Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
...
Titular disciplină:
Lect.univ.dr.Ana OLTEANU
2016
Burse de marfuri valori si transporturi
CUPRINS
de servicii
de valori
private
cu participare nelimitată
electronice
Caracteristici
Functiile bursei:
- Asigura cadrul optim necesar efectuării de tranzacţii bursiere în condiţii de protecţie a
investitorilor şi de transparenţă a tranzacţiilor
- Formarea preţului corect, reprezentativ pentru piata de referinta pe baza echilibrului
cerere-oferta
- Barometrul bursei – cursul reprezentand un instrument de analiză economică şi evaluare
ce intră în calcul stabilirii politicii economice si un semnal de acţiune pentru agenţii
economici, pentru guvern, pentru autorităţile locale, fiind cel mai realist instrument de
prognoză
- Armonizarea preţurilor pe întreaga economie (naţională, comunitară, mondială),
informaţiile bursiere, jucand rolul de mediator pe piaţă stabilind preţul de referinţă.
- Acoperirea riscurilor ce asigura transferul riscului de la participanţii cu aversiune faţă de
risc la cei iubitori de risc
Contract Descriere
Alaturi de piata monetara piata de capital formeaza piata financiara ce are ca principal rol
intermedierea fluxurilor de capital dintre cei care economisesc si doresc sa le fructifice
(creditorii) si cei care au nevoie de finantari suplimentare (debitorii).
Ca alternativa la credite bancare pot fi atrase capitaluri prin emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni,
iar ca alternativa la depozite bancare se pot cumpara valori mobiliare, insa intotdeauna riscul
investiţiei aparţine investitorilor, şi nu emitenţilor.
In mare parte instrumentele pe piaţa de capital sunt valori mobiliare cu venituri fixe (obligaţiuni
ale societăţilor comerciale, titluri de stat (guvernamentale, municipale)) si variabile (acţiuni
comune şi preferenţiale, derivate(forwards, standardizate (futures, options combinate)) valori
mobiliare sintetice (indici bursieri)).
- Drept
rezidual (creditori
de ultim rang
asupra activelor şi
profitului)
- acţionarii au
răspundere limitată
in cazul
falimentului
companiei
preferenţiale - Trăsături
(preferred comune cu
stocks) acţiunile şi
obligaţiunile
- Venit cert
(prioritate faţă de
acţiunile comune)
- Nu conferă
drept de vot
- dividend
prioritar care
depinde de decizia
firmei de a distribui
dividende;
- Au clauze
asociate
Obligaţiun valoarea emise de stat - pe termen scurt (1
i mobiliară ce pe termen an)- bilete de
conferă un mediu şi lung trezorerie
drept de (Treasury bills sau
creanţă T-bills);
deţinătorulu - pe termen mediu (1-
i său, 10 ani) – bonuri de
permiând tezaur (Treasury
finanţarea notes sau T-notes);
unei firme
- pe termen lung (10-
ce se
30 ani) –
angajează să
obligaţiuni
efectueze
(Treasury bonds)
plăţi
Caracteristica
periodice
sub forma - Risc scăzut
unor (garanţia statului)
cupoane şi municipale -
să le - general obligation
emise pentru a bonds - sursa de
răscumpere finanţa
la finanţare:
activitatea impozitele generale
maturitatea administraţiilo percepute de
lor r municipalitatea
publice locale emitentă.
- revenue bonds-
obiect: finanţarea
unor proiecte
speciale:
construirea unui
spital, drumuri,
poduri etc. Sursa
de finanţare:
venituri din
proiecte (taxă de
“trecere” a unui
pod)
Corporative - împrumuturi pe
termene medii si
lungi directe de la
investitori
- Caracteristica - Risc
ridicat (riscul de
credit)
străine şi - emise în moneda
euroobligaţiun unei alte ţări de o
i entitate dintr-o ţăra
străină; (de
exemplu: Samurai
bonds(obligaţiuni
denominate în yeni
şi vândute în
Japonia, emise de
către entităţi din
afara Japoniei)
Yankee bonds
(obligaţiuni
denominate în USD
şi vândute în SUA,
emise de către
entităţi din afara
SUA))
- Caracteristica: Risc
de contrapartidă, de
curs de schimb
instrumente contracte al Futures;
financiare derivate căror Options;
(Derivative) rezultat Forward;
depinde de Swap.
evoluţia
preţului
unor alte
active
(acţiuni,
obligaţiuni,
cursul de
schimb, rata
dobâzii,
indice
bursier)
Dupa piata
Piaţa de capital cuprinde două segmente din punct de vedere al producerii şi comercializării
valorilor mobiliare.
Momentul apariţiei pieţei primare de capital a fost anul 1990 odata cu promulgarea
Legii nr. 31 care a asigurat cadrul legal necesar naşterii şi dezvoltării societăţilor pe acţiuni şi,
totodată, a instituit un cadru clar pentru principalele produse utilizate pe piaţa de capital:
acţiunile şi obligaţiunile, urmata in anul 1991 de Legea nr. 58 ce a subliniat necesitatea existentei
unei pieţe secundare.
În anul 1994 au fost create condiţiile pentru apariţia de noi instituţii pe piaţă: Comisia Naţională
a Valorilor Mobiliare (prin transformarea Agenţiei Valorilor Mobiliare), Bursa de Valori
Bucureşti, societăţi de depozitare, societăţi de registru, asociaţii profesionale cu statut de
organisme de autoreglementare, care au condus la apariţia de noi pieţe secundare de
tranzacţionare (RASDAQ), altele decât cele bursiere etc.
Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată în anul 1995, iar in Anul 1996 a aparut piaţa
extrabursieră (RASDAQ) din nevoia de a oferi cadrul instituţional organizat pentru
tranzacţionarea unui număr foarte mare de acţiuni, având o largă difuzare în rândul publicului,
ambele fiind considerate componente de bază a pieţei secundare de capital din România, fiind
pieţe electronice, continue
Anul 1997 marcheaza infiintarea Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri de la Sibiu specializată
în tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate.
Anul 2006 marcheaza fuzionarea intre Bursa Electronică RASDAQ si BVB
BVB RASDAQ
Sell-out. – cumpărătorul nu a
efectuat plata tilurilor, este obligat
să-şi lichideze poziţia prin vânzarea
unei părţi din acestea acestea.
piaţa la termen (IFD – futures pe piata de negociere
indicele BET şiBET-FI, futures pe
actiuni, pe eur/ron,usd/ron
Test de autoevaluare
1. Definiti notiunea de bursa
2. Clasificati bursele dupa ...
3. Caracteristicile pieteti bursiere
4. Care sunt functiile bursei?
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1
1.
Cuprins
Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2...............................................................................32
2.1 Actiunea.....................................................................................................................32
Actiunea reprezinta o cota-parte din capitalul social al societatii emitente ce detine urmatoarele
caracteristici:
- instrument negociabil putand fi transmise altor persoane
- fractiuni egale ale capitalului social conferind drepturi egale detinatorilor (exceptie:
actiunile preferentiale)
- Au o anumita valoare nominala – se impune o limita minima pentru a evita fractionarea
excesiva
- Sunt indivizibile pentru a evita fractionarea excesiva a capitalului social
2.4Valoarea actiunii
Decizia de investire este influentata de informatii obtinute din evaluarea titlurilor la un moment
dat ce se poate realiza printr-o evaluare financiara sau tehnica a acestora.
Test de autoevaluare
1. Ce reprezinta actiunea
2. Prezentati pe scurt tipurile de actiuni cunoscute
3. Care sunt drepturile actionarului? Dar obligatiile?
4. Valoarea unei actiuni poate fi considerata sub urmatoarele forme…
5. Evaluarea fundamentala se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori….
6. Prezentati modalitatile de majorare a capitalului social
7. Ce sunt efcetele de dilutie?
Aplicatii seminar
Drept de vot Da Nu
Prin rate VN
anuale Ra=
T
constante T=nr de ani
, unde i=rata dobanzii la termen (rata de randament actuarial, rata de actualizare bruta)
D
Rc= ·100
- P tine cont de valoarea de piata a obligatiunii
randamentul curent/direct :, unde P=cursul,
- randamentul la maturitate : C-VN c-1
D- r-
n n
RM= ·100=
C+ VN c +1
daca VN>C -> efect favorabil=cresterea randamentului
2 obligatiunii=AGIO
2
daca VN<C -> efect nefavorabil=scaderea randamentului obligatiunii=DISAGIO
- randamentul curent ajustat : 100−P
RCA= Rc+
- n de obligatiune ponderat cu ceeea
Durata reprezinta media scadentei fiecarui flux generat
ce reprezinta fluxul respectiv in valoarea obligatiunii (numarul de ani in care se
recupereaza investitia initiala) :
n
∑ kAk
( 1+i)k
k =1
D= n
Ak
- ∑ cursulk obligatiunii la modificarea cu 1 punct procentual
Sensibilitatea arata cu cat variaza
k =1 ( 1+i)
a ratei dobanzii pe piata :
n
∑ Ak
∂ P 1 k=1 (1+i) k 1 D
S= · = · =−
∂i P ∂i P 1+i
C1=C0+SΔi =>ΔC=SΔi – daca de preconizeaza cresterea ratei de dobanda – se vor
achizitiona titluri cu cea mai mica durata
Pentru masurarea modificarii pretului se poate utiliza conceptul de durata doar in cazul
modificarii foarte mici (0.01%) a ratei de dobanda, pentru valori mai ridicate apar erori deoarece
durata presupune o relatie liniara intre modificarea ratei de dobanda pe piata si modificarea
pretului, care in realitate este convexa
Convexitatea sau curbura sau modificare pantei reprezinta gradul de curbura a relatiei prêt
randament sau gradul in care castigul dint scaderea ratei dobanzii cu x% este mai mare decat
pierdere.
Folosind dezvoltarea in serie Taylor evolutia pretului se poate scrie astfel :
1 ∂ P 1 ∂2 P 2 1 ∂3 P 3
ΔP= · ·Δi+ · 2 · Δi + · 3 · Δi +…..
1! ∂i 2! ∂i 3! ∂i
=0
ΔP 1 ∂P Δi 1 ∂ P Δi2
2
Δi2
= · · + · · =D· Δi+Cx·
P 1! ∂i P 2! ∂i2 P 2
n n
2 Ak k(1+k )Ak
2
∂∑ k ∑ k
∂ P 1 k=1 (1+i) 1 1 k=1 (1+i)
Cx= 2 · = 2 · = 2⋅
∂i P ∂i P (1+i) P
Test de autoevaluare
1. Ce sunt obligatiunile
2. Prezentati pe scurt principalele tipuri de obligatiuni
3. Principalele caracteristici ale obligaţiunilor sunt:…
4. Compararti actiunile obligatiunile
Aplicatii seminar
1.
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 3
Anghelache Gabriela (2004) Piaţa de Capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii, , Ed. Economică,
2004 (biblioteca ASE).
Anghelache, Gabriela, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Didactică şi Pedagogică
R.A.,Bucureşti, 1997.
Anghelache, Gabriela Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Anghelache, Gabriela (coordonator), Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă
şi aplicaţii, EdituraEconomică, Bucureşti, 2003.
Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital Caracteristici Evoluţii Tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004. Anghelache, Gabriela; Obreja, Carmen, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere,
Editura ASE, Bucureşti,2000.
Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I.,Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevă rul,
Bucureşti,1992.
Basno, C.; Dardac, N., Burse de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social-economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997.
Baye, M.; Jansen, D., Money, Banking and Financial Markets, Editura Houghton Mifflin, USA,
1995.
Băileşteanu, Gheorghe şi colab., Instrumente financiare ale pieţei bursiere, Editura Mirton,
Timişoara,2001.
Băjenescu, Titu I., ABC bursier, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Bernstein, Jacob, Piaţa contractelor futures, Institutul Român de Valori Mobiliare, Editura
Hrema, Bucureşti, 2000.
Batrinca Ghiorghe Burse de mărfuri, navluri şi valori –Note de curs
www.bvb.ro
www.bmfms.ro
Cuprins
Pagina
Contractul forward reprezinta o negociere intre cumparator si vanzator legata de pretul unui activ
ce va fi livrat in viitor, cu scopul de a elimina incertitudinea cauzata de fluctuatiile de pret.
Principalele diferenţe între contractele forward şi cele futures sunt redate in continuare:
Diferente FORWARD FUTURES
Piaţa de OTC, prin negociere Bursă, printr-un mecanism
tranzacţionare directă între părţi tranzacţional specific
Forma Nu este standardizat, Este standardizat, se
contractului fiind rezultatul negociaza doar preţul
înţelegerii dintre părţi activului suport
Realizarea Telefon/telex Afişaj electronic (Open
tranzacţiilor outcry)
Contrapartida Banca Casa de compensaţie4
Riscul de Contrapartidă Casa de compensaţie
credit individuală
Garanţii Stabilite de bancă în Depozitul în marjă
baza reglementărilor în
vigoare şi riscului de
contrapartidă
Valoare Fixă, rezultatul virtual la Variabilă, fiind zilnic
scadenţă este dat de marcat la piaţă pe baza
diferenţa dintre preţul diferenţei dintre cursul
contractului (forward) şi curent (al zilei respective)
preţul curent şi cursul zilei precedente
Lichiditate Redusă, nu are piaţă Ridicată, are piaţă
secundară secundară, cotând la bursă
ca un titlu financiar derivat
Executare la scadenţă prin Poate fi executat la
lichidare cash la scadenţă prin lichidare cash
cursul/preţul forward sau lichidat în bursă
din contract (vânzare de către cel care
deţine poziţie long,
cumpărare pentru cel cu
poziţie short)
Remunerare Diferenţa între cursul de Comision
vânzare şi cel de
cumpărare
4
terta persoana independenta care colecteaza garantiile partilor tuturor contractelor futures realizand operatiuni de
compensare (in urma variatiei preturilor determina situatia financiara a fiecarui participant), decontare (in urma
variatiei preturilor determina rezultatele fiecarui participant si realizeaza transferurile de bani) si garantare
(tranzactiile sunt incheiate prin intermediul Casei de Compensatie)
Rezultatul pentru vanzatorul de futures (short futures)
RSF=F0-F1
F1= futures la scadenta
F0=futures initial
Notiune Explicatie
Simbol contract futures pe platforma de tranzactionare si in
rapoartele de tranzactionare. (De exemplu: pentru
actiunea SIF5 simbolul este DESIF5).
Multiplicator marimea standardizata pentru fiecare contract (marimea
obiectului contractului). (De exemplu: contract futures
pe cursul RON/USD, RON/EUR, actiuni se
tranzactioneaza echivalentul a 1.000 dolari, euro,
respectiv actiuni cu exceptia contractelor DERRC
10.000 actiuni respectiv DEBRD care acopera
echivalentul a 100 actiuni BRD).
Valoare Produsul dintre pretul de tranzactionare si multiplicator
contract
Variatie valoarea maxima de modificare a pretului contractului
maxima futures in timpul unei sesiuni de tranzactionare raportat
zilnica la pretul de inchidere din sesiunea anterioara (pretul de
cotare).
Scadenta ziua in care expira contractele futures (De exemplu:
pentru contractele DESIF2, DESIF3, DESIF5, DESNP,
DERRC, DETLV, RON/EUR si EUR/USD scadentele
contractelor futures sunt de 3, 6, 9, si 12 luni, iar pentru
restul 3 si 6 luni. Zilele de scadenta pe piata de la Sibiu
sunt in cea de-a treia vineri din lunile martie, iunie,
septembrie si decembrie.
Prima zi de ziua in care se poate incepe tranzactionarea
tranzactionare contractului.
Pasul fluctuatia minima a pretului pe piata futures. (de
exemplu: pentru actiuni si valute pasul de
tranzactionare este de 0,0001 RON, pentru indicii
SIBEX 1 punct).
Activ suport produsul care face obiectul contractului si este
tranzactionat pe piata spot. (de exemplu: pentru
contractul RON/EUR activul suport este cursul valutar,
iar piata spot este piata interbancara, pentru contracte
pe actiuni activul suport este actiunea, iar piata spot este
piata de capital.
Cotatia este identica cu cotatia activului suport pe piata spot.
(de exemplu: Cursul
RON/EUR este exprimat pe piata interbancara si pe
piata futures in lei/euro, actiunile listate sunt cotate in
lei/actiune, rata dobanzii in puncte procentuale etc.)
Pretul de pretul de lichidare a contractelor futures, pretul la care
executare la Casa Romana de
scadenta Compensatie inchide la sfarsitul zilei de scadenta toate
pozitiile ramase deschise. (de exemplu: pentru cursuri
valutare si rata dobanzii se utilizeaza cursurile de
referinta comunicate de BNR in ziua scadentei, iar
pentru actiuni se utilizeaza preturile medii ponderate
comunicate de BVB la finalul sesiunii de tranzactionare
din ziua de scadenta.
Orarul de intervalul de timp in care se pot tranzactiona contracte
tranzactionare futures (de exemplu: pe piata SIBEX sesiunile de
tranzactionare se desfasoara de luni pana vineri intre
orele 09:45 – 17:15, iar in zilele de scadenta intre orele
09:45 – 12:45, intre orele 9:15 – 09:45 exista o sesiune
de pre-deschidere in care se pot anula ordine de
tranzactionare.
Orice contract futures tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (“short”,
cand se anticipeaza o scadere a pretului activului suport) in contul vanzatorului si una de
cumparare (“long”, cand se anticipeaza o crestere a pretului activului suport) pentru cumparator;
ambele inregistrate la Casa de Compensatie. In momentul lichidarii contractului pozitiile se vor
inchide.
Pentru a putea tranzactiona un contract investitorul trebuie sa detina in cont o garantie, stabilita
de catre Casa de Compensatie pentru fiecare contract in parte, denumita marja, ce se va returna
in momentul lichidarii pozitiei. Prin marcarea la piata se poate determina pierderea/profitul
aferent pozitiei deschise. In cazul obtinerii de profit suma ce depaseste marja se poate retrage in
orice moment, insa in cazul obtinerii pierderii se realizeaza un apel in marja in care se solicita
refacerea acesteia fie prin suplimentarea sumei fie prin inchiderea pozitiei, altfel pozitia va fi
lichidata de catre broker. Exista o variatie maxima admisa de pret pentru fiecare zi, care
protejeaza investitorii, ce presupune nefectuarea de tranzactii peste limita de variatie fata de
pretul de cotare din ziua precedenta (pretul la care s-a facut ultima tranzactie).
In functie de modul cum se stabileste tranzactia intre comparator si vanzator (CIF - Cost
Insurance and Freight sau FOB - Free On Board) acestia isi asuma riscul de modificare a pretului
navlului, mai ales atunci cand realizarea tranzactiei comerciale se efectueaza peste o periaoda
mai mare de timp.
- Contracte de navlosire pe timp - armatorul agreeaza o suma fix ape zi pentru o perioada
de timp. Astfel in functie de evolutia pietei (crestere/scadere) armatorul/navlositorul pot
inregistra pierdere.
- Cumpararea/vanzarea navei – este o sulutie justificata in cazul unor fluxuri de marfuri pe
o periada ridicata de timp.
BFI (The Baltic Freight Index') – ofera armatorilor/navlositorilor protectie a profiturilor sau
limitare a pierderilor, fiind un indicator determinat pe baza navlurilor spot de pe rute si a chiriilor
de time charter diferite fiecare dintre acestea detinand o pondere in functie de importanta rutei pe
plan mondial. Din 1992 BFI s-a numit BDI – (Baltic Dry Index) fiind acceptat ca un indicator a
pieţei navlurilor
Baltic International Freight Futures Exchange (BIFFEX) – piata futures aparuta in 1985 cu
scopul de micsorare a riscurilor privind navlul.
Avantaje:
Hedging-ul pe pieţele futures reprezinta procesul de micsorare sau chiar eliminare a riscurilor ce
pot interveni in conditiile modificarii preturilor in tranzactionarea derivativelor, ce consta in
deschiderea unei pozitii de sens contrar fata de pozitia de pe piata spot, astfel incat pierderea este
acoperita de profit.
In Romania, optiunile de tip american se pot tranzactiona la BMFMS avand ca activ suport
actiuni (BCC, BIO, BRD, SIF1-5, SNP, TEL, TLV etc), indici bursieri (SIBEX9, SIBEX18), rata
dobanzii (ROBOR3M), curs de schimb (EUR/RON, EUR/USD, USD/RON, CHF/RON), marfuri
(Au).
Optiunea call (de cumparare) – da dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara un activ suport la
pretul de exercitare intr-un moment dat, in schimbul platii unei prime
RLC
Optiunea put (de vanzare) – da dreptul, dar nu si obligatia de vanzare a activului suport la un
anumit prêt de exercitare intr-un moment determinat, in schimbul platii unei prime.
Rezultatul pentru cumpărătorul de put (long put)
Daca Rezultatul
ST>PE RLP=ST-PE-c-PE-c
ST<PE RLP=-c
Daca Rezultatul
ST>PE RSP=ST-PE-c-PE-c
ST<PE RSP=-c
Test de autoevaluare
1. Ce sunt instrumenete derivate
2. Prezentati pe scurt contractul futures si identificati diferentele fata de contractul
forward
3. Ce sunt optiunile CALL? Dar PUT?
4. Care sunt avantaje e tranzactionarii derivatelor? Dar dezavantajele?
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4
Aplicatii seminar
1.
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4
Anghelache Gabriela (2004) Piaţa de Capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii, , Ed. Economică,
2004 (biblioteca ASE).
Anghelache, Gabriela, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Didactică şi Pedagogică
R.A.,Bucureşti, 1997.
Anghelache, Gabriela Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Anghelache, Gabriela (coordonator), Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă
şi aplicaţii, EdituraEconomică, Bucureşti, 2003.
Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital Caracteristici Evoluţii Tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004. Anghelache, Gabriela; Obreja, Carmen, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere,
Editura ASE, Bucureşti,2000.
Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I.,Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevă rul,
Bucureşti,1992.
Basno, C.; Dardac, N., Burse de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social-economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997.
Baye, M.; Jansen, D., Money, Banking and Financial Markets, Editura Houghton Mifflin, USA,
1995.
Băileşteanu, Gheorghe şi colab., Instrumente financiare ale pieţei bursiere, Editura Mirton,
Timişoara,2001.
Băjenescu, Titu I., ABC bursier, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Bernstein, Jacob, Piaţa contractelor futures, Institutul Român de Valori Mobiliare, Editura
Hrema, Bucureşti, 2000.
Batrinca Ghiorghe Burse de mărfuri, navluri şi valori –Note de curs
www.bvb.ro
www.bmfms.ro
Unitate de învăţare Nr. 5
TRANZACTII IN MARJA
Cuprins
Pagina
5.3 Indicatori……………..…………………………………………………………..…66
5.4 Apel in marja......……..…………………………………………………………..…66
5.1 Definitie
Conditia pentru initierea tranzactiei o reprezinta depunerea marjei initiale in contul deschis la
broker (procent din valoarea tranzactiei). Astfel investitorul beneficiaza de capacitate
suplimentara de finantare
1
L=
Mi(%)
5.2 Inregistrari in contul clientului deschis la broker
la inchiderea pozitie
5.3 Indicatori
Sc−Mi
R PF = 100
- Rata profitului Mi
Interpretari:
Clientul trebuie sa depuna numerar sau in cazul in care acesta nu raspunde apelului se
procedeaza la vanzarea de titluri din cele pastrate in depozitul de garantare pana la refacerea
marjei ce trebuie mentinuta.
Test de autoevaluare
1. Ce intelegeti prin tranzactionarea in marja ?
2. Ce reprezinta marja de mentinere ?
3. Ce reprezinta colateralul ?
4. Ce intelegeti prin appel in marja ?
Aplicatii seminar
Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare
1.
Standard & Poor's 500 Composite Index (S&P 500) – se calculeaza ca medie
aritmetica ponderata a cursului a 500 de actiuni (456 companii cotate la bursa
din New York, 36 de actiuni cotate pe piata extrabursiera NASDAQ si 8
actiuni AMEX), unde ponderea reprezinta capitalizarea bursiera.
6.3 Indicatori
- Depozitul de garantie
G=N*Ip*M
N= numarul de contracte
Ip=numar puncte de indice aferent depozitului de garantie
M=Multiplicatorul pietei
Test de autoevaluare
1. Ce reprezinta un indicator sintetic ?
2. Prezentati pe scurt cele doua categorii de indici bursieri.
Aplicatii seminar
1. Raspunsul la pagina 88
2.
Anghelache Gabriela (2004) Piaţa de Capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii, , Ed. Economică,
2004 (biblioteca ASE).
Anghelache, Gabriela, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Didactică şi Pedagogică
R.A.,Bucureşti, 1997.
Anghelache, Gabriela Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Anghelache, Gabriela (coordonator), Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă
şi aplicaţii, EdituraEconomică, Bucureşti, 2003.
Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital Caracteristici Evoluţii Tranzacţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004. Anghelache, Gabriela; Obreja, Carmen, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere,
Editura ASE, Bucureşti,2000.
Anghelache, G.; Dardac, N.; Stancu, I.,Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevă rul,
Bucureşti,1992.
Basno, C.; Dardac, N., Burse de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social-economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997.
Baye, M.; Jansen, D., Money, Banking and Financial Markets, Editura Houghton Mifflin, USA,
1995.
Băileşteanu, Gheorghe şi colab., Instrumente financiare ale pieţei bursiere, Editura Mirton,
Timişoara,2001.
Băjenescu, Titu I., ABC bursier, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Bernstein, Jacob, Piaţa contractelor futures, Institutul Român de Valori Mobiliare, Editura
Hrema, Bucureşti, 2000.
Batrinca Ghiorghe Burse de mărfuri, navluri şi valori –Note de curs
www.bvb.ro
www.bmfms.ro