Sunteți pe pagina 1din 2

Corona 4 rezolvare

1. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale narațiunii și rolul acesteia.


(Mihail Sebastian, Accidentul)

In fragmentul dat, naratorul observa realitatea obiectiv si impartial prin prisma


naratorului diferit de personaj, iar naratiunea are loc la persoana a III-a si surprinde gandurile si
trairile personajului feminin aflata intr-o situatie de impas, blocata in lift, fapt sustinut de verde
ca “crezuse”, “a ramas”, “se privea”, dar si de pronumele “ei”.

Naratorul este implicat indirect in faptele narate care prezinta in cadre clar conturate cu
ajutorul propozitiilor scurte, succesiunea actiunilor analizate prin observatie comportamentala
sustinute de o serie de verbe la imperfect “era”, “putea”, alternand cu cele la perfect simplu si
present “duse”, “dete”, “incearca”, “asteapta”. Astfel gesturile protagonistei care “cazu pe
bancheta, cu un suspin de salvare” deoarece se simtea neajutorata, sunt amplificate de starea de
indurerare si suspin de la care personajul feminin parca nu si mai poate lua gandul. Naratorul
prezinta totodata derularea evenimentelor parcurse de doamna in timp ce este blocata in lift,
aceasta nemaiputand “sa rezite lacrimilor” si facandu-se-i mila de situatia in care se afla.

Naratorul este creditabil, observand comportamentul personajelor din exterior. Atmosfera


esta una silentioasa dar si misterioasa sustinuta de comportamentul personajului care nu se simte
bine din motive care lasa loc de interpretare. Doar aparitia “tanarului domn in palton gri” de la
finalul fragmentului rupe din linearitatea evenimentelor.

2. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul dialogului. (Mihail Sebastian, Orașul cu


salcâmi)

Dialogul prezentat in fragmentul selectat din opera “Orașul cu salcâmi” este alcatuit
dintr-o inlanturie de replici dintre Cecilia si Adriana si dinamizeaza totodata discursul informal
prin folosirea unui limbaj comun. Totodata, prin continutul lui, dialogul ajuta la caracterizarea
personajelor în mod indirect, întrucat sunt surprinse gesturile Ceciliei in scopul de a afla motivul
supararii Adrianei, care insa nu poate explica faptele si tristetea sa.

De asemenea, dialogul are rol in dezvaluirea directa a gandurilor , sentimentele


personajelor, cat si cauzele unor actiuni, de altfel măreşte conflictul dintre personaje si reda
intocmai limbajul acestora, astfel ca structural or psihologica este pusa in evident prin nivelul
nonverbal si paraverbal al comunicarii: “Adriana căută în amintire o vorbă, strigă înăbușit, cu o
voce care cădea ca un om obosit lângă o poartă închisă”. Intre cele doua personaje se creaza o
relatie familiala acestea cunoscand reciproc gesturile, fapt care demonstreaza apropierea lor
sufleteasca, specifica, de altfel.

Tot prin intermediul dialogului este oferita cititorului senzatia ca intreaga actiune se
desfasoara alert, sub privirile lui ''punand in miscare'' intregul fir epic.Se poate vorbi si de un
dialog interior, de replici pe care un personaj le schimba cu el insusi.

3. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale descrierii și rolul acesteia.


(Petru Dumitriu, Cronică de familie)

In fragmentul selectat din opera literara “Cronica de familie”, scrisa de Petru Dumitriu,
modul de expunere predominant este descrierea care prezinta in detaliu momentul in care
Dimitrie Cozianu ajunge la destinatie, la casa. Se observa o tehnica a detaliului prin care autorul
are intentia de a realize o literature de tip mimetic. Univers creat si descries in detaliu prin
intermediul desrierii de tip tablou, descriere care totodata prezinta trasaturile unui obiect static,
ale casei.

Descrierea, de altfel, creeaza spatii in naratiune si amana deznodamantul, iar aceasta este
folosita pentru a-l face pe cititor sa inteleaga mai bine despre ce este vorba intr-o opera sau sa ii
faciliteze patrunderea intr-o univers in care el insusi ar putea fi un personaj.

Se remarca de asemenea predominanta grupul nominal substantiv plus adjectiv : “barbi


patrate”, “sapca neagra”, “salonul pustiu” ca modalitate de a aduce in fata cititorului imaginea
unui spatiu realistic si cat mai detaliat. In alta ordine de idei opera este structurata pe mai multe
planuri- trecut, prezent, natural și terestru - intre acestea se stabileste o stransa legatura din care
rezulta comuniunea omului cu natura fiind un motiv frecvent intalnit în literatura noastra.