Mititelu Dan Vlăduț

Dreptul Mediului

Subiecte Dreptul mediului

1. Accepțiunea mediului inconjurator potrivit științelor naturii.

Noțiunea de Mediu Înconjurător prezintă în mod obișnuit 2 sensuri diferite. Un prim sens este izvorât din alt
domeniu și anume Științele Naturii fiind aplicată societății având în acest fel o abordare ecologică. Astfel, potrivit acestei
abordării Mediul Înconjurător reprezintă un ansamlu de elemente și de echilibre care condiționează viața unui anumit grup
biologic.

2. Termenul de Mediu Înconjurător potrivit urbanistilor.

Potrivit urbanistilor Mediul Înconjurător se referă la zona de contact între spațiul construit și mediul natural.

3. Noțiunea de Mediu Înconjurător potrivit comunității europene.

Potrivit comunității europene Mediul Înconjurător reprezintă ansamblul elementelor care în complexitatea
relațiilor dintre acestea constituie cadrul, mediul și condițiile vieții oamenilor într-o manieră uniformă.

4. Noțiunea de Mediu Înconjurător

Noțiunea de Mediu Înconjurător reprezintă totalitatea lucrurilor, fenomenelor, influiențelor, de natura să cauzeze
schimbări de diferit ordin în activitatea umană și a omului însuși, precum și cele ce nu provoacă influiență și nu pot fi
influiențate de om, dar formează un anturaj al vieții lui.

5. Potrivit Convenției Europei din 1993

În anul 1993 Consiliul Europei are o dezbatere cu privire la răspunderea civilă pentru activitățiile cu risc de a
prejudicia mediul înconjurător. În urma acestei dezbateri a fost redactată o convenție privind răspunderea civilă, convenție
aplicabilă tuturor statelor membre. În cadrul acestei dezbateri s-a ajuns la concluzia că mediul înconjurător cuprinde
resursele naturale precum și interacțiunile dintre acestea, bunurile și aspectele caracteristice ale peisajelor.

6. Noțiunea de Mediu Înconjurător potrivit legislației românești

În legislația românească au existat preocupări privind protecția mediului îndeosebi după anul 1989. După anul
1989,a fost adoptată legea cadru(legea 137/1995) fără a avea pretenții de a defini juridic unele noțiuni încearcă totuși să
aducă câteva lămuriri în cee ce privește Noțiunea de Dreptul Mediului așa cum era ea văzută de către legiuitorul roman.
Astfel, legiuitorul român de la acea vreme precizează că atunci când facem referire la Mediul Înconjurător trebuie să ne
referim la întregul ansamblu de condiții ale terrei(aer, apă, sol, subsol), de asemenea toate straturile atmosferice, materiile
organice, sistemul natural care reacționează între ele precum și valorile naționale și spirituale.

1
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
7.Obiectul de studiu al dreptul mediului
>>Obiectul dreptului mediului îl reprezintă relaţiile sociale ce se nasc în legătură cu conservarea şi dezvoltarea
mediului natural şi artificial. Altfel spus, dreptul mediului, reglementează o categorie distinctă de relaţii sociale, complexe şi
variate, formate în legătură cu activitatea de protecţie şi de dezvoltare a mediului.
Legea – cadru nr.137/1995, republicată, în 2000, stabileşte în art.1 că: „obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea
protecţiei mediului obiectiv de interes public major pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea
durabilă a societăţii.”
În legătură cu obiectul dreptului mediului, s-au conturat în doctrină o serie de opinii, încercându-se o grupare a relaţiilor sociale
reglementate de normele ce aparţin acestei ramuri de drept, astfel:
o relaţii sociale stabilite în scopul prevenirii poluării mediului şi producerii pagubelor ecologice;
o relaţii sociale formate în scopul evitării producerii altor daune ecologice;
o relaţii sociale stabilite în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de mediu;
o relaţii privitoare la structura organizatorică a protecţiei mediului.

8. Care sunt subiectele în dreptul mediului?

>>Subiectele raportului juridic de mediu sunt persoanele între care există o relaţie socială reglementată de o normă de
dreptul mediului.
Subiectele raportului juridic de dreptul mediului sunt:
–          persoane juridice (statul, unităţile administrativ – teritoriale, agenţii economici), care pot fi de naţionalitate română sau
străină;
–          persoane fizice, care pot fi cetăţeni români sau străini, apatrizi sau persoane cu dublă cetăţenie.
În funcţie de drepturile şi obligaţiile pe care le au în cadrul raportului juridic de mediu, subiectele pot fi, de asemenea:
–          subiecte de drept în raporturi juridice de drept internaţional al mediului (statul, organele sale, organizaţiile
neguvernamentale);
–          subiecte de drept în raporturile juridice de drept intern al mediului (organe statale, agenţi economici, persoane fizice,
organizaţiile neguvernamentale).

9. Obiectivele politici de mediu în U.E.?

Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene sunt clar stipulate de Articolul 174 al
Tratatului CE şi sunt reprezentate de:
• conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
• protecţia sănătăţii umane;
• utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale;
• promovarea de măsuri la nivel internaţional în vederea tratării problemelor regionale de mediu şi nu numai.

10. Instrumentele utilizate în politica de mediu și instrumentele complementare

2
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
Instrumentele utilizate atat la nivel national, cat si la nivel comunitar sunt diverse existand o polita larga de
mijloace pe care organele abilitate le au la dispozitie, dintre aceste instrumente putem mentiona dispozitiile legale pe care
in legislatia comunitara le regasim in forma unor directive care formeaza norme de nulitate pe fiecare segment al
mediului.
Exista norme aplicabile procedurilor industriale prin care se stabilesc norme de emisii, norme de conceptie si norme de
exploatare.
Exista norme aplicabile pentru diferite produse pentru care se stabilesc limite de concentratie sau de emisie pentru un
produs dat.
Exista si instrumente de care sunt responsabile, in sensul ca le initiaza: programele in favoarea protectiei mediului sau
programe de ajutor financiar; programe de care sunt responsabile ONG-urile si fondurile existente la nivel
administratiei non-guvernamentale. Programele de actiune in favoarea protectiei mediului sunt in fond programe de care
dispune societatea civila. Programele de ajutor financiar reprezinta un instrument care s-a dovedit eficient atat la nivel
national cat si international.

11.Necesitatea unei politici comune privind mediul inconjurător

Necesitatea unei politici comune a mediului la nivelul comunității eropene a apărut încă de la începuturile
ecranării spațului comunitar ,cu toate acestea ,tratatele care au constituit inceputurile comunității erupene nu prevedeau în
mod explicit competențe materiale la nivel comunitar în materia de dreptul mediului. Începănd a se confrunta cu probleme
de mediu și cu o poluare în creștere statele membre au început să adopte măsuri legislative la scară națională. Fiind un
fenomen transfrontalier poluarea nu putea fi combătută în mod eficient doar în limitele frontierelor naționale cu atât mai
mult unele dintre măsurile adoptate de către statele membre impedicau libera circulație a marfurilor în cadrul pieției
comune. Ca urmare, măsurilor si legislația adoptată au început să capete un caracter comun în favoarea mediului și a
sănătății publice.
Problemele juridice pe care le ridică protecția eficientă a mediului necesită o abordare atât la nivel national cât și la nivel
regional. Cadrul legal asigurat garantat de legislatia europeană are avantajul de a crea o unitate legislativă și mai mult
decât atât, asigurarea unei viziuni comune la nivelul celor 28 de state astfel încât problemele și provocările legate de
protecția mediului să poată fi abordate efficient.Chiar dacă sistemele de drept din fiecare stat membru au caracter national
datorită caracterului transfrontalier, în ceea ce privește poluarea este necesar a exista o politică de mediu bazată pe
reglementări juridice la care să se alinieze fiecare țară membră din UE.

12.Actul unic European și componentele neceasare unei politici de mediu înconjurător

După conferința ONU din 1972 Comisia Europeană a presupus elaborarea unui program de acțiune în domeniul
mediului. Aceasta este de altfel și momentul când au început să se dezvolte un drept comunitar al mediului care cuprinde
o paletă largă de directive și reglulamente . Aceste directive și regulamente, privesc în principal aspect legate de calitatea
aerului, protecția apelor, a florei și a faunei, protecția pădurilor și gestionarea deșeurilor. Trebuie menționat faptul că
legislația mediului prezintă o caracteristică particulară și anume că ea ține cont de aspectele economice. Actul unic
European atribuie în mod explicit, comunității europene competențe în domeniul politicii mediului .În acest fel Actul unic
European oferă o bază juridică formală pentru întreg ansamblul de reglementări ce privesc componentele mediului.
Totodată acest document fixează 3 obiective prioritare ale politicii comunitare de mediu-
Protecția Mediului
Sănatatea Umană
Dezvoltarea Durabilă

3
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
13.Enumerați cele 5 sectoare vizate de politica de mediu European
Cele 5 sectoare vizate de politica de mediu sunt: comerț, industrie, domeniul energetic, agricultură, transportul și
turismul.

14.Enumerați cele 6 elemente ale dezvoltării durabile

>>La nivel comunității europene sunt stabilite 6 elemente care potrivit legiuitorului au impact asupra dezvoltării
durabile în statele comunitare:

 Integrarea considerentelor de mediu în celelalte politici europene

 Stabilirea unui parteneriat între administrația europeană,administratia națională, mediul de afaceri și societatea
civilă
 Lărgirea evantaiului de instrumente la nivelul comunității europene prin stabilirea de impozite, taxe, subvenții
acordate de către stat, acorduri forme
 Schimbarea schemelor de consum și de producție
 Respectarea de către statele membre a legislației de mediu stabilite la nivel european.
 Cooperarea internațională în cadrul agendei 21;ceea ce presupune viziunea legiuitorului comunitar cu privire la
nevoia unei cooperări internaționale,globale pe aspecte ce țin de protecția mediului

15.Care sunt principalele directive urmarite de UE privind dezvoltarea durabilă

Principalele directive urmărite de UE privind dezvoltarea durabilă:

 Demnitatea umană
 Stabilitate regională și globală
 O planetă sănătoasă
 Societăți reziliente și echitabile
 Economii prospere

16.Prezentați aparatul administrativ national cu competențe în protecția mediului

>>Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) este autoritate de reglementare din punct de vedere al
protecţiei mediului, conform art. 8 din OUG 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu modificări prin Legea
265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Autorităţile competente pentru protecţia mediului, cu excepţia Gărzii Naţionale de Mediu şi a structurilor subordonate
acesteia, conduc procedura de reglementare şi emit, după caz, acte de reglementare, în condiţiile legii.
ANPM:

 coordonează activitatea de reglementare la nivel naţional;

 parcurge proceduri şi emite acte de reglementare conform competenţelor date de actele normative;
 asigură suportul tehnic pentru elaborarea proiectelor de acte normative promovate de autoritatea centrală pentru
protecţia mediului;
 asigură şi coordonează implementarea legislaţiei specifice care transpune Directivele Europene din domeniul
legislaţie orizontală

4
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
 asigură verificarea conformării cu actele de reglementare emise şi ia măsurile legale ce se impun în cazul
nerespectării acestora
 asigură stabilirea obligaţiilor de mediu pentru activităţile/proiectele care fac obiectul aplicării art. 10 din OUG
195/2005.

17.Precizați principalele caracteristici ale aparatului administrativ European privind mediul înconjurător
În 1990 a fost inființată Agenția Europeană de Mediu(AEM) cu sediul la Copenhaga, pentru sprijinirea dezvoltării, pnerii
in aplicare și evaluării politicii de mediu și pentru informarea publicului larg cu privire la această chestiune.
Această agenție a UE este responsabilă pentru furnizarea de informașii fiabile și independente cu privire la starea și
perspectivele mediului. Prin urmare, aceasta colectează, gestionează și analizează date și coordonează Rețeaua Europeană
de informare și observare pentru mediu.

18.Defeniți noțiunea de dezvoltare durabilă.

>>Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care
se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului
natural.

Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea
generațiilor viitoare de a-și sarisface propriile nevoi.

19.Precizați evoluția princiupiului de dezvoltarea durabilă

In anul 1987, dupa raportul comisiei de la Brundtland apare evidenta necesitatea de a combina dezvoltarea cu
necesitatile protectiei mediului inconjurator.
In 1992 apare sub forma unui principiu juridic si anume Principiul dezvoltarii durabile.
Declaratia de la Rio din 1992, care s-a desfasurat in cadrul ONU pentru protectia mediului si dezvoltare, reprezinta prima
realizare notabila la nivel global in ceea ce priveste exclusiv protectia mediului. Aceasta a fost semnata de majoritatea
statelor lumii, inclusiv de tara noastra. Conform principiului 3 al declaratiei, dreptul omului la dezvoltare trebuie realizat
in asa fel incat sa satisfaca in mod echitabil nevoile dezvoltarii si protectiei mediului pentru generatiile prezente si
viitoare.

20. Ce reprezintă dreptul mediului înconjurător?

>>Dreptul mediului poate fi definit ca fiind ramura de drept distinctă din sistemul de drept românesc, formată din
totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile dintre persoane stabilite în legătură cu protecţia şi dezvoltarea
mediului.
Din această definiţie, putem contura următoarele trăsături specifice dreptului mediului:

 este o ramură de drept distinctă în sistemul nostru de drept;

 este o ramură de drept formată din norme juridice specifice, ce prezintă trăsături comune;

5
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
 normele de dreptul mediului reglementează relaţiile sociale formate în procesul de prevenire a poluării,
ameliorarea şi dezvoltarea mediului, sancţionarea faptelor poluante etc.

21.Definiți noțiunea de prejudiciu ecologic

>>Prejudiciul ecologic reprezinta o atingere a ansamblului elementelor unui sistem, iar prin caracterul sau indirect
si difuz pune probleme complexe cat priveste dreptul la reparatie. Orice atingere adusa unui element al mediului
inconjurator (cum ar fi, de pilda, apa sau atmosfera) nu poate sa nu aiba efecte si asupra altor componente ale mediului
(flora si fauna acvatica sau terestra, solul etc.), avand in vedere interdependenta fenomenelor ecologice.

22.Enumerați principalele programe privind politicile de mediu ale UE

 programe în favoarea protecției mediului-adoptate in urma conferinței ONU din 1972(programe de actiune
privind-protecția apelor, aerului, florei, faunei, pădurilor, gestionarea deșeurilor)
 programe de ajutor financiar finanțate de UE

23. Culpa-fundament a raspunderii în dreptul mediului.

În dreptul mediului, răspunderea contravențională are un rol primordial economic reprezentând un mijloc de
prevenire a poluării. Contravenția reprezintă o încălcare, a legii săvârșită cu vinovăție având la bază culpa. Fapta ilicită
constituie atunci când subiectul a avut în mod obiectiv libertatea de a alege o conduită de factură negativă în raport cu
ordinea de drept. Raspunderea juridica in dreptul mediului indreapta cele trei forme clasice si anume: civila,
contraventilonala si penala.

24.Caracterul obiectiv a răspunderii juridice în dreptul mediului

Raspunderea obiectiva reglementeaza o raspundere pentru prejudiciile cauzate mediului inconjurator. Este
fundamentata pe ideea de risc in sensul ca activitatea care creaza pentru altul un risc, il face pe autorul acesteia
responsabil pentru prejudiciul posibil pe care-l poate crea.

25.Avantajul juridic pe care il are victima în dreptul mediului

Victimă a poluării este titularul unui drept sau interes care reclamă o vatămare a integrității sale fizice , a unui
interes de natură patrimonială sau care acționează ca gestionar sau apărător a unor elemente de mediu. Victima poluării
are dreptul la repararea integral a prejudiciului ecologic suferit, ceea ce implică o echivalență între pagubă cauzată și
repararea acesteia. Victima, deseori este însuși mediul înconjurător. Statul, prin dispozițiile legislative, stabilește ca victim
are dreptul la reparația prejudicilor aduse cât și conferă și dreptul la despăgubiri iar mediul afectat/poluat/distrus trebuie
readus dacă este cu putință la forma inițială

6
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
26.Răspunderea debitorilor în dreptul mediului
În cazul prejudiciului ecologic, victima nu este intodeauna, din punct de vedere juridic, o persoană și pe cale de
consecință nu ar putea invoca dreptul subiectiv la reparație. Acesta dificultate ține de specificacitatea daunei ecologice.
Problema determinării debitorului obligației de a repara în materie daunei ecologică prezintă unele particularități, dar nu
din lipsa unei construcții juridice adecvate.(nimic concret!)

27.Rolul ONG-urilor în dreptul mediului

Indiferent de cum se numesc ONG-urile, toate au o singură definiție. Ele sunt formațiuni benefice, de sine
stătătoare, constituite prin libera manifestare a voinței cetățenilor asociați pe baza comunității de interese profesionale sau
de altă natură în vederea realizării în ramura drepturilor civile ,economice , sociale și culturale care nu au drept scop
obținerea profitului
Rolul ONG-urilor în dreptul mediului este acela de a apara interesele sociale. Este o instituție care lucrează independent
față de activitatea guvernului , desi unele ONG-uri sunt partial sau integral finanțate de acestea. ONG-urile joacă un rol
important în sensibilizarea opiniei publice cu privire la problema de mediu și inițierea unui dialog despre măsurile care ar
trebui luate în momentul de față și pe viitor în cadrul politicii in materie de mediu și climă.

28.Raspunderea Juridica in dreptul mediului (3 forme)

Răspunderea juridică ca formă a răspunderii sociale, este o categorie juridică specifică tuturor ramurilor de drept,
ce sugerează ideea de sancţiune juridică deoarece intervine în cazul încălcării prevederilor legale şi are ca efect aplicarea
de sancţiuni legale. În funcţie de specificul normei juridice încălcate, răspunderea juridică îmbracă o serie de forme
concrete, cum ar fi: răspunderea civilă, răspunderea represivă (contravenţională şi penală), răspunderea disciplinară.
Legea nr.137/1995 republicată, stabileşte în art.82 doar trei forme fundamentale ale răspunderii juridice ce intervine ca
urmare a încălcării prevederilor sale, respectiv: răspunderea civilă, contravenţională sau penală.

29.Principiile cu caracter general și cu caracter restrâns

Legislatia nationala privind mediul inconjurator, precum si legislatia altor state, au la baza o serie de principii care
au aparut ca urmare a eforturilor unor organisme internationale si care au avut impact la nivel global, transformandu-se in
principii cu caracter general si cu caracter de recomandare in acte normative. Principiul potrivit caruia omul este in
centrul preocuparilor cu privire la o dezvoltare durabila avand dreptul la o viata sanatoasa si productiva, in armonie cu
natura.
Un principiu reprezinta necesitatea unei conduite ecologice. Potrivit acestui principiu se stabilesc mecanisme prin care se
realzeaza un control in ceea ce reprezinta implementarea activitatilor poluante (studiile de impact si egalitatea de acces a
justitiei). (nimic concret!?)

30.Definiți noțiunea de studiu de impact

Noțiune de studio de impact –analizează dacă intervenția UE este necesară și examinează posibilul impact al
fiecărei soluții disponibile . Ele sunt effectuate în fază de pregătire a unei propuneri legislative ,inainte de acesta sa poată
fi analizată de către comisie. Rezultatele lor sunt utilizate apoi în cadrul procesului decizional.

7
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
Se realizează pentru inițiativele care ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei societății sau mediului. Poate
fi vorba despre –propunei legislative, initiative nelegislative (programme financiare),acte de punere in aplicare

31.Eficiența juridică a obligativității realizării unui studiu de impact

Noile reglementari legale in vigoare, introduc obligativitatea studiului de impact in cazul procedurii pentru
obtinerea acordului de mediu. Acordul de mediu reprezinta un act tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de
realizare a unui proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului.( care e eficiența?)

32. Enumerați principalele domenii de activitate pentru care se solicită realizarea unui studiu de impact
Activitatile care intra sub obligativitatea realizarii studiului de impact in legislatia de mediu din romania sunt
grupate astfel: transporturi, energie, constructii hidrotehnice, eliminarea deseurilor, apararea nationala, turismul si
industria.

33.Fazele producerii studiului de impact.

Fazele procedurii studiului de impact si organizarea acestui demers juridic sunt de competenta autoritatii pentru
protectia mediului. Legislatia in vigoare prevede cadrul minim al datelor necesare dupa cum urmeaza:
1. cererea promotorului, cu descrierea proiectului care trebuie adresata in forma scrisa autoritatii de mediu;
2. incadrarea respectivei activitati in categoria celora pentru care se impune studiul de impact;
3. o prima analiza a scopului proiectului propus se face cu participarea autoritatilor pentru protectia mediului a
unor persoane cu competente/expertiza in domeniul proiectului propus si cu reprezentatii administratiei publice locale din
zona unde se va desfasura proiectul. Pe baza acestei analize autoritatea pentru protectia mediului intocmeste un ghidaj
obligatoriu pentru efectuarea propriu-zisa a studiului de impact.

34.Realizarea studiului de impact și răspunderea beneficiarului activității

Beneficiarul unei activitati care necesita realizarea unui studiu de impact, are obligatia de a prezenta autoritatilor
rezultatele realizarii acestuia (raportul). Avand si un caracter tehnic, studiul de impact presupune si cheltuieli aferente.
Daca unele tari precum Franta, studiul de impact poate fi realizat chiar de beneficiar, prin mijloace proprii, legislatia
romana prevede ca studiile de impact se realizeaza de firme specializate, care pot fi persoane fizice sau juridice atestate de
autoritatea juridica pentru mediu. Conditiile de atestare au in vedere capacitatea tehnica si stiintifica a celor abilitati si
desigur impartialitatea acestora vis-à-vis de un anumit proiect.

35.Răspunderea persoanei fizice sau juridice care realizează studiul de impact

Persoanele fizice sau juridice care au ocupatia de a realiza studiul de impact raspund pentru corectitudinea
intocmirii raportului. Pentru corectitudinea informatiei realizate va raspunde insa titularul proiectului.

36.Controlul jurisdictional privind studiul de impact realizat de autoritățile centrale și locale

Dupa realizarea studiului de impact si aprobarea acestuia se realizeaza controlul studiului de impact.
8
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
Acest control se realizeaza atat public cat si de catre administratie. Controlul administrtiv se realizeaza de catre autoritatea
competenta care poate dipsune refacerea studiului sau completarea lui. Dupa dezbaterea publica, raportul studiului de
impact este supus unui nou control in care sunt avute in vedere si observatiile facute cu acest prilej
Controlul jursdictional se face in trei situatii:
1. comunicarea prin act administrativ a rezultatelor analizei preliminare prin care autoritatea publica dispune
refacerea sau completarea studiului de impact.
2. dupa aducerea cunostintei publica a deciziei finale
3. dupa eliberarea sau refuzul motivat al acordului de mediu

37.Efectele nerealizării studiului de impact.

In primul rand neefectuarea studiului de impact pentru introducerea unei noi activitati, atrage nulitatea absoluta a
acordului sau autorizatiei de mediu. Efectuarea studiului de impact si solutia favorabila pentru realizarea avansata a
proiectului nu scuteste insa de raspundere pe beneficiarul activitatii in cazul unei prejudicii cauzate mediului, bunurilor
sau persoanelor. De asemenea solutia favorabila a unui studiu de impact nu poate fi o piedica legala pentru o decizie de
suspendare a executarii proiectului in caz de pericol iminent de poluare.

38.Principalele direcții privind politica națională de protecție a atmosferei

În ceea ce privește atmosfera, legea pentru Protecția mediului stabilește o serie de reguli generale, care au rolul
de a crea cadrul legal general în care se precizează parametri și limite admise. OUG 28/2002 precizează că atmosfera
reprezintă masa de aer care înconjoară suprafața terrei incluzând și stratul protector. Această ordonanță stabilește că
emisiile reprezintă orice evacuare directă sau indirectă din sursele difuze, care odată eliberate pot afecta aerul,apa sau
solul. Prin protecția atmosferei se urmărește prevenire, limitarea deteriorizării și ameliorarea calității pentru a se evita
manifestarea unor efecte nagative asupra mediului sau o dauna meteriala. Această lege prevede obligații și pentru
autoritățile publice locale, centrale.
Pe cale de consecință autoritatea centrală promovează și măsurile sau politicile globale fundamentând principii și acțiuni
specifice la nivel național. Politica națională de protecșie a atmosferei prevede 4 direcții pe care se fundamentează
întreaga legislație:
1.Introducerea de tehnici și tehnologii avantajoase care sa fie adecvate pentru reținerea poluării la sursă
2.Gestionarea resursei de aer în sensul reducerii emisilor de poluanți pana la limite care să depășească capacitatea de
regenerare a atmosferei
3.Gestionarea resurselor de aer în așa fel încât să fie asigurată siguranța sănătății.
4.Modernizarea și perfecționarea sistemului național de evaluare și gestionare a calității aerului.

39.Enumerați principalele obiective ale strategiei naționale privind protecția atmosferei

Strategia națională privind protecția atmosferei are 4 obiective principale:
1. Menținerea calității aerului în parametri stabiliți de către legea în vigoare.
2. Înbunătățirea calității aerului în zonele în care nu se incadrează

9
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
3.Adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor nagative asupra aerului
4.Îndeplinirea obiectivelor asumate prin tratate sau acorduri internaționale la carre România este parte și participarea
activă la cooperarea internațională în domeniu.

40.Clasificarea apelor din punct de vedere a administrării acestora după situarea lor și după folosința lor
Apa reprezintă o sursă vitală pentru existența vieții pe pământ. Reprezintă un element essential pentru
desfășurarea activității economice și speciale.
Presiunea exercitată asupra apelor este resimțită atăt prin epuizarea lor cantitativă cât și prin efectele generate de poluarea
asupra calității lor. Din punct de vedere al folosinței apelor literature juridică de specialitate propune o clasificare a apelor
dupa mai maulte criterii:
1. Din punct de vedere al administrări lor:

 -ape internationale
 -teritoriale
 -ape nationale
2.Din punct de vedere al situarii lor:

 -apele suprafetei
 -subterane
3.Din punct de vedere al folosintei:

 -ape ca obiect de consum individual

 -ape de folosinta generala
 -ape ca obiectul muncii
 -ape destinate agriculturii
 -ape cu destinatie speciala

41.Principalele cauze care afectează apele și realizarea unei protecții eficiente a acestora
În prezent problema apelor și ecosistemelor acvatice este complicata de două cauze:
1. Lipsa completă sau insuficientă a așezărilor care să facă posibilă folosirea în scopuri sociale și economice a întregului
stoc de apă existentă. Această lipsă are ca efect principal posibilitatea aducerii apei la locul , în cantitatea și la momentul
necesar.
2.Poluarea care afectează în mod grav calitatea apelor atât a celor interioare cât si acelor oceanice

42.Clasificarea terenurilor după destinația lor.

Pentru a ne putea realiza o legislație eficientă în acest domeniu legiuitorul a considerat necesar să clasifice
terenurile în funcșie de destinația pe care o au.
La nivel national terenurile au destinație:
 -agricola
 -forestiera
10
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
 -aflate permanent sub apa
 -din intravilan
 -cu destinații special
Legislația existent stabileșt drepturile și obligațiile pentru toate categoriile de deținătorii de terenuri. În acest fel legea
protecției mediului stabileste care sunt obligațiile privind protecția solului.

43.Obligația deținătorilor de terenuri în scopul asigurării calității acestora.

Legea protecției mediului stabilește o serie de oblgigații care au rolul de a asigura o conduit obligatory în ceea ce
privește protecției solului. Putem aminti prevenirea pe baza reglementărilor în domeniul deteriorării calității solurilor.
Apoi sa se asigure că orice proiect atunci când este pus in practică dar și la schimbul destinatiei terenurilor să se respecte
condițiile impuse de către acordul și autorizația de mediu. Orice modificare sau intervenție asupra vegetației aflate pe
orice fel de teren sa se facă doar cu acceptul autorității competente pentru protecția mediului și cu o informare în prealabil
a serviciilor comunitare pentru situații de urgență.
Sa previna pe baza reglementarilor legale deteriorarea calitatii solului. Sa asigure completarea, colectarea si punerea in
functiune a directivelor care au ca scop protectia si conservarea solului, sa nu arda vegetatia ierboasa fara acceptul
autaritatilor competente pentru protectia mediului.
Persoanele fizice si juridice care prospecteaza si exploateaza resursele solului si subsolului au obligatia sa: solicite si sa
obtina acordul sau autorizatia de mediu ; sa refaca terenurile afectate si sa le aduca la parametrii productivi si ecologici
naturali; sa anunte autoritatile pentru protectia la mediului despre orice situatie accidentala care pune in pericol
ecosistemul terestru

44.Clasificarea pădurilor
În raport cu funcțiile pe care le implinesc pădurile sunt clasificate de ocolul silvic în două grupe.
1.Din prima grupă face parte padurile cu funcții speciale a solului, a climei. Tot aici fac parte pădurile pentru irecreere ,
padurile de ocrotire a genofondului și padurile declarate monumente ale naturii si rezervatiile
2.Din a doua grupă fac parte padurile cu funcții de producție în care se urmărește a se realiza în principiu mase lemnoase
de calitate superioară si alte produse ale naturii

45.Definiți noțiune de accord de mediu.

>>Acordul de mediu reprezinta un act tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui proiect
sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului.<<
Acordul de mediu este un act administrative emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului prin care sunt
stabilite condițiile și măsurile pentru protecția mediului respectate în cadrul dezvoltării unui proiect. Primul pas în vederea
solicitării și obținerii acordului de mediu îl reprezintă solicitarea la autoritatea publică locală/județeană a certifivatului de
urbanism necesar în vederea obținerii autorizației de mediu.

11
Mititelu Dan Vlăduț
Dreptul Mediului
46.Definiți noțiunea de autorizație de mediu.
Autorizația de mediu este actul administrative emis de autoritatea compententă pentru protecția mediului prin care
prin care sunt stabilite condițiile sau parametrii de funcționare a unei activității existente sau a unei activități noi cu
posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcțiune(valabil 5 ani)

47.Prezentați principalele acte normative privind protecția mediului înconjurător în Ro.

Legislatia mediului este un domeniu foarte vast alcatuit din nenumarate acte normative (hotarari si ordonante de
Guvern, ordine emise de diferite autoritati, regulamente UE etc.) Cele mai relevante/importante acte normative in materie,
in forma lor actualizata sunt:
Legea 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei
economice exclusive ale României.
Legea apelor - Legea 107 1996 actualizata, publicata in Monitorul Oficial nr. 244 din 8.10.1996
Legea 214 2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 819 din 21
noiembrie 2011. Parlamentul României adoptă prezenta lege.

48.Enumerați principalele mijloace legislative folosite de către administrația europeană pentru realizarea unei
protecții eficiente a mediului înconjurător.
a) Actul unic European din 1987 care a introdus un nou titlu ,,Mediul``, care furniza primul temei juridic pentru o
politică de mediu comună care are ca drept obiective conservarea calității mediului, protejarea sănătății umane și
asigurarea unei utilizări raționale a resurselor
b) Tratatul de la Mastricht
c) Tratatul de la Amsterdam

12