Lumea a treia este un termen (geo)politic care desemnează cu aproximație țările în curs de

dezvoltare, spre deosebire de țările lumii occidentale (sau „lumea întâi”, formată din țările
dezvoltate, democratice și capitaliste) și de lumea a doua (țările socialiste și comuniste care
gravitează în jurul (fostei) Uniunii Sovietice). Termenul a fost folosit pentru prima dată de către
economistul francez Alfred Sauvy, la începutul anilor '50, pentru a distinge țările care nu făceau
parte nici din blocul vestic (Statele Unite și aliații) și blocul estic (URSS și aliații săi). A intrat în
limbajul comun în 1955, la conferința de la Bandung (Indonezia), cu un sens deviat de la sensul
inițial, referindu-se la statele subdezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare.