească.

pieţe de negocieri tranzacţiile se derulează


((Dealer markets), pe baza unui nivel
OTC) (de negociat al preţului,
exemplu: astfel încât, în acelaşi
NASDAQ moment, aceeaşi valoare
(National mobiliară să poată fi
Association of tranzacţionată de mai
Security Dealers mulţi intermediari la
Automated preţuri diferite
Quotations) - 1971 – nu există un loc de
􀂃 RASDAQ realizare a tranzacţiilor,
(Romanian (piaţă over-the-counte).
Association of -Se tranzacţionează
Securities Dealers titlurile companiilor
Automated emitente ce nu
Quotations) – îndeplinesc cerinţe de
1996) listare, precum si a
celora care nu doresc să
fie tranzacţionate
titlurile la bursă (de
exempluMicrosoft,
Intel, Apple
Corporation)
- Intermediarii financiari
cumpără/vând titluri în
nume şi în cont propriu;
Pieţe dealer – formatori
de piaţă (market
makeri), sunt dealerii ce
afişeazăpreţurile la care
sunt dispuşi să
tranzactionezeun titlu.
- Brokerul “caută”
cotaţiile cele mai bune
pentru clienţi, tranzacţia
efectivă presupune
negocierea directă (la
telefon) între acesta şi
dealer.
- Există 3 tipuri de
participanţi:
 Market makers;
 Firmele de brokeraj
(nu pot acţiona pe
cont propriu ci doar
numele clienţilor);
 Investitori care
primesc informaţii
despre cotaţii –
inside quotes (cel
mai mare preţ la
cumpărare şi cel mai
mic preţ la vânzare).
Distincţia majora intre acestea se refera la
locul tranzactionarii (Piaţa de licitaţie -
locaţie precisă, pe cand Piaţa OTC –
Tranzacţionarea se realizeaza prin reţele
computerizate

Aceste segmente de piaţă se intercondiţionează - pieţei primare este influenţată de capacitatea


pieţei secundare, fara de care nu ar exista, de a realiza transferabilitatea valorilor mobiliare şi
transformarea lor în lichidităţi.

1.3 Formarea cursului bursier

Initierea tranzactiilor pe piata bursiera se realizeaza cu ajutorul ordinului de cumparare sau de


vanzare de valori mobiliare. Ordinul este o oferta ferma (pentru vanzare) sau o comanda (pentru
cumparare) ce are ca obiect tranzactionarea unui volum de valori mobiliare, in anumite conditii.
Astfel acesta trebuie sa contina informatii legate de sensul operatiunii (V/C), produsul bursier,
cantitatea, tipul tranzactiei (cash/termen) si pretul in functie de care exista mai multe tipuri de
ordine:
- la piaţă (Market orders) – ordin de vanzare – cumparare la cel mai bun pret de piata
(pentru cumparare cel mai scazut, pentru vanzare cel mai ridicat)
- limită (Limit order) – este precizat de catre client pretul maxim (pentru cumparare)/
minim (pentru vanzare)
- stop (Stop loss order) – urmareste limitarea pierderii actionand in sens opus ordinului
limita
- Stop limita – sunt ordinele de tranzactionare stop care la declansare devin ordine limita
- Altele
 All Or None – tranzacţie executată in totalitate sau se anuleaza.
 Immediate Or Cancel - tranzacţia să fie executată imediat în totalitate sau parţial (partea
neexecutată se anulează) sau să se anuleze.
 Fill Or Kill - preţul stabilit de către client sau se anulează
 La deschidere (at the opening) - tranzactie executata la cursul de deschidere sau se
anuleaza
 La inchidere (at the end) - tranzactie executata in ultimele 30 sec alte zilei de
tranzactionare
 In jurul – comporta o limita de pret, insa lasa intermediarului decizia de efectuare a
tranzactiei cand se ajunge in jurul cursului indicat
 Cu atentie sau cu grija – permite intermediarului executarea ordinului in functie de
posibilitatile pietei.

Formarea cursului bursier se realizeaza cu ajutorul Tehnicii clasice de fixing ce presupune


colectarea şi centralizarea ordinelor de vânzare şi cumpărare, astfel incat sa se maximizeze
volumul de titluri tranzactionate si sa se respecte principiul contrapartidei. In cazul in care pentru
volumul maxim exista mai multe preţuri de echilibru, atunci acesta se va alege dupa urmatoarele
criterii:
- Volumul minim de titluri netranzacţionate
- Variaţia minimă procentuală a preţului potenţial de deschidere faţă de
- preţul de închidere din şedinţa precedentă;
- Preţul maxim

Reguli de prioritate în execuţia ordinelor:


- Prioritate de preţ – trebuie executate prioritar ordinele de cumpărare cu preţuri mai mari
si ordinele de vânzare cu preţuri mai mici
- Prioritatea dată de tipul contului - cont client, cont instituţie, cont house, cont staff.
- Prioritate de timp – se executa primele ordin intrate pe piata

1.4 Piaţa de capital din România

Momentul apariţiei pieţei primare de capital a fost anul 1990 odata cu promulgarea
Legii nr. 31 care a asigurat cadrul legal necesar naşterii şi dezvoltării societăţilor pe acţiuni şi,
totodată, a instituit un cadru clar pentru principalele produse utilizate pe piaţa de capital:
acţiunile şi obligaţiunile, urmata in anul 1991 de Legea nr. 58 ce a subliniat necesitatea existentei
unei pieţe secundare.
În anul 1994 au fost create condiţiile pentru apariţia de noi instituţii pe piaţă: Comisia Naţională
a Valorilor Mobiliare (prin transformarea Agenţiei Valorilor Mobiliare), Bursa de Valori
Bucureşti, societăţi de depozitare, societăţi de registru, asociaţii profesionale cu statut de
organisme de autoreglementare, care au condus la apariţia de noi pieţe secundare de
tranzacţionare (RASDAQ), altele decât cele bursiere etc.
Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată în anul 1995, iar in Anul 1996 a aparut piaţa
extrabursieră (RASDAQ) din nevoia de a oferi cadrul instituţional organizat pentru
tranzacţionarea unui număr foarte mare de acţiuni, având o largă difuzare în rândul publicului,
ambele fiind considerate componente de bază a pieţei secundare de capital din România, fiind
pieţe electronice, continue
Anul 1997 marcheaza infiintarea Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri de la Sibiu specializată
în tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate.
Anul 2006 marcheaza fuzionarea intre Bursa Electronică RASDAQ si BVB
BVB RASDAQ

piaţa de licitaţie OTC

Secţiuni piaţa cash piaţă de licitatie


de piaţă Regular – piaţă principală, de tip
order-driven, tranzacţionarea se
realizează pe blocuri de
acţiuni (în prezent 100 de acţiuni);
— Variaţia maximă a preţului este
+/-15% faţă de preţul de referinţă a
şedinţei anterioare.
— Tipuri de ordine: limită, la piaţă,
hidden.
— Stări ale pieţei:.
1. Pre-deschidere - se introduc,
modifica, retrag, suspenda sau se
reiau ordine in sistem, fara a se
incheia tranzactii,
2. Deschidere - se calculeaza, pe
baza algoritmului de fixing pretul si
cantitatea (volumul) de deschidere
3. Deschisa - tranzactionarea in
piata continua, este permisa
introducerea, modificarea,
retragerea, suspendarea sau reluarea
la trazactionare a ordinelor,
4. Pre-inchisa - se introduc, se
modifica, se retrag, se suspenda sau
se reiau ordine in sistem, fara a se
incheia tranzactii,
5. Inchidere - se calculeaza, pe baza
algoritmului de fixing pretul si
cantitatea (volumul) de închidere
6. Inchisa – nu se mai introduc
ordine, dar se pot accesa rapoartele
sistemului referitoare la ordine,
cotatii informative, cotatii ferme,
deal-uri, tranzactii si statistici.
Prioritate în execuţia ordinelor:preţ,
tip cont şi timp.
1. cont Client,
2. cont Institutie,
3. cont propriu (House),
4. cont persoane relevante (Staff),
5. cont Insider,
6. cont combinat (Mixed);
Odd-lot – piaţă auxiliară, de tip
order-driven, prin care se
tranzacţionează acţiuni într-o
cantitate mai mică decât un bloc de
tranzacţionare; (Variaţia maximă a
P +/- 25%)
Stări ale pieţei: deschisă, închisă.
Tipuri de ordine:

 Ordine limită, care se comportă ca


ordine FOK (Fill or Kill, execuţie
imediată ) –pentrucumpărare,
respectiv ca ordine AON (All-or-
None) pentru vânzare.
 Prioritate în execuţia ordinelor:
preţ, tip cont şi timp.
Deal – piaţă auxiliară, de negociere,
prin care se tranzacţionează titluri pe
blocuri de 100 acţiuni , însă valoarea
iniţială a unui ordin este de minim
700.000 de RON.
 Variaţia maximă a preţului +/- 15%
 Stări ale pieţei: deschisă, închisă.
 Prioritate în execuţia ordinelor: nu
e cazul.
Buy-in – vânzătorul nu livrează
tilurile, iar bursa achiziţionează
titlurile (se recuperează ulterior de la
vânzător diferenţele de preţ);
o Variaţia maximă a preţului :nu e
cazul.
o Stări ale pieţei: pre-deschidere
deschidere şi închisă
o Prioritate în execuţia ordinelor:
preţ, tip de cont, timp.

 Sell-out. – cumpărătorul nu a
efectuat plata tilurilor, este obligat
să-şi lichideze poziţia prin vânzarea
unei părţi din acestea acestea.
piaţa la termen (IFD – futures pe piata de negociere
indicele BET şiBET-FI, futures pe
actiuni, pe eur/ron,usd/ron

Cerinţe Pentru actiuni: Societatea trebuie să fie


obligatori - Să fie înregistrate la CNVM deschisă (acţiunile sale
i pentru - Să fie liber transferabile, plătite să fi fost puse în
listare integral, emise în formă circulaţie prin
dematerializată şi evidenţiate prin intermediul
înscriere în cont unei IPO);
Acţiunile sunt
- Dispersia acţiunilor distribuite
dematerializate şi
public > 25%
înregistrate de CNVM;
- Acţiunile trebuie să fie distribuite Societatea a încheiat un
public la cel puţin 2000 persoane contract de registru cu
(categoria 1) Depozitarul Central;
- Capitaluri proprii din ultimul Societatea emitentă
exercitiu financiar > 30 mil EUR trebuie să respecte
(categoria 1), > 2 mil EUR obligaţiile de informare
(categoria 2),> 1 mil EUR(categoria periodică.
3)
- Profit net ultimii 2 ani (categoria sistem privat, distribuit,
1) bazat pe activitatea
- Să prezinte un plan de afaceri formatorilor de
pentru cel putin urmatorii 3 ani piaţă („market-
calendaristici (categoria 1) makers"). Este de
Pentru Titluri de stat - sunt de drept menţionat că aceasta nu
admise este singura deosebire
Pentru Obligatiuni municipale - dintre cele douăpieţe.
valoarea împrumutului obligatar > Diferă criteriile de
200.000 EUR listare, funcţiunile
Pentru Obligatiuni corporative macroeconomice,
sistemele de
- Trebuie sa fie distribuite public la depozitaredecontare.
cel putin 1000 persoane (categoria
1)100 persoane (categoria 2)
- Valoarea împrumutului obligatar
> 200.000 EUR

Instituţiile pieţei de capital Rol


din România

Comisia Naţională a Administrare, reglementare şi supraveghere


Valorilor Mobiliare pieţei de capital

Bursa de Valori Bucureşti dezvoltare pieţei de capital lichide şi


eficiente, care ofera condiţii egale de
operare şi siguranţă totală

Societăţi de Servicii de Intermediaza tranzactionarea instrumentelor


Investiţii Financiare financiare
􀁹 Societăţi de servicii de investiţii
financiare – SSIF (servicii principale şi
conexe) realizează în contul clienţilor şi pe
cont operaţiuni;
􀁹 Instituţii de credit autorizate de BNR
􀁹 Societăţile de administrare a investiţiilor
– SAI gestionează
“organismele de plasament colectiv”.

Asociaţia Brokerilor reprezentarea intereselor membrilor săi în


scopul dezvoltării pieţei de capital

Depozitarul Central furnizează servicii de depozitare, registru,


compensare şi decontare a tranzacţiilor cu
instrumente financiare
􀁹 finalizarea procesului de tranzactionare
(post-tranzactionare)
presupune operaţiuni decompensare,
decontare, custodie, registru si
depozitare
􀁹 Asigura suportul logistic pentru evidenta,
pastrarea si transferul in
siguranta al instrumentelor financiare,
inclusiv a celor rezultate din
Programul de Privatizare in Masa.

Bursa Monetar- Tranzacţionează instrumente derivate de


Financiară şi de Mărfuri tipul contractelor futures şi options
Sibiu (BMFMS)

Test de autoevaluare
1. Definiti notiunea de bursa
2. Clasificati bursele dupa ...
3. Caracteristicile pieteti bursiere
4. Care sunt functiile bursei?
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1

1)Caracteristicile pietei bursiere sunt:


a) piata dematerializata sau simbolica;
b) piata eficienta;
c) piata organizata;
d) piata reprezentativa;
2)Marfurile tranzactionate în burse trebuie sa aiba urmatoarelecaracteristici:
a) sa fie bunuri fungibile ;
b) sa fie bunuri standardizabile;
c) sa fie bunuri cu grad redus de prelucrare;
d) sa fie bunuri generale;
3)Între functiile bursei se pot enumera:
a) Organizarea unei piete vaste;
b) Formarea unui pret corect;
c) Armonizare a preturilor;
d) Organizarea licitatiilor de vânzare
4)Între functiile bursei se pot enumera:
a) Acoperirea riscurilor.
b) Stabilirea unui pret mediu
c) Barometru economic.
d) Feed - Back economic.
5)Titlurile primare sunt:
a) titluri ce genereaza drepturi asupra altor active, denumite active suport.
b) instrumente financiare care se tranzactioneaza doar pe piata primara de capital;
c) instrumente financiare emise pe piata primara de capital si care sunt generatoarede drepturi
aupra institutiilor bancare;
d) instrumente financiare ce confera drepturi patrimoniale si asupra veniturilorfinanciare
viitoare ale emitentului;
6)Brokerii sunt:
a) intermediari autorizati
b) mandatari ai vânzatorilor
c) comisionari ce lucreaza în numele cumparatorului
d) societati de servicii de investitii financiare care investesc în nume propriu
7)Dealeri-i sunt:
a) mandatari ai vânzatorilor
b) intermediari autorizati care pot realiza plasamente si în nume propriu
c) comisionari ce lucreaza în numele cumparatorului
d) societati de servicii de investitii financiare care realizeaza intermedieri pe piatade capital
8)Market makerii sunt:
a) societatile de intermediere specializate ca "dealer" si care sustin cererea sauoferta unui titlu
anume
b) autoritate de elaborare a reglementarilor pietei
c) agenti de bursa specializati în crearea unor piete de tranzactii a titlurilorderivate
d) consultanti specializati pe piata bursiera
9)Caracteristicile pietei OTC:
a) Lipseste o localizare;
b) Stabilirea pretului se face direct prin "negociere";
c) Reglementarile sunt mai putin ferme, este o auto-reglementare de obicei;
d) Se formeaza un curs unic;
10)Caracteristicile pietei bursiere:
a) Tranzactiile sunt localizate;
b) În acelasi moment se pot tranzactiona titluri la preturi diferite;
c) Accesul la piata este limitat; nu orice titluri financiare au acces la bursa;
d) Stabilirea pretului se face prin licitatie bursiera;
11)Titlurile derivate sunt:
a) titluri financiare care genereaza drepturi asupra altor active, denumite activesuport.
b) instrumente financiare care se tranzactioneaza doar pe piata primara de capital;
c) instrumente financiare emise pe piata primara de capital si care sunt generatoarede drepturi
aupra institutiilor bancare;
d) instrumente financiare ce confera drepturi patrimoniale si asupra veniturilorfinanciare
viitoare ale emitentului;
12)Activele suport pot fi :
a) active reale, cum sunt marfurile bursiere;
b) active sintetice;
c) titluri derivate;
d) active imobiliare;
13)Titlurile sintetice sunt:
a) titluri financiare de tipul celor derivate cu referire la active suport sintetizate;
b) titluri financiare virtuale care confera drepturi asupra unor active imobiliare;
c) titluri de sinteza a dobânzii unor active monetare;
d) titluri emise de institutii bancare pentru a sintetiza credite pe termen scurt;
14) Piata reglementata este o piata pentru valori mobiliare si alteinstrumentele financiare care:
a) functioneaza regulat si opereaza în mod ordonat;
b) reglementeaza tranzactiile cu titluri primare si alte titluri financiare;
c) respecta regulile emise sau autorizate de CNVM, care definesc conditiile deacces pe piata, de
operare si de admitere la cota oficiala a anumitor valorimobiliare sau a altor instrumente
financiare;
d) respecta cerinte de raportare si transparenta, în vederea asigurarii protectieiinvestitorilor;
15)Un titlu derivat:
a) confera drepturi asupra veniturilor viitoare ale emitentului;
b) genereaza drepturi de posesie, de transfer;
c) genereaza drepturi asupra altor active denumite active suport;
d) genereaza venituri sub forma de dobânda;
16)Care din urmatoarele sunt titluri derivate?
a) actiuni;
b) contracte futures;
c) contracte de optiune;
d) contracte de report;
17)Clasificarecontracte futures:
a) Futures pe actiuni;
b) Futures pe marfuri;
c) Futures valutar;
18)Clasificarecontracte futures::
a) Futures pe rata dobânzii;
b) Futures pe swap;
c) Futures pe indici de bursa;
19)Marcarea "la piata" reprezinta procedura care cuprindeurmatoarele operatii zilnice:
a) bursa stabileste cursul de închidere;
b) bursa stabileste daca marca participantilor la piata corespunde cu ordinelesatisfacute la
sfârsitul zilei de tranzactii
c) bursa sau casa de compensatie actualizeaza pozitia fiecarui participant la piatadin punct de
vedere al numarului de pozitii deschise detinute
d) bursa sau casa de compensatie calculeaza câstigul sau pierderea fiecaruiparticipant la piata
20) Lichidarea pozitiei detinute pe piata futures:
a) stingerea obligatiilor dintr-o pozitie deschisa prin repetarea aceleiasi tranzactii;
b) compensarea în bani a pozitiei detinute pe piata futures;
c) stingerea obligatiilor dintr-o pozitie deschisa, prin efectuarea unei tranzactii însens contrar;
d) compensarea prin activul suport a pozitiei detinute pe piata futures;
21)Lichidarea la scadenta pe piata futures poate fi:
a) compensare printr-o operatie de sens contrar;
b) lichidare prin exercitare;
c) lichidare prin livrare;
d) lichidare în numerar;
22)Pozitiile deschise reprezinta totalitatea titlurilor derivate,înregistrate la casa de compensatie:
a) care nu au ajuns la scadenta;
b) a caror drepturi nu au fost exercitate;
c) ale caror obligatii nu au fost stinse;
d) care s-au tranzactionat la pretul de deschidere;
23) Daca pe piata spot pretul va scadea:
a) vânzatorul spot câstiga;
b) vânzatorul spot pierde;
c) cumparatorul spot câstiga;
d) cumparatorul spot pierde;
24)Daca pe piata futures pretul va creste:
a) vânzatorul futures câstiga;
b) vânzatorul futures pierde;
c) cumparatorul futures câstiga;
d) cumparatorul futures pierde;
25) Optiunile pot fi :
a) optiuni de vânzare CALL;
b) optiuni de cumparare CALL;
c) optiuni de vânzare PUT;
d) optiuni de cumparare PUT;
26) Ce alternative are cumparatorul optiunii pe durata ei de viata?
a) Sa o exercite ;
b) Sa o cumpere ;
c) Sa o vânda ;
d) Sa nu faca nimic ;
27)Ce pozitie câstiga pe piata futures cumparatorul unei optiuni PUT pecontracte futures în
urma exercitarii ei?
a) de vânzare ;
b) de cumparare;
c) de exercitare;
d) de arbitraj;
28) Elementele unui ordin de bursa sunt:
a) tipul operatiunii (vânzare/cumparare);
b) produsul (obiectul tranzactiei - denumirea titlului financiar sau contractuluiderivativ);
c) cantitatea (marimea ordinului);
d) pretul (corespunzator tipului de ordin);
29) Etapele unui mecanism de tranzactii labursa sunt:
a) initierea operatiunii;
b) licitatia bursiera;
c) executarea contractului;
d) transmiterea ordinului bursier;
30)Initierea operatiunii de vânzare saucumparare la bursa presupune:
a) ordinul de bursa;
b) asigurare medicala;
c) existenta contul clientului la broker;
d) garnatarea operatiunii;
31)În functie de modul de exprimare a pretuluiordinele de bursa se clasifica în:
a) ordine stop;
b) ordine start;
c) ordine la piata;
d) ordine limita;
32) Pietele bursiere continue:
a) licitatia este continua;
b) cursul se stabileste când sunt îndeplinite conditiile de tranzactie;
c) pretul variaza continuu de-a lungul unei zile de tranzactii;
d) cursul se stabileste prin concentrarea tuturor ordinelor de vânzare si cumpararela un moment
dat;
33)Pietele bursiere intermintente:
a) folosesc metoda de fixing;
b) cursul se stabileste de fiecare data când sunt îndeplinite conditiile de tranzactie;
c) pretul variaza continuu de-a lungul unei zile de tranzactii;
d) cursul se stabileste prin concentrarea tuturor ordinelor de vânzare si cumpararela un moment
dat;
34)Principiul fundamental al stabilirii cursuluiprin fixing:
a) Cursul se stabileste astfel încât ordinele de vânzare sa fie egale cu cele devânzare;
b) Cursul se stabileste astfel încât ordinele limita sa aiba prioritate maxima;
c) Cursul se stabileste astfel încât sa se realizeze volumul maxim de tranzactii;
d) Cursul se stabileste astfel încât sa se obtina pretul maxim;
35)Executarea contractului bursier presupune:
a) depozitare
b) compensare;
c) alocare;
d) decontare;
36)Rolul casei de lichidare în tranzactiilefutures este:
a) devine cumparator pentru toti cumparatorii si vânzator pentru toti cumparatorii;
b) devine vânzator pentru toti cumparatorii si cumparator pentru toti vânzatorii;
c) devine cumparator pentru toti cumparatorii si vânzator pentru toti vânzatorii;
d) devine vânzator pentru toti vânzatorii si vânzator pentru toti cumparatorii;
37)Orice tranzactie la vedere la BVB sederuleaza în urmatoarele faze:
a) tranzactionarea;
b) compensarea-decontarea;
c) asigurarea titlurilor transferate;
d) transferul dreptului de proprietate;

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

1.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1


Anghelache Gabriela (2004) Piaţa de Capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii, , Ed. Economică,
2004 (biblioteca ASE).
Anghelache, Gabriela, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Didactică şi Pedagogică
R.A.,Bucureşti, 1997.
Anghelache, Gabriela Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Anghelache, Gabriela (coordonator), Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă
şi aplicaţii, EdituraEconomică, Bucureşti, 2003.
Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital Caracteristici Evoluţii Tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004. Anghelache, Gabriela; Obreja, Carmen, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere,
Editura ASE, Bucureşti,2000.
Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I.,Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevă rul,
Bucureşti,1992.
Basno, C.; Dardac, N., Burse de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social-economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997.
Baye, M.; Jansen, D., Money, Banking and Financial Markets, Editura Houghton Mifflin, USA,
1995.
Băileşteanu, Gheorghe şi colab., Instrumente financiare ale pieţei bursiere, Editura Mirton,
Timişoara,2001.
Băjenescu, Titu I., ABC bursier, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Bernstein, Jacob, Piaţa contractelor futures, Institutul Român de Valori Mobiliare, Editura
Hrema, Bucureşti, 2000.
Batrinca Ghiorghe Burse de mărfuri, navluri şi valori –Note de curs
www.bvb.ro
www.bmfms.ro

Unitate de învăţare Nr. 2


Actiuni

Cuprins
Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2...............................................................................32
2.1 Actiunea.....................................................................................................................32

2.2 Tipuri de actiuni..........................................................................................................32


2.3 Drepturile si obligatiile actionarului...........................................................................33
2.4 Valoarea actiunii ........................................................................................................34
2.5 Evaluarea fundamentala a actiunii ............................................................................35
2.6 Modalitati de majorare a capitalului social.................................................................36

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2…………………………………………38

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare………………….............................38

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2……………………………………………..……39


OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 2 sunt:

 Intelegerea notiunii de actiune


 Identificare principalelor tipuri de actiuni
 Aprofundarea drepturilor si obligatiilor actionarului
 Determinarea valorii unei actiuni
 Modalitati de majorare a capitalului
2.1 Actiunea

Actiunea reprezinta o cota-parte din capitalul social al societatii emitente ce detine urmatoarele
caracteristici:
- instrument negociabil putand fi transmise altor persoane
- fractiuni egale ale capitalului social conferind drepturi egale detinatorilor (exceptie:
actiunile preferentiale)
- Au o anumita valoare nominala – se impune o limita minima pentru a evita fractionarea
excesiva
- Sunt indivizibile pentru a evita fractionarea excesiva a capitalului social

2.2 Tipuri de actiuni

In practica se deosebesc mai multe tipuri de actiuni:


Dupa Tip Descriere

Modul de nominative identifică titularul (numele, prenumele,


identificare a domiciliul etc.)
detinatorului
actiunii purtator Proprietarul este cel care-l posedă

Drepturile ordinare cele tranzacţionate, dau deţinătorului


generate dreptul la vot şi la dividend

preferenţiale nu dau drept de vot, dar asigură


undividend prioritar fix indiferent de
rezultatele financiare ale societatii
emitente fiind considerate valori
mobiliare cu venit cert. Caracteristici
- Rata dividendelor – trebuie sa fie
competitiva
- Rata modificabila – modificarea
si actualizarea ratei dividendului
in functie de piata
- Clauza de convertibilitate – pot fi
transformate in actiuni ordinare
(rata de conversie=nr de actiuni
ordinare obtinute in locul unei
preferentiale)
- Clauza de rascumparare –
retragerea de actiuni preferentiale
la un moment dat si la un pret
predeterminat
- Clauza de returnabilitate – doar
pentru actiunile cu rata
modificabila presupune returul de
actiuni la un pret predeterminat
- Clauza de cumulativitate –
dividendul se acumuleaza pentru
anii in care se inregistreaza
pierdere si se plateste cu
prioritate
- Clauza de participare la profit –
ofera posibilitatea castigului unui
venit suplimentar
Fazele Autorizate Numarul maxim de actiuni aprobate pe
emisiunii care societate le poate emite

neemise Parte din numarul total de actiuni


autorizate care inca nu au fost emise

Puse in Actiuni emise si puse in vanzare


vanzare

Aflate pe Actiunile in posesia actionarilor


piata

De trezorerie Actiuni rascumparate de societate

2.3 Drepturile si obligatiile actionarului

Drepturile si obligatiile unui actionar sunt:


- Raspundere limitata la valoarea investitiei in cazul falimentului societatii
- Drept de vot in limita actiunilor detinute
- Dreptul de instrainare a titlurilor
- Repartizarea activului si lichidarea dupa acoperirea pasivului exigibil
- Drept la dividend
- Dreptul comun in materie – emisiunile de actiuni sunt inregistrate la Registrul comertului
si se evidentiaza intrun registru al actionarilor
- Dreptul de consultare a situatiei financiare anuale a societaii emitente
- Situatia persoanelor juridice ale caror actiuni sunt tranzactionate pe piate reglementate
este tinuta de institutii specifice.

2.4Valoarea actiunii

Valoarea unei actiuni poate fi considerata sub urmatoarele forme


Valoare Formula

nominala VN= CS Capitalul social (CS) divizat la


N numarul de actiuni emise (N)

Patrimoniala An At - Dt Parte din activul net (An) ce



exprimata prin: Vc= N N
revine pe o actiune. An=partea
Anc
N
valoare din active (At) neafectate de
contabila si datorii (Dt)
valoare
intrinseca Vi= Activul net corectat (Anc) cu+/-
de active latente1 ce revin pe o
Vi= CP CS+Rl actiune
=
N N Este deasemnea si raportul dintre
capitalul propriu (CP sau suma
dintre capitalul social si rezervele
legale constituite) si numarul de
actiuni aflate in circulatie.
Este o valoare imediat utilizabila,
in cazul lichidarii societatii
dreptul actionarului asupra
activelor este egal cu aceasta
valoare

De rentabilitate D Exprima capitalul financiar ce se


interpretata ca Vf= fructifica printr-un dividend (D)
Rmd
valoare comparabil cu rata medie de
financiara si dobanda de pe piata (Rmd)
valoare de
randament Pna Determinat ca raportul dintre
Vr= profitul net repartizat pe actiune
Rmd (Pna) si rata medie de dobanda de
pe piata

Negociata/pretu PE=VN+pe Suma dintre valoarea nominala si


l de emisiune prima de emisiune (pe)
VN – majoreaza CS
pe – majoreaza rezervele
Vanzarea actiunilor la pretul de
emisiune aduce emitentului un
aport suplimentar la capital

De piata Pretul de tranzactionare a actiunilor, ce se prezinta


sub forma cursului bursier

Decizia de investire este influentata de informatii obtinute din evaluarea titlurilor la un moment
dat ce se poate realiza printr-o evaluare financiara sau tehnica a acestora.

2.5 Evaluarea fundamentala a actiunii

Evaluarea fundamentala se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori

Indicator formula descriere


1
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli care nu au aparut in exercitiul incheiat si care nu s-au soldat prin conturile
de venituri
Profit pe Pn Capacitatea emitentului de a obtine
actiune PPA= profit si se determina ca raport intre
N
profitul net (Pn) raportat la numarul
total de actiuni de pe piata (N)

Rata de Partea din profitul exercitiului


distribuire a Dn distribuita actionarilor se determina
d= 100
dividendului Pn ca raport intre Dividende nete (Dn)
si profitul net (Pn).
Marimea sa depinde de decizia de
distribuire a profitului:
- Emitentul este preocupat de
autofinantare prin
reinvestirea profitului d→0
- Emitentul este preocupat de
mentinerea interesului
actionarilor d→100%
- Nu se incorporeaza in
rezerva nici o unitate
monetara din profit d=100%
- Se apeleaza la rezerve
pentru acordarea de
dividende d>100%
Dividendul Reprezinta pentru detinatorul
pe actiune Pnr titlului venitul obtinut din investitia
DPA=
N efectuata, ce se determina ca raport
intre profitul net repartizat (Pnr)
actionarilor si numarul total de
actiuni de pe piata

Randamentul R=(D+C1- Este data atat de valoarea


actiunii C0)∙100/C0 dividendului (D) cat si de valoarea
de piata a actiunii (C1 si C0)

Coeficientul PER=C/Pn Cel mai utilizat indicator, ce indica


PER („price- PER=C∙N/Pn∙N plata investitorului pentru o actiune
earning =CB/PN pentru a putea obtine o unitate
ratio”) monetara din profitului firmei
coeficientul emitente si se detrmina ca raport
multiplicator intre pretul mediu al actiunii in
al cadrul unei zile de tranzactionare
capitalizarii (C) si profitul net pe actiune (Pn)
CB=capitalizarea bursiera
PN=profitul net
PER mare=actiune scumpa
supraevaluata
PER mic=actiune ieftina se
recomada achizitia

Dividende n Actualizarea fluxurilor de


asteptate in Di trezorerie, reprezentand
V =∑ i
viitor/ i=1 (1+k ) fructificarea viitoare a
valoarea D1 plasamentului prin dividend
teoretica a C= Modele:
k-g
unei actiuni Di=dividend anul
i - De crestre 0 – profitul este 1
constant=>D i=Di+1 si g=0
1-
k=rentabilitatea n
D0
n
1 D0 1 D0 (1+k)n D0
ceruta de V=∑ i
=D0 ∑ i
= lim =
n-1 1+k
lim =
i=1 (1+k) i=1 (1+k) 1+k (1+k ) 1-
1 k
actionari
g=modificare (1+k)
dividendului fata
de anul precedent - De crestere constanta –
C= cursul, profitul si dividendul cresc
valoarea actuala a cu o rata constanta
actiunii g=>Di=(1+g)Di-1
E=profit n
D0( 1+ g )i D1
D
V = ∑ (1+ k )i = k-g
d= i=1
E
V D0(1+ g )d
PER = =
E (k-g )D0

2.6 Modalitati de majorare a capitalului social

Majorarile de capital social se pot realiza prin doua modalitati:


- Emisiunea de actiuni si distribuirea lor in schimbul numerarului (vechii actionari primesc
de subscriere) – actionarii vechi au prioritate la subscriere (drept de preemtiune)
materializarea acestor drepturi reprezinta dreptul de preferinta. Societatea emitenta este
obligată ca la fiecare emisiune de acţiuni să dea posibilitatea vechilor acţionari de a-şi
menţine puterea de decizie în cadrul firmei. Astfel rolul dreptului de subscriere este acela
de protejare a vechilor acţionari, care pot subscrie la noua emisiune sau pot vinde
drepturile de preferinţă primite pe o piaţă secundară (bursă de valori);
Raport de subscriere: reprezintă câte acţiuni noi (n) revin la o acţiune veche (N): S=n/N
Drepturile de subscriere sunt egale cu numarul de actiuni detinute la data majorarii de capital
social, sunt valori mobiliare de sine statatoare ce pot fi tranzactionate la bursa. Aceste se
calculeaza dupa
C0N+ PEn s
 Valoarea bursiera: DS=C0-C1=C0- N +n
=
1+ s
(C0-PE)
C0 = cursul acţiunii înainte de majorarea de capital;
PE = preţul de emisiune al noilor acţiuni.
Un investitor poate cumpara acţiunea veche de pe piaţă la preţul curent de cotare sau cumpără
dreptul de subscriere şi apoi subscrie la o acţiune nouă
 Valoarea bilantiere: CP0 CP1
DS=V0-V1= −
N N +n
V0/1= valoarea teoretica inainte/dupa majorarea capitalului
CP0/1=capitalul propriu inainte/dupa majorare
- Incorporarea de rezerve in capitalul social si distribuirea de actiuni cu titlu gratuit (vechii
actionari primesc drepturi de atribuire). Dreptul de atribuire se calculeaza dupa
 Valoarea bursiera: C0⋅N s
DS=C0-C1=C0- = C0
N +n 1+s
CP0 CP0
 Valoarea bilantiere: DS=V0-V1= −
N N +n
Emisiunea de actiuni pentru majorarea capitalului social, fara acordarea drepturilor de preferinta
produce efecte nedorite pentru vechii actionari, cunoscute sub denumirea de efecte de dilutie.
Efectele de diluţie: sunt rezultatul noii emisiuni, care determină diminuarea puterii de decizie a
acţionarilor, a capitalului companiei şi a profitului pe acţiune. Astfel:
- Diluţia puterii de decizie, sau a dreptului de vot se determina:
Ni Ni
DPD=PD1-PD0= −
N +n N
Ni = numărul de acţiuni deţinute de acţionarul i;
N = numărul de acţuini ale firmei înainte de majorarea de capital;
n = numărul de acţiuini nou emise.
- Diluţia capitalului sau valoarea teoretica a dreptului de preferinta emis:
CP1 CP0
DCP= -
N +n N
CP0 = capitalul propriu înainte de majorarea de capital;
CP1 – capitalul propriu după majorarea de capital;
- Diluţia profitului net pe acţiune: PN1 PN0
DCP= −
PN = profitul net ; N+n N
Astfel pentru achizitia de noi actiuni actionarii vechi platesc PE, iar noii actionari platesc
PE+DS/s

Test de autoevaluare

1. Ce reprezinta actiunea
2. Prezentati pe scurt tipurile de actiuni cunoscute
3. Care sunt drepturile actionarului? Dar obligatiile?
4. Valoarea unei actiuni poate fi considerata sub urmatoarele forme…
5. Evaluarea fundamentala se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori….
6. Prezentati modalitatile de majorare a capitalului social
7. Ce sunt efcetele de dilutie?

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2

Aplicatii seminar

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2


Anghelache Gabriela (2004) Piaţa de Capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii, , Ed. Economică,
2004 (biblioteca ASE).
Anghelache, Gabriela, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Didactică şi Pedagogică
R.A.,Bucureşti, 1997.
Anghelache, Gabriela Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Anghelache, Gabriela (coordonator), Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă
şi aplicaţii, EdituraEconomică, Bucureşti, 2003.
Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital Caracteristici Evoluţii Tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004. Anghelache, Gabriela; Obreja, Carmen, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere,
Editura ASE, Bucureşti,2000.
Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I.,Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevă rul,
Bucureşti,1992.
Basno, C.; Dardac, N., Burse de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social-economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997.
Baye, M.; Jansen, D., Money, Banking and Financial Markets, Editura Houghton Mifflin, USA,
1995.
Băileşteanu, Gheorghe şi colab., Instrumente financiare ale pieţei bursiere, Editura Mirton,
Timişoara,2001.
Băjenescu, Titu I., ABC bursier, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Bernstein, Jacob, Piaţa contractelor futures, Institutul Român de Valori Mobiliare, Editura
Hrema, Bucureşti, 2000.
Batrinca Ghiorghe Burse de mărfuri, navluri şi valori –Note de curs
www.bvb.ro
www.bmfms.ro
Unitate de învăţare Nr. 3
Obligatiuni
Cuprins
Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 3...............................................................................41
3.1Definitii, clasificari, caracteristici ale obligatiunilor...................................................41

3.4 Elemente tehnice ale obligaţiuni….............................................................................43

3.5 Indicatori de evaluare a plasamentului...................................................................... 45

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3…………………………………………47

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare………………….............................47

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3………………………………………………..…48


OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 3

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 3 sunt:

 Identificare notiunilor legate de obligatiuni : clasificari, caracteristici


 Identificare elementelor tehnice
 Modul de evaluare a plasamentului in obligatiuni

1.1 Definitii, clasificari,caracteristici ale obligatiunilor


Obligatiunea reprezinta un instrument financiar de credit pe termen mediu si lung, un titlu de
creata negociabila ce confera detinatorului dreptul de a incasa o dobanda si de a recupera suma
investita.

In practica se intalnesc mai multe tipuri de obligatiuni :


Dupa Tip Descriere

Modul de La purtator Drepturile conferite revin posesorului,


identificare a fiind titluri materializabile
detinatorului
Nominative Este specificat numele posesorului

Forma materializate Emise pe suport hartie

dematerializate Emise prin inscriere in cont

Tipul de Cu dobanda Emise la valoarea nominala genrand


venit venituri din dobanzi si se ramburseaza
la scadenta

Cu cupon zero/ Emise la prêt de emisiune mai mic


cu discount decat valoarea nominal care este platita
la scadenta

Gradul de garantate Detinatorul beneficiaza de o protectie


protectie ridicata

negarantate Nu sunt garantate cu activele societatii


emitente

Cu dobanda variabila Rata dobanzii se modifica pe durata de


viata a obligatiunii

Convertibile in actiuni Detinatorul are optiunea de convertire


a titlurilor in actiuni

Cu bonuri de subscriere Combina actiunea clasica cu dreptul de


achizitie la un prêt fixat anterior de
actiuni

Speciale cu cupon ce poate fi Alegerea intre incasare cuponului de


reinvestit (OSCAR) dobanda in numerar sau primirea de
alte obligatiuni identice

De participatie Rata dobanzii si pretul de rambursare


fixate la nivel minim si majorate in
functie de rezultatele financiare ale
debitorului

Indexate Actualizarea valorii titlului in functie


de rata dobanzii, pretului de
rambursare, sau ambele dintre ele

Principalele caracteristici ale obligaţiunilor sunt:


- Reprezinta un instrument al investiţiei de capital pe timp mediu si lung
- exprimă creanţa deţinătorului asupra ansamblului activelor emitentului
- exprimă angajamentul debitorului faţă de creditor care pune la dispoziţia sa fondurile.
Comparatie actiune obligatiune

Mod de definire Titlu de proprietate – Titlu de creanta –


reflecta o parte din fractiune din imprumut
capitalul social

Rolul Posesorul=coproprietar Posesorul=creditor


detinatorului in
raport cu
emitentul

Drept de vot Da Nu

Veniturile Dividendul depinde de Dobanda nu depinde de


obtinute rezultatul financiar al rezultatul financiar al
emitentului emitentului

Durata de viata Nelimitata Limitata pana la


scadenta

Riscuri Ridicate Mici (de ex: risc de


nerambursare a sumei
imprumutate)

Spre deosebire de imprumutul clasic, imprumutul obligatar presupune un numar ridicat de


creditori si de asemenea poate lua forme variate, astfel ca in funcţie de tipul de obligaţiuni emise
acestea pot fi:
- garantate - cu anumite active ale emitentului – Deţinătorii sunt protejati in cazul
neonorarii platilor (dobazi si imprumut)
- negarantate – împrumuturi pe termen lung emise fără o garanţie anume, bazata pe
încredere
- nominative – este inscris numele deţinătorului şi se prezintă sub forma unui certificat
nominativ;
- la purtător – nu este menţionat numele deţinătorului şi sunt tranzacţionate pe piaţa
secundară;
- cu bonuri de subscriere combină o obligaţiune clasică simplă cu un drept negociabil ce
permite achiziţia ulterioara la un preţ fixat de acţiuni ale firmei emitente;
- de participare în cadrul cărora rata dobânzii, preţul de rambursare sunt fixate la un nivel
minim în momentul emisiunii, dar acestea pot fi majorate în conformitate cu rezultatele
financiare obţinute de emitentul debitor;
- convertibile în acţiuni confera dreptul de convertire a titlurilor în acţiuni intr-un termen
fixat – se materializează când veniturile din dividende depăşesc dobânzile atribuite
- indexate - emitentul îşi asumă obligaţia de a actualiza valoarea acestor titluri în funcţie de
un indice (dobânda, preţ de rambursare sau ambele elemente).
- cu dobândă variabilă - pentru o fructificare a plasamentului în conformitate cu condiţiile
pieţei;
- ipotecare (engl. mortgage bonds) - datoria este garantată cu ipoteca pe activele firmei
emitente;
- cu fond de răscumpărare - emitentul alimentează periodic un fond din care va răscumpăra
la scadenţă obligaţiunile respective.
- zero-cupon se emit la o valoare mai mică decât valoarea nominală, fără a se plăti cupoane
pe durata de viaţă a obligaţiunii, urmând ca la scadenţă deţinătorul său să primească
valoarea nominală, câştigul investitorului fiind reprezentat de diferenţa între
valoarea nominală şi preţul de cumpărare.
- internaţionale care pot fi euroobligaţiuni2şi obligaţiuni străine3.

1.2 Elemente tehnice ale obligaţiuni

Obligatiunile se caracterizeaza prin urmatoarele elemente tehnice


element Formula Descriere

Valoare I raportul dintre suma


VN=
nominală/conventional N împrumutata (I) şi numărul
a obligaţiunilor emise (N)

Valoare la subscriere / PE=VN-pe Inferioara VN, pentru a se


preţ de emisiune asigura atractivitatea investiţiei
pe= prima de emisiune
reprezentand un cost pentru
emitent

Termen de rambursare / intervalul cuprins între momentul subscrierii


durata de viata şi cel al răscumpărării. Astfel se cunosc
urmatoarele momemnte importante:
- data emisiunii – data de vanzare a
2
denominate într-o altă monedă decât cea a statului în care sunt emise (de
exemplu: euroobligaţiuni sunt eurodollar bonds, euroyen bonds şi
eurosterling bonds) prezentand
risc de credit sau contrapartidă şi risc de curs de schimb pentru potenţialii
investitori.
3
sunt emise într-o ţară alta decât cea a emitentului şi denominate în moneda
statului în care sunt emise. De exemplu Yankee bonds,Samurai
bonds,Bulldog bonds
obligatiunii
- data de plata a dobanzii
- data maturitatii – scadenta
imprumutului
Rata nominală a rata care aplicată asupra valorii nominale
dobânzii permite
determinarea cuponului de dobândă

Cuponul de dobândă CD=VN∙Rd fructificarea plasamentului în


raport de valoarea
nominală a obligaţiunii
Rd= rata nominala a dobanzii

Rata dobânzii la termen rata dobânzii fixate în momentul actual,


pentru un contract de împrumut a cărui
execuţie va avea loc în viitor. Structura ratei
dobanzii in functie de tremen:
- plata – rata dobanzii nu depinde de
tremen
- ascendenta - rata dobanzii creste in
timp
- descendenta - rata dobanzii scade in
timp
- complexa - rata dobanzii difera in
timp
Cursul obligaţiunii preţul de piaţă al acesteia
P
C= ·100 exprimat în procente fata de
VN valoarea nominală (C=VN –
„obligatiune la paritate”)

Dobanda neta Reprezinta suma ramasa investitorului dupa


plata taxelor

Dobanda acumulata Intervine doar in cazul


n
DA= MD tranzactionarii obligatiunii la o
N data diferita de data platii
cuponului de dobanda
MD=cuponul de dobanda
(masa dobanzii)
n= numarul de zile calculat de
la data ultimei plati a
cuponului pana la decontarea
tranzactiei
N=numarul de zile din an

Modalitati de dintr-o data Imprumutul se ramburseaza in


rambursare la scadenta ultima zi a duratei de viata

Prin anuitati Rata+Dobanda=constanta


r
constante ∑R=VN=> R1= VN
A=R1(1+r)n (1+r )n-1

Prin rate VN
anuale Ra=
T
constante T=nr de ani

Cupon unic Dobanzile se capitalizeaza si


se acorda impreuna cu suma
imprumutata la scadenta

Costul rambursarii Pr=VR-VN Depinde de prima de


rambursare (Pr).
Vr=valoarea reala la
rambursare in functie de
conditiile pietei

Codificarea si cotarea Codul include: simbolul emitentului, rata


nominala a dobanzii si anul maturitatii
Cotatia= pretul de tranzactionare care poate
fi:
- al cererii – pretul maxim de achizitie a
obligatiunii
- al ofertei- - pretul minim de vanzare a
obligatiunii

1.3 Indicatori de evaluare a plasamentului

Plasamentul efectuat de investitoti se apreciaza cu ajutorul indicatorilor :


- produs nominal/ rata nominala de dobanda/rata cuponului/randamentul cuponului:
In=D∙100/VN
- produs curent – reprezinta valoarea anuala exprimata ca procent fata de pretul de
emisiune : Ic= D∙100/PE
- produs efectiv – pretul de vanzare a obligatiunii in anul n, calculat ca valoare actualizata
a obligatiunii n
Ak
- Ie= ∑ k
k =1 (1+i)

, unde i=rata dobanzii la termen (rata de randament actuarial, rata de actualizare bruta)
D
Rc= ·100
- P tine cont de valoarea de piata a obligatiunii
randamentul curent/direct :, unde P=cursul,
- randamentul la maturitate : C-VN c-1
D- r-
n n
RM= ·100=
C+ VN c +1
daca VN>C -> efect favorabil=cresterea randamentului
2 obligatiunii=AGIO
2
daca VN<C -> efect nefavorabil=scaderea randamentului obligatiunii=DISAGIO
- randamentul curent ajustat : 100−P
RCA= Rc+
- n de obligatiune ponderat cu ceeea
Durata reprezinta media scadentei fiecarui flux generat
ce reprezinta fluxul respectiv in valoarea obligatiunii (numarul de ani in care se
recupereaza investitia initiala) :
n
∑ kAk
( 1+i)k
k =1
D= n
Ak
- ∑ cursulk obligatiunii la modificarea cu 1 punct procentual
Sensibilitatea arata cu cat variaza
k =1 ( 1+i)
a ratei dobanzii pe piata :
n
∑ Ak
∂ P 1 k=1 (1+i) k 1 D
S= · = · =−
∂i P ∂i P 1+i
C1=C0+SΔi =>ΔC=SΔi – daca de preconizeaza cresterea ratei de dobanda – se vor
achizitiona titluri cu cea mai mica durata
Pentru masurarea modificarii pretului se poate utiliza conceptul de durata doar in cazul
modificarii foarte mici (0.01%) a ratei de dobanda, pentru valori mai ridicate apar erori deoarece
durata presupune o relatie liniara intre modificarea ratei de dobanda pe piata si modificarea
pretului, care in realitate este convexa
Convexitatea sau curbura sau modificare pantei reprezinta gradul de curbura a relatiei prêt
randament sau gradul in care castigul dint scaderea ratei dobanzii cu x% este mai mare decat
pierdere.
Folosind dezvoltarea in serie Taylor evolutia pretului se poate scrie astfel :
1 ∂ P 1 ∂2 P 2 1 ∂3 P 3
ΔP= · ·Δi+ · 2 · Δi + · 3 · Δi +…..
1! ∂i 2! ∂i 3! ∂i
=0
ΔP 1 ∂P Δi 1 ∂ P Δi2
2
Δi2
= · · + · · =D· Δi+Cx·
P 1! ∂i P 2! ∂i2 P 2
n n
2 Ak k(1+k )Ak
2
∂∑ k ∑ k
∂ P 1 k=1 (1+i) 1 1 k=1 (1+i)
Cx= 2 · = 2 · = 2⋅
∂i P ∂i P (1+i) P

Test de autoevaluare

1. Ce sunt obligatiunile
2. Prezentati pe scurt principalele tipuri de obligatiuni
3. Principalele caracteristici ale obligaţiunilor sunt:…
4. Compararti actiunile obligatiunile

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3

Aplicatii seminar

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

1.
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3

Anghelache Gabriela (2004) Piaţa de Capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii, , Ed. Economică,
2004 (biblioteca ASE).
Anghelache, Gabriela, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Didactică şi Pedagogică
R.A.,Bucureşti, 1997.
Anghelache, Gabriela Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Anghelache, Gabriela (coordonator), Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă
şi aplicaţii, EdituraEconomică, Bucureşti, 2003.
Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital Caracteristici Evoluţii Tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004. Anghelache, Gabriela; Obreja, Carmen, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere,
Editura ASE, Bucureşti,2000.
Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I.,Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevă rul,
Bucureşti,1992.
Basno, C.; Dardac, N., Burse de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social-economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997.
Baye, M.; Jansen, D., Money, Banking and Financial Markets, Editura Houghton Mifflin, USA,
1995.
Băileşteanu, Gheorghe şi colab., Instrumente financiare ale pieţei bursiere, Editura Mirton,
Timişoara,2001.
Băjenescu, Titu I., ABC bursier, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Bernstein, Jacob, Piaţa contractelor futures, Institutul Român de Valori Mobiliare, Editura
Hrema, Bucureşti, 2000.
Batrinca Ghiorghe Burse de mărfuri, navluri şi valori –Note de curs
www.bvb.ro
www.bmfms.ro

Unitate de învăţare Nr. 4


Instrumente derivate

Cuprins

Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4...............................................................................50


4.1 Principalele instrumente derivate..............................................................................50

4.2 Contracte forward…………......................................................................................50

4.3 Contracte futures........................................................................................................51


4.4Contracte options.............……………………………….....................................…..56
4.5 Avantajele si riscurile tranzactionarii derivatelor.................................................... 60

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4……………………………...…………62

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…………………............................62


Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4…………………………………………….……63
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 4

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 4 sunt:

 Identificarea notiunilor de instrumente derivate


 Aprofundare notiunilor legate de contracte forward, futures si options
 Identificare diferentelor intre aceste tipuri de contracte

4.1 Principalele instrumente derivate


Instrumente derivate
1. Contracte forward
2. Contracte futures
3. Contracte options

4.2 Contracte forward

Contractul forward reprezinta o negociere intre cumparator si vanzator legata de pretul unui activ
ce va fi livrat in viitor, cu scopul de a elimina incertitudinea cauzata de fluctuatiile de pret.

Rezultatul pentru cumpărătorul de forward (long forward)


RLFw=ST-F(0;T)
ST= cursul spot la scadenta
F(0;T)= cursul forward stabilit in prezent pentru scadenta T

Rezultatul pentru vanzatorul de forward (short forward)


RSFw= F(0;T) - ST
ST= cursul spot la scadenta
F(0;T)= cursul forward stabilit in prezent pentru scadenta T

4.3 Contracte futures

Contractul futures reprezinta o forma standardizata a contractului forward reprezentand o


intelegere intre vanzator si cumparator de a tranzactiona o cantitate standard de active la o data
viitoare denumita “scadenta” si la un pret negociat.

Principalele diferenţe între contractele forward şi cele futures sunt redate in continuare:
Diferente FORWARD FUTURES
Piaţa de OTC, prin negociere Bursă, printr-un mecanism
tranzacţionare directă între părţi tranzacţional specific
Forma Nu este standardizat, Este standardizat, se
contractului fiind rezultatul negociaza doar preţul
înţelegerii dintre părţi activului suport
Realizarea Telefon/telex Afişaj electronic (Open
tranzacţiilor outcry)
Contrapartida Banca Casa de compensaţie4
Riscul de Contrapartidă Casa de compensaţie
credit individuală
Garanţii Stabilite de bancă în Depozitul în marjă
baza reglementărilor în
vigoare şi riscului de
contrapartidă
Valoare Fixă, rezultatul virtual la Variabilă, fiind zilnic
scadenţă este dat de marcat la piaţă pe baza
diferenţa dintre preţul diferenţei dintre cursul
contractului (forward) şi curent (al zilei respective)
preţul curent şi cursul zilei precedente
Lichiditate Redusă, nu are piaţă Ridicată, are piaţă
secundară secundară, cotând la bursă
ca un titlu financiar derivat
Executare la scadenţă prin Poate fi executat la
lichidare cash la scadenţă prin lichidare cash
cursul/preţul forward sau lichidat în bursă
din contract (vânzare de către cel care
deţine poziţie long,
cumpărare pentru cel cu
poziţie short)
Remunerare Diferenţa între cursul de Comision
vânzare şi cel de
cumpărare

Rezultatul pentru cumpărătorul de futures (long futures)


RLF=F1-F0
F1= futures la scadenta
F0=futures initial

4
terta persoana independenta care colecteaza garantiile partilor tuturor contractelor futures realizand operatiuni de
compensare (in urma variatiei preturilor determina situatia financiara a fiecarui participant), decontare (in urma
variatiei preturilor determina rezultatele fiecarui participant si realizeaza transferurile de bani) si garantare
(tranzactiile sunt incheiate prin intermediul Casei de Compensatie)
Rezultatul pentru vanzatorul de futures (short futures)
RSF=F0-F1
F1= futures la scadenta
F0=futures initial

Particularitatile contractelor futures:

Notiune Explicatie
Simbol contract futures pe platforma de tranzactionare si in
rapoartele de tranzactionare. (De exemplu: pentru
actiunea SIF5 simbolul este DESIF5).
Multiplicator marimea standardizata pentru fiecare contract (marimea
obiectului contractului). (De exemplu: contract futures
pe cursul RON/USD, RON/EUR, actiuni se
tranzactioneaza echivalentul a 1.000 dolari, euro,
respectiv actiuni cu exceptia contractelor DERRC
10.000 actiuni respectiv DEBRD care acopera
echivalentul a 100 actiuni BRD).
Valoare Produsul dintre pretul de tranzactionare si multiplicator
contract
Variatie valoarea maxima de modificare a pretului contractului
maxima futures in timpul unei sesiuni de tranzactionare raportat
zilnica la pretul de inchidere din sesiunea anterioara (pretul de
cotare).
Scadenta ziua in care expira contractele futures (De exemplu:
pentru contractele DESIF2, DESIF3, DESIF5, DESNP,
DERRC, DETLV, RON/EUR si EUR/USD scadentele
contractelor futures sunt de 3, 6, 9, si 12 luni, iar pentru
restul 3 si 6 luni. Zilele de scadenta pe piata de la Sibiu
sunt in cea de-a treia vineri din lunile martie, iunie,
septembrie si decembrie.
Prima zi de ziua in care se poate incepe tranzactionarea
tranzactionare contractului.
Pasul fluctuatia minima a pretului pe piata futures. (de
exemplu: pentru actiuni si valute pasul de
tranzactionare este de 0,0001 RON, pentru indicii
SIBEX 1 punct).
Activ suport produsul care face obiectul contractului si este
tranzactionat pe piata spot. (de exemplu: pentru
contractul RON/EUR activul suport este cursul valutar,
iar piata spot este piata interbancara, pentru contracte
pe actiuni activul suport este actiunea, iar piata spot este
piata de capital.
Cotatia este identica cu cotatia activului suport pe piata spot.
(de exemplu: Cursul
RON/EUR este exprimat pe piata interbancara si pe
piata futures in lei/euro, actiunile listate sunt cotate in
lei/actiune, rata dobanzii in puncte procentuale etc.)
Pretul de pretul de lichidare a contractelor futures, pretul la care
executare la Casa Romana de
scadenta Compensatie inchide la sfarsitul zilei de scadenta toate
pozitiile ramase deschise. (de exemplu: pentru cursuri
valutare si rata dobanzii se utilizeaza cursurile de
referinta comunicate de BNR in ziua scadentei, iar
pentru actiuni se utilizeaza preturile medii ponderate
comunicate de BVB la finalul sesiunii de tranzactionare
din ziua de scadenta.
Orarul de intervalul de timp in care se pot tranzactiona contracte
tranzactionare futures (de exemplu: pe piata SIBEX sesiunile de
tranzactionare se desfasoara de luni pana vineri intre
orele 09:45 – 17:15, iar in zilele de scadenta intre orele
09:45 – 12:45, intre orele 9:15 – 09:45 exista o sesiune
de pre-deschidere in care se pot anula ordine de
tranzactionare.
Orice contract futures tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (“short”,
cand se anticipeaza o scadere a pretului activului suport) in contul vanzatorului si una de
cumparare (“long”, cand se anticipeaza o crestere a pretului activului suport) pentru cumparator;
ambele inregistrate la Casa de Compensatie. In momentul lichidarii contractului pozitiile se vor
inchide.
Pentru a putea tranzactiona un contract investitorul trebuie sa detina in cont o garantie, stabilita
de catre Casa de Compensatie pentru fiecare contract in parte, denumita marja, ce se va returna
in momentul lichidarii pozitiei. Prin marcarea la piata se poate determina pierderea/profitul
aferent pozitiei deschise. In cazul obtinerii de profit suma ce depaseste marja se poate retrage in
orice moment, insa in cazul obtinerii pierderii se realizeaza un apel in marja in care se solicita
refacerea acesteia fie prin suplimentarea sumei fie prin inchiderea pozitiei, altfel pozitia va fi
lichidata de catre broker. Exista o variatie maxima admisa de pret pentru fiecare zi, care
protejeaza investitorii, ce presupune nefectuarea de tranzactii peste limita de variatie fata de
pretul de cotare din ziua precedenta (pretul la care s-a facut ultima tranzactie).

Piata Futures pentru navluri

In functie de modul cum se stabileste tranzactia intre comparator si vanzator (CIF - Cost
Insurance and Freight sau FOB - Free On Board) acestia isi asuma riscul de modificare a pretului
navlului, mai ales atunci cand realizarea tranzactiei comerciale se efectueaza peste o periaoda
mai mare de timp.

Contracte de afreightment pe termen lung cu nivel fix al navlurilor.

- Contracte de navlosire pe timp - armatorul agreeaza o suma fix ape zi pentru o perioada
de timp. Astfel in functie de evolutia pietei (crestere/scadere) armatorul/navlositorul pot
inregistra pierdere.
- Cumpararea/vanzarea navei – este o sulutie justificata in cazul unor fluxuri de marfuri pe
o periada ridicata de timp.

BFI (The Baltic Freight Index') – ofera armatorilor/navlositorilor protectie a profiturilor sau
limitare a pierderilor, fiind un indicator determinat pe baza navlurilor spot de pe rute si a chiriilor
de time charter diferite fiecare dintre acestea detinand o pondere in functie de importanta rutei pe
plan mondial. Din 1992 BFI s-a numit BDI – (Baltic Dry Index) fiind acceptat ca un indicator a
pieţei navlurilor

Baltic International Freight Futures Exchange (BIFFEX) – piata futures aparuta in 1985 cu
scopul de micsorare a riscurilor privind navlul.

Avantaje:

- Intrarea/iesirea din tranzactie oricand in orarul de tranzactionare pe piata futures a


navlurilor
- Disponibilitatea pietei pentru orice participant, in conditiile acelorasi preturi (cotatii)
- Probabilitatea redusa de neindeplinire a obligatiilor avand in vedere ca partea opusa in
tranzactie este London Clearing House
- Imbunatatirea fluxului de numerar prin compensarea pierderilor de pe piata fizica
- Brokerul este unicul care cunoaste identitatea partilor implicate

Cei mai utilizati indicatori ai pietei maritime sunt:

- Baltic Dry Index - cuprinde mai multe tipuri de nave şi rute


- Baltic Capesize Index - cuprinde contracte de navlosire pe voiaj şi contracte de navlosire
pe timp
- Baltic Panamax Index – cuprinde doar contracte de navlosire pe timp
- Baltic Supramax Index - cuprinde contracte de navlosire pe voiaj şi contracte de navlosire
pe timp
- Baltic Handy Size Index - cuprinde doar contracte de navlosire pe timp.

Hedging-ul pe pieţele futures reprezinta procesul de micsorare sau chiar eliminare a riscurilor ce
pot interveni in conditiile modificarii preturilor in tranzactionarea derivativelor, ce consta in
deschiderea unei pozitii de sens contrar fata de pozitia de pe piata spot, astfel incat pierderea este
acoperita de profit.

4.3 Contracte options

Optiunea reprezinta un contract de vanzare-cumparare care da cumparatorului dreptul, dar nu


si obligatia, de a tranzactiona un activ suport la un pret prestabilit, la sau inaintea unei
scadente in schimbul platii unei prime vanzatorului.

Particularitatile contractelor options:

Simbol identifica un contract options pe piata.


Pretul de pretul stabilit drept referinta in momentul
exercitare cumpararii/vanzarii optiunii, in functie de care se poate
stabili profitabilitatea, reprezentand pretul activului
suport rezervat pentru tranzactionare
Activ suport contractul futures pe produsul care face obiectul si care
este tranzactionat pe
piata futures
Pasul fluctuatia minima a primei pe piata optiunilor (de
exemplu: 0,0001 Ron)
Data ziua in care expira contractele options ramase deschise.
scadentei (de exemplu:Pe piata SIBEX scadenta contractelor
options este trimestriala (Martie, Iunie, Septembrie si
Decembrie))
prima pretul platit de cumparator vanzatorului ce depinde de:
- Diferenta dintre pretul spot al activului suport si pretul
de exercitare al optiunii (pentru optiunea call –
cresterea pretului spot fata de pretul de exercitare
inseamna cresterea pretului optiunii; pentru optiunea
put – scadere pretului spot fata de pretul de exercitare
inseamna cresterea pretului optiunii)
- Volatilitatea pietei – cu cat volatilitatea estimata este
mai mare, cu atat pretul optiunii este mai mare
- Ratele dobanzii sau alte costuri legate de finantarea
unui activ suport dat
- Timpul ramas pana expirarea optiunii – cu cat este
mai lung cu atat este mai mare valoarea primei
nominalul analogic ca si in cazul contractelor de diferente de curs

Optiunile tranzactionate pe o bursa de valori indeplinesc anumite cerinte obligatorii si de aceea


sunt considerate standardizate sau plain vanilla, insa cele tranzactionate pe piata OTC, care nu
sunt standardizate sunt cunoascute sub denumirea de optiuni exotice.

In Romania, optiunile de tip american se pot tranzactiona la BMFMS avand ca activ suport
actiuni (BCC, BIO, BRD, SIF1-5, SNP, TEL, TLV etc), indici bursieri (SIBEX9, SIBEX18), rata
dobanzii (ROBOR3M), curs de schimb (EUR/RON, EUR/USD, USD/RON, CHF/RON), marfuri
(Au).

Dupa Tipuri de optiuni Descriere


Modalitatea de tip european optiuni ce se exercita doar la scadenta
de (data expirarii)
exercitare de tip american optiuni ce se exercita inainte sau la
scadenta (data expirarii)
de tip bermudan optiuni ce se exercita numai la
anumite date precizate in contract
Evolutia at-the-money (la Pretul de exercitare=pretul activului
pretului bani) suport
activului in-the-money (in Se exercita contractul
suport bani)
Out-the-money Nu se exercita contractul
(in afara banilor)

Optiunea call (de cumparare) – da dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara un activ suport la
pretul de exercitare intr-un moment dat, in schimbul platii unei prime

Rezultatul pentru cumpărătorul de call (long call)


Daca Rezultatul
ST>PE RLC=ST-PE-c-PE-c
ST<PE RLC=-c

ST – cursul spot al activului suport la scadenţa contractului;


PE – preţul de exerciţiu al opţiunii (eng. strike price);
c=prima
PM – punctul mort (eng. breakeven point)

RLC

Rezultatul pentru vanzatorul de call (short call)


Daca Rezultatul
ST>PE RSC=-ST+PE+c-PE-c
ST<PE RSC=c

ST – cursul spot al activului suport la scadenţa contractului;


PE – preţul de exerciţiu al opţiunii (eng. strike price);
c=prima
PM – punctul mort (eng. breakeven point)

Optiunea put (de vanzare) – da dreptul, dar nu si obligatia de vanzare a activului suport la un
anumit prêt de exercitare intr-un moment determinat, in schimbul platii unei prime.
Rezultatul pentru cumpărătorul de put (long put)
Daca Rezultatul
ST>PE RLP=ST-PE-c-PE-c
ST<PE RLP=-c

ST – cursul spot al activului suport la scadenţa contractului;


PE – preţul de exerciţiu al opţiunii (eng. strike price);
c=prima
PM – punctul mort (eng. breakeven point)

Rezultatul pentru vanzatorul de put (short put)

Daca Rezultatul
ST>PE RSP=ST-PE-c-PE-c
ST<PE RSP=-c

ST – cursul spot al activului suport la scadenţa contractului;


PE – preţul de exerciţiu al opţiunii (eng. strike price);
c=prima
PM – punctul mort (eng. breakeven point)
Investitorul poate lua o pozitie:
- lunga (long) – in cazul in care achizitioneaza o optiune, putand obtine teoretic un
profit nelimitate, platind un pret sub forma primei achitate vanzatorului.
- Scurta (short) – in cazul in care vinde optiunea incasand prima.

4.5 Avantajele si riscurile tranzactionarii derivatelor

Avantajele si riscurile tranzactionarii derivatelor


futures options
avantaj tranzactionarea in managementul riscului –
e marja - se plateste protectiei impotriva
doar o fractiune din scaderii/cresterii preturilor activului
valoarea acestora (10 suport (Optiunile Put/Call)
–20%)
posibilitatea de Speculatia – intrarea si iesirea din
vanzare in lipsa pozitii fara intentie de exercitare,
(“tranzactii short”) – daca se preconizeaza o
activul se pot vinde crestere/scadere a pretului activului
fara a fi cumparat in suport achizitionand optiuni
prealabil Call/Put.
comisioanele efectul de levier – obtinerea de
percepute sunt reduse castiguri mai mari dintr-o investitie
initiala mica fata de cele clasice.
diversificarea – construirea de
portofolui variat, in care riscurile
sunt diversificate si managementul
portofoliului mai eficient, conform
preferintelor sale de risc si
rentabilitate.
costurile de tranzactionare reduse -
comisioane reduse
Multifunctionalitatea – se poate
profita de
modificarea volatilitatii pietei, de
timpul pana la scadenta sau de
schimbarea altor elemente specifice
optiunilor
lipsa obligativitatii – cumparatorul
are dreptul dar nu si obligatia de
exercitare a optiunii
risc limitat pentru cumparator – este
limitata la plata primei
nu necesita plata de marje – marja
este solicitata doar vanzatorului la
initierea tranzactiei.
Riscuri beneficiaza de un efect de amplificare a castigurilor si a
pierderilor – putandu-se pierdere sume importante de bani in
timp foarte scurt, implicand un grad ridicat de risc prin
nelimitarea pierderii, datorita efectului de levier.
Nu se poate garanta castiguri sigure
efectul pierderilor se poate simti imediat deoarece
castigurile/pierderile sunt creditate/debitate din cont in timp
real, solicitandu-se sume suplimentare de bani sau lichidarea
unor pozitii.
Datorita lichiditatii scazute poate fi dificila sau nerealizabila
o inchidere a pozitiei, datorita tranzactionarii suspendate a
activului suport etc.
implica risc si nu exista nici o strategie de tranzactionare
care sa il elimine complet.
presupune cunoasterea pietei derivatelor si a pietei spot.

Test de autoevaluare
1. Ce sunt instrumenete derivate
2. Prezentati pe scurt contractul futures si identificati diferentele fata de contractul
forward
3. Ce sunt optiunile CALL? Dar PUT?
4. Care sunt avantaje e tranzactionarii derivatelor? Dar dezavantajele?
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4

Aplicatii seminar

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

1.
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4

Anghelache Gabriela (2004) Piaţa de Capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii, , Ed. Economică,
2004 (biblioteca ASE).
Anghelache, Gabriela, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Didactică şi Pedagogică
R.A.,Bucureşti, 1997.
Anghelache, Gabriela Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Anghelache, Gabriela (coordonator), Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă
şi aplicaţii, EdituraEconomică, Bucureşti, 2003.
Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital Caracteristici Evoluţii Tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004. Anghelache, Gabriela; Obreja, Carmen, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere,
Editura ASE, Bucureşti,2000.
Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I.,Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevă rul,
Bucureşti,1992.
Basno, C.; Dardac, N., Burse de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social-economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997.
Baye, M.; Jansen, D., Money, Banking and Financial Markets, Editura Houghton Mifflin, USA,
1995.
Băileşteanu, Gheorghe şi colab., Instrumente financiare ale pieţei bursiere, Editura Mirton,
Timişoara,2001.
Băjenescu, Titu I., ABC bursier, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Bernstein, Jacob, Piaţa contractelor futures, Institutul Român de Valori Mobiliare, Editura
Hrema, Bucureşti, 2000.
Batrinca Ghiorghe Burse de mărfuri, navluri şi valori –Note de curs
www.bvb.ro
www.bmfms.ro
Unitate de învăţare Nr. 5
TRANZACTII IN MARJA

Cuprins

Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 5...............................................................................65


5.1 Definitie…………......................................................................................................65

5.2 Inregistrari in contul clientului deschis la broker…...................................................65

5.3 Indicatori……………..…………………………………………………………..…66
5.4 Apel in marja......……..…………………………………………………………..…66

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 5…………………………………………66

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare………………….............................66

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 5……………………………………………..……67


OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 5

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 5 sunt:

 Intelegerea tranzactionarii in marja


 Intelegerea inregistrarilor in contul clientului deschis la broker
 Interpretarea indicatorilor

5.1 Definitie

Tranzactiile in marja reprezinta o cumpararea/vanzare de titluri primare pe datorie.


Broker-ul ofera cu credit sau un imprumut pe titluri (short selling); titlurile cumparate sunt
blocate la broker drept gaj pentru imprumutul primit, fiind marcate la piata pana la lichidare.

Conditia pentru initierea tranzactiei o reprezinta depunerea marjei initiale in contul deschis la
broker (procent din valoarea tranzactiei). Astfel investitorul beneficiaza de capacitate
suplimentara de finantare

1
L=
Mi(%)
5.2 Inregistrari in contul clientului deschis la broker

Debit (ce are de plata clientul) Credit (sumele detinute de client/

ce are de primit clientul)

Valoarea de piata a titlurilor Marja initiala/de acoperire


cumparate

Dobanda la creditul primit de la Remunerarea pentru titlurile pastrate


broker
la broker

Valoarea de piata a titlurilor vandute

la inchiderea pozitie

5.3 Indicatori

Sc−Mi
R PF = 100
- Rata profitului Mi

- Marja permanenta/Marja de mentinere - Reprezinta capitalul propriu al clientului stabilit


initial la nivel minim si care trebuie mentinutpe toata durata tranzactionarii. Daca este foarte
scazuta se poate sa nu se recupereze creditul acordat clientului datorita valorii de piata a titlurilor

- Colateral - Reprezinta contravaloarea titlurilor achizitionate si pastrate la broker drept


garantie a creditului acordat. Cerinta esentiala: debitul contului < colateralul, de aceea contul
de marja este denumit si cont de siguranta

Interpretari:

 Mi>Mcurenta>Mmentinere – contul clientului este restrictionat -> nu sunt solicitate


acoperiri suplimentare, insa nu are posibilitatea efectuarii de noi tranzactii
 Mi≤Mcurenta - contul clientului este nerestrictionat -> clientul are dreptul de incasare
a profitului pana cand Mi=Mcurenta

 Mcurenta<Mmentinere – brokerul face un apel in marja clientului, solicitand


refacerea marjei curente pana la nivelul marjei de mentinere. Brokerul nu este obligat sa
astepte, ci poate lichida partial sau total contul clientului

5.4 Apelul in marja

Reprezinta o garantie suplimentara solicitata de broker clientului in momentul in care marja


permanenta scade sub limita initiala.

Clientul trebuie sa depuna numerar sau in cazul in care acesta nu raspunde apelului se
procedeaza la vanzarea de titluri din cele pastrate in depozitul de garantare pana la refacerea
marjei ce trebuie mentinuta.

Test de autoevaluare
1. Ce intelegeti prin tranzactionarea in marja ?
2. Ce reprezinta marja de mentinere ?
3. Ce reprezinta colateralul ?
4. Ce intelegeti prin appel in marja ?

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 5

Aplicatii seminar
Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

1.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 5


Anghelache Gabriela (2004) Piaţa de Capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii, , Ed. Economică,
2004 (biblioteca ASE).
Anghelache, Gabriela, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Didactică şi Pedagogică
R.A.,Bucureşti, 1997.
Anghelache, Gabriela Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Anghelache, Gabriela (coordonator), Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă
şi aplicaţii, EdituraEconomică, Bucureşti, 2003.
Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital Caracteristici Evoluţii Tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004. Anghelache, Gabriela; Obreja, Carmen, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere,
Editura ASE, Bucureşti,2000.
Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I.,Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevă rul,
Bucureşti,1992.
Basno, C.; Dardac, N., Burse de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social-economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997.
Baye, M.; Jansen, D., Money, Banking and Financial Markets, Editura Houghton Mifflin, USA,
1995.
Băileşteanu, Gheorghe şi colab., Instrumente financiare ale pieţei bursiere, Editura Mirton,
Timişoara,2001.
Băjenescu, Titu I., ABC bursier, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Bernstein, Jacob, Piaţa contractelor futures, Institutul Român de Valori Mobiliare, Editura
Hrema, Bucureşti, 2000.
Batrinca Ghiorghe Burse de mărfuri, navluri şi valori –Note de curs
www.bvb.ro
www.bmfms.ro

Unitate de învăţare Nr. 6


Indici bursieri
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 6............................................................................70
6.3 .Indicatori sintetici - Indici bursieri .......................................................................70
6.4 Principalii indici bursieri...........................................................................................71
6.3 Indicatori……………………………………………………………..……………72
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6………………………………………..72
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…………………...........................72
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 6…………………………………………………73
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 6

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 6 sunt:

 Informatii legate de indicii bursieri


 Acumularea informatiilor legate de principalii indicatori sintetici
 Prezentarea indicatorilor de analiza a indicilor bursierii

6.1 Indicatori sintetici - Indici bursieri

Reprezinta o evolutie a pietei de referinta in ansamblul ei fiind o expresie


numerica a trendului cursurilor celor mai representative titluri de pe piata, ce
se exprima in puncte de indice.

Acestia sunt impartiti in doua categorii:


- Indici de generatia intai (de ex: Dow Jones sau Nikkei 225) – ce contin
titluri din ramurile industriale, ponderea acestora fiind data de
capitalizarea bursiera.
- Indici compoziti sau de generatia a doua (de ex: NYSE Composite
Index, Financial Times 100, TOPIX – ce sunt mult mai diversificati din
punct de vedere a titlurilor ce intra in compozitia lor, fiind formati
respectand criteriile:
 De lichiditate a titlurilor – pentru care exista un interes constant
ridicat al investitorilor
 Difuzie ridicata in randul investitorilor – pentru ca nici unul dintre
acestia sa nu detina control asupra titlurilor
 Grad ridicat de capitalizare bursiera a titlurilor componente atat din
punct de vedere a tranzactiilor cat si a dividendelor pe actiune
repartizate.
 Sunt alese titlurile emise din toate ramurile de activitate
 Ponderea titlurilor poate fi egala, diferita in functie de capitalizarea
bursiera sau atribuita in functie evolutia cursurilor acestor titluri.
 Calculul acestor indice se poate realiza fie cu ajutorul mediei
aritmetice, geometrice sau o alta formula
 Alegerea datei de referinta – momentul in care se realizeaza
calculul indicelui
 Alegerea multiplicatorului care poate fi : 100, 1000 sau 10000

6.2 Principalii indici bursieri

Dow Jones 30 Industrial Average (DJIA) – este suma preturilor actiunilor a 30


de companii americane “blue chip” (considerate de top, care sunt cele mai
solide, mai eficiente si mai stabile de pe piata, de ex: Petrom) impartite la
divizorul DJIA. Divizorul pastreaza consecvenţa indicelui in cazul in care
intervin evenimente precum: fracţionări de acţiuni, alocări mari de dividende,
fuziuni şi achiziţii.

Standard & Poor's 500 Composite Index (S&P 500) – se calculeaza ca medie
aritmetica ponderata a cursului a 500 de actiuni (456 companii cotate la bursa
din New York, 36 de actiuni cotate pe piata extrabursiera NASDAQ si 8
actiuni AMEX), unde ponderea reprezinta capitalizarea bursiera.

Tokyo Stock Price Index (TOPIX) – este un indice ce se determina ca medie


aritmetica ponderata a valorii de piata a actiunilor cotate la Prima sectiune a
bursei de la Tokyo (1200 de titluri).

BET (Bucharest Exchange Trading) – indice ce reflecta tendinta de ansamblu a


preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la BVB, fiind ponderat cu
capitalizarea bursiera.
Criteriile pentru selectia titlurilor din compozitia indicelui sunt:
- Sa fie cotate la categoria I a BVB
- Sa asigure diversificarea portofoliului
- Sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera
- Sa fie cele mai lichide
BET – C – indice compozit (generatia aIIa) ce se detrmina ca media
cursurilor medii ale actiunilor ponderata cu capitalizarea bursiera
BET-FI – indice sectorial exprimand evolutia celor 5 societati de investitii
(SIF) listate la BVB ce se calculeaza pe acelasi principiu cu BET si BET-C
ROTX – indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului (proportia
din capitalul social al unei societati comerciale, disponibila pentru a fi
tranzactionata in mod public in cadrul unei burse de valori.) indicand
evolutia actiunilor “blue chip” tranzactionate la BVB

6.3 Indicatori

- Valoarea prognozata a indicelui sau valoarea teoretica


VT=VS(1+r-d)
VS=valoarea spot, curenta sau prezenta
r= rata dobanzii la termen
d= rata de distribuire a dividendului

- Depozitul de garantie
G=N*Ip*M
N= numarul de contracte
Ip=numar puncte de indice aferent depozitului de garantie
M=Multiplicatorul pietei
Test de autoevaluare
1. Ce reprezinta un indicator sintetic ?
2. Prezentati pe scurt cele doua categorii de indici bursieri.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6

Aplicatii seminar

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

1. Raspunsul la pagina 88
2.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 6

Anghelache Gabriela (2004) Piaţa de Capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii, , Ed. Economică,
2004 (biblioteca ASE).
Anghelache, Gabriela, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Didactică şi Pedagogică
R.A.,Bucureşti, 1997.
Anghelache, Gabriela Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Anghelache, Gabriela (coordonator), Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă
şi aplicaţii, EdituraEconomică, Bucureşti, 2003.
Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital Caracteristici Evoluţii Tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004. Anghelache, Gabriela; Obreja, Carmen, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere,
Editura ASE, Bucureşti,2000.
Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I.,Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevă rul,
Bucureşti,1992.
Basno, C.; Dardac, N., Burse de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social-economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997.
Baye, M.; Jansen, D., Money, Banking and Financial Markets, Editura Houghton Mifflin, USA,
1995.
Băileşteanu, Gheorghe şi colab., Instrumente financiare ale pieţei bursiere, Editura Mirton,
Timişoara,2001.
Băjenescu, Titu I., ABC bursier, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Bernstein, Jacob, Piaţa contractelor futures, Institutul Român de Valori Mobiliare, Editura
Hrema, Bucureşti, 2000.
Batrinca Ghiorghe Burse de mărfuri, navluri şi valori –Note de curs
www.bvb.ro
www.bmfms.ro

S-ar putea să vă placă și