Sunteți pe pagina 1din 2

ROMANTISMUL EUROPEAN SI ROMANTISMUL IN

LITERATURA ROMANA

În literatura română, romantismul se face simțit prin intermediul scriitorilor pașoptiști (Ion


Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo ș.a.). Influențele
curentului persistă mult timp după declinul său în culturile vest-europene, atingând punctul
culminant în opera lui Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european.

Romantismul este o miscare literara si artistica, aparuta in Europa la sfarsitul secolului al


XVIII-Iea si inceputul secolului al XIX-Iea, cuinfluente puternice si in filozofie, istorie, drept,
lingvistica, economie politica etc.

Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi
in intreagaEuropa. Acest curent cultural, care s-a manifestat nu numai in literatura, ci si in artele
plastice siin muzica, s-a ridicat impotriva rigorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si
a ordinii, propunandu-si sa iasa din conventional si abstract. Romantismul a sustinut
manifestarea fantezieisi exprimarea sentimentelor, a originalitatii, spontaneitatii si sinceritatii
emotionale, promovarealibertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pentru
explorarea universului interior alomului.

Teoreticianul romantismului european este considerat Victor Hugo, care a trasat si a


identificatdirectiile si trasaturile acestui curent cultural in "Prefata" de la drama "Cromwell"
(1827), unadevarat program-manifest.

Printre reprezentantii europeni ai romantismului literar, se pot enumera scriitorii: Victor


Hugo,Lamartine, Vigny, Musset (Franta) Schiller, Heine, Grimm (Germania), Byron, Shelley,
Keats,Scott (Angiia) Manzoni, Leopardi (Italia), Puskin, Lermontov (Rusia).

Literatura romantica si-a gasit sursele ideatice si de expresie in operele sociologice sau


filozoficeale lui J.J.Rousseau, Kant, Shelling, iar romantismul tarziu a fost dominat de infiuenta
ideilor metafizice ale lu Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Kierkegaard si altii.

Romantismul a fost precedat de o formula literara de tranzitie de la iluminism spre


romantism,numita preromantism, reprezentat de Vasile Carlova, Ion Heliade Radulescu,
GrigoreAlexandrescu, Vasilt Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, scriitori cunoscuti si sub numele
de pasoptisti.

Romantismul romanesc a fost reprezentat in mod stralucit dt Mihai Eminescu, care


esteconsiderat ultimul mare romantic european incheind, asadar, romantismul universal.
Postromantismul s-a manifestat prin imbinarea elementelor romantice cu trasaturi
simboliste sausamanatoriste, perioada in care se inscriu Al. Macedonski, Octavian Goga,
st.O.Iosif, BarbuStefanesci Delavrancea.

FORME DE MANIFESTARE:

Romantismul s-a manifestat în literatura română în trei etape:

1. preromantismul (cunoscut și ca romantism al scriitorilor pașoptiști sau de


tip Biedermeier)
o caracterizează gustul omului mediu, al burghezului
o domestic, ideizant, idilic, conservator
o cultivă confortul spiritual, pasiunile temperate, plăcerile simple
o creațiile sunt, în mare majoritate, mediocre; este perioada imitării literaturii
romantice din Europa de Vest, în special Franța
o reprezentanți: Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Vasile
Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu
2. romantismul propriu-zis (eminescian sau romantism înalt)
o dimensiunea cosmică e dezvoltată până la exces
o misticism, ocultism
o pasiuni înflăcărate
o capacitatea de a crea universuri imaginare, alternative ale lumii reale
o reprezentant unic: Mihai Eminescu – impactul creației sale asupra autorilor ce i-
au urmat este incomparabil mai mare decât acela a oricărui alt romantic din spațiul
românesc
3. romantismul posteminescian
o reactualizează teme și mijloace clasice și romantice, conferindu-le o nouă forță
expresivă
o marchează reacțiile lumii literare românești la depășirea apogeului de creație
pentru Eminescu, sprijinind apariția multor epigoni ce nu s-au impus, dar și a unor
autori care au purtat imaginile specifice acelui tip de romantism, impregnându-le cu
elemente de expresie aparținând simbolismului, semănătorismului etc.
o reprezentanți: George Coșbuc, Octavian Goga, Alexandru Macedonski, Barbu
Ștefănescu Delavrancea
George Călinescu, în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" vorbește despre
"micul romantism provincial și rustic" care s-a manifestat în perioada 1890-1900 reprezentat
printre alții de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ioan Al. Brătescu-Voinești, G.Coșbuc,
I.A.Basarabescu, I.N.Roman. Totodată autorul menționează rolul publicațiilor din această
perioadă, fiind vorba despre "Revista nouă" scoasă de B.P.Hasdeu în 1887 și de "Vatra"
redactată de Ion Slavici, I.L.Caragiale și de G.Coșbuc În 1894. "Revista nouă" propunea "a
îmbrățișa tot ce merge la mintea și la inima poporului, tot ce se putea spune astfel încât lumea
să înțeleagă și să guste tot ce învață plăcând și place învățând".(G.Călinescu, "Istoria literaturii
române de la origini până în prezent")

S-ar putea să vă placă și