1.Medicină socială ca ştiinţă şi obiect de studiu.

Metodele de cercetare aplicate

în medicina socială.
Medicina socială este o ramură a medicinei, și o parte a sănătății publice care se bazează pe
constatarea conform căror factori (sociali, biologici, culturali) a fost determinată starea de
sănătate a unei populații, unui grup populațional.

Medicina socială este o ramură a medicinii, ce se ocupă cu studiul stării de sănătate a populației
în corelare cu factorii care o influențează. Urmărește aplicarea cunoștințelor din diferite ramuri
ale medicinii în aspectul asigurării sănătății populației unei comunități sau a întregii societăți,
având o orientarea predominant preventivă.

Medicina socială se preocupă ca știință de prevenirea îmbolnăvirilor, prelungirii vieții,

promovarea sănătății prin efortul organizat al comunității, educația pentru sănătate, sporirea
managementului structurilor funcționale ale sistemului de sănătate publică.

Scopul principal reprezintă cercetarea legităților sănătății publice, legităților de dezvoltare a

sistemelor de sănătate publică pentru elaborarea programului științific argumentat cu caracter
strategic în aspectul sporirii nivelului de sănătate a populației și a calității asistenței medico-
sanitare. creşterea speranţei de viaţă sănătoasă pentru populaţie;

-prevenirea deceselor evitabile sau premature;

-îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru persoanele cu boli cronice pe termen lung sau disfuncţii;
-ameliorarea stării de sănătate prin intermediul prevenirii.

Medicina socială este știința și arta care se preocupă cu:

Pevenirea îmbolnăvirilor;
Prelungirea vieții;
Promovarea sănătății prin efortul organizat al comunității;
Sanitația și mediul;
Educația pentru sănătate;
Organizarea sistemului de sănătate astfel încât să permită accesul la un pachet de servicii
pentru întreaga populație.
Obiectul de studiu-grupurile umane.

Metode de investigatie:

a)Metoda statistica: permite cunoasterea sanatatii unei populatii si stabilirea eficacitatii

activitatii organelor si institutiilor sanitare, la aceasta metoda se recurge in cercetarile stiintifice
din domeniul igienei, fiziologiei, biochimiei. Aceasta metoda determina: distributia, diversitatea,
reprezentativitatea, corelatia.

b)Metoda sociologica: se realizeaza prin prognozare, verificarea ipotezelor, metodologia

studierii documentelor, anchetarii, intervievarii, observarii, analiza structurala;

c)Metoda social-psihologica: studiaza procesele realitatii obiective care se reflecta in fenomene

psihice, alt obiect al studiului fiind starea pshica si particularitatile personalitatii omului,
interactiunea indivizilor in sistemele sociale;
d)Metoda experimentala: metode noi, elaborarea modelelor de asistenta medicala, aplicarea
experientei inaintate, controlul noilor proiecte, ipoteze, crearea bazelor experimentale,
centrelor medicale;

e)Metoda istorica: aprecierea starii de sanatate a unei populatii in decursul unei perioade
istorice;

f)Metoda economica: studiaza corelatia dintre economie si ocrotirea sanatatii, folosirea

rationala,

2.Sănătatea ca caracteristică biologivă și socială.Criterii de definire a sănătății,

nivelurile și indicatorii de apreciere a sănătății unei populații.
Sănătatea este un drept fundamental al omului ; este o resursă esenţială pentru individ, pentru
comunitate şi pentru societate în ansamblu.

Criteriile utilizate pentru definirea sănătății sunt:

 Bunăstarea funcțională

 Capacitatea organismului de a se adapta la condițiile variate de viață și muncă

 Condiția umană care îl face pe individ creativ

 Astfel, sănătatea individuală este:

 Rezultatul interacțiunii optimale dintre zestrea biologică, genetică a omului și condoțiile

mediului său de viață și de activitate natural și social.

 Unitatea armonioasă a calităților biologice și sociale care influiențează favorabil viața și

activitatea individului și lipsa de boli.

 Starea, care permite individului de a petrece o viață nelimitată în libertatea sa de a-și exercita
funcțiile umane și de a respecta un mod sănătos de viață.

 stare în procesul de adaptare care trebuie să garanteze funționarea organismului uman și

participarea lui la procesul de socializare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a definit sănătatea individuală „starea de bine din punct de
vedere fizic, mintal şi social şi nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii”.

 Caracteristicele acestei difiniții sunt:

 Este acceptată de toată lumea ca o ”aspirație”

 Realizarea ei presupune responsabilitatea societății

 Subliniază caracterul pozitiv și multiaxial al sănătății

 Sănătatea grupurilor umane ar putea fi definită ca o sinteză a sănătăților individuale apreciată

într-o viziune sistemică, globală (ecosistemică).
 Sănătatea grupurilor umane ar putea fi definită ca fiind o sinteză a sănătăţilor individuale
apreciată într-o viziune sistemică, globală.

Factorii care influențează starea de sănătate a populației au fost descriși în diferite feluri. Gruparea
acestora derivă de la un concept a lui Lalonde:

Ponderea factorilor ce influențează sănătatea publică este:

Factorii biologici – 18 %
Factorii climatogeografici și ecologici - 20%
Factorii sociali - 54%
Efectivitatea sistemului asistenței medicale - 8%.
Factorii biologici: eriditatea, caracteristici demografice ale populației, constituția,
temperamentul, imunitate, vârsta, sexul, masa corpului, înălțimea etc.
Factorii climatogeografici și ecologici: factorii ambientali, factorii mediului fizic (fizici,
chimici), clima, agenții de natură fizică, chimică și biologică, temperatura, flora, fauna,
zona geografică, calitatea solului, starea mediului ambiant, altitudinea etc.
Factorii sociali: condițiile locative, alimentația, deprinderile nocive, șomajul, starea
materială, gradul de instruire, utilizarea timpului liber, stresul social, starea civică,
conflictele militare, condițiile de muncă, nivelui educațional, politica statului, factorii
comportamentali, atitudinile, obiceiurile, stilul de viață.

După Dever, aceşti factori se constituie în modelul epidemiologic al factorilor care determină
starea de sănătate (prezent în figura)

Măsurarea stării de sănătate

Măsurarea stării de sănătate se realizează cu ajutorul unor indicatori, cei mai
obişnuiţi fiind grupaţi astfel : (după D. Enăchescu, M.Marcu, 1997 ) :
A. Indicatori de nivel (ca rezultat al acţiunii factorilor care influenţează starea de
sănătate)
1. Demografici: natalitate, fertilitate, mortalitate
- de frecvenţă
- probabilităţi, riscuri
2. Morbiditate :
clasici
consecinţe ale bolii (deficienţe senzoriale, somatice sau psihice, incapacitate, invaliditate)
gravitate
combinaţi
3. Globali ai sănătăţii:
- bazaţi pe incapacitatea funcţională
- bazaţi pe perceperea sănătăţii/bolii
B. Indicatori de factori :
biologici
mediu
comportamente
servicii de sănătate ( disponibilitate, utilizare)
C. Complecşi
Sanatatea publica este o parte din sistemul global de sanatate si cuprinde mai multe
domenii principale cum sunt demografia, epidemiologia, dreptul medical, etica si deontologia
medicala. Este nevoie de o corelare pemanenta a datelor demografice, a indicatorilor de
morbiditate si de dezvoltare fizico-psihica cu factorii complecsi ai mediului ambiant, fie naturali
fie sociali precum si cu a datelor de eficienta a activitatii medicale pentru a cunoaste starea de
sanatate a populatiei.

3. Noțiunea, principii și domenii Sănătății Publice și Sănătății Orale în

Republica Moldova.
Sănătatea Publică reprezintă un sistem bazat pe cunoștințe, deprinderi, atitudini, abilități și
responsabilități a unei populații orientate spre menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate.
Obiectul de studiu al sănătății publice îl constituie grupurile umane

Sarcinile principale ale sănătății publice sunt:

• Creșterea speranței de viață sănătoasă pentru populație;
• Prevenirea deceselor evitabile sau premature;
• Îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele cu boli cronice pe termen
lung sau disfuncții.
• Ameliorarea stării de sănătate prin intermediul prevenirii;
• Reducerea disconfortului;
• Reducerea incapacității de muncă temporare și stabile;
• Reducerea îmbolnăvirilor.
•
Domeniile Sănătății publice sunt:

-Epidemiologia
-Morbiditatea populației
-Expertiza medicală a vitalității
-Sănătatea și patologia familiei
-Educația pentru sănătate
-Reabilitarea medico-socială și profesională. Planificarea familiei
-Problemele medico-sociale ale umanității

La baza organizării sănătății stau următoarele principii:

1. Caracterul de stat planificat și unitar al ocrotirii sănătății;
2. Accesibilitatea, teritorializarea asistenței medicale;
3. Aplicarea profilaxiei în promovarea, apărarea și refacerea sănătății și capacității de muncă;
4. Participarea populației la ocrotirea sănătății:
5. Argumentarea măsurilor de ocrotire a sănătății pe baze științifice.

Sănătatea orală-stare eliberată de dureri cronice în regiunea bucală și facială,de existența

leziunilor orale,defecte orale congenitale,cancere orale,boli paradontale,carii,pierderea unităților
dentare,alte afecțiuni ale cavității bucale.Include capacitatea de a
vorbi,zîmbi,mirosi,gusta,atinge,mesteca ,înghiți,exprima emoții prin intermediul mușchilor
faciali cu încredere și fără durere,discomfort sau boli cranio faciale complexe.
Afecțiunile orale repezinta o problema majora în sănătate publică,avînd un cost social și
economic considerabil.
Maladiile orto-dentale neglijate și netratate la timp pot fi punct de plecare a unor patologii grave
de sanatate pentru întreg organism.Microorganismele cum ar fi streptococci,Helicobacter pylori
prezente în abundență la nivelul cav bucale în cazul inflamațiilor pot ajunge în fluxul sangvin și
provoca:tromboza,accident vascular celebral,meningita cronica, abces cerebral.
Factorii de risc:
-igiena orala deficitara și lipsa vizitelor regulate la medicul stomatolog se asociaza cu afectiuni
gingivale si paradontale.
-dieta bogata în zahar și grasimi și saraca în vitamine,fibre,minerale esențiale se asociaza cu carii
dentare și pierderea prematură a dinților.
-fumatul este implicat în numeroase afecțiuni incluzînd cancerul oro-faringian,afecțiuni
periodontale si a altor tsuturi din cavitatea bucală.
-alcoolismul este un factor de risc major pentru numeroase problem sociale
-nefolosirea echipamentelor de protective adecvata în timpul practicării anumitor
sporturi,utilizarii vehicolelor cu motor poate fi cauza multor traumatisme faciale.

4. Demografia aplicată în Sănătate publică. Scopul, obiectivele şi compartimentele

demografiei medico-sociale. Sursa datelor şi circuitul informației demografice
Demografia -Știință care, prin metode cantitative, studiază fenomene și procese privitoare la
numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei pe
grupe de vârstă, de sexe etc.
Obiectul de studiu al demografiei este populatia, care poate fi studiata sub diferite
aspect:medical, social, economic, politic, juridic.
Populatia reprezinta o totalitate de oameni uniti prin unii factori comuni de convetuire.

Demografia are 2 compartimente:

Statica populaţiei - analizează populaţia sub raportul numărului, distribuţiei teritoriale,
structurii după diverse caracteristici demografice (gen, grupe de vârstă, starea civilă etc.) şi
socio-economice (ocupaţia, nivelul de instruire etc.)
• Numărul populaţiei
• Densitatea
• Distribuţia teritorială
• Structura populaţiei

Dinamica populaţiei (sau mişcarea populaţiei) abordează populaţia sub raportul schimbărilor
survenite în numărul şi structura populaţiei ca urmare a naşterilor, deceselor, căsătoriilor,
divorţurilor (mişcarea naturală) şi schimbărilor ale domiciliu stabil (mişcarea mecanică)

Scopul demografiei este de a studia populația umană,analiza desfășurată statica(transversală)-

starea populației la un moment dat ;
Longitudinală(dinamică)-evoluția populației,schimbarea
Sarcinile:
1.Studierea repartizarii teritoriale a unei populatii.
2.Analiza tendintelor si progreselor care au loc intr-o populatie in dependenta de conditiile
sociale
3.Studierea traditiilor
4.Studierea factorilor ecologici, economici care influienta dinamica asupra populatiei.

Sursa:
1. Sistemul informaţional curent
Deţine informaţii legate de naşteri, decese, căsătorii, divorţuri, plecările şi întrările într-un
anumit teritoriu
Date suplimentare asupra reproducerii populaţiei, respectiv a numărului de avorturi spontane sau
la cerere
2.recesamintul populatiei care caracterizeaza sub aspect statistic populatia;
3.statistica starii civile unde se inregistreaza toate evenimentele demografice;
4.sectiile de pasapoarte- evenimentul de schimb al domiciliului;
5.departamentul de migratie-deplasarea persoanelor dintr-o tara in alta.
6.Documete medicale purtătoare de informații:
• Certificatul medical constatator al naşterii
 • Certificatul medical constatator al decesului în perioada perinatală
• Certificatul medical constatator al decesului
7.Anchetele demografice
• Constituie modalităţi de a obţine date referitor la condiţionarea diverselor fenomene
demografice
• Pot fi efectuate pe colectivităţi generale, pe colectivităţi reprezentative din populaţie sau
pe loturi

Modul de culegerea a datelor

 Autoînregistrarea
 Culegerea informaţiilor prin interviu
Numărul populației poate fi :

 ÎNREGISTRAT
 CALCULAT
 PROIECTAT

5. Studiul medico-social al populației. Indicatorii demografici aplicate în

Sănătate publică.
Măsurarea stării de sănătate
Măsurarea stării de sănătate se realizează cu ajutorul unor indicatori, cei mai obişnuiţi
fiind grupaţi astfel : (după D. Enăchescu, M.Marcu, 1997 ) :
A. Indicatori de nivel (ca rezultat al acţiunii factorilor care influenţează starea de
sănătate)
1. Demografici: natalitate, fertilitate, mortalitate
- de frecvenţă
- probabilităţi, riscuri
2. Morbiditate :
- clasici
- consecinţe ale bolii (deficienţe senzoriale, somatice sau psihice, incapacitate, invaliditate)
- gravitate
- combinaţi
3. Globali ai sănătăţii:
- bazaţi pe incapacitatea funcţională
- bazaţi pe perceperea sănătăţii/bolii
B. Indicatori de factori :
- biologici
- mediu
- comportamente
- servicii de sănătate ( disponibilitate, utilizare)
C. Complecşi
 Sanatatea publica este o parte din sistemul global de sanatate si cuprinde mai multe
domenii principale cum sunt demografia, epidemiologia, dreptul medical, etica si deontologia
medicala. Este nevoie de o corelare pemanenta a datelor demografice, a indicatorilor de
morbiditate si de dezvoltare fizico-psihica cu factorii complecsi ai mediului ambiant, fie naturali
fie sociali precum si cu a datelor de eficienta a activitatii medicale pentru a cunoaste starea de
sanatate a populatiei.

6. Structura populaţiei. Criteriile de structurare.

1. Statistica demografica- o disciplina stiintifica care studiaza nivelul si evolutia caracteristicilor
cantitative intr-o populatie cum ar fi: numarul populatiei, distributia spatiala a populatiei, structura
populatiei, pentru determinarea cauzelor si circumstantelor care le influenteaza cu stabilirea
implicatiilor lor.

Statistica demografica se ocupa cu obtinerea, analiza si sinteza informatiilor privind evenimentele,

fenomenul din interiorul unei populatii in structura si dinamica lor.
 Evenimentul demografic reprezinta aparitia unui caz individual de nastere, de deces, de
casatorie sau divort.
 Fenomenul demografic reprezinta frecvenţa apariţiei unor evenimente demografice într-o
populaţie şi într- o perioadă de timp
 Natalitatea
 Mortinatalitatea
 Mortalitatea
 Nupţialitatea
 Divorţialitatea
Criteriile de structurare a populatiei:
Populatia se structureaza in dependenta de sex, varsta, locul de trai, profesie si altele.

Indicatorii aprecierii populatiei dupa sex:

 Indicatorul feminitatii este numarul total de femei/ numarul total de locuitori * 100%
 Indicatorul masculinitatii este numarul total de barbati / numarul total de locuitori * 100%
 Raportul dintre barbati si femei

3 grupe de varsta:

 De la 0- 18 ani
 18- 65 ani
 Mai invarsta de 65 ani
Dupa locul de trai a populatiei:

 Populatia urbana, se calculeaza: numarul de populatii urbane/ numarul total de populatii * 100%
 Populatia rurala, numarul de populatii rurale/ numarul total de populatii * 100%

Se cunosc alte tipuri de populatii:

Locala, care are domiciliul legal
 Stabila, populatia legal si populatia ce locuieste de numar de luni intr-o localitate (elevii si studentii
veniti la studii)
 Populatii de tip deschis, afectata de migratia externa
  Populatii de tip inchis , neafectata de migratia externa

In dependenta de profesii si ocupatii se deosebeste:

 Populatia activa, ocupata sau incadrata in campul muncii

 Popul neocupata sau persoanele neincadrate in campul muncii
 Populatia inactiva este populatia varstei pensionare si invalizii
B. Statistica starii civile (deces, divort, )
C. Departamente de migratie, concretizarea starii mecanice
D. Starea de pasaport.

7. Fenomenul îmbătrânirii populației. Muncă demnă pentru toate

vârstele.
Îmbătrînirea populaţiei reprezintă un fenomen global ireversibil, legat în mod direct de
aspectele cotidiene ale vieţii umane şi vizează problemele de care depinde pros-peritatea
economică, investiţiile şi cheltuielile, piaţa forţei de muncă, sistemele de sănătate,
învăţămînt, impozitarea şi transferul proprietăţii altei generaţii. Acest proces influ-enţează şi
asupra structurii morbidităţii, a ratei mortalităţii populaţiei, componenţei familiilor, condiţiilor
de viaţă etc.

Acest fenomen demografic se datoreaza modificarilor inregistrate de evolutia principalilor

indicatori ai miscarii naturale a populatiei –natalitatea si mortalitatea – caracterizati printr-o tendinta
constanta de scadere a natalitaii si fertilitatii, si prin scaderea moratalitaii generale, fenomen cunoscut
ca ,,tranzitie demografica’’.Considerata initial ca un fenomen specific tarilor inalt dezvoltate ,
imbatrinire demografica tinde sa devina o problema si a tarilor in curs de dezvoltare.Fenomenul
imbatrinirii demografice se evalueaza cantitativ prin proportia populatiei de 60 de ani si pestein(%), din
totalul populatiei. Se manifesta o corelatie directa intre nivelul indicilor de imbatrinire demografica si
nivelul dezvoltarii social-economice .Astfel in tarile in curs de dezvoltare se observa niveluri scazute ale
imbatrinirii populatiei,ponderea populatiei virstnice fiind in general sub 5%, in timp ce tarile dezvoltate
inregistreaza indici de imbatrinire demografica de peste 15%.

Populaţia se consideră „tînără” atunci când persoane-le în vîrsta de 60 ani şi peste

constituie mai puţin de 8%. Dacă ele constituie 8-12% - este „perioada de preîmbă-trînire”,
dacă 12% şi mai mult – de îmbătrînire demografi-că. Nivelul de îmbătrînire al populaţiei
unei anumite ţări se determină în felul următor: 12-14% - nivel mediu, 16-18% nivel înalt,
18% şi mai mult nivel foarte înalt. În Republica Moldova la populaţia aptă de muncă se
referă bărbaţii în vîrsta de 16-61 ani şi femeile în vîrstă de 16-56 ani. Persoanele care
depăşesc vârsta limită de pensionare sunt considerate persoane vîrstnice.

Cum se produce îmbătrînirea populaţiei? În prima eta-pă a ”tranziţiei demografice”

are loc întinerirea structurii de vîrstă a populaţiei ca rezultat al creşterii ponderii copiilor
în urma reducerii esenţiale a mortalităţii în rîndurile aces-tora. Etapa a doua începe
după o perioadă de lungă du-rată de scădere a natalităţii şi mortalităţii. Drept rezultat,
greutatea specifică a copiilor în numărul total al populaţiei începe să scadă, iar
ponderea populaţiei în vîrstă aptă de muncă să crească. Deşi natalitatea se reduce
continuu, nivelul ei rămîne destul de înalt, ceea ce provoacă majo-rarea vertiginoasă a
 numărului populaţiei. Etapa a treia a tranziţiei demografice se caracterizea-ză prin
îmbătrînirea rapidă a populaţiei şi reducerea con-tingentului populaţiei în vîrstă aptă de
muncă, ceea ce are implicaţii importante în plan politic, economic şi cultural.

In Republica Moldova structura populaţiei pe grupe mari de vârstă se caracterizează prin

ponderea populaţiei sub vârsta aptă de muncă de 17,0 la sută, în vârsta aptă de muncă
– 64,5 la sută, peste vârsta aptă de muncă – 18,5 la sută. Până la vârsta de 45 de ani
preponderentă este populația de sex masculin, iar de la vârsta 45 de ani și peste
femeile sunt majoritate. Coeficientul îmbătrânirii populaţiei (numărul persoanelor în
vârstă de 60 ani şi peste la 100 locuitori) a constituit 17,2%. Aproximativ 17,1% din
populaţia rurală a depăşit vârsta de 60 ani şi peste, în totalul populaţiei feminine din
mediul rural ponderea femeilor vârstnice fiind de 20,1%.
Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% (1 843,5 mii persoane) –
femei şi 48,1% (1 707,4 mii persoane) – bărbaţi.

8. Mișcarea naturală a populației. Indicatorii demografici. Fenomenul de

migrația a populației. Indicatorii demografici.
Miscarea naturala a populatiei reprezinta schimbarea numarului de populatie dintr-un teritoriu
dat intr-o perioada concreta de timp ca rezultat al interactiunii fenomenelor de natalitate si
mortalitate.
Miscarea naturala a populatiei se caracterizeaza prin 2 grupe de fenomene esentiale:
- Fenomenul de casatorie (nuptialitate)
- Fenomenul de divortalitate
- Fenomenul de natalitate este fenomenul demografic al aparitiei nascutilor vii intr-o populatie si
intr-o perioada concreta de timp.
Se cunosc:
- Indicele de reproducere brut (este numarul de fetite nascute vii de o femeie in decursul perioadei
fertile)
- Indicele de reproducere net (este numarul de fetite nascute vii care au supravietuit varsta mamei la
care au nascut-o)

Mortalitatea este totalitatea de decese inregistrate in populatie dintr-un teritoriu dat intr-o perioada de timp
concreta.
Indicicele mortalitatii generale este numarul de decese inregistrate in teritoriu intr-o perioada de timp/
numarul mediu de populatie * 1000
Mortalitatea infantila este numarul de decese inregistrate intr-o perioada de timp a copiilor cu varsta
pana la un an/ un teritoriu dat
Raportat la nr de copii nascuti in perioada respectiva * 1000
Mortalitatea materna reprezinta numarul de decese a femeilor gravide ca rezultat a complicatiilor in
timpul sarcinii, nasterii sau in perioada lauziei (pe 42 de zile dupa nastere).
Indicele mortalitatii materne reprezinta numarul de decese a mamelor/ la numarul de copii nascuti vii *
1000
Sporul natural al este diferenta dintre indicii natalitii si indicii mortalitatii generale raportat la numarul
de populatii * 1000

 Miscarea mecanica sau migratia reprezinta deplasarea unui numar de populatie dintr-un teritoriu in
altul.
Se cunoaste:
- Migratie interna(deplasarea populatiei in interiorul teritoriului respectiv). Migratia interna
poate fi cu schimbarea sau fara schimbarea domiciliului legal
- Migratie externa (deplasarea populatiei in afara teritoriului)
Dupa criteriul teritorial:
- Migratia intercontinentala
- Migratia extrastatala
- Migratia intrastatala
In dependenta de durata de timp se cunosate:
- Migratie permanenta cu schimbarea locului de trai
- Migratia pe un timp determinat sau migartia periodica (deplasarea populatiei pana la 5 ani dintr-un
teritoriu in altul)
- Migratia sezoniera (participarea in campul de lucru sezonier)
- Migartia pendulatorie sau de naveta consta in deplasarea populatiei dintr-un tertoriu in alt teritoriu la
munca cu intoarcerea seara acasa
Se cunosc urmatorii indicatori ai migratiei:

 Indicele migratiei brute reprezinta suma persoanelor sosite si suma persoanelor emigrate.
Sporul este indicii migratiei brute/ numarul de populatii *10000
 Indicele migratiei net este diferenta dintre persoane sosite si numarul de persoane emigrate.
Sporul este indicele migratiei net/ numarul total de populatii * 10000
 Soldul populational diferenta dintre primii 2 indici

9. Speranţa de viaţă la naştere. Îmbătrânirea populației. Caracteristica şi

importanţa lor.
Speranţa de viaţă la naştere, cunoscută şi ca durata medie a vieţii, reprezintă numărul mediu de ani
pe care îi are de trăit un nou născut dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste
din perioada de referinţă. Indicator sintetic al stării de sănătate a populaţiei a fost elaborat pe
baza datelor privind numărul populaţiei, precum şi a deceselor pe ani de naştere şi vârste, din
perioada de referinţă. În RM bărbați - 67,5 ani; femei - 74,9 ani;

Imbatrinirea populatiei - fenomen demografic ce se datoreaza modificarilor inregistrate de

evolutia principalilor indicatori ai miscarii naturale a populatiei -natalitatea si mortalitatea-
caracterizati printr-o tendinta constanta de scadere a natalitatii si fertilitatii, pe de o parte, si prin
scaderea mortalitatii generale (mai ales a acelei infantile, a copiilor si adultilor tineri) pe de alta
parte, fenomen cunoscut sub denumirea de ,,tranzitie demografica’’. Fenomenul imbatrinirii
demografice se evalueaza cantitativ prin proportia populatiei de 60 ani si peste (%) din totalul
populatiei. Se manifesta o corelatie directa intre nivelul indicatorilor de imbatrinire demografica
si nivelul dezvoltarii social-economice. Astfel, in tarile in curs de dezvoltare, se observa niveluri
scazute ale imbatrinirii, ponderea persoanelor virstnice fiind in general sub 5%, in timp ce tarile
dezvoltate inregistreaza indici de imbatrinire peste 15%.
In RM-13,2%.
 Durata vietii este, de obicei, mai scazuta la bărbați, ca urmare a ,,supramortalitatii
masculine’’, fenomen care se manifesta la toate virstele. Din aceasta cauza, diferenta dintre
durata medie a vietii la cele doua sexe ajunge la 9 ani. In RM-7,4 ani.
Importanta:
-Consecintele imbatrinirii populatiei pe planul proiectiei sociale si al asistentei medicale
persoanelor virstnice, care reprezinta cel mai inalt grup de populatie ca adresabilitate;
-Morbiditatea persoanelor virstnice , dominata de bolile cronice si degenerative, generiaza
probleme noi si dificile;
-Sanatatea si capacitatea functionala a virsticilor, difera in raport cu virsta acestora, fiind unul
dintre obiectivele majore ale politicii sociale si sanitare;
-Supraadaugarea consecintelor invalidante ale bolilor cronice la limitarile fiziologice datorita
virstei inaintate determina scaderia capacitatii de munca si a posibilitatii autodeservirii
batrinului, generind numeroase si complicate probleme de natura sociala ca: nevoie de ingrijire
medicala, de intretinere materiala, de ingrijire personala etc.
Coeficient de îmbătrânire: (pers peste 60 ani/P medie)*100

10. Clasificarea internatională a maladiilor.Criterii

CIM este o oportunitate de unificare a terminologiei diagnostice pentru a asigura posibilitatea
colaborarii si compararii realizarilor dintre diferite state si tari. Prima CIM a fost aprobata in
1960 care ulterior sa fie revazuta la fiecare 10 ani si sa suporte schimbari in dependenta de
progresul medico-stiintific.
CIM este o clasificare alfa-numericadin 25 litere a alfabetului din cele 26 ( exceptie U), pentru
fiecare capitol se utilizeaza o litera, iar pt cele mari 2-3. Fiecare capitol contine 100 grupe de boli
din 3 caractere, fiecare grupa de 3 caractere se divide in 10 coduri.
I. Boli infectioase si parazitare.
II. Tumori
III. Bolile sistemului sanguine, hematopoietic si imun
IV. Bolile sist endocrine, nutritive, metabolism, imunitate
V. Tulburari mentale si de comportament
VI. Bolile SN
VII. Bolile ochiului si anexelor sale
VIII. Bolile urechii si apofiei matoide
IX. Bolile SCV
X. Bolile SR
XI. Bolile sist digestive
XII. Bolile pielii si tesutului cellular subcutanat
XIII. Bolile aparatului locomotor si tes conjunctiv
XIV. Bolile sist uro-genital
XV. Sarcina, nasterea si lauzia.
XVI. Afectiuni perinatale
XVII. Anomalii congenitale si malformatii cromozomiale
XVIII. Simptome clinice si alte manifestari neclasate
XIX. Traumatisme, intoxicatii si alte afectiuni exogene
XX. Cauze externe si interne ade morbiditate si mortalitate
 XXI. Factori influenti ai sanatatii, motivul de solicitare a serviciului de sanatate.

Criterii de clasificare:
1.etiologia
2.patogenia
3.localizarea
4.asocierea simptomelor comune (in graviditate si nastere)

11.Criteriile de selectare indicatorilor de masurare a morbiditatii. Obiectivele

studiului morbiditatii.Metodele de studiu a morbiditatii.
CRITERIILE PENTRU A CARACTERIZA BOLILE ÎN STUDIILE DE MORBIDITATE

• Prezenţa bolii

• Numărul de boli care se găsesc la populaţie

• Frecvenţa bolilor la un grup de populaţie

• Impactul asupra sănătăţii

• Impactul asupra societății

OBIECTIVELE:

• Controlul bolilor într-o populaţie

• Elaborarea şi implementarea măsurilor de prevenţie

• Planificarea îngrijirilor de sănătate

• Analiza factorilor socio-economici în relaţie cu starea sănătății unei populaţii umane

• Estimarea impactului economic a îmbolnăvirilor

• Evaluarea eficacităţii unor intervenţii din programele de sănătate

• Cercetarea etiologiei şi a tabloului clinic al bolii

• Comparații naţionale şi internaţionale

Metodele de studiu:

Metode clasice

 Adresabilitatea

 Control medical

 După cauze de deces

Metode noi

 Se practică studiile bazate pe eşantioane (chestionare)

12. Factorii de influienta asupra incidentei si prevalentei morbiditatii. Obiectivele studiului de
incidenta si sudiilor de prevalenta.

FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ NIVELUL INCIDENŢEI

• Modificarea stilului de viaţă

• Modificarea virulenţei factorilor risc

• Apariţia unor noi determinanţi

• Eficacitatea Programelor Naţionale

• Evoluţia temporară a bolii

• Metode noi de diagnostic

• Modificări în structura pe grupe de vârstă a populaţiei

• Modificări în clasificarea bolilor

• Migraţia de muncă

OBIECTIVELE STUDIILOR INCIDENŢEI

• Să explică etiologia bolii

• Să definească riscul pentru individ şi pentru grupurile de populaţie

• Să determină eficacitatea unei intervenţii (vaccinarea)

OBIECTIVELE STUDIILOR DE PREVALENŢĂ

• Să determine amploarea bolii în populaţie ("povara" bolii)

• Să sprijine stabilirea priorităţilor în serviciile de sănătate și în cercetare

• Să sprijine identificarea grupurilor dezavantajate şi intervenţiilor de sănătate ţintite

• Să furnizeze un rezultat care poate fi comparat într-o intervenţie, program, în evaluarea unui
sector

• Să furnizeze elemente pentru formularea ipotezelor etiologice și să constituie o bază

metodologică pentru alte studii

• Să ajute la determinarea necesităţii de resurse umane, financiare etc.

13. Factorii de influenta asupra nivelului adresabilitatii in institutiile medico-

sanitare

 Gradul de asigurare a institutiilor medicale cu medici

 Volumul si specializarea asistentei medicale
  Accesibilitatea la asistenta medicala specializata
 Atirnarea bolnavilor de propria sanatate
 Nivelul de pregatire statistica a personalului medical
 Dezvoltarea stiintelor medicale si practicii ocrotirii sanatatii in general
 Competenta de indeplinire a documentatiei medicale
 Nivelul de cultura generala si sanitara a pacientilor si personalului medical.

14. Modurile de efectuare a examenelor medicale si conditiile de realizare a

examenului medical profilactic.

 MODURILE:
Examenul medical are loc la 3 niveluri:
1. Nivelul 1: investigatii de laborator, instrumentale, functionale si tehnologic.
2. Nivelul 2: examinarea de catre medicii specialisti de profil ingust
3. Nivelul 3: examenele si investigatiile suplimentare, directionate in functie de profilul
patologiei presupuse depistate.

 CONDITIILE:
1. Sa reprezinte adevarul real
2. Sa fie examinat clar scopul
3. Evidentierea resurselor disponibile pentru efectuarea examenului
4. Stabilirea prioritatilor conform resurselor.

15. Unitatea de observatie si sursele de informatie a tipurilor de morbiditate.

In studiul morbiditatii observate este necesar de precizat unitatea de observare si aspectul morbiditatii,
care vor conduce la definirea metodei de abordare.

Unitatea de observare poate fi:

A. Imbolnavirea (cazul de imbolnavire)

B. Persoana bolnava

A. Studiul cazului de imbolnavire se efectueaza:

a. In functie de debut
i. Caz nou de imbolnavire (incidenta)
ii. Caz nou si vechi de imbolnavire (cazuri existente) (prevalenta)
b. In functie de gravitate:
i. Caz nou de imbolnavire care intrerupe temporar capacitatea de munca
(morbiditate cu ITM)
ii. Caz nou de imbolnavire care intrerupe definitiv capacitatea de munca
(morbiditate cu IP)
iii. Caz nou de imbolnavire care determina spitalizarea (morbiditate
spitalizata)
iv. Caz nou de imbolnavire care determina decesul (morbiditate specifica)
B. In studiul morbiditatii persoana bolnava poate fi:
a. Considerata la un moment dat (morbiditate individuala – pe contingent)
 b. Considerata longitudinal (morbiditate succesiva – in dinamica)
 Surse de date si informatii pentru morbiditatea observata:
o METODE CLASICE:
 Adresabilitatea
 Control medical
 Dupa cauze de deces
o METODE NOI
 Se practica studiile bazate pe esantioane (chestionare)

 ACUMULAREA DATELOR:

Datele pentru analiza morbiditatii sunt dificil de obtinut in comparatie cu datele pentru natalitate si
mortalitate;

Pentru morbiditatea spitalizata datele si informatiile se culeg mai usor datorita regulilor de internare,
transfer in alte institutii si externare.

Pentru bolile contagioase sistemul de culegere si inregistrare a cazurilor noi de imbolnavire functioneaza
efiecient si se pot obtine date de calitate, comparativ cu datele pentru bolile cronice.

16.Factorii de influenta asupra incidentii morbiditatii si asupra morbiditatii

cu incapacitate temporara de munca.
Factorii influenti:
1.conditiile sanitaro igienice
2.tehnologia organizarii procesului si securitatii muncii
3.componenta muncitorilor dupa virsta ,sex vechime munca
4analiza si calitatea asistentei medicale prestate populatiei Incidenta morbiditatii este( totalitatea
de maladii inregistrate prima data in viata / nr de populatie) * 10 000( rate de incidente)
Factorii asupra ratei de incidenta:
1.modul de viata
modificarile virulentei facorilor care au infl asupra aparitiei bolii
aparitia unor noi determinanti
4.modificarile in structura si de grup

17.Factorii de influenta asupra morbiditatii spitalicesti

1. factorii sociali

2.nr de paturi

3. aprovizionarea spitalelor cu medicamente si utilaj performant

4.personalului calificat

5.politica de sanatate

6. modalitati de cmunicare dintre boolnav si pacient

 18. Noțiunea de capacitate de muncă păstrată, principii de calculare. Principiile de
organizare a expertizei /determinării dizabilității și capacității de muncă în cadrul
consiliilor de profil.

Expertiza medicala a capacitatii de munca este o forma de asistenta

medico-sociala care evalueaza, prin metode si tehnici specifice, capacitatea de
munca a persoanelor cu diferite tulburari morfologice si functionale, in vederea
prestatiilor de asigurari sociale (medicina de asigurari sociale).
Demersurile specifice acestei activitati sunt centrate pe profilaxia invaliditatii si pe
recuperarea capacitatii de munca, cu finalitate in reinsertia socio-profesionala a
asiguratilor afectati prin boli sau accidente.

Particularitatile de ordin medical si socio-profesional care intervin frecvent in

evaluare fac uneori greu de aplicat standarde foarte precis definite. In acest sens,
medicului expert al asigurarilor sociale, care realizeaza evaluarea, i se permite o
anumita distantare fata de baremele stabilite, fara a incalca insa principiile si
spiritul acestora. In aceste situatii, se impune expunerea cu claritate a motivelor
care au condus la abordarea individualizata a cazului.

(1) Diagnosticul functional se bazeaza pe elemente clinice si pe rezultatele

investigatiilor de laborator. Exprima severitatea tulburarilor functionale si
mecanismele prin care acestea se produc. Permite evaluarea
restantului functional si a mecanismelor functionale care pot interveni
compensator.

(2) Deficienta functionala este consecinta unor tulburari morfologice sau

functionale variate (boli, accidente, anomalii genetice); este cuantificabila prin
evaluari clinice si functionale standard si se regaseste in formularea diagnosticului
functional. Se coreleaza cu incapacitatea adaptativa si cu gradul de invaliditate.

(3) Incapacitatea adaptativa este generata de tulburari morfologice si functionale

diverse si exprima limitele persoanei in efortul de a se adapta la mediul natural si
social. Se exprima procentual in cadrul unui sistem cuantificat din capacitatea
adaptativa normala.

(4) Capacitatea de munca se defineste prin posibilitatea desfasurarii unei activitati

organizate, prin care persoana isi asigura intretinerea sa si a familiei. Capacitatea
de munca se exprima ca un raport intre posibilitatile biologice individuale
(evaluate strict din punct de vedere medical) si solicitarea profesionala (ca element
medico-social). Este determinata de abilitatile fizice si intelectuale, determinate
genetic, si de nivelul
de integrare socio-profesionala, care tine de pregatire si de experienta.

19.Reabilitarea medico-sociala si profesionala

Reabilitarea medicosocilaa si profesionala - un complex de masuri medicale , profesionale si sociale,
pedagogice si juridice, care au scopul,de a restabili , de a recupera, de a reabilita, functiile dereglate ale
organismului , si a capacitatii de munca a bolnavilor si invalizilor.
Scopul reabilitarii :
Sanarea bolnavului si acordqrea asistentei, pt restabilirea functiilor dereglate , deprinderilor
profesionale , si dezvoltarea altor deprinderi.

Tipurile si sarcinile reabilitarii:

Adaptarea pacinetului la alocul precedent de munca, al face pe pacient membru activ al societatii,
readaptarea pacientului la un loc nou de munca, a preintimpina agravarea si cresterea gradului de
incapacitate de munca, scmbarea calificarii cu incorporarea pacientului inaceeasi intreprindere sau alt
loc de lucru.

Principiile organizatorici al reabilitarii:

- initierea cit mai precoce a tratamentului de recuperar
- carqcter continuu al reabilitarii
- individualizarea tratamentului
- carqcterul complex al masurilor de recuperare
- reintegrarea invalizilor in activitatea sociala utila

Etapele reabilitarii:
- intraspitaliceasca -
- baneosanitoriale - pt bolnavii ce au suportat infract sau insult
- de ambulator - conditii de ambulator
- industriala si de productie

Aspectele reabilitarii :
- medical - include masurile calitative si eficient in plan de diagnost ,de tratament si profilaxie, pt
combaterea recidivilor maladiilor sau traumelor, care se sondeaza cu incapacitate de munca , folosind
metodlee de fizioterapie, cultura fizica medicala, mecanoterapia si altele.
- psihologic - consta in intensificarea procesului de adaptqre psihologica a persoanei traumatesau
bolnave, la o noua situatie creata de maladia sau trauma respectiva cu tratarea diferitor dereglari
spihologcie
- economic - srudiere cheltuielilor sociale, si a efectului ecenomoci, ce pate fi obtinut in urma aplicarii
diverselor metode si forme de reabilitare medicala,
- profesional - include recuperarea capacitatii de munca, profilaxia minimizarii capacitatii de munca
sau a piederii ei .
- social - include aprcierea influenti factorilor sociali asupra deavoltarii si decurgerii bolii si asupra
eficacitqtii masurilor de reabilitare.

20.Sisteme de sanatate din lume caracteristici generale

Sistemele de sănătate publica prezintă un ansamblu de subsisteme, care interacționează între ele in
direcția obținerii unui obiectiv comun de asigurare a populației cu servicii medicale.
Un sistem de sănătate publica are următoarele caracteristici:
1. Sistemul in ansamblu prezintă mai multe calități pozitive decât suma calitatilor subsistemelor sale;
2. Circulația informației in cadrul unui sistem bine organizat este mult mai rapida și usurata;
3. Gradul de independența fata de mediul înconjurator este mult mai mare;
4. Managementul unui sistem este mai eficient decât al fiecărui subsistem aparte.

Se cunosc 5 modele de organizare a sistemului de sănătate publica:

 Sistemul Beveridge(sistemul național de sănătate) - acest model este caracteristic Marii
Britanii, este întîlnit in Suedia, Danemarca, Norvegia etc. ; bazat pe finanțare centrală; sursa de
finanțare este statul prin impozite, prin taxe cu destinații speciale; fondurile sunt colectate din
bugetul statului, apoi sunt alocate sectorului de sănătate. Acoperirea populației este generală.
Persoanele contribuie prin impozite, taxe in funcție de venit.
 Sistemul național de asigurare medicală (Modelul Douglas) prin intermediul statului, e
caracteristic pentru Canada, Australia. Sursele de finanțare - fiscale, finanțarea in comun de
către guvernele federale și provinciale. Sunt Administate de către autoritățile provinciale.
 . Sistemul național Semasco (a fost format in baza sistemului Beveridge) . A fost in URSS,
acest sistem e finanțat de la bugetul de stat , controlat de stat prin sistemul de planificare; statul
are monopol asupra serviciilor. Personalul medical este in întregime salariat, accesul la
serviciu e general , nu exista sector privat.
 Sistemul de securitate socială (modelul Bismark) - este prezent in tari precum Germania,
Japonia, Franța, Austria etc. Sursa de finanțare: contribuții obligatorii fiscale vărsate in
fondurile de asigurare medicală prin intermediul Securității sociale.
 Sistemul mixt-privat/- public(SUA, America latina , Asia, țările africane)- asigurarea medicală
prată prin intermediul asigurării medicale la locul de munca sau publice in cadrul Securității
sociale pentru grupuri populaționale specifice

21. Tipurile de asigurari medicale si caracteristica acestora

1. In baza volumului de risc se cunosc:
1.1. Asigurari in caz de deces
1.2. Asigurari in caz de invaliditate
1.3. Asigurarile cheltuielilor medicale
2. In baza numarului persoanelor asigurate
2.1. Individuale
2.2. Familiale
2.3. Colective
3. In baza perioadei de asigurare
3.1. Asigurari de durata scurta (<1 an)
3.2. Asigurari de durata medie (1-5 ani)
3.3. Asigurari de durata lunga (6-15 ani)
3.4. Asigurari pe toata viata
4. In baza formelor de achitare a platilor:
4.1. Asigurari cu achitare integrala
4.2. Asigurari cu achitare in forma de renta
5. In baza formei de achitare a primelor de asigurare:
5.1. Unica
5.2. Lunara
5.3. Anuala
6. In baza efectului legii:
6.1. Obligatorii
6.2. Facultative
7. Dupa principiul teritorial:
7.1. Asigurari pentru toata populatia tarii
 7.2. Asigurari pentru un anumit teritoriu
7.3. Asigurari internationale.

22.Prioritatile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala

Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se organizează şi funcţionează avînd la bază
următoarele principii: 
    a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul asigurării obligatorii de
asistenţă medicală bazat pe aceleaşi norme de drept; 
    b) principiul egalităţii, potrivit căruia tuturor participanţilor la sistemul de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală (plătitori de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prestatori de servicii
medicale şi beneficiari de asistenţă medicală) li se asigură un tratament nediscriminatoriu în ceea ce
priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege; 
    c) principiul solidarităţii, potrivit căruia plătitorii primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală achită contribuţiile respective în funcţie de venit, iar persoanele asigurate beneficiază de
asistenţă medicală în funcţie de necesităţi;
    d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a
participa la sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, iar drepturile de asigurări medicale se
exercită corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
    e) principiul contributivităţii, potrivit căruia fondurile de asigurări medicale se constituie pe baza
primelor de asigurare achitate de către plătitorii stabiliţi de legislaţie;
    f) principiul repartiţiei, potrivit căruia fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală realizate
se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală,
conform legii; 
    g) principiul autonomiei, potrivit căruia sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se
administrează de sine stătător, în baza legii, iar prestatorii de servicii medicale care acordă asistenţă
medicală în sistemul respectiv activează pe principii de autofinanţare şi nonprofit.

23.Managementul AsistenţăMedicalăPrimară în Republica Moldova.Indicatorii de baza a activitatii

si documentatia.
Consiliul Raional
Centrul medicilor de familie Centrul de sanatate

Centrul de sanatate Oficiul medicilor de familie

Oficiul medicilor de familie Oficiul de sanatate

oficiul de sanatate

Consiliul Municipal

Asociatia medicala teritoriala Centrul de sanatate

Centrul medicilor de familie Oficiul medicilor de familie

Indicatoricantitativi:
1. Numarul de bolnavideserviti la domiciliu ( vizite active siprinchemari)
2. Nr de viziteeliberate la CMF (primare, repetate)
3.Nr bolnavitrimisi la stationar de zi, spitalizari in mod programatsi de urgenta
4.Nr de bolnaviaflati la evidentamedicalasisupraveghere, inclusivcopii, adolescenti,
femeigravide, invalizisiparticipanti la diferiterazboaie, conflictemilitare
Indicatoricalitativi:
1. Natalitate
2. Mortalitategenerala, inclusiv in virstaapta de munca, infantila, perinatala, materna
3. Sporul natural al populatiei
4. Morbiditateageneralasicomplicatiilece pot apareapeparcursulanului la urmatoarelegrupuri de
bolnaviaflati sub supraveghereamedicala:
-La grupul de bolnavi cu maladii cardio vasculare: infarct miocardic, accidentecerebrovasculare
- la grupul de bolnavi cu maladii gastro enterologice: hemoragii gastro intestinale,
perforatiaulceruluistomacal, penetratiaulceruluistomacal, stenozareaulcerului , malignizarea,
ulcerulduadenal, cirozeihepatice.
- la grupul de bolnavi cu maladii ale sistemului respirator: Astmbronsic, abcespulm,
hemoragiipulm, TBC, tumori.
- cazuridepistate in cazuriavansat a : procesecanceroase, TBC, DZ, glaucom
5. Inpediatrie : cotacopiilor sub un an alimentati natural, indicelesanatatiicopiilorprimul an de
viata, pondereacopiilor de virstafragida in grup de riscsistructuraei.
6. Obstreticagenicologie: evidentagravidelorpina la 12 saptamini de sarcina,
pondereanasterilorinainte de termen, planificarefamiliala
7. Indiciicuprinderiiprinmetodeimunoprofilaxie a contingentelor respective de populatie.
Indicatoriiperformantei:
1. Promovareasanatatiicuprindestrategiilebazatepepopulatiisiaxatepefactori de
riscmajoriaimaladiilor , in principal prineforturile de a modificacomportamentulprivindsanatatea.
In subgrupa de
indicatoripentrupromovareasanatatiiestereprezentatindicatorulpentrumonitorizareaprecoce a
gravidelor. Un alt aspect al promovariisanatatiiesteconsumulexcesiv de alcoolsifumatul.
2. Profilaxiaabordeazaserviciileorganizateaxatepepopulatia in domeniiprecumvaccinarea,
screeningulsiasistenta prenatal. Subgrupul de indicatoripentruprofilaxieestereprezentatprin:
----profilaxiaanemiei la gravide
- screeningulpentruanemie al gravidelor
-monitorizareadesvoltarii intrauterine a fatului
- malformatiicongenitale
-screeningulcancerul de col uterin
-screeningulcanceruluimamar
-depistarea HTA
- depistarea DZ
-controlulcontactilor in focare de TBC
3.Diagnosticul sitratamentul include activitatile de diagnostic siterapeutice considerate ca fiind
prima linie de asistentamedicala. Este reprezentatprin:
-managmentul HTA
-depistarea TBC
-tratamentul TBC
-abandonultratamentul TBC
Medicul de familieesteobligatsaintocmeasca un sir de formularenoi care au
dreptscopformareabazelor de date medico-
socialecevorreflectastareasanatatiiipopulatieidupavirsta, sex, siprezentamaladiilorcronice,
pentrudeterminareaprioritatilor in activitateasacotidianasiperspectivamai ales in
conditiileasigurariimedicaleobligatorii.
documente de baza:
- Formularulnr 025/e ,, fisamedicala a bolnavului de ambulatoriu,,
-formularul 075/e ,, registrumedicului de familieprivindevidentagravidelor,,
- formularulnr 166/e ,, registru de evidenta a stariisanatatiipopulatiei ( date generale ),,
- formularul 166-1/e ,, registru de evidenta a stariisanatatiipopulatiei ( bolicronice ),,
- formularul 166-2/e ,, registru de evidenta a stariisanatatiipopulatiei ( femei),,
- Formularul 166-3/e ,, registru de evidenta sanatatii populatiei ( copii)’’

24.Managementul de AsistentaMedicalaUrgentaPrespitaliceasca.Indicatorii de baza a activitatii

Asistentamedicala de urgenta la etapaprespital se acordapopulatiei din teritoriul de deeservire in regim

nonstop de catreSErviciul \asistentaMedicalaUrgenta care include: Statia de
asistentamedicalaurgentasisubdiviziunile sale-Substatiile Amu sipuncteleAmu,departamenteleMedicina
de Urgentasiunitatile de primireurgenta,asigurandu-se astfeldrepturilecetatenilor la
asistentameedicalaurgenta in conformitate cu Articolul 36 al constitutiei rep md.

Pentruaasiguraoperativitateadeserviriiurgentelor medico-
chirurgicalestructuraorganizatorica a serviciului AMU in republicaprevedeacoperireageografica a
populatiei in raza de 25km cu subdiviziuni a serviciuluiprespitalicesc AMU. Numarul de
substatiisipuncte AMU, teritoriilesi nr popultiei de deservire se stabilesc de MS a RM in
corespundere cu legislatiasinormativele in vigoare. In component statiilorsuntorganizateechipe
AMU al carornumarestestabilit din normativul 0.8 echipe-turasi cu unitati de transport
specializat 1autosanitara la 10 mii loc. Solicitareaserviciului de urgenta se efectuiaza la numarul
de telefonunicpetara 903. Serviciul AMU asiguratimpul de alarmare sub 90sec, timpul de
ajungere la caz 10 minute in centrele municipal, orasesi sub 15 min in localitatilerurale. Serviciul
AMU nu deservestesolicitarineintemeiate, nu elibereaza certificate vizindincapacitatea de munca,
nu efectuiazastarii de ebrietate, sautoxicomanie, nu efectuiazaexpertiza medico-legalasi nu
elibereazaniciun el de certificate in scris, nu efectuiaza consultative sitratamentprogramat, nu
deservestesolicitarilepentruconstatareacazurilor de decessi nu asiguratransportareacadavrelor
medico-legale.
Indiciiactivitatiiserviciului de asistentamedicalaurgenta:
1)Indicele de asigurare cu personal medical(medici,personalmediu):
=Nr de medici/Nr populatiei x 10000;
2)Indicele de asigurare cu transport sanitar:
=Nr de unitati de transport sanitar/Nr de locuitorideserviti x 10000;
3)Indicele de asigurare a populatiei cu echipe de AMU:
=Nr de echipe AMU ptacoperireatutelor de 24h/Nr de locuitorideserviti x 10000;
4)Cotaechipelor de AMU specializate (%):
=Nr echipelor AMU specializate/Nr total de echipe AMU x 10000;
5)Indiceleasigurariipopulatiei cu locuri de dispeceripentrureceptionareaapelurilor de la populatie:
=Nr de locuripentrureceptionareaapelurilor/Nr de locuitorideserviti x 10000;
6)Indiceleincidenteiapelurilorpopulatiei la asistentamedicala de urgenta:
=Nr solicitarilorindeplinite de echipele AMU/Nr mediuanual de populatiedeservita x 100;
7)Indicele de incidenta a solicitarilorindeplinite:
=Nr apelurilorinregistrate in dispeceratul 903/Nr mediuanual de populatiedeservita x 1000;
Indicele de incidenta se determina in
mediepetara,statie,precumsidupaprofil:pediatrie,cardiologie,neurologie,psihiatrie,traumesiotravir
ietc.Sedetermina ,de asemenia,indicele de incidenta in mediepean,trimestrusisemestru.

8)Indicelesolicitarilorneargumentate:
=Nr sol. Neargumentate din componentareteleiteritoriale/Nr total de sol. Indeplinite x 100;

9)Indicele de profilitate a echipelorspecializate

=Nr de solicitari de profilindeplinite/Nr total de sol indeplinite de echipele de profil x 100;
10)Indiceleletalitatii la etapa de prespital in total,pegrupe de
virste,peunitatinosologicesigrupenosologice:
=Nr de decedati de infarct Ac de miocard/Nr total de bolnavi cu infarct Ac de
miocarddeserviti x 100;
11)Indicele de coincidenta a diagnosticuluistabilit de serviciul AMU cu cel de spital:
=Nr de cazuri de coincidenta a diagnosticului/Nr total de bolnavitransportati in spital x 100;
12)Indicele de divergenta a diagnosticuluistabilit de serviciul AMU cu cel de spital:
=Nr de cazuri de divergenta a diagnosticului/Nr total de bolnavitransportati in spital x 100.
Documentația de evidență: formularul 114/e în care sunt stipulate detaliilechemării,
stăriipacientuluișidiagnosticulprezumtiv.
25.Managementul de AsistentaMedicalaSpecializata de Ambulator,inclusivestomatologica.Indicatorii
de baza a activitatiisidocumentatia.

Asistențamedicalăspecializată de Ambulator include: 1) asistențamedicilorspecialiști de profil 2)

asistențamedicalăstomatologicăAsistențamedicalăstomatologică se împarteîn: 1)
asistențastomatologicăprestatăîninstituțiilemedicosanitare din mun.
ChișinăușiÎntreprindereaMunicipalăCentrulStomatologic Municipal Chișinău 2)
asistențastomatologicăprestatăîninstituțiile medico-sanitare din mun. Bălţi, raionale, din UTA
GăgăuziaşiÎntreprinderileMunicipale Centre StomatologiceRaionale. 24 Metodele de plată a
asistențeimedicalespecializate de Ambulatorsunt: 1) Pentruasistențamedicilorspecialiști de profil: - „per
capita” - „per caztratat” - „per vizita” - „buget global” - „per serviciu” - „plataretrospectivă per
serviciuînlimitelebugetuluicontractat”. 2) Pentruasistențamedicalăstomatologicăprestatăîninstituțiile
medico-sanitare din mun. ChișinăușiÎntreprindereaMunicipalăCentrulStomatologic Municipal Chișinău: -
„per capita” - „buget global” 3) Pentruasistențamedicalăstomatologicăprestatăîninstituțiile medico-
sanitare din mun. Bălţi, raionale, UTA GăgăuziaşiÎntreprinderileMunicipale Centre
StomatologiceRaionale: - „per capita” 25 La estimareavolumului contractual de
serviciimedicaleîncadrulasistențeimedicalespecializate de ambulatorva fi luatîncalculnumărul de
persoaneasigurate identic
celorînregistrateîninstituțiilemedicosanitarecepresteazăasistențămedicalăprimară situate înteritoriul de
deservire a instituției de asistențămedicalăspecializată de ambulator.

'ininstitutiilemedicaleraionaleșimunicipale, se acorda conform

principiuluiteritorial/zonal (pentruzonele, stabilite conform actelor normative 'in vigoare) 'in
bazabiletului de trimitere (formular 027 /e) emis de medicul de familie 'in cazurile 'in care
pacientulnecesitaasistentamedicala, 'insalipsescstarilementionate la lit. b) aprezentuluipunct.

a) Duratamedie de spitalizare a bolnavului la pat:

Nr zile pat/Nr paciențiexternați,decedați;
b) Rulaj pat:
 Nr bolnaviiinternați/Nr paturimediuanuale;
c) Duratămedie de utilizare a păruluiîn an:
Nr zile pat/Nr paturi mediu anuale;
d) Letalitatea spitalicească:
(Nr bolnavii decedați în staționar/Nr bolnavi externați, decedați)*100;
e) Duratămedie de inactivitate a patului:
365-Nr mediu de zile pat exploatatîn an/Rulaj pat;
f) Ponderealocuitorilorrurali:
(Nr locuitoriruraliinternați/Nr total internați)*100;
g) Durată mediere de tratare:
Nr zile-pat spitalizare/Nr bolnavi externați;
h) Durata medie de tratare după unele maladii:
Nr zile-pat spitalizare cu maladia dată/Nr bolnavii externați cu maladia dată;
i) Letalitateaspitaliceascădupăunelemaladii:
(Nr decedați cu maladiadată/Nr externați+decedați cu maladiadată)*100;
Documentaţiamedicalăutilizatăînspitale:
1) 001/e – Registrul de evidență a internărilorbolnavilorșirenunțătorilor la spitalizare;
2) 002/e - Registrul de evidență a internărilorgravidelor, parturientelorșileuzelor;
3) 003/e – Fișabolnavuluiînstaționarul de ziînspital(epicriza, foaia de temperatură, foaia de
indicații, zilnic);
4) 003-3/e – Fișamedicală de întrerupere a sarcinii;
5) 007/e – Foaia de evidență a mișcăriibolnavilorșifondului de paturipestaționar;
6) 008/e – Registrul de înregistrare a intervențiilorchirurgicaleînstaționar;
7) 010/e – Registrul de înregistrare a nașterilorînstaționar;
8) 014/e – Fișa de trimitere la investigațiehistopatologică;
9) 015/e – Registrul de înregistrare a primiriișieliberăriicadavrelor;
10) 017/e – Act de constatare a morțiibiologice;
11) 018/e – Fișa de evidență a prelevăriițesuturilor;
12) 020/e – Pașaport de homotransplant;
13) 027-1/e – Extra din fișamedicală a bolnavului de staționar cu neoformațiunemalignă;
14) 066/e – Fișastatistică a persoaneiexternateșidecedate din staționar;
15) 096/e – Fișa de naștere;
16) 097/e – Foaie de observație a nou-născutului;
26. Asistenta Medicala Spitaliceasca. Indicatorii de baza a activitatii si documentatia

Spitalul - unitatea sanitară cu paturi, de utilizare publică, ce asigură servicii medicale de

specialitate.
Clasificarea spitalelor:
o După teritoriu:
- republicane;
- municipale/orășenești;
- raionale.
o După specificul patologiei:
- generale;
- de urgență;
- de specialitate;
- pentru bolnavii cu afecțiuni cronice.
o După organizare:
- publice;
 - private;
- mixte.
o După finanțare:
- fonduri publice;
- fonduri private;
- fonduri mixte.
o După învățământ și cercetarea științifică:
- clinice;
- universitare.
o După conținut:
- general, contine specialitățile: medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie,
chirurgie;
- specialitate: una de bază + altele complementare;
- urgență: dispune de o structură complexă de specialități, dotate cu tehnică specializată,
aici funcționează Departamentul de Urgență, care are echipe mobile de reanimare și
transport specializat;
- bolnavii cu afecțiuni cronice: durata de spitalizare prelungită datorită specificului
patologiei;
- municipal/orășenesc: cel puțin specialitățile de bază;
- comunal: pentru populația din mai multe localități rurale, au în componență medicină
internă, pediatrie și obstetrică;
- clinic: au cel puțin 2 clinici universitare care asigură asistență medicală, desfășoară
activitate de învățământ, cercetare și educație;
- universitar: toate secțiile de specialitate sunt secții clinice;

Indicatori:
a) Durata medie de spitalizare a bolnavului la pat:
Nr zile pat/Nr pacienți externați,decedați;
b) Rulaj pat:
Nr bolnavii internați/Nr paturi mediu anuale;
c) Durată medie de utilizare a părului în an:
Nr zile pat/Nr paturi mediu anuale;
d) Letalitatea spitalicească:
(Nr bolnavii decedați în staționar/Nr bolnavi externați, decedați)*100;
e) Durată medie de inactivitate a patului:
365-Nr mediu de zile pat exploatat în an/Rulaj pat;
f) Ponderea locuitorilor rurali:
(Nr locuitori rurali internați/Nr total internați)*100;
g) Durată mediere de tratare:
Nr zile-pat spitalizare/Nr bolnavi externați;
h) Durata medie de tratare după unele maladii:
Nr zile-pat spitalizare cu maladia dată/Nr bolnavii externați cu maladia dată;
i) Letalitatea spitalicească după unele maladii:
(Nr decedați cu maladia dată/Nr externați+decedați cu maladia dată)*100;
Documentaţia medicală utilizată în spitale:
1) 001/e – Registrul de evidență a internărilor bolnavilor și renunțătorilor la spitalizare;
2) 002/e - Registrul de evidență a internărilor gravidelor, parturientelor și leuzelor;
3) 003/e – Fișa bolnavului în staționarul de zi în spital(epicriza, foaia de temperatură, foaia
de indicații, zilnic);
 4) 003-3/e – Fișa medicală de întrerupere a sarcinii;
5) 007/e – Foaia de evidență a mișcării bolnavilor și fondului de paturi pe staționar;
6) 008/e – Registrul de înregistrare a intervențiilor chirurgicale în staționar;
7) 010/e – Registrul de înregistrare a nașterilor în staționar;
8) 014/e – Fișa de trimitere la investigație histopatologică;
9) 015/e – Registrul de înregistrare a primirii și eliberării cadavrelor;
10) 017/e – Act de constatare a morții biologice;
11) 018/e – Fișa de evidență a prelevării țesuturilor;
12) 020/e – Pașaport de homotransplant;
13) 027-1/e – Extra din fișa medicală a bolnavului de staționar cu neoformațiune malignă;
14) 066/e – Fișa statistică a persoanei externate și decedate din staționar;
15) 096/e – Fișa de naștere;
16) 097/e – Foaie de observație a nou-născutului;
17)
27. Managementul Serviciului Stomatologic. Documentatia medicala de baza in centrul
stomatologic.
Dirijarea serviciului stomatologic in RM e efectuata de Ministerul Sanatatii de stomatologul
principal al republicii. Asistenta organizator-metodica si instructiv a structurilor stomatologice e
efectuata de centrul republican de stomatologie.
Structura serviciului stomatologic: Centrul republican de stomatologie, centre
stomatologice municipale, sectii stomatologice(raioane), centre de sanatate,cabinete
stomatologice a centrului de sanatate. Medicii de familie sunt obligati sa acorde asistenta cind nu
sunt cabinete prin indicarea analgeticelor.
La baza organizarii asistentei stomatologice sta principiul de sinteza a masurilor
profilactice de cele curative, principii de continuitate in prestarea serviciului stomatologic al
populatiei, principiu de dispensarizare a persoanelor cu afectiuni stomatologice.
Sarcinile serviciului stomatologic:
- Dezvoltarea si perfectionarea structurii serviciului stomatologic
- Efectuarea examenelor medicale profilactice la copii prescolari,elevi,stundenti
- Sanarea cavtatii bucale la toti pacientii ce s-au adresat la medic
- Sanarea cavitatii bucale la recruti
- Acordarea asistentei medicale stomatologice de urgenta a populatiei
- Efectuarea expertizei medicale a vitalitatii bolnavilor
- Indreptarea stationara la bolnavi cu patologii grave stomatologice
- Acordarea tratamentului ortodontic si protetic
- Implementarea noilor tehnologii de diagnostic, tratament
- Planificarea si efectuarea masurilor de perfectionare si ridicare a profesionalismului
cadrelor medicale
- Educatia sanitara a populatiei in domeniul profilaxiei, respectarea igienei cavitatii
bucale, promovarii modului de viata sanatos
- Acordarea asistentei organizator metodice, consultatiilor instructive
-
- Documentatia de evidenta, dare de seama a structurii stomatologice
1. tichet statistic pu inregistrarea diagnozei finale
2. fisa de ambulator
3. fisa de evidenta dispensarica
4. 3 registre(evidenta fiselor ambulatorii noi inregistrate/registru a certificatelor
concediului de boala/registru a persoanelor cu efectuarea examenelor profilactice)
5. 3 zilnice de lucru
6.3 liste de evidenta zilnica a bolnavilor carora s-a acordat serviciul
stomatologic(terapeutic,chirurgical,ortodontic).
Structura centrului stomatologic: registratura, sectia stomatologica terapeutica, sectia OMF,
sectia ortopedie dentara, laborator dentar laborator clinic, laborator biochimic, cabinet
radiografic, capinet proceduri, cabinet fizioproceduri, administrarea institutiei.

28 . Analiza activitatii structurii serviciului stomatologic se efectueaza dupa indicatorii:

- Gradul de completare a unitatii de medci stomatologi
- Asigurarea populatiei cu medici stoamtologi
- Nr. mediu de locuitori la unitate de medic stomatolog
- Nr mediu/vizite efectuate de un locuitor pe parcursul unui an la medicul stomatolog
- Raportul dintre nr bolanvilor cu carii cu/fara complicatii
- Raportul dintre nr de dinti tratati si extrasi
- Ponderea populatiei care a trecut examenul medical profilactic la stomatolog
- Ponderea populatiei ce necesita sanarea cavitatii bucale din nr celor ce au trecut
examenul profilactic
- Ponderea populatiei sanate din nr celor ce necesitau sanarea
- Gradul complicatiilor dupa plombarea dentara
- Ponderea protezarii dentare refacute
- Ponderea complicatiilor dupa extractia dintilor

29. Tuberculoza si SIDA ca problema medico-sociala a umanitatii.

Tuberculoza este una dintre cele mai neglijate amenintari ale sanatati, fiind o primejdie
globala.
Cauzele tuberculozei:
- Marirea brusca a migratiei, care a cauzat iesirea de sub observatia medicilor a unor
grupuri de populatie
- Inrautatirea masurilor de combatere a TBC, indeosebi in profilaxia si depistarea
precoce a TBC in grupurile unde exista riscul sporit de imbolnavire
- Marirea numarului de cazuri de TBC cu dezvoltarea formelor distructive si mai ales a
formelor rezistente, care conditioneaza dezvoltarea tuberculozei ireversibile ce
conduce la o letalitate inalta
- Situatia social-economica precara.

SIDA – sindromul imuno-deficitar achizitionatm care apare in urma infectarii cu

HIV(virusul imunodificitar uman)
SIDA – afecteaza numai oamenii, paraziteaza in celulele sanguine umane, ataca sistemul
imun.
Este o maladie in permanenta crestere care afecteaza preponderent tineretul, a atins cifre
de peste 30 mln oameni pe Terra. Se transmite infectia prin singe, sperma,lichid vaginal
si laptele matern.

Caile de infectare:
- Hematogena – schimb de seringe, lipsa precautiilor la interventii medicale
- Sexuala – acte sexuale neprotejate
- De la mama la fat – transplacenta la nastere si in timpul alaptarii
Grupele de risc: prostituatele, narcomanii, care se injecteaza, persoane cu un mod de
viata amoral, homosexuali, persoane infectate.
Cauzele – lipsa de informare, cunostinte de profilaxie, stare sociala si economica precara,
drogarea,neprotejarea.
Simptomele SIDA - astenie, transpiratii nocturne, tuse,febra,limfoadenopatie,eruptii
cutanate,pierderea rapida in masa corpului, respiratie ingreuiata.
Profilaxia – dezinfectarea,protejarea,abstinenta
 30.Bolile cardiovascularesi digestive ca probleme medico-sociale:
Implicatiiile bolilor cardiovasculare intereseaza colectivitatea,familiasi individual prin multiplele sale
aspect sociale,economice,demograficesifamiliale.Factorii de mediuj oaca un rol important in declansarea
si evolutia acestor boli,aparitia lor poate fi prevenita,iar incidenta-redusa prin modif. Mediului si
corectarea atitudinii personale fata de sanatate.Patologia CV afecteaza pers de ambele sexe si orce virsta.
Au fostidentificati peste 70 factori de risc,ce particip la aparitia si mentinerea bolilor CV ale populatiei.
Cei mai import factori:
-alimentatia nerationala(supraalimentatia),obezitatea;
-sedentarismul,hipercolesterolemia,
-hipertensiuneaarteriala
-stresurilepsiho-emotionale
-deprinderile daunatoare(fumatul,consabuziv de cafea,alcool)
-dezechilibrul intre oligoelemente.

Cancerulsitraumatismul ca probleme medico-sociale:

Caracterul medico-social al maladiilor oncologice se confirma prin etiologie si
patogeniecomplicata,raspndirelarga,mortalitateinalta,ocupind locul 2 in structura mortalitatii generale.
Factorii ce plaseaza patologonco in rindul problem medico-sociale e:
-nivelul inalt de invaliditate primara
-duratalunga a unuicaz de spitalizare
-influenta considerabila asupra niv mediului al sperantei de viata
In f-tie de factorii de risc,se disting 4 grupe de cancere:
-cancere ai caraor factori sunt agresionali provin din med inconjurator si sunt cunoscuti sau aplicati cu
mare probabilitate
-cancere pt care se pot deduce sursele de agresiune din
mediulinconjuratorprinstudiiclinicesiepidemiologice
-cancere ale carorsurse,caisimecanisme oncogene suntnecunoscute
-cancere in care factoriigenetici pot juca un anumitrol.
Aparitiasievolcanc e determ de o serie de fact nocivi:
-fact fizici,chimici,biologici,alimentari,toxici,metabolici,
-hormonali,genetici,profesionali
Traumatismulreprez tot traumelorinregistrate la un grup de populatie(la domiciliu,serviciu,pestrada,in
sport sauserviciumilitar) intr-un spatiuanumitsi o perioadaconcreta de timp,raportata la nracestuia.
Premiseleplasarii traumatism printreprobl medico-sociale:
1.frecventa inalta
2.niv inalt al mortalitatiiposttraumatice
3.afectarea preponderenta a populatiei in virstaapta de munca
4.influenta considerabila a factorilorsocialiasupratraumatismului
5.termenul indelungat de tratament,prejudiciieconomice in legatura cu
eliberareaindemnizatiilorsiinstruireabolnavilor in noispecialitatiptactivitate in alt domeniu
6.cauzarea prejudiciilormedicale,socialesieconomiceconsiderabile
7.nivelul insuficient al asistenteimedicaletraumatologicepeteren
Traumatismul e conditionat de o multime de factori:
a.Urbanizarea,hiperpopulatia,tranzitia la economia de piata,crestereatensiuniipsihologice in
societate,incapacitateaadaptarii la noileconditii social-economice
b.Stareadezastruoasa a drumurilor,lipsasemafoarelor la intersectii,imprudentasiiresponabilitateaatit a
soferilorcitsi a pietonilor
c.Implementarea in productiesiviatacotidiana a noilortehnologii
d.Abuzul de alcool,intrebuinareastupefiantelorsi a altordeprinderivicioase.

31.Deficienta de iod si deficientavit ”D” ca probl medico-sociala:

Aceastaafectiuneesteconditionata de continutulredus de iod in mediulgeografic natural al tarii-
lipsaiodului in sol,apa,aer.
Efectelecarentei de iod:
Pe plan mondialdeficienta de iodestesingurasiceamaiimportantacauzaevitabila a
afectariicreerului.
Oamenii ce traiesc in zonelea fectate de deficient de iod pot avea o reducere a indicatorului
dezvintelectuale(IQ) cu pina la 13,5 puncte sub nivelul comunitatilorcomparabile din
zoneleneafectate de MID(maladiiiododeficitare).Aceastadeficientamintala are
efectimediatasupracapacitati cognitive a copilului,asanatatiifemeilor,acalitattii vietiisi implicit
asupra productivitatii economice.
  Maladiile iododeficit se dezv in cazurile in care consumul de iodeste sub niv recomandat si
glanda tiroida nu mai sintetizeaza cantitate asuficienta de hormone tiroidieni.
Efectele insuficientei de ios:
1.fatul
-avorturi
-nastereacopilului mort
-anomaliicongenitale
-mortalitateaperinatalasporita
-mortalitateainfantilasporita
-cretinism neurologic
-cretinism mixoedematos
-deficientemintale
-hipotiroidism
-defectepsihomotorii
2.nou-nascutul,copilul siadolescentulmaturii:
-hipotiroidism neonatal
-retard mintalsi retard fizic
-gusa
-hipotiroidism
-f-tie mintalasubminata
-susceptibilitate sporita la iradierea nucleara
 In formele grave deficienta de iod conduce la cretinism.
In acelasitimpprivite in contextulsanatatiipublice,formelemaiputinpronuntate ale
afectariicreeruluisi ale capacit cognitive redusereprez. un
pericolmaimare,deoareceafecteazaintreagapopulatie.
In consecinta,capacitatateamintala a copiilorsiadultilor,cu o dezv. aparentnormala,dar care traiesc
in zone cu deficienta de iod,eredusa in comparatie cu capacitateacelor care locuiesc in
circumstantemaifavorabile.
Rahitismul afecteaza in RM peste 20% din copii sub 2 ani.Fenomenul dat esteconditionat de mai
multi factori,printre care:
-imposibilitatea utiliz de catre numeroase familii a laptelui imbogatit cu vit.D pt alimentare
asugarilor;
-absenta aproape completa a utilize suplimentelor de vit. D de catre populatie;
-imbracarea nou-nascutilor sine iesirea cu ei in aer liber pe parcursul primelor luni de viata;
-insolatia insuficienta pe parcursul lunilor de iarna,asociata cu temperat joase;
-prescrierea frecventa a fenobarbitantului,ce influent metabolis precursorilor vit D.
 Vit.D e unul dintreceimai import moderator biologici in organismul uman.Impreuna cu
hormoniigl.paratiroide,vit.Dcontribuie la functionarea fiziologica normala a gl.tiroide,a gl.
paratiroide,pancreasului,ficatului,mentine metabolismul mineral in org. siasig. Metab continuu
de calciu.
Organaleafectatesistarilemorbidecauzate de deficitulVit.D :
Gl.paratiroide:
-hiperparatiroidism secundar
-pseudohipoparatiroidism;
Gl.Tiroida:-carcinom medular;
Pancreasul-diabet
Ficatul:
-ciroza
-icterobstructiv;
Plaminii:-sarcoidoza;
Pielea-psoriazis;
Intestinul:
-antagonism glucocorticoid
-hipocalcemieidiopatica
-steatoree;
Tesutul Osos:
-oseteomalacie
-osteoporoza
-rahitism
-osteodistrofierenala.

Deficienta de fier

Afectind 28%copii sub 5ani,20% din femeile de virsta fertila si aproape 50% din copii de virsta
intre 6-12luni,cauza principala fiind carenta in fier fiind una dintre cele mai frecvente dereglari
nutritionale in lume.
Deficienta de fier afecteaza:
-performanta cognitiva,comportamentul si dezv. fizica a copiilor mici,a prescolarilor si elevilor;
-statului imun si morbiditatea prin boli infectioase in toate grupurile de virsta;
-utiliz surselor energetice de catre aparatul locomotor si prin aceasta capacitatile fizice ale
adolescentilor si celor maturi;
In special,la femeile gravide def.de fier conditioneaza:
-sporirea riscurilor perinatale la mame si nou-nascuti
-sporirea nivelului mortalitatii infantile.
Deficineta de fier si anemia inhibeaza dezv cognitiva a copiilor de toate virstele,conduce la
scaderea coeficientului de inteligenta cu 5-10puncte.
Def. de fier afecteaza mecanismele imune ale org si e asociata cu rate inalte ale morbiditatii.
Anemia in timpul sarcinii si nasterii e asociata cu multimple rezultate negative,ce tin de sanat
mamei si a copilului,inclusiv riscul hemoragiilor,infectiilor si perinatale,greutatea mica la
nastere.
Se estimeaza ca toate femeile au deficit de fier,iar jumat din femeile gravide din tara in curs de
dezv sufera de anemie.Circa40% din decesele materne pe plan mondial sunt conditionate de
anemie.La fel def de fier si anem pot reduce pinla la 30% capacit organism  la efort fizic si astfel
aduc prejudicii serioase productivitatii muncii si performantelor individuale.

32.Alcoolismul si narcomania ca probleme medico-sociale:

Este din totdeauna o problem medico-sociala acuta.
Aspectul social dezvaluie prejudicii spirituale,demografice,economice si biologice legate de
consumul excesiv al bauturilor spirtoase ait de consumatori cit si intreaga societate.
Formele de consum al alcoolului sunt divizate in 3 grupe:
a)forme de consum al bauturilor alcoolice admise de societate in situatii concrete de
ritualuri,obiceiuri,traditii etc;
b)forme de consum abuziv-prenosologice-al bauturilor spirtoase;
c)forme patologice de consum al bauturilor spirtoase.
Nr. bolnav de alcoolism in dif tari a sporit de la 15 la 50ori.
Morbiditatea in rindurile consumatorilor abuzivi de alcool e circa de 2 ori mai mare decit in
populatie.
Narcomania a devenit un factor serios ce influenteaza negativ dezv societatii,prezentind un
pericol grav pt sanatatea publica.
Raspindirea narcomaniei in R.M are un caracter epidemic.
Narcomania e cun complex de problem medico-sociale si legale,ce apar in legatura cu consumul
de catre o patura a populat a drogurilor si a altor substant stupefiante.
Substanta narcotica se caracter prin 3 criterii: medical,social si juridic.
S-au stabilit 4 grupuri de factori care contribuie la aparitia narcomaniei:
1)accesibilitatea drogurilor
2)motive sociale,ce determina primul pas spre narcomanie;
3)psihologia omului,starea psihilogica in momentul dat,car eil implica in consumarea drogurilor;
4)predispozitia ereditara prsihica si fizica-ereditatea propriu-zisa
Alcoolul:
- cel mai mare consum se atestă în Regiunea Europeană;
- al 3 factor valoric al morbidității după HTA, Tabagism;
- bărbații consumă de 2,2 ori mai mult decît femeile la nivel global;
- 3,3mln de decese la nivel mondial – 6%;
- Conduce la peste 200 de dereglări a stării de sănătate;
- Responsabil de 25% din nr total de decese la persoanele 20-39 ani;
- Este demonstrată legătura cauză-efect între consumul de alcool și morbiditatea prin TBC,
precum și evoluția infecției HIV/SIDA;
Consumul abuziv de alcool, dupa cum se stie, sporeste morbiditatea somatica si psihica a
populatiei. Mortalitatea cauzata de alcoolism si maladiile legate de el, conform datelor
Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cedeaza numai bolilor cardiovasculare si tumorilor maligne.
Cercetarile stiintifice organizate de companiile de asigurare sociala din SUA au aratat ca nivelul
de mortalitate intre persoanele consumatoare sistematic de alcool e de doua ori mai inalt decat la
cele abstinente.
 Exista o corelatie intre consumul de alcool si mortalitatea legata de hepatitele cronice si
cirozele hepatice. Conform datelor statistice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (1990-1993),.
in Republica Moldova acest indice in anul 1995 alcatuia 90,5 cazuri.

33.Modul de viata.Elementele si factorii de risc

O forma corecta de activitate umana istoric determinata, o forma de comportament in aspect
material si spiritual al oamenilor, o totalitate de activitati umane.

Elementele-
-activitatea de formare a naturii, societatii, gr umane
-activitati de satisfacere a necesitatilor materiale, spirituale
-formele de participare in viata social-politica , de dirijare cu oamenii
-activitatea de cunoastere de insusire a materiei, , de valorificare a acestor cunoastinte
-activitatea comunicativa in gr umane
-activitatea medicala si de educatie
Factori de risc
1.Factorii modului de viata(49-53%)
- Tabagismul
- Consumul de alcool sau droguri
- Alimentarea necalitativa si nerationala
- Stresurile
- Hipodinamia
- Conditiile nocive de munca si trai
- Urbanizare intensiva
2.Factorii biologici si genetici(18-23%)
- Predispunerea la boli ereditare si boli degenerative
3.Factoriiml mediului ambiant(17-20%)
- Impurificarea aerului cu gaze nocive si cancerigene
- Impurificarea apei si solului
- Schimbarile climaterice bruste
- Ridicarea fondului radiatiei cimpurilor magnetice
4.Factorii de organizare a serviciilor medicale
- Eficacitatea redusa a masurilor de profilaxie
- Calitatea nesatisfacatoare a asistentei medicale
- Asistenta medicala intirziata

34.Modul sanatos de viata-notiune,aspectele continutului modului de viata

Modul de viata sanatos-o forma ,un tip de conduita,comportare,activitate in conditiile social-
economice,politice si ecologice concrete,care nu depinde de activitatea sistemului de servicii
medicale.

Notiuni:
Nivel de trai-este determnat de volumuli structura necesitatilmateriale si spiritual,care pot fi
appreciate cantitativ
calitatea vietii-este gradul de satisfacere a necesitatilor material si spiritual,care nu pot fi
supuse masurirarii directe,dar unei cuantificari complicate.
stilul vietii-este o particularitate individuala de gindire,de comportare,o forma de activitate
umana specifica individului
standartul vietii-o totalitate a caracteristicii cu character normativ
orinduirea vietii-ordine sociala,regimul e trai

Aspectele continului Modului de Viata Sanatos

1.MSV prezinta componentul de baza a Modului Obisnuit de Viata,el include conditii normale
de munca,alimentative,trai,odihna,relatii psihologice normale intre oamnei,atitudinea corecta
fata de sanatatea personala si a celor din jur;
2.MSV presupune sporirea nivelului culturii in muca ,odihna ,trai ,relatii si comportare adecvata
pentru a fi intotdeauna de folos societatii
3.MSV prezinta un model (standart)de activitate care are scopul de a pastra si imbunatati starea
sanatatii,care este conditita de baza pentru ameliorarea altor parti component ale MOV.

35. Normeleprioritare ale moduluisănătos de viaţă. Sanalogia, valeologia

Cele 10 normeprioritare ale moduluisanatos de viatasunt:

1) Respectarearegulilor de igienaindividuala, igiena a munciisitehniciisecuritatii

2) Cunoastereaprocedeelor de psiho-igienasipsiho-terapie cu aplicarealor
3) Refuzul de la tabacism
4) Practicareasportuluisiculturiifizice
5) Abstenentaalcoolica
6) Alimentatiarationala
7) Adresarea la timp la medic dupasfatsauajutor medical
8) Pastrareaecologica a mediuluiambiant
9) Participarea in metode de dispensarizare
10) Posedareacapacitatilor de acordare a primuluiajutor medical in stari acute.
Sanologia- stiintadespresanatate, sanatateacelorsanatosi, despreformele de pastrare,
fortificare, promovare, reproducere a sanatatiipopulatiei.

Valeologia-stiintace se ocupa cu studiulsanatatiisufletesti a fiecareipersoane.

36. Educațiapentrusănătate. Scop, obiectiveleșicomponentele.

Educațiapentrusănătate-o ramura a medicine socialecestudiazanivelul de

culturasanitaraprinposedarea de cunostinte, de deprinderi, aptitudini a diferitorgrupe de
populatie,
precumsimijoacelesiprocedeeleeducationalenecesareformariisidezvoltariiunuicomportaments
anogen.

Scopurile:

1) Crestereanivelului de cunostintemedicale printer populatie ,in domeniulsanogenezei,

profilaxieimaladiilorsiprotectieimediuluiambiant
 2) Formareasidezvoltareaunordeprindericorecte care sapromoveze, samentina,
safortificesanatateaindividuala
3) Creareauneipozitii active a fiecarui fata de sanatateaindividuala, fata de problem
sanatatiiintregpopulatiei, cu scopulatrageriicapacitatilorintregpopulatiei in
realizareaconsolidariisanatatii
Obiectivele: formareasidezvoltarea in rindulpopulatieiincepind cu virstelecelemaitinere a
unuicomportamentigienic, sanogen in
scopulpastrariisanatatiisidezvoltariiarmonioaseaorganismului

37.Rolurile,compartimentele,laturile educatieti pentru sanatate.

Definitie:Educatia pentru sanatate este o ramura a sanatatii publice care studiaza nivelul de
cultura sanitara,al diferitor grupe de populatie,precum si mijloacele si procedurile educationale
necesare formarii si dezvoltarii unui comportament sanogen,igienic.Reprezinta o medoda de
actiune in asigurarea sanatatii populatiei si a medicine omului senator constituind o parte
integra a ansamblului actiunilor educationale adresate populatiei.
Rolul:Educatia pentru sanatate a populatiei are rolul ca pe baza unei actiuni complexe
informative si formative,utilizind mijloacele de comunicare si alte metode educationale,sa
contribuie la crearea de modele culturale-sanitare,menite sa formeze o opinie si o conceptie
stiintifica in problemele sanatatii si bolii,sa directioneze comportamentul fiecarui individ
Compartimentele educatiei pentru sanatate:
1.Medicina sanogenica(medicina omului sanatos)
2.Medicina profilactica(preventiva)-profilaxia primara
3.Medicina curative(clinica)-profilaxia secundara
4.Medicina de recuperare si reabilitare-profilaxia tertiara
Laturile educatiei pentru sanatate
1.Latura cognitive-comunicarea si insusirea de noi cunostinte necesare apararii si mentinerii
sanatatii
2.Latura Motivationala-convingerea populatiei privind necesitatea prevenirii si combaterii
bolilor,dezvoltarea armonioasa a organismului printr-un stil de viata sanogen
3.Latura comportamental-volitionala(formativa)-insusirea deprinderilor si obisnuintelor
sanogene,cu aplicarea lor in practica cotidiana

38.Programe Nationale in RM.Programul National Oral pentru copii in RM.

Program National in RM
1. Programului naţional privind securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse
sanguine pentru anii 2012-2016
2.Programul Naţional de promovare a modului sănătos de viaţă pentru anii 2007-2015
3.Programului naţional “Securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sangvine
pentru anii 2007-2011”
4.Programului Naţional privind sănătatea mintală pentru anii 2007-2011
5.Programul de stat privind dezvoltarea Serviciului de Asistenţă Medicală Urgentă pe anii 2006-
2010
6. Programul Naţional de profilaxie şi combatere a diabetului zaharat "MoldDiab" pentru anii
2006-2010
7.Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C si D pentru anii 2007-2011
8. Programului naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod pîna în anul 2010
9.Programului naţional de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute pentru
anii 2003-2010
10.Programul Naţional de imunizări pentru anii 2006-2010
11. Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015
12. Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere
sexuală pentru anii 2011-2015
13. Programului de stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de
Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru anii 2011-2016
14.Programul naţional de imunizări pentru anii 2011-2015

Programul National Oral la copii in RM.

Programul naţional de sănătate orală la copii în Republica Moldova pentru anii 2015-2020,este
parte componentă a politicii social-economice a statului, direcţionată spre îmbunătăţirea
calităţii serviciilor medicale prestate, ameliorarea stării sănătăţii cavităţii orale şi îmbunătăţirea
calităţii vieţii copiilor.
Printre problemele statale cu importanţă medico-socială se evidenţiază:
1.asistenţa stomatologică acordată copiilor
2. creştere importantă a morbidităţii afecţiunilor stomatologice la copii
3. Prevalenţa afecţiunilor stomatologice la copii depăşeşte 90%,
4.Acces limitat in institutiile din suburbii
5. Nivelul cunoştinţelor igienice a părinţilor copiilor-insuficient
6.Sanatatea orala afecteaza calitatea vietii copilului
Activităţile de monitorizare a prezentului Program vor avea un caracter sistematic şi continuu şi
se vor desfăşura pe parcursul întregii perioade de implementare, incluzînd atît colectarea,
prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau efectelor neprevăzute,
cît şi propunerea eventualelor corectări de conţinut şi de formă, în măsurile şi acţiunile
planificate. Monitorizarea se va efectua în baza a trei seturi de indicatori (de proces, de
rezultat, de impact), care vor permite urmărirea şi evaluarea în dinamică a procesului de
realizare a obiectivelor generale stipulate în Program pentru atingerea scopului final –
prevenirea şi depistarea precoce a malformaţiilor congenitale şi patologiilor ereditare

39. Domeniile, principiile, formele și mijloacele si functiile educatiei pentru sanatate.

Directiile(domeniile) de orientare a educatiei pentru sanatate se refera la:

 Dezvoltarea educatiei pentru sanatatea familiei;

 Antrenarea populatiei in activitati privind asanarea mediului fizic extern si evitarea
poluarii;
 Extinderea si modernizarea educatiei pentru sanatate in scopul evitarii imbolnavirilor
profesionale;
 Incurajarea acțiunilor de prevenire și combatere a bolilor cronice;
 Intensificarea educației penru sănătate în problemele de prevenire a accidentelor și
instruirea populației în ceea ce privește acordarea primului ajutor;
 Propagarea cunoștințelor entru îngrijirea elementară a bolnavilor, pentru respectarea
indicatorilor de regim igieno-dietetic în vederea refacerii sănătății;
 Popularizarea sistemului de asigurare de servicii medicale pentru populație
 Dezvoltarea interesului pentru practicarea sportului și pentru folosirea factorilor naturali
în scopul călirii și întăririi organismului și a creșterii duratei medii de viață
 Dezvoltarea răspunderii pentru sănătatea propri, familială și colectivă.
Principiile educației pentru sănătate sunt:
  Al priorității – cu cît începuturile educației pentru sănătate sunt mai timpurii cu atît
rezultatele în starea de sănătate a populației sunt mai bune;
 Al specificității și autorității – se consideră că educația făcută de persoane specializate are
impact mai mare asupra comportamentului sanogenetic;
 Al integrării educației pentru sănătate în obiectivele politicii social-sanitare ale statului;
Formele și mijloacele de instruire și educație pentru sănătate sunt foarte numeroasi și pot fi
clasificate în baza mai multor criterii. În mod obișnuit este utilizată clasificarea î funcție de calea
de administrare, de comunicare a mesajului educațional, criteriu de baza căruia ele pot fi
împarțite în următoarele categorii:

a) Forme auditive (orale)

b) Tipărituri
c) Forme imagistice
d) Forme audio-vizuale
e) Forme complexe
Funcțiile:

 Funcția sanogenică
 Funcția preventivă

40. Sistemul de supraveghere in sanatatea publica. Definitie. Utilizarea datelor

obtinute prin supravegherea de sanatate.
Sănătatea publica - reprezintă sistemul de măsuri întreprinse de către autorităţile statului
pentru prevenirea bolilor și contracararea epidemiilor. De sănătatea publică este responsabil
nemijlocit Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice (fostul Serviciu Sanitar-
Epidemiologic de Stat, numit și „Sanepid”).

Sistemul de supraveghere in sanatatea publica consta in colectarea,analiza ,interpretarea si

difuzarea sistematica a datelor despre sanatate care sunt necesare si esentiale pentru
planificare,interpretare si evaluare a sanatatii publice strins integrate cu difuzarea in timp al
acestor date cum ar fi Ministerul sanatatii , guvernul si parlamentul.

Datele obtinute prin supravegherea de sanatate sunt utilizate pentru determinarea

distributiilor geografice, pentru identificarea modificarilor in frecventa de aparitie si distributie
a bolilor,identificarea modificarilor agentilor infectiosi,pentru evaluarea programelor de control
si stabilirea serviciilor prestate de populatie.
-Statisticele vitale
-Raporturile bolilor declarabile
-Registrele
-Datele din institutiile medicale si laborator
-Anchete de sanatate
-Informatii din cadrul comunitatii.

TIPURI DE SUPRAVEGHERE A SANATATII PUBLICE:

1.Rapoarte de tip santinela-reprezinta monitorizarea principalelor evenimente de sanatate prin
intermediul institutiilor selectate.
2.Date secundare si primare
3.Date active si passive
4.Date bazate pe serviciile medicale sau din populatie.

Evaluarea sistemelor de supraveghere in sistemul de sanatate publica :

1.Obiectivele sistemului de supraveghere
2.Importanta pentru sistemul de sanatate
3.Utilizarea
4.Atributele
5.Costul
6.Recomandarile

Atributele:
-simplitatea,
-flexibilitatea
-acceptabilitatea
-sensibilitatea
-reprezentabilitatea
-valoarea predicative pozitiva
-capacitatea de a se incadra in timp.

41.Clasificarea sistemelor de sanatate publica nationale din lume. Principiile de

finantare si administrare. Modelul de sanatate publica sovietic Semașco.
I. Asigurarea medicala prin intermediul sistemului de securitate sociala- modelul Bismark
(Germania, Japonia, Franta, Austria, Belgia, Elvetia, Israel)

Sursa de finantare – contributii obligatorii fiscal varsate in fondurile de asigurare medicala prin
intermediul securitatii sociale.

Administrarea- IN Germania autoritatile publice regleaza activitatea fundatiilor de asigurare

medicala, care achita costurile serviciilor private acordate. Exista fundatii de asigurare medicala
sis indicate medicale puternice.

II. Serviciul National de Sanatate- modelul Beveridge(Marea Britanie, Norvegia, Suedia,

Danemarca, Italia, Spania, Portugalia, Grecia)

Sursa de finantare- statul de impozite generale si alte venituri; (in Marea Britanie)- finantare
nationala; in tarile nordice- finantare in comun, surse accumulate de catre autoritatile
nationale, regionale si locale.

Administrarea- planificarea centralizata, management decentralizat al spitalelor, serviciului GP

si institutiilor de sanatate publica, sisteme districtuale si regionale integrate, remunerate in
baza principiului capitatiei (Marea Britanie si tarile nordice)

III. Sistemul national de asigurare medicala - modelul Douglas – prin intermediul statului
(Canada, Australia)
Sursa de finantare- sursele fiscale- finantarea in comun de catre guvernele federale si provincial

Administrarea- de catre autoritatile provincial; reglarea federala, serviciile medico-sanitare

sunt achitate in baza principiului plata pentru serviciu, spitalele sunt finantate prin bugetein
bloc, sunt in desfasurare reformele care promoveaza regionalizarea si integrarea serviciilor.

IV. Sistemul national de sanatate- modelul Semasko (fosta URSS)

Sursa de finantare- Statul de impozite generale si alte venituri, asigurarea financiara a

serviciilor medicale pentru intreaga populatie

Administrarea- planificare si control strict centralizat in mainile statului, finantare dupa norme
fixe la un numar de populatie, majorarea constanta a numarului de personal si paturi
spitalicesti, reformele din anii 1990 au promovat decentralizarea managementului serviciilor
remunerate in baza principiului capitatiei si asigurarii medicale obligatorii.

V. Sistemul mixt- privat/public (SUA , America Latina (Columbia), Asia (Filipine) si tari africane
(Nigeria))

Sursa de finantare- asigurarea medicala prin intermediul asigurarii medicale la locul de munca
sau publice in cadrul securitatii sociale pentru grupuri populationale specific.

Administrarea- statul exercita o functie de reglare stricta(SUA), exista servicii medicale private
si mixte, spitale publice si private,servicii preventive statale si regionale, asistenta spitaliceasca
este achitata in baza DRG(system de clasificare in grupe de diagnostic), dezvoltarea rapia a
asistentei controlate.

Sistemul SEMASKO: acest system a fost format pe baza sistemului Beveridge.A fost in URSS,
acest item e finantat de la bugetul de stat, controlat de stat prin sistemul de planificare, statul
are monopol asupra serviciilor. Personalul medical este in intregime salariat, accesul la serviciu
e general. Nu exista sector privat.

42. Modelul de sanatate publica nationala si bazele programelor nationale de

sanatate pub din Canada.

Modelul Bismarc: (Germania, Israel), sursele de finantare sunt: asigurarea medicala

obligatorie prin prisma sistemului national de asigurari sociale cu achitarea obligatorie a
politei de asigurari de catre asigurat, patron si stat. Principiul de administrare este:
reglementarea dezvoltarii de Guvern, decentralizarea dirijarii, plata pentru servicii
medicale prestate prin intermediul caselor spitalicesti.

Modelul Canadian: ca sursa de finantare serveste impozitul general acumulat de stat si

veniturile provinciilor. Principiul de administrare consta in reglementarea de dezvoltare
si activitate de catre Guvernul federal, decentralizarea dirijarii, spitaluri finantate prin
bloc-dudget, plata pentru unitate de serviciu prestat .