TESTE GRILA

DISCIPLINA ELECTRONICA INDUSTRIALA

1. Fie oscilatorul de relaxare cu TUJ din figura 1, a cărui perioadă se comanda printr-un control serie a
curentului de incărcare a condensatorului. Se dau:
Vcom = 3,6V; R0 = 3KΩ; C = 0,25uF; VBE =0,6V; V1 = 20V; ηTUJ = 0,55 ;VVTUJ =1V
Perioada oscilatorului este: +
(A) TOR = 2[ms]
(B) TOR = 20[μs] Vcom
R0
(C) TOR = 2,5[ms] +
(D) TOR = 30[μs] V1
- Q
TUJ -

Rezolvare: +
C vc
Tensiunea la bornele condensatorului este: - R S ve
V  V BE
v c (t )  VV  com t
R0 C
Figura 1
Pentru t = TOR rezulta: v c (t )  V1
R0 C 3  10 3  0,25  10 6 3  0,25 3  0,25  10 3
TOR  (V1  VV )  (0,55  20  1)   10   10 s 
Vcom  VBE 3,6  0,6 3 3
2,5  10 3 s  2,5ms
Răspunsul corect este varianta (C)

2. Fie oscilatorul de relaxare cu TUJ din figura 2, a cărui perioada se comanda prin tensiunea iniţială de
încarcare a condensatorului . Se dau:
Vcom = 4,6V; VD =0,6V ; R = 20KΩ; C = 100nF; V1 = 20V; ηTUJ = 0,8 ;
Perioada oscilatorului este:
(A) TOR = 10ln2 [ms]
(B) TOR = 5ln2 [ms] R0
(C) TOR = 5ln 2 [μs] +
(D) TOR = 4ln2 [ms]
V1
D
Rezolvare: + TUJ -
Tensiunea la bornele condensatorului este:
t vD

Vcom + vc
vc (t )  V  (V0  V )e RC
cu V0  Vcom  V D ; V  V1 C
- RS ve
Particularizând t = TOR rezulta v c (t )  V1 . Deci:

TOR -
V1  V1  (Vcom  VD  V1 )e RC
Figura 2
Vcom  VD 4
1 1
V1 20  2  10 3 ln 4[ s ]  4  10 3 ln 2[ s ]  4 ln 2[ ms]
TOR  RC ln  20  10 3  100  10 9 ln
1 0,2
Răspunsul corect este varianta (D)

1
3. Fie redresorul din figura 3. Transformatorul si tiristoarele se
considera ideale. Sistemul trifazat R,S,T din primar este cel R S T
industrial 3x380V, 50Hz. Inductanta sarcinii este foarte mare, astfel vN1
ca se poate considera constant curentul redresat. Considerând
N2 1 N1
raportul de transformare  , rezistenta de sarcina
N1 5
11 2
RS   , si ca unghiul de comandă al tiristoarelor este RS
2 vN2 N2
 vd
 rad  60  electrice să se specifice solicitarile in tensiune şi în
3 T1 T2 T 3
LS
curent ale tiristoarelor: iT1 iT2 iT3
(A)
VTRM  66 2[v]; I TRM  9[A]; I TAVR  3[A]; I TRMS  3 3[A] Id
(B) Figura 3
VTRM  132 2[v]; I TRM  18[A]; I TAVR  6[A]; I TRMS  6 3[A]
(C) VTRM  120 2[v]; I TRM  12[A]; I TAVR  4[A]; I TRMS  4 3[A]
(D) VTRM  90 2[v]; I TRM  9[A]; I TAVR  3[A]; I TRMS  3 3[A]

Rezolvare:
Valoarea efectiva a tensiunii de pe o faza a secundarului este:
N N
V  V N 2  2 V N 1  2  380  76[v]  44 3[v]
N1 N1
Solicitarea in tensiune a tiristorului este : VTRM  6V  6  76  6  3  44  132 2 [v]
Curentul redresat este:
1 1 3 6V 2 3 6  44 3 1 36
Id  VdAVR   cos     18[ A]
RS RS 2 11 2 2 2 2
Id I
I TRM  I d  18[ A]; I TAVR   6[ A]; I TRMS  d  6 3[ A]
3 3
Răspunsul corect este varianta (B)
R S T
4. Fie redresorul din figura 4. Transformatorul si tiristoarele se v N1
considera ideale. Sistemul trifazat R,S,T din primar este cel
industrial 3x380V, 50Hz. Inductanta sarcinii este foarte mare, astfel
N1
ca se poate considera constant curentul redresat. Considerând
N2 1
raportul de transformare  , rezistenta de sarcina
N1 5
11 2 N2
RS   , si ca unghiul de comandă al tiristoarelor este v N2


 rad  60  electrice să se determine solicitările in tensiune şi în
3
curent ale tiristoarelor:
(A)
VTRM  66 2[v]; I TRM  21[A]; I TAVR  7[A]; I TRMS  7 3[A]
Id RS LS
(B)
VTRM  110 2[v]; I TRM  12[A]; I TAVR  4[A]; I TRMS  4 3[A] vD
Figura 4

2
(C) VTRM  132 2[v]; I TRM  18[A]; I TAVR  6[A]; I TRMS  6 3[A]
(D) VTRM  120 2[v]; I TRM  15[A]; I TAVR  5[A]; I TRMS  5 3[A]

Rezolvare:
Valoarea efectiva a tensiunii de pe o faza a secundarului este:
N N
V  V N 2  2 V N 1  2  380  76[v]  44 3[v]
N1 N1
Solicitarea in tensiune a tiristorului este:
VTRM  6V  6  76  6  3  44  132 2 [v]
Curentul redresat Id este dat de relatia:
1 1 3 6V  3 6  44 3 1 36
Id  VdAVRP  cos     18[ A]
RS RS  11 2  2 2
Solicitarile in curent ale tiristoarelorsunt:
Id I
I TRM  I d  18[ A]; I TAVR   6[ A]; I TRMS  d  6 3[ A]
3 3
Răspunsul corect este varianta (C)

5. Fie redresorul din figura 5. Transformatorul si tiristoarele se

considera ideale. Sistemul trifazat R,S,T din primar este cel R S T
industrial 3x380V, 50Hz. Inductanta sarcinii este foarte mare, astfel v N1
ca se poate considera constant curentul redresat. Considerând
N2 1 N1
raportul de transformare  , rezistenta de sarcina
N1 5
11 2
RS   , si ca unghiul de comandă al tiristoarelor este

 v N2 N2
 rad  90  să se determine puterea medie disipată in circuitul
2
de sarcina.
2
(A) Pd  3,564 [Kw]

2
(B) Pd  6,564 [Kw] Id RS LS

2
(C) Pd  3,128 [Kw] vd

(D) Pd  6,128
2
[Kw]
Figura 5


Rezolvare:
Valoarea efectiva a tensiunii de pe o faza a secundarului este:
N N
V  V N 2  2 V N 1  2  380  76[v]  44 3[v]
N1 N1
Curentul redresat Id este dat de relatia:
1 1 3 6V 1  cos  3 6  44 3 1
Id  VdAVRPS    18[ A]
RS RS  2 11 2  2
Puterea medie disipată in circuitul de sarcina este:
11 2 2 3564 2 2
Pd  RS I d2  18  [W ]  3.564 [ KW ]
  

3
Răspunsul corect este varianta (A)

6. Fie invertorul trifazat din I1

I1
figura 6, a cărei sarcina este
pur rezistivă. Invertorul
asigură pe fiecare fază o V1 A B C R
tensiune formata din 6
pulsuri. Presupunând că V1
tranzistoarele sunt
comutatoare ideale şi că R R
V1=120[V], R=10[Ω], care
este puterea debitată de sursa R R R
de curent continuu de la
intrare ?
Figura 7
(A) P1 =1000[W] Figura 6
(B) P1 = 960[W]
(C) P1 = 900[W]
(D) P1= 860 [W]

Rezolvare:
Pe oricare din cele 6 intervale de timp rezistentele se conectează la sursă ca in figura 7. Deci rezistenta
echivalenta este:
R 3 30
Rech  R   R  15
2 2 2
Curentul absorbit de la sursa V1 este:
V 120
I1  1   8A
Rech 15

Puterea furnizată de sursa V1 este: P1  V1  I1  120  8  960 [W ]

Răspunsul corect este varianta (B).
iL I2
7. Se dă convertorul din figura 8, la care se cunosc: V1 = 20
Q L
[V], V2 = 5 [V], RS = 2,5 [], f=20[KHz] si L = 0.375 [mH],

Considerând toate componentele de curcuit ideale şi V2 =  V1 D C V2
constant să se determine curentul maxim repetitiv prin  RS
tranzistorul Q.
(A) IQRM = 2,25 [A] (B) IQRM = 2,5 [A]
(C) IQRM = 3 [A] (D) IQRM = 2,75 [A]
Figura 8
Rezolvare:
Este un convertor coborâtor (buck). Deci factorul de umplere al impulsurilor de comandă ale
tranzistorului
V 5 1
D 2    0,25
V1 20 4
Curentul de sarcină este
V 5
I2  2   2 [ A]
RS 2,5
Curentul maxim repetitiv prin tranzistor este

4
 1 3
  20
1 1 D(1  D)V1 4 4 1
I QRM  I LM  I L  iL  I 2  iL  I 2   2  2   2,25 [ A]
2 2 2 Lf 3 4
2  103  20 103
8
Răspunsul corect este varianta (A).

8. Se dă convertorul din figura 9 la care se cunosc V 1 = 9 [V], iL L I2

V2 = 12 [V], RS = 4 [], L = 75 [H], f = 50 [KHz].
Considerând toate componentele de curcuit ideale şi D
condensatorul C de capacitate suficient de mare astfel încât să 
 V1 C V2
putem presupune V2 = constant, să se determine curentul 
maxim repetitiv prin tranzistorul Q. Q RS
(A) IQRM = 2,3 [A] (B) IQRM = 3,25 [A]
(C) IQRM = 3,3 [A] (D) IQRM = 4,3 [A]
Figura 9
Rezolvare:
Este un convertor ridicător (boost), deci există releţia:
V2 1 V 9 3 1
  D  1 1  1  1 
V1 1  D V2 12 4 4
Curentul maxim prin tranzistor este:
1 I 1 V2 1 V  D 4 12 1 1 9
I QRM  I L  iL  2  i L   1      6
 4,3[ A]
2 1 D 2 RS (1  D) 2 Lf 3 4 2 4 75 10  50 103
Răspunsul corect este varianta (D).
I2
9. Se dă convertorul din figura 10, la care se conosc V1 =
20 [V], L = 2,5 [mH], riplul curentului prin bobină iL = Q
0,3 [A], frecvenţa de comandă f = 20 [KHz], RS = 5 []. D
Considerând toate componentele de curcuit ideale şi  V1 L C V2
condensatorul C de capacitate suficient de mare astfel  RS
încât să putem presupune V2 = constant, deduceţi iL
tensiunea inversă maximă ce se aplică diodei D şi valoarea
curentului de sarcină. Figura 10

(A) VRRM = 80 [V] ; I2 = 12 [A]

(B) VRRM = 60 [V] ; I2 = 8 [A]
(C) VRRM = 70 [V] ; I2 = 10 [A]
(D) VRRM = 100 [V] ; I2 = 16 [A]

Rezolvare:

Schema este cea a unui convertor mixt (buck - boost) deci putem scrie relaţia:
D  V1 L  f  iL 2,5 10 3  20 103  0,3 3
i L  D  
Lf V1 20 4
Tensiunea de ieşire a convertorului este:
D  V1 3 20
V2     60[V ]
1 D 4 1
4
Tensiunea inversă maximă aplicată diodei este:

5
VRRM  V1  V2  20  60  80[V ],
iar curentul de sarcină este:
V 60
I2  2   12[ A]
RS 5
Răspunsul corect este varianta (A).

10. Se dă circuitul din figura 11, la care se cunosc V1m = 20 R I2

1
[V], V1M = 30 [V], R1 = 200 [], VZ = 10 [V], IZm = 10
[mA], IZM = 90 [mA], să se specifice între ce limite poate să +
Iz
varieze rezistenţa de sarcină RS. (Se neglijează rezistenţa V 1  V 1m  V 1M
dinamică a diodei Zenner). VZ RS
D.Z.
(A) RSm = 200 [] ; RSM = 1100 []
(B) RSm = 150 [] ; RSM = 900 [] -
(C) RSm = 250 [] ; RSM = 1000 []
(D) RSm = 120 [] ; RSM = 2000 [] Figura 11

Rezolvare:
Circuitul este un stabilizator parametric de tensiune continuă, pentru care se pot scrie relaţiile:
V  VZ
V1  R1 ( I Z  I 2 )  VZ  I 2  1  IZ
R1
curentul maxim de sarcină, care poate fi asigurat prin R S, pentru ca schema să lucreze bine chiar când V 1
= V1m este
V  VZ 20  10 V 10
I 2 M  1M  I Zm   10  40[mA] ; RSm  Z  [ K ]  250[]
R1 0, 2 10 3
I 2 M 40
Curentul minim de sarcină, la care D. Z. nu se arde chiar dacă V1 = V1M este:
V V 30  10 V
I 2 m  1m Z  I ZM   90  100  90  10[mA] ; RSM  Z  1[ K ]
R1 0, 2 10 3
I2 M
Răspunsul corect este varianta (C).

11. Se dă circuitul din figura 12 la care se cunosc R 1 = R1 I 2  I 2m  I 2M

20 [], V1m = 30 [V], V1M = 40 [V], VZ = 9,4 [V], VBE + Iz IQ
= 0,6 [V], RSm = 10 [], RSM = 100 [], factorul de VZ
amplificare în curent al tranzistorului este  = 49. D.Z.
Neglijând rezistenţa dinamică a Diodei Zenner D.Z.
Q V2 R S  R Sm  R SM
puterea maximă disipată pe tranzistorul Q şi puterea
maximă disipată pe RS sunt : V1  V1m  V1M

(A) PdQM  5,7 [W] , PRsM  5[W] -

(B) PdQM  7,5 [W] , PRsM  5[W] Figura 12
(C) PdQM  13,72 [W] , PRsM  10[W]
(D) PdQM  11 [W] , PRsM  10[W]

Rezolvare:

Pentru stabilizatorul parametric de tensiune continuă cu diodă Zenner şi tranzistor din figura 12 se pot
scrie relaţiile:
V2  VZ  VBE  9,4  0,6  10[V ]

6
Valorile extreme ale curentului de sarcină sunt:
V 10 V 10
I 2m  2   0,1[ A] ; I 2 M  2   1 [ A]
RSM 100 RSm 10
Este valabilă relaţia:
V1  R1 ( I Z  I Q  I 2 )  V2 , dar I Q    I Z  V1  R1 [(   1) I Z  I 2 ]  V2
Curentul maxim prin Dioda Zenner se obţine din:
V  V2 I 40  10 0.1
I ZM  1M  2m    0.03  0.002[ A]  28[mA]
R1 (   1)   1 20  50 50
Curentul maxim prin tranzistor este:
I QM    I ZM  49  28  1372[ mA]  1,372[ A]
Puterea maximă disipată pe tranzistor este:
PQM  V2  I QM  10  1,372[W ]  13.72[W ]
Puterea maximă disipată pe rezistenţa de sarcină este:
PR M  V2  I 2 M  10 1  10[W ]
S

Răspunsul corect este varianta (C).

12. Se dă circuitul din figura 13 la care se cunosc V Z = 10,6 [V],

+
VBE = 0,6 [V], V1m = 15 [V], V1M = 20 [V], RSm = 5 [], RSM = 50
[] factorul de amplificare în curent al tranzistorului este  = 50 R1
si R1 = 188 []. Neglijând rezistenţa dinamică a Diodei Zenner
IB
D.Z., valoarea maximă a curentului prin această diodă este: Q
V1 V1mV1M I
z
VZ I2
(A) IZmax = 50 [mA]
D.Z.
(B) IZmax = 55 [mA] RS V2
(C) IZmax = 40 [mA]
(D) IZmax = 46 [mA]
-
Rezolvare:

Tensiunea stabilizată este Figura 13

V2  VZ  VBE  10,6  0,6  10[V ]
Valorile extreme ale curentului de sarcină sunt:
V 10 V 10
I 2M  2   2[ A], I 2 m  2   0,2[ A]  200[mA]
RSm 5 RSM 50
Valorile extreme ale curentului din baza tranzistorului sunt:
I 2 m 200 I 2 M 2000
I Bm    4[ mA], I BM    40[ mA]
 50  50
Se poate scrie relaţia:
V1  VZ
V1  R1 ( I Z  I B )  VZ , IZ  IB
R1
Deci valoarea maximă a curentului prin dioda Zenner este:

V1M  VZ 20  10,6
I Z max   I Bm   4 10 3  50[mA]  4[mA]  46[mA]
R1 188
Răspunsul corect este varianta (D).

7
 Q 2 I Q2
13. Se dă circuitul din figura 14. Ştiind că R 1 = 2 [K], P +
= 0,5 [K], RS = 100 [], R2 = 0,5 [K], R3 = 260 [], I2
VZ = 9,4 [V], VBE = 0,6 [V], V1m = 18 [V], V1M = 22 [V], R4 R2
R3
să se specifice gama posibilă de variaţie a tensiunii V 2 şi I div
puterea maximă disipată de tranzistorul Q2, la valoarea V1  V1m V1M I B1 I3 V2
minimă a tensiunii V2. (Se neglijează rezistenţa dinamică Q1 RS
P
a Diodei Zenner, iar Idiv >> IB1).

(A) V2m = 11 [V], V2M = 14 [V], PdQ2 max = 1,24 [W] D.Z. VZ R1
(B) V2m = 12 [V], V2M = 15 [V], PdQ2 max = 1,34 [W]
(C) V2m = 13 [V], V2M = 15 [V], PdQ2 max = 1,2 [W] -
(D) V2m = 12 [V], V2M = 14 [V], PdQ2 max = 1,5 [W]
Figura 14
Rezolvare:
Presupunând cursorul potenţiometrului P în poziţia limită superioară se poate scrie relaţia:
P  R1
V2  VZ  VBE 
R1  P  R2
R  P  R2 2  0,5  0,5 3 12
V2 m  1 (VZ  VBE )  (9,4  0,6)   10   10  12[V ]
P  R1 2  0,5 2,5 10
Presupunând cursorul potenţiometrului P în poziţia limită inferioară se poate scrie relaţia:
R1 R  P  R2 2  0,5  0,5
V2  VZ  VBE  V2 M  1 (VZ  VBE )  10  15[V ]
R1  P  R2 R1 2
Evident puterea maximă disipată pe tranzistorul Q2 este atunci când V1 = V1M şi VCE = V1M – V2m = 22-12
= 10[V].
PdQ2 = VCE IQ2 , IQ2 = I2 + Idiv + I3.
V 12 V2 12
I2  2   0,12[ A], I div    4[mA]
RS 100 R1  P  R2 (2  0,5  0,5) 103
V  VZ 12  9,4 2,6
I3  2    0,01[ A]  10[ mA]
R3 260 260
I Q 2  0,12  0,004  0,01  0,134[ A]
PdQ 2 max  10  0,134  1,34[W ]
Răspunsul corect este varianta (B).

14. Se dă stabilizatorul de tensiune continuă din figura 15 realizat cu circuitul integrat βA723. Ştiind că
VREF = 7,15 [V], V1 = 20,73 [V], R1 = 5 [K], R2 = 6 [K], factorul de amplificare în curent al
tranzistorului Q2 , β2 = 50 şi că puterea maximă disipată de Q 1 este 200 [mW], să se determine valoarea
minimă a rezistenţei de sarcină RS. (Se neglijează tensiunea bază-emitor a tranzistorului Q2, căderea de
tensiune pe rezistorul traductor de curent r şi curentul de 1 [mA] prin divizorul R1 – R2).

(A) RSm = 6,325 [] (B) RSm = 7[]

(C) RSm = 7,865 [] (A) RSm = 15,73 []

8
 V Vc
+ VREF Q2
Referinta βA723 I B2
de Q1 I2 I2
V1 tensiune Vout
1K  r
Vz
- R2
N.I +
AE C.L.
- V2
C.S.
I
RS
Comp 10nF R1
V

Figura 15

Rezolvare:
Pentru deducerea tensiunii V2 se poate scrie relaţia:
R1 R  R2 56
V2  VREF  V2  1 VREF   7,15  15,73[V ]
R1  R2 R1 5
Tensiunea colector emitor a tranzistorului Q1 şi puterea disipată pe acest tranzistor sunt:
VCEQ1  VCEQ 2  V1  V2  20,73  15,73  5[V ]
PdQ1  VCEQ1  I B 2  5 I B 2
Curentul maxim prin tranzistorul Q1 este:
PdQ1max 200
I B 2 max    40[mA]
VCEQ1 5
Curentul maxim de sarcină este:
I 2 M   2  I B 2 max  50  40  2000[ mA]  2[ A]
Aşadar, rezistenţa minimă de sarcină este:
V 15,73
RSm  2   7,865[]
I 2M 2
Răspunsul corect este varianta (C).

15. Se dă stabilizatorul de tensiune continuă din figura 16, realizat cu circuitul integrat βA723. Ştiind că
VREF = 7,15 [V], V1 = 9 [V], R1 = 5 [K], R2 = 2,15 [K], RS = 2,5 [], care este puterea disipată pe
tranzistorul Q1 şi care este valoarea rezistenţei r pentru ca protecţia de supracurent să intervină la un
curent cu 25% mai mare decât curentul de sarcină. Factorul de amplificare în curent a tranzistorului Q 2
este β2 = 50. (Se neglijează tensiunea bază-emitor a tranzistorului Q 2 si căderea de tensiune pe rezistorul
r).

(A) PdQ1 = 200[mW], r = 0,15 [] (B) PdQ1 = 150 [mW], r = 0,2 []
(C) PdQ1 = 180[mW], r = 0,3 [] (D) PdQ1 = 160 [mW], r = 0,26 []

9
 V  Vc
+ Q2
V REF Referinta βA723 I B2
de Q1 I2 I2
V1 tensiune
R2 Vout
r
Vz
- N.I
+
AE C.L.
- V2
R1 C.S.
I
RS


Comp 1 0 nF
V

Figura 16

Rezolvare:

Valoarea tensiunii stabilizate rezultă din relaţia:

R1 5
V2  VREF   7,15  5[V ]
R1  R2 5  2,15
Curentul de sarcină este:
5
I2   2[ A]
2,5
Curentul prin tranzistorul Q1 este:
I 2000
I B2  2   40[mA]
2 50
tensiunea colector emitor la tranzistorul Q1 este:
VCEQ1  V1  V2  9  5  4[V ]
Puterea disipată pe tranzistorul Q1 este:
PdQ1  VCEQ1  I B 2  0,04  4  0,16[W ]  160[mW ]
Curentul la care trebuie să intervină protecţia este:
I prot  1,25  I 2  1,25  2  2,5[ A]
Valoarea rezistenţei r este:
0,65 0,65 6,5 26
r     0,26[]
I prot 2,5 25 100
Răspunsul corect este varianta (D).

S.L.DR.ING. OVIDIU URSRU

S.L.DR.ING.CRISTIAN AGHION

10