Dosar de practica realizat la Banca Comerciala

Banca Transilvania
CUPRINS:

CAPITOLUL I 3
1. SECTORUL DE ACTIVITATE 3
2. ISTORIC 3
3. OBIECTUL DE ACTIVITATE 8
4. SEDIU. FILIALE. PUNCTE DE LUCRU 9
5. DOTARI TEHNICE. INFORMATIZARE 10
6. MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI 12
7. EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI 17

CAPITOLUL II 19
1. PIATA ORGANIZATIEI 20
2. CONSUMATORI. CLIENTI 23
3. OFERTA ORGANIZATIEI 23
4. DIMENSIUNI SI STRUCTURA PIETEI. DINAMICA.
CONCURENTA 31

CAPITOLUL III 36
1. STRATEGII: PRET. PRODUS. MARKETING 36
2. SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARA 39
3. BANCA TRANSILVANIA – PERSPECTIVE DE VIITOR 41

SINTEZA SI CONCLUZII 43

2
SECTORUL DE ACTIVITATE

BANCA TRANSILVANIA este un grup financiar integrat romanesc, înfiintat în

Transilvania, cu activitati dedicate distinct clientilor de Corporate si Retail Banking pentru a
oferi servicii de calitate.
Cu sediul central in Cluj-Napoca, BANCA TRANSILVANIA a inceput sa se dezvolte
ca o banca locala. In timp, si-a continuat extinderea teritoriala, venind astfel in sprijinul
clientilor cu o retea formata acum din peste 80 de unitati operationale, dintre care o mare parte
sunt modernizate si standardizate, conform noii identitati de corporatie, lansata in 2003.
Au fost implementate doua linii principale de afaceri, corporate si retail banking, ceea
ce permite o abordare diferentiata a pietei. Produsele si serviciile oferite prin intreaga retea de
sucursale si agentii au fost adaptate permanent cererii, astfel incat sa aiba un grad maxim de
atractivitate.
Actionarul semnificativ al BT este Banca Europena pentru Reconstructie si Dezvoltare
(BERD), detinand 15% din capitalul social al BANCII TRANSILVANIA. Acest aspect
reprezinta recunoasterea eficientei actuale a bancii, dar si increderea in rezultatele viitoare.
In anul 2003 a fost consolidat GRUPUL FINANCIAR BT, in cadrul caruia BANCA
TRANSILVANIA este piesa centrala. Celelalte companii in care s-au facut investitii de capital
sunt: BT Direct, BT Leasing, BT Securities si SAR Transilvania, oferindu-se astfel pe piata
servicii financiare integrate.
Banca Transilvania are si cinci sub-brand-uri: BT Café®, BT Golf Cup™, Academia
BT®, Clujul Are Suflet® si Clubul Intreprinzatorului Roman™. Dintre acestea, proiectul care
s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Café™, prima cafenea bancara din Romania. Banca
detine patru astfel de locatii – in Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta si Timisoara.
Cu un management international, BT este acum o banca flexibila si moderna, misiunea
ei fiind aceea de a asigura randamente superioare actionarilor sai si de a pozitiona clientul in
centrul preocuparilor sale.

ISTORIC

BANCA TRANSILVANIA a fost înfiintata în decembrie 1993, în Cluj-Napoca, la

iniţiativa unor oameni de afaceri clujeni, cu un capital social de 2 miliarde lei din care 79%
roman si 21% strain. Banca a devenit operationala în 16 februarie 1994, prin deschiderea

3
sucursalei din Cluj-Napoca. Sunt stabilite primele relatii de corespondent bancar, se pun bazele
sistemului informatic si de comunicatii, are loc conectarea la sistemele REUTERS si SWIFT.

 1995
Are loc prima majorare de capital, la 20,3 miliarde lei, fiind deschise trei sucursale noi, o
agentie si un punct de schimb valutar .
 1996
Sunt deschise sapte sucursale noi si doua agentii. Banca a introdus creditele pentru persoane
fizice si - experimental - serviciul telefonic Voice Teller.
 1997
Capitalul social este majorat la 26,3 miliarde lei, sunt deschise cinci noi sucursale si o noua
agentie. Au fost lansate certificatele de depozit cu discount si a fost introdus serviciul de plata a
salariilor în cont. In acest an, BANCA TRANSILVANIA a devenit prima societate bancara
cotata la Bursa de Valori Bucuresti. Banca a primit premiul revistei Piata Financiara pentru
“Cel mai bun produs bancar al anului 1997”.
 1998
Au avut loc doua majorari succesive de capital la 39,1 miliarde lei si – respectiv - 50 miliarde
lei. Banca a fost cotata la prima categorie a Bursei de Valori Bucuresti si adevenit membru
VISA si Europay. A început procesul de implementare a unui sistem de plati prin carduri.
 1999
Capitalul social s-a majorat la 100 mld. lei, iar extindera retelei teritoriale a continuat.
 2000
Capitalul social s-a majorat la 173,696 mld. lei si s-au emis primele carduri în data de 24
martie. In baza acordului semnat cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
(BERD) în data de 17 decembrie 1999, a demarat in luna mai programul de finantare externa
pentru IMM-uri prin sucursalele BANCII TRANSILVANIA. S-a semnat cu firma Kindle
Banking Systems (membra a Grupului MISYS) contractul pentru achizitionarea noului sistem
informatic. Acesta permite derularea on-line a tuturor operatiunilor efectuate în cadrul bancii,
oferind clientilor accesul centralizat la conturile proprii, oriunde în tara, la sucursalele BANCII
TRANSILVANIA. Data de 9 aprilie 2000 reprezinta lansarea pe piata a cardului VISA
Electron Global, emis de BANCA TRANSILVANIA.
 In data de 25 mai 2000 BANCA TRANSILVANIA a primit premiul « Cea mai buna
banca pentru IMM-uri », acordat de catre Bucharest Business Week. Tot în luna mai a

4
 fost acordat primul credit BERD în baza programului de finantare externa a IMM-
urilor.
 In data de 5 decembrie a fost decernat premiul «Bancherul anului » presedintelui
BANCII TRANSILVANIA de catre revista « Piata Financiara ».
 La data de 18 decembrie a.c. s-a semnat la sediul BANCII TRANSILVANIA un act
aditional cu BERD, potrivit caruia - de la aceasta data - se acorda credite si în EURO.
 In anul 2000 intra în functiune 5 noi sucursale : Zona Libera Giurgiu, Focsani, Sfantu
Gheorghe, Piatra Neamt si Alba Iulia.
 In anul 2000 a fost extins parteneriatul cu Citibank, prin lansarea unui pachet unic de
servicii bancare pe piata romaneasca (inclusiv taxe pentrtu vize - Canada, Germania,
Brazilia).
 2001
 A fost lansat "Depozitul aniversar", ciclul de depozite « Anotimpuri » - pe termen de 45
de zile, o noua emisiune de certificate de depozit nominative în lei si în valuta, un nou
produs bancar, « Contul Escrow », depozitul "EURO - 2002".
 BANCA TRANSILVANIA a început sa utilizeze în întrega tara modalitatea de a
transfera bani prin serviciul Western Union
 Data de 07.09.2001 a însemnat aprobarea în AGA a intrarii Bancii Europene pentru
Reconstructie si Dezvoltare, ca actionar semnificativ - 15% din capitalul social majorat
al BANCII TRANSILVANIA.
 09.10.2001 - semnarea acordului privind intrarea BERD ca actionar semnificativ al
Bancii Transilvania - cu premisa de majorare a capitalului social la 396,160 mld. Lei
 S-au extins serviciile bank - assurance împreuna cu SAR Transilvania.
 Lansarea platilor în valuta prin sistemul home banking, "BT-Ultra". Avantajul acestora
este ca mesajul swift final ajunge prin sistem la domiciliul clientului, pentru listare.
 In data de 18.12.2001 Banca Transilvania a fost desemnata in cadrul ceremoniei de
decernare a premiilor Oskar Capital - "Banca - Anului 2001
 Capitalul social se majoreaza la 396,160 mld. Lei.
 2002
 Numirea lui Robert C. Rekkers în functia de Director General al BANCII
TRANSILVANIA
 Implementarea unei noi strategii, a unui nou management, cu nou directii de actiune.

5
 Lansarea cardului Maestro Direct, VISA Business si a serviciului de Internet Banking
BT Net.
 Majorarea capitalului social la 696,854 mld. Lei
 Majorarea capitalului social la 713,089 mld. Lei
 In luna octombrie Banca Transilvania a primit, cu ocazia acordarii primelor premii ale
pietei de capial din Romania de catre RASDAQ / ANSVM "Premiul pentru cel mai
transparent emitent - sectiunea BVB" si "Premiului pentru cel mai dinamic emitent din
punct de vedere al dezvoltarii companiei - sectiunea BVB".
 2003
 Relansarea noii identitatii corporative a BANCII TRANSILVANIA
 Inaugurarea celei de-a 47-a unitati BT, Agentia Victoria - Bucuresti (13 ianuarie 2003)
 Deschiderea Sucursalei Targoviste (19 februarie)
 Semnarea unui acord de finantare in valoare de 10 mil. USD cu Fondul Olandez de
Finantare pentru Dezvoltare (FMO)
 noua unitate BT - Agentia Targu-Mures (1 aprilie)
 Intarirea cotei de piata in Transilvania prin deschiderea in luna aprilie a Agentiei
Zorilor (Cluj-Napoca - 8 aprilie 2003) si a celei din Campia Turzii (Cluj - 15 aprilie
2003)
 BANCA TRANSILVANIA a depasit pragul de 100 000 de carduri VISA
 Robert C. Rekkers, directorul general al BANCII TRANSILVANIA, a participat la
Adunarea Anuala a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, Editia a XII-a
(Tashkent,Uzbekistan)
 Deschiderea Agentiei Sebes (29 mai 2003)
 Obtinerea din partea BERD-unui a unei noi linii de finantare, in valoare de 5 mil. USD
(5 iunie 2003)
 Deschiderea Agentiei Mangalia (13 iunie 2003) si inaugurarea locatiei in care va
functiona Sucursala Constanta (16 iunie 2003)
 Intarirea prezentei BT in Sibiu prin deschiderea Agentiei Medias (19 iunie 2003)
 In iulie au avut loc urmatoarele inaugurari – Agentia Marasti Cluj (1.07.2003, Agentia
Arad (23.07.2003), Agentia Sibiu (29.07.2003), Agentia Grigorescu (31.07.2003)
 Majorarea capitalului social la 970.863.164.000 lei
 noua agentie in Mures, cea de a doua din acest an - Agentia Reghin (27.08.2003)
 Sucursala Oradea s-a mutat in casa noua, B-dul Dacia nr.43 (10.09.2003)
6
 Organizarea "Crosului National al BANCII TRANSILVANIA" - editia a IX-a
(5.10.2003)
 Inaugurarea Agentiei Brasov (6.10.2003)
 BT este prezenta si in judetul Harghita prin deschiderea Sucursalei Miercurea Ciuc
(7.10.2003)
 Organizarea evenimentului "Golf Cup BANCA TRANSILVANIA", BT fiind singura
institutie bancara din Romania care a sprijinit o astfel de manifestare (11.10.2003)
 Reteaua teritoriala a BT a ajuns la 63 de unitati prin deschiderea Agentiei Ploiesti (23.
10.2003)
 BANCA TRANSILVANIA este unul dintre partenerii principali ai conferintei
European University Association (EUA), editia a V-a, care are loc in premiera in Cluj-
Napoca (23-26.10.2003)
 Obtinerea licentei pentru acceptanta cardurilor VISA la POS-urile comerciantilor
 Inaugurarea Agentiei Radauti (18.11.2004)
 BANCA TRANSILVANIA a lansat cel de-al doilea card co-branded VISA Electron,
impreuna cu organizatia EURO<26 (24.11.2003)
 Intarirea pozitiei pe piata din Constanta prin inaugurarea Agentiei Dacia (28.11.2003)
 Deschiderea in Craiova a doua unitati - Agentia A.I.Cuza si Agentia Fratii Golesti
(16.12.2003)
 Reteaua teritoriala a ajuns sa numere 70 de unitati in intreaga tara, prin deschiderea
Agentiei Alesd - Bihor (17.12.2003)
 Inca o unitate in Bucuresti - Agentia Marriott (19.12.2003)
 2004
 Inaugurarea primei unitati din acest an, Agentia Tomis - Constanta (21.01.2004)
 Inca doua unitati noi - Agentia Carei (18.02.2004) si Agentia Baia Mare (19.02.2004)
 Sucursala Sibiu s-a mutat in casa noua (11.03.2004)
 Deschiderea Agentiei Magheru - Bucuresti (16.03.2004)
 Intarirea pozitiei in Bihor prin inaugurarea Agentiei Centru - Oradea (19.03.2004)
 Doua unitati noi in Satu-Mare, Agentia Carpati si Agentia Unic (31.03.2004)
 Inaugurarea Agentiei Sighetu-Marmatiei (21.04.2004)
 Intarirea pozitiei BT in S-E tarii prin deschiderea a 3 unitati: Sucursala Braila
(28.04.2004), Agentia Delta - Galati si Agentia Tiglina - Galati (29.04.2004)

7
  Doua unitati BT s-au mutat in casa noua - Sucursala Dej (3.05.2004) si Sucursala
Pitesti (6.05.2004)
 BANCA TRANSILVANIA detine 9 unitati in Bucuresti prin inaugurarea Sucursalei
Militari (14.05.2004)
 Deschiderea Agentiei Billa - Cluj (20.05.2004)
 BANCA TRANSILVANIA isi intareste pozitia in judetul Neamt prin inaugurarea
Agentiei Roman(25.05.2004)
 Deschiderea Sucursalei Targu-Jiu, unitatea BT cu numarul 85 (26.05.2004)
 Trei unitati noi in judetul Arad - Agentia Vlaicu-Arad (1.06.2004), Agentia Nadlac
(2.06.2004) si Agentia Chisineu-Cris (3.06.2004)

OBIECTUL DE ACTIVITATE

Deschidere de conturi curente si conturi de depozit in lei si in valuta, efectuarea de

incasari si plati prin aceste conturi; acordarea de credite in lei si valuta; emiterea si primirea de
cecuri sau documente de plata; acceptarea de efecte de comert si efectuarea de operatiuni de
scont; efectuarea de operatiuni de plasament, subscriere, gestionare si de pastrare de titluri si
alte valori, etc. Principalele servicii oferite clientilor sunt: o gama larga de depozite (flexibil cu
dobanda fixa, variabila si bonificata, revolving); certificate de depozit cu discount; cecuri de
calatorie; banca de decontare, depozitar si agent custode pentru valori mobiliare tranzactionate
pe Rasdaq; banca de decontare pentru tranzactiile efectuate pe Bursa de Valori; tranzactii
internationale, scrisori de garantie, consultanta financiara, o gama diversificata de carduri.

Banca Transilvania este structurata pe patru linii de afaceri: retail, IMM, corporate si
Divizia pentru Medici. Astfel, banca si-a format echipe specializate si un portofoliu complex
de produse si servicii, pentru a sustine dezvoltarea acestor trei directii. Banca Transilvania are
aproape 1.400.000 de clienti activi.

Arhitectura de brand a Bancii Transilvania cuprinde si marcile comerciale ale

subsidiarelor Grupului Financiar BANCA TRANSILVANIA: BT Asset Management S.A.I.
S.A., BT Direct, BT Investments, BT Leasing si BT Securities. De asemenea, banca are in
portofoliu chiar produse si servicii care poarta marca „BT": BT 24 - Internet Banking, BT Ultra
- Home Banking etc.

8
 Notorietatea brandului Banca Transilvania a determinat ca BT sa construiasca in timp o
intreaga "familie de branduri", lansand pe piata si alte marci de impact, cum sunt: BT Cafè® -
prima cafenea bancara din Romania; Academia BT® - centru intern de informare si formare
profesionala, precum si de integrare in organizatie a noilor angajati; BT Golf Cup® - turneu de
golf, care va ajunge in acest an la cea de a 7-a editie; Crosul BT - competitie care a ajuns in
acest an la editia a X-a, organizata in Cluj-Napoca; Clujul Are Suflet®
(www.clujularesuflet.ro) - fundatie a carei activitate este dedicata tinerilor cu varste
intre 14 si 20 de ani, care provin din familii defavorizate si din centre de plasament. O alta
marca de notorietate este Clubul Intreprinzatorului Roman (www.btclub.ro),
prin intermediul caruia BT ofera segmentului de afaceri suport, consultanta si un
program de networking pentru cei peste 12.000 de membri ai sai.

SEDIUL SI FILIALELE BT

Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din Romania,
detinand peste 500 sucursale si agentii. Banca Transilvania beneficiaza de un sistem informatic
performant, centralizat, care ofera clientilor, ca principal avantaj, posibilitatea accesarii
contului curent din oricare unitate din tara.

Echipa Bancii Transilvania este formata din aproximativ 6.000 de angajati care
impartasesc cultura organizationala si valorile BT, eforturile lor fiind canalizate in jurul
aceluiasi obiectiv: calitatea muncii lor, pentru multumirea clientilor.

9
DOTARI TEHNICE. INFORMATIZARE

Sistemul informaţional bancar şi modalităţile de automatizare ale operaţiunilor bancare

sunt prezentate in cele ce urmeaza. Datele care stau la baza Sistemului Informatic bancar au ca
surse evidenţa operativă, evidenţa statistică şi evidenţa contabilă proprie băncilor, cât şi
evidenţele clienţilor acestora, în calitate de titulari de conturi.
Prelucrarea şi preluarea în sistem informatic bancar a datelor pot fi structurate după mai
multe criterii: din punctul de vedere al gradului de prelucrare se observă informaţii bancare
elementare – se caracterizează prin faptul ca precizează aspectul direct, măsurabil (ex.:
numerarul încasat sau plătit); şi informaţii bancare complexe – care rezultă din prelucrarea
datelor primare. Aceste informaţii pot fi definitive sau intermediare. După modul desfăşurării
operaţiunilor, informaţiile bancare pot fi: informaţii operative care evidenţiază starea curentă şi
facilitează posibilitatea urmăririi directe a evidenţei activităţii bancare; informaţii postoperative
care se manifestă după efectuarea operaţiilor pe care le reflectă; sau informaţii previzionale
care se referă la operaţiunile ce se vor produce în viitor şi se utilizează cu prioritate în
activitatea de programare bancară.
Organizarea prelucrărilor informatice în cadrul sistemelor informatice bancare constă în
trei categorii de proceduri:
 Procedura de început de zi se execută automat şi constă în iniţializarea fişierelor
utilizate în timpul zilei de către sistem; după această fază, reteaua de echipamente este
pusă la dispoziţie utilizatorului pentru a lucra prin intermediul terminalelor la diferitele
aplicaţii ale sistemului.
 Procedura destinată utilizatorilor în cursul unei zile – se derulează pe parcursul
programului de lucru cu clienţii. Utilizatorul (lucrătorul de ghişeu) poate înregistra în
timp real toate operaţiunile bancare care îi sunt repartizate. Aplicaţiile efectuează toate
controalele, asigurând consistenţă datelor înregistrate, utilizatorul obţinând astfel, în
orice moment, starea operaţiunii ( contului clientului, reflectarea în contabilitate).
 Procedura de sfârşit de zi - realizează toate prelucrările determinate de operaţiuni din
timpul zilei şi editează rapoarte care reflectă influenţele în contabilitate ( balanţe,
jurnale de activitate, extrase de cont, liste de solduri, situaţia dobânzilor, situaţia
comisioanelor). De asemenea, se efectuează controale asupra bazei de date ale
sistemului şi se salvează programele şi datele pe suporţi de arhivare cu o durată de
valabilitate de 5 ani.

De la înfiinţarea băncii s-au realizat paşi substanţiali pentru asigurarea unei infastructuri
tehnologice şi operationale la nivelul cerut de concurenţa în domeniul bancar.
Prin programele informatice performante dezvoltate, s-a urmărit implementarea unor
aplicaţii care să acopere necesităţile de comunicaţie şi procesare automatizată a informaţiilor în
ansamblul reţelei teritoriale a Băncii Transilvania. Intrarea în funcţiune a unor noi sucursale
precum şi modificările apărute la cele existente au impus numeroase modernizări şi

10
restructurări atât la nivelul hardware cât şi software astfel încât să se obţină cele mai ridicate
performanţe în condiţiile optimizării costurilor. Un aspect aparte al acestei restructurări
tehnologice îl reprezintă crearea unei interfeţe între sistemul informatic propriu şi reteaua de
ATM-uri. Funcţionarea non-stop a sistemului de ATM-uri a impus exigenţe şi standarde
deosebite care au fost îndeplinite cu succes prin instalarea unor sisteme de siguranţă şi
afectarea resurselor umane adecvate.
Alte aspecte semnificative în dezvolatea sectorului informatic: realizarea de noi
aplicaţii pentru managementul riscului şi conformarea la schimbările apărute in legislaţia
bancară, operarea on-line a decontărilor în valută precum şi imbunătăţirea standardelor tehnice
ale reţelelor. De asemenea, au fost puse la punct aplicatii specializate pentru gestionarea
produselor nou introduse.
Banca Transilvania a continuat să-şi îmbunătăţeasca baza IT, pe fondul procesului de
implementare a umui soft IT centralizat. Procesul s-a finalizat la sfarşitul anului 2002. Aceasta
a reprezentat o realizare importantă în modernizarea procedurilor operaţionale şi de afaceri,
contribuind de asemenea şi la extinderea gamei de produse şi de sevicii oferite.
Pe baza acestui nou soft IT, banca a derulat de asemenea şi un proces de restructurare
organizaţională care a avut scopul de a maximiza capacitatea băncii de a se adapta rapid şi
eficient la cerinţele clientilor. În dorinţa de a oferi clienţilor şi tuturor celor interesaţi informaţii
actuale privind activitatea si oferta băncii, site-ul web a fost permanent îmbunătăţit, fiind
concepută si o versiune completă în limba engleză.
Portalul de intranet al Bancii Transilvania reprezinta suportul de date si logistic al
programului informatic in care se lucrează de fapt in relatia cu clientul. Toate operaţiunile
solicitate de aceştia se inregistrează, se introduc si se opereaza in aceasta aplicatie. Si acest
program este structurat pe mai multe nivele, dispuse dupa functiile pe care le indeplinesc.
Operatiunile efectuate zilnic de catre personalul din Front Office si Back Office au grade
diferite de complexitate si competente de aprobari distincte, care se obtin prin diverse cai.
Exista o aplicatie centrala, care centralizeaza, monitorizeaza si stocheaza datele primite zilnic
din teritoriu. Urmeaza aplicatia la nivel de sucursala, care centralizeaza, monitorizeaza si
transimte mai departe datele, ordinele de lucru. Aplicatia de prima linie se utilizeaza la nivel de
agentie. Prin aceasta platforma se opereaza in timp real pe conturi, se fac interogari si se
introduc date. Angajatii pe pozitii diferite au acces limitat pe aceasta aplicatie, dupa atributiile
si competentele specifice postului. Specializarea aceasta conduce la operativitate si eficienta
maxima, precum si la prevenirea / minimizarea erorilor. In plus fata de aceasta aplicatie la
nivel de agentie, toti angajatii mai au acces la cateva fisiere unde se pot face interogari (in
cursul zilei de lucru) pentru a verifica corectitudinea operatiunilor efectuate, pentru a anticipa
diverse operatiuni si a monitoriza clientela arondata fiecarei agentii / sucursale. Tot prin aceste
fisiere se pot obtine la finalul zilei rapoarte generate pe tipuri de operatiuni, rapoarte de
supervizari si verificari, centralizatoare pentru diverse actiuni, liste propuse pentru
monitorizari, si altele.
Unitatile bancare operative din structura organizatorica a Bancii Transilvania (agentii,
sucursale, centrala) au astfel posibilitatea sa-si transmita informatiile reciproc in legatura cu
11
operatiunile privind decontarile intra si interbancare sau preluare unor solduri, folosindu-se de
echipamentele electronice de teletransmisie si teleprelucrare. Aceste facilitati permit o mai
buna circulatie a fluxurilor banesti si, totodata, o mai rapida disponibilizare a titularilor de
conturi care au de efectuat diferite operatiuni.

MANAGEMENT

• CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
Horia Ciorcila Presedinte Peter Franklin Membru
Roberto Marzanati Vicepresedinte Carmen Retegan Membru
Robert C Rekkers Membru, Director Radu Palagheanu Membru
General BT

12
• COMITETUL DE MANAGEMENT
Robert C Rekkers Director General Gabriela Nistor Director Executiv
Nicolae Tarcea Director General Tiberiu Moisa Director Executiv
Adjunct Luminita Runcan Director Executiv
Leontin Toderici Director Executiv Mihaela Nadasan Director Executiv
Lucia Pojoca Director Executiv Nevenca Doca Director Executiv
Andrei Dudoiu Director Executiv Calin Bucur Director Executiv

Structura Actionariatului la 31.03.2010

Structura actionariatului dupa tipul capitalului:
Roman - 51.27 %
Strain - 48.73 %

 
1. Persoane Fizice cu cetatenia romana - 30.01%
2. Persoane juridice cu capital roman - 21.25 %
3. …din care SIF''S - 14.44 %
4. Persoane Fizice cetateni ai altor tari - 3.35%
5. Persoane Juridice cu capital strain - 45.39 %
Structura organizatorica:

Optimizarea fluxului muncii si necesitatea de a rezolva in mod eficient problemele

curente ale activitatii bancare au determinat infiintarea multor departamente noi.
In plus, s-a trecut la o structura a conducerii superioare cuprinzand 3 vicepresedinti,
astfel incat sa se asigure o functionalitate crescuta a procesului de luare a deciziilor. Alaturi de
organismele colective existente din 1998, precum Comitetul de Gestiune al Activelor si
Pasivelor Bancii (ALCO) si Comitetul pentru Risc de Credit, in semestrul II al anului 1999 a
devenit operational Comitetul de Risc pentru Operatiuni, a carui principala atributie consta in
elaborarea de proceduri de gestionare a riscului de decontare, de fluidizare a decontarilor si
evitarea incidentelor de plati, de prevenire si sanctionare a spalarii banilor.
Urmare a aplicarii noii structuri organizatorice s-au infiintat noi directii si s-a
reconsiderat activitatea in departamentele a caror atributii cuprind analiza si planificarea
financiara, urmarirea indicatorilor de performanta si prudenta bancara, monitorizarea si
controlul decontarilor, inclusiv desfasurarea auditului intern.
Organigrama BANCII TRANSILVANIA se prezinta astfel:
 În prezent, Banca Transilvania îşi desfăşoară activitatea prin intermediul sucursalelor,
agenţiilor şi a punctelor de lucru, acoperind principalele zone economice din ţară. La finele lui
2008, banca avea deschise peste 500 de locaţii, la care se adaugă, BT Cafè TM şi Italian Desk -
birou destinat comunităţii oamenilor de afaceri din zonă.
Structura Băncii Transilvania se prezintă astfel:
- Centrala băncii
- Sucursalele judeţene
- Filiale (subordonate organizatoric şi funcţional sucursalelor)
- Agenţii (subordonate sucursalelor)

Centrala Băncii Transilvania îndeplineşte următoarele funcţii şi atribuţii principale :

stabileşte politica de creditare, dezvoltare în ţară şi străinătate sau de fuziune şi achiziţii; acordă
servicii de consultanţă şi audit; efectuează studii de marketing; organizează acţiuni de pregătire
a cadrelor; initiază colaborări cu bănci din străinătate; asigură lichidităţi şi fonduri de creditare
unităţilor subordonate(filiare, sucursale, agenţii); stabileşte nivelul comisioanelor şi dobânzilor;
stabileşte plafoane de credite pentru unităţile pe care le are în subordine; contactează
împrumuturi şi plasamente de pe piaţa interbancară; asigură echilibrul între resurse şi
plasamente; elaborează norme pentru fiecare activitate şi serviciu în parte(decontări, operaţiuni
de casă, încasări şi plăţi, evidenţa contabilă, creditare,etc); angajează, promovează şi
concediază personalul de conducere din unităţile subordonate.
Principalele atribuţii ale posturilor din cadrul agenţiei la care am facut practică sunt:

 Şeful de agenţie coordonează activitatea unităţii; are autoritate ierarhică asupra

structurilor din cadrul unităţii pe care o conduce; coordonează şi elaborează strategia la
nivelul unităţii pe care o conduce în concordanţă cu strategia generală a
băncii,asigurând condiţiile necesare pentru implementarea acesteia; gestionează un
portofoliu propriu de clienţi persoane fizice şi juridice; urmăreşte aplicarea planului de
acţiuni comerciale la nivelul agenţiei,pentru atragerea de noi clienţi şi promovarea
produselor bancare.

 Operatorii de ghişeu şi casierie efectuează operaţiunile de ghişeu(depuneri şi retrageri

viramente,remitere de cecuri la încasare); primesc şi verifică operaţiunile în lei şi valută
ale clienţilor; emit extrase de cont la cererea clientului; asigură efectuarea operaţiunilor
de casă (plăţi, încasări, schimb valutar) în numerar; asigură confidenţialitatea
informaţiilor şi datelor referitoare la contul clienţilor şi operaţiunilor efectuate; asigură
arhivarea documentelor pentru operaţiunile în numerar.

 Consilierii clientelă persoane fizice dezvoltă relaţii directe cu clienţii pe care îi au în

portofoliu; vând produsele şi serviciile băncii; consiliază clienţii din portofoliu;
fidelizează clienţii prin calitatea produselor şi serviciilor oferite; redactează rapoartele
 de activitate şi portofoliile clienţilor; urmăresc soldurile şi operaţiile efectuate de
aceştia.

 Consilierii clientelă persoane juridice dezvoltă relaţii directe cu clienţii din portofoliu:
vând şi acordă consiliere cu privire la produsele şi serviciile băncii; consiliază clienţii
din portofoliu; fidelizează clienţii prin calitatea produselor şi serviciilor oferite;
redactează rapoartele de activitate şi portofoliile clienţilor; urmăresc soldurile şi
operaţiile; actualizează dosarele; soluţionează reclamaţiile în colaborare cu celelalte
servicii ale băncii; pentru marii clienţi (CORP) realizează centralizare, animare,
coordonarea relaţiilor comerciale în colaborare cu ansamblul serviciilor şi unităţilor
vizate.

 Consilierii bancari retail pregătesc şi analizează dosarul de credit; păstrează şi

actualizează dosarul clientului; realizează controlul condiţiilor; crează dosarul bancă;
elaborează propunerile de creditare şi contractele de credit; realizează constituirea şi
urmărirea garanţiilor, studiul rentabilităţii clientului.

Între funcţiile şi atribuţiile principale deţinute de agenţie menţionăm:

- dezvoltarea politicii de creditare, operaţiuni cu numerar şi alte operaţiuni bancare în
limitele Sucursalei Iaşi;
- controlul operaţiunilor cu clientele, al documentelor iniţiate şi utilizate, introducerea
datelor în sistemul informatic, raportări, verificarea constantă a operaţiunilor;
- asigurarea respectării conduitei interne şi externe pentru gestiunea regulamentară a
operaţiunilor de casierie;
- angajările salariaţilor în conformitate cu nevoile organizaţionale ale băncii, cu acordul
Sucursalei Iaşi.

Direcţiile băncii au diverse atribuţii, în funcţie de obiectul pe care îl administrează.

Direcţia de creditare organizează activitatea de creditare pe anumite criterii: termene de
rambursare, destinaţie, sectorul de care agentul economic aparţine, respectiv de stat sau privat;
programează, dimensionează, dirijează masa monetară şi a creditului pe termen scurt, mediu şi
lung pentru sectorul de stat sau privat; analizează cererile de creditare ce depăşesc competenţa
unităţilor teritoriale din subordine; întocmeşte documentaţiile de creditare; aprobă creditele din
competenţa lor şi fac propuneri, organelor de conducere ale băncii, pentru aprobarea celor ce
depăşesc competenţa lor;
urmăresc, îndrumă şi controlează activitatea de creditare a unităţilor teritoriale din subordine;
analizează evoluţia indicatorilor bancari, în strânsă corelaţie cu analiza indicatorilor economici
şi financiari ai agenţilor economici pe care îi creditează, pe baza acestor analize efectuând
propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii de creditare, finanţare şi decontare. Pentru
beneficiarii de credite care se află în incapacitate de plată, propune măsuri de recuperare a
fondurilor prin rambursarea creditelor şi încadrarea în plafoanele stabilite.
 Direcţia strategii şi studii răspunde de activitatea de ansamblu privind creditarea şi
decontările; întocmeşte periodic planurile de creditare şi le supune aprobării conducerii;
întocmeşte periodic rapoarte referitoare le executarea programelor de creditare, precum şi la
principalele aspecte legate de acordarea şi rambursarea acestora; formulează, pe baza
analizelor efectuate, propunerile privind politica dobânzilor.
Direcţia de relaţii internaţionale întocmeşte şi negociază proiectele de acorduri de plăţi
şi cooperare economică, financiară şi de creditare încheiate prin intermediul băncii, cu alte ţări
şi urmărirea modului de derulare a acestora; contactează băncile corespondente pentru
probleme privind derularea acordurilor de plăţi şi cooperare economică; efectuează analize
conjuncturale şi de perspectivă pe pieţele monetare internaţionale; analizează, negociază şi
angajează linii de credite bancare externe; evaluează cereri de credite bancare, în valută,
solicitate de diverşi clienţi şi propune acordarea acestora; analizează şi, după caz, modifică
reţeaua de corespondenţi bancari.
Direcţia evidenţă operaţii externe: asigură şi răspunde de prelucrarea documentelor
privitoare la exportul şi importul de mărfuri şi prestările de servicii din şi pentru străinătate ale
agenţilor economici, instituţiilor şi altor persoane juridice; asigură activitatea de derulare a
operaţiunilor de decontare cu străinătatea, în favoarea persoanelor fizice sau juridice.
Direcţia de trezorerie analizează şi prospectează posibilităţile şi condiţiile de asigurare
a resurselor de creditare ale băncii; negociază şi propune contractarea de credite pe piaţa
interbancară şi participă la licitaţiile organizate de BNR, pentru obţinerea de credite de
refinanţare; stabileşte prognozele de trezorerie pe diferite perioade; urmăreăte şi informează
conducerea asupra situaţiei şi nivelului activelor şi pasivelor băncii.
Direcţia de contabilitate este responsabilă cu organizarea şi conducerea activităţii
contabile; organizarea şi exercitarea controlului financiar asupra operaţiunilor din care derivă
drepturi şi obligaţii patrimoniale pentru bancă. Direcţia mai asigură întocmirea bilanţurilor, a
situaţiilor lunare şi a bilanţului contabil anual al băncii; întocmeşte proiectele bugetelor de
venituri şi cheltuieli şi urmăreşte, ulterior aprobării lor, execuţia acestora; organizează
efectuarea şi controlul decontărilor atât între unităţile băncii, prin sistemul decontărilor
intrabancare, cât şi între banca respectivă şi alte societăţi bancare.
Direcţia conturi şi viramente se ocupă cu organizarea evidenţei operativ-contabile;
exercitarea controlului bancar asupra operaţiunilor contabile efectuate în conturile titularilor,
clienţi ai băncii.
Direcţia de informatică se ocupă cu informatizarea activităţii decizionale, de analiză,
proiectare, implementare şi întreţinere a subsistemelor informatice în legătură cu toate
operaţiunile derulate ale băncii; exploatarea lucrărilor respective; dezvoltarea reţelei de
calculatoare; service-ul pentru echipamentul respectiv; telecomunicaţiile interbancare.
Direcţia operaţiilor cu numerar şi casierie asigură şi răspunde de coordonarea şi
urmărirea efectuării operaţiunilor cu numerar şi alte valori; colaborează cu direcţiile de
coordonare şi trezorerie, în vederea urmăririi şi analizării fenomeneelor şi tendinţelor
conjuncturale din sfera circulaţiei numerarului; colaborează cu BNR, participând la elaborarea
prognozelor privind operaţiunile de încasări şi plăţi, a fluxului de numerar din economie;
asigură organizarea şi efectuarea tuturor operaţiunilor de casierie, prin intermediul unităţilor
operative din subordine.
Direcţia de organizare şi resurse umane este responsabilă pentru selecţionarea,
încadrarea şi utilizarea forţei de muncă; eliberarea structurii organizatorice a băncii; elaborarea,
în colaborare cu celelalte departamente din cadrul băncii, a proiectelor şi prognozelor
trimestriale şi anuale privind activitatea băncii, în vederea supunerii acestora aprobării
Consiliului de Administraţie.
Direcţia administrativă a reţelei de învăţământ efectuează studii, analize şi informări
pentru adoptarea de noi metode, mijloace, soluţii, în vederea ridicării nivelului activităţii
bancare şi lărgirea gamei de servicii oferite, pecum şi pregătirea şi perfecţionarea personalului
bancar.
Direcţia juridică şi fiscalitate asigură legalitatea în desfăşurarea activităţii băncii; apără
interesele patrimoniale şi nepatrimoniale proprii activităţii bancare.

ANALIZA EVOLUTIEI PRINCIPALIOR INDICATORI

Conform rapoartelor publicate in inregistrarile Bursei de Valori Bucuresti, acestea sunt

rezultatele financiare ale Bancii Transilvania, evidentiate pe ultimii trei ani:
2009(RON) 2008(RON) 2007(RON)
 3.141.131.011,00  3.677.843.293,00   2.957.190.576,00
 Casa, disponibilitati la banci centrale
 1.485.272.784,00  800.646.117,00 1.234.799.044,00
 Creante asupra institutiilor de credit  11.507.766.997,0  11.008.509.004,00   8.561.897.542,00
 Creante asupra clientelei 0
 320.617.703,00   278.250.173,00
 276.624.831,00
 Imobilizari corporale  12.773.193,00   7.396.855,00
 10.198.407,00
 Imobilizari necorporale  19.472.269.784,0  17.014.302.779,00   13.876.008.336,00
 Total activ 0  2.298.825.405,00   1.495.802.128,00
 1.900.613.682,00  12.348.114.044,00   10.586.000.288,00
 Datorii privind institutiile de credit
 15.243.687.322,0
 Datorii privind clientela 0  1.059.696.183,00   611.079.770,00

 Capital social subscris  1.086.337.883,00  17.014.302.779,00   13.876.008.336,00

 19.472.269.784,0  1.515.240.873,00   900.983.586,00
 Total pasiv 0
 915.877.306,00   459.662.441,00
 Dobanzi de primit si venituri asimilate  2.077.290.759,00
 405.754.932,00   303.316.781,00
 Dobanzi de platit si cheltuieli asimilate  1.334.903.186,00
 43.167.988,00   32.430.982,00
 Venituri din comisioane  395.608.368,00
 396.853.115,00   339.971.436,00
 Cheltuieli cu comisioane  42.552.013,00
 0,00  -
 Rezultatul activitatii curente dupa impozitare  61.935.038,00
 4.293.440.757,00   2.706.265.579,00
 Rezultatul activitatii extraordinare dupa impozitare   0,00
 3.823.069.179,00   2.303.119.541,00
 4.890.938.924,00
 Venituri totale  470.371.578,00   403.146.037,00
 4.804.917.893,00
 Cheltuieli totale  396.853.115,00   339.971.436,00
 86.021.031,00
 Rezultat brut  -  -
 61.935.038,00
 Rezultat net
 -

Analiza rezultatelor obtinute in anul 2009, efectuata pe baza situatiilor financiare

elaborate in conformitate cu prevederile Ordinul BNR nr.13/2008 (cu modificarile si
completarile ulterioare), comparativ cu cele din anul 2008, sunt prezentate, in cele ce urmeaza:
OBIECTIVE CANTITATIVE 2009
Nivelul activelor la 31 12 2009
Resursele atrase de la clienti
Portofoliu credite
Carduri emise la sfarsitul anului 2009
POS-uri instalate
BT 24 , in 2009
Lansarea primei platforme de produse anti-
criza ( bazata pe 3 piloni )
Inca doua produse anti criza:
Consolidarea pozitiei in piata sectorului
medical
Profitul brut
Buget de investitii alocat
PROPUNERE
20 miliarde lei ,crestere 18% fata de 2008
Crestere cu 25% fata de 2008
13 miliarde lei , crestere cu 16% fata de
2008
1.800.000
15.000
100.000 utilizatori
-facilitati de restructurare credite
-abonament bancar IMM
-Clubul Intreprinzatorului Roman
-un produs de operatiuni
-un produs de creditare
-Crestera numarului de clienti;
-Noi produse dedicate sectorului medical
85 milioane lei
5,05 mil EUR + TVA
REALIZARI
19.47 mld
Crestere cu 24% fata de 2008
12,17 miliarde lei, crestere 8,5%
fata de 2008
1.706.838
11.628 POS-uri instalate
127.052 utilizatori
Realizat
Facilitatea de restructurare a creditului
pentru companii - 15%din total portofoliu
de credite
- Creditul Gata Garantat pentru IMM-uri”,
lansat împreună cu Fondul Naţional de
Garantare a Creditelor pentru IMM.
- în ianuarie a.c., facilitatea “Ieşirea din
iarnă”;
- peste 3500 clienti noi in 2009;
- doua noi produse de credit pentru medici;
- crestere cu 22% a plasamentelor
86,02 milioane lei
4,05 mil EUR , TVA inclus

OBIECTIVE CALITATIVE REALIZATE 2009

S-a reusit concentrarea pe reducerea cheltuielilor si cresterea eficientei economice: la
31 12 2009 raportul cost / venit a fost de 55%, fiind îmbunătăţit faţă de 31.12.2008, când era de
70%; dar si o crestere echilibrata si disciplinata a creditarii: portofoliul de credite bine
structurat, preponderent în lei: 58,44% reprezintă credite pentru companii, iar 41,56% sunt
credite pentru persoane fizice. S-a mentinut un nivel de lichiditate favorabil: Raportul credite /
depozite este de 0,81, la 31.12.2009, valoare care, menţinându-se subunitară, demonstrează o
lichiditate foarte bună.
Calitatea portofoliului de credite: Plasamentele totale brute în credite sunt de 12.171
milioane lei, în creştere cu 8,5% faţă de 31.12.2008; Creditele neperformante reprezintă 4,8%
din portofoliul de credite. S-au revizuit produsele si procesele componente urmarind
optimizarea costurilor si imbunatatirea performantelor; s-au intensificat inspectiile de risc:
audit, creditare, operational; s-au introdus criterii de performanta privind activitatea angajatilor
(NMP).
S-a continuat activitatea desfasurata de Clubul Intreprinzatorului Roman; s-a extins
Banca de Utilitati ( EON,RCS/RDS, Cosmote); s-au upgradat/inlocuit produselor electronice
BT24 si a Aplicatiei de Gestiune a Cardurilor si platforma tehnia (hardware) pentru Aplicatia
Informatica Bancara (Core-Banking) si Aplicatia de Gestiune a Cardurilor; nu in ultimul rand
s-au emis carduri cu Chip.
 Activitatea şi rezultatele Băncii Transilvania au fost analizate, în 2009, de agenţia Fitch,
care a menţinut ratingul Băncii Transilvania la “BB-”, cu perspectivă stabilă. Agenţia de
evaluare financiară a apreciat că ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută este
determinat de puterea intrinsecă a Băncii Transilvania. Conform Fitch, profitabilitatea BT este
echilibrată de îmbunătăţirea semnificativă a brandului la nivel naţional, de portofoliul de
credite diversificat, de sursele de finanţare diversificate şi de lichiditatea considerabilă a Băncii
Transilvania.

CAPITOLUL II

PIATA ORGANIZATIEI

Piata organizatiei (aspecte generale)

Prin piata intelegem orice plasament in spatiu si orice fragment de timp in care pot fi
intalniti potentialii parteneri de afaceri,vanzatori sau cumparatori ai unor produse sau servicii
de orice natura.Ea apare ca o retea de relatii interumane si relatii de afaceri,care iau nastere,in
mod inevitabil,intre aproape toate categoriile de agenti din societate.

Cota de piata a intreprinderii reprezinta ponderea pietei intreprinderii in piata

produsului,si este o piata concreta,localizabila geografic si identificabila sub forma unor
puncte de vanzare,magazine retele de magazine,localitati,zone de piata,precum si tari sau
regiuni geografice mai intinse.Totodata,piata intreprinderii este localizabila si in structura
socio-demografica si spcio-culturala a populatiei de consumatori,adica pe segmente de
varsta,pe sexe ,pe clase ,sociale,pe stiluri de viata,etc.1

La data de 31 decembrie 2009, activitatea bancii este focusata pe directiile principale de

afaceri: Companii mari, Intreprinderi mici si mijlocii (IMM), Persoane Fizice, respectiv
Divizia pentru Medici si Trezorerie. Incadrarea persoanelor juridice in categoria Companii

1
Prutianu Stefan,Munteanu Corneliu,Caluschi Cezar-Inteligenta Marketing Plus,Polirom1998,p299
mari (corporatii) sau IMM este reglementata intern prin norme care stabilesc conditiile de
clasificare a clientilor pe segmente de afaceri. In scopul evaluarii interne a activitatii bancii si
pentru luarea deciziilor asupra alocarii viitoare a resurselor de catre conducerea executiva a
bancii, fara a fi o conformare obligatorie la reglemetarile in vigoare, BT prezinta informatii
financiare, structurate pe directiile principale de afaceri. Banca a gestionat prudent si eficient
activitatea pe cele 4 linii principale de afaceri, adaptându-se contextului economic dificil. Prin
Platforma BT Anti-criza au fost aduse pe piata produse si servicii noi, oferta bancii a fost
adaptata, demersurile de business fiind sustinute prin campanii de marketing & comunicare
dedicate.
CORPORATE BANKING :
- Contrar evolutiei economiei si a problemelor inregistrate de catre societatile comerciale,
plasamentele Corporate au crescut în 2009, cu 10,96% peste valoarea inregistrata la 2008
(4.542 mil lei), atingand volumul de 5.040 mil. lei, ceea ce reprezinta 43,22% din
portofoliul BT la sfarsitul anului 2009;
- Numarul de clienti activi Corporate a crescut in 2009 cu 3%, la 31 decembrie 2009 fiind de
11.222 clienti, fata de 10.919 clienti, cati erau la 31 dec. 2008;
- Chiar daca rulajul mediu al clientilor corporate in conturile deschise la BT a scazut in 2009 cu
9,88 %, fata de anul 2008, veniturile din operatiuni au crescut la 70,4 mil. lei in 2009, fata
de 69,7 mil. lei in 2008, ceea reprezinta o crestere de 1,03%;
- BT si-a consolidat pozitia de centru de plati prin incheierea de noi parteneriate, pentru
incasarea facturilor, cu diversi furnizori nationali si regionali de servicii, cum este E-ON si
RCS & RDS.

INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII (IMM):

- Numarul clientilor IMM activi la 31 dec 2009 a fost de 110.274, in ciuda falimentelor si a
insolventelor inregistrate cu precadere in randul clientilor de talie mica;
- Desi rulajul agregat al clientilor activi IMM prin conturile deschise la BT a inregistrat o
usoara scadere in 2009 fata de 2008 cu cca. 4%, se observa o crestere a veniturilor din
operatiuni cu 14%, de asemenea media per client activ a veniturilor din operatiuni a crescut
de la 657 lei in 2008 la 797 lei in 2009;
- Cresterea veniturilor din operatiuni a fost in mare masura determinata si de cresterea cu 37%
a numarului de aderenti la abonamentul bancar IMM, rezultand un numar de 44.020 clienti
la sfarsitul anului 2009;
- Unul dintre produsele de succes aduse pe piata de BT, in 2009, a fost linia de credit co-
branded cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM),
Creditul Gata Garantat, vandut catre aproape 2.500 de clienti;
- Consecvent evolutiei economiei si a problemelor inregistrate cu precadere de catre
intreprinderile mici si mijlocii, plasamentele IMM au scazut cu 9% in 2009 vs. 2008 (de la
1.832 mil. lei, la 1.672 mil. lei), reprezentand 14,34% din portofoliul de credite la sfarsitul
lui 2009.
RETAIL BANKING :
- Portofoliul credite retail a atins in 2009 valoarea de 4.948 mil lei, reprezentand 41,6% din
valoarea plasamentelor BT, in crestere cu 5,4% fata de valorile inregistrate la 2008: 4.693
mil lei; restrictivitatea standardelor de creditare in contextul economic al anului 2009,
precum si necesitatea mentinerii calitatii portofoliului de credite retail la un nivel acceptabil
din punct de vedere prudential au avut ca efect o crestere echilibrata a plasamentelor in
sold;
- Valoarea resurselor atrase de segmentul Retail in 2009 este de 9.920 mil lei (66,4% din
volumul resurselor atrase de la clientela BT), in crestre cu 31,7% fata de volumul atras la
2008 (7.532 mil lei);
- Carduri emise la sfarsitul anului 2009: 1.706.838, din care 1.552.062 carduri de debit si
154.776 carduri de credit;
- ATM-uri : 766; POS-uri: 11.628;
- Internet Banking BT 24: 127.052 de utilizatori si 119.316 clienti;
- Cresterea portofoliului de credite:
 4.948 mil. lei in 2008 vs. 4.693 mil. lei in 2008;
 clienti cu credite 510.857 in 2009 vs. 451.884 in 2008, din care, clienti cu credit pe card
328.390 in 2009;
- Clienti activi Retail, la 31 dec. 2009: 1.249.765, in crestere cu 9% vs. 31 dec. 2008:
1.146.046.

DIVIZIA PENTRU MEDICI:

- In 2009, Divizia Pentru Medici si-a consolidat pozitia in piata sectorului medical, reusind sa
aiba o crestere de 22% a plasamentelor, ajungand la un sold de 513,5 milioane lei si sa
atraga un numar de peste 3.500 de clienti noi care activeaza in domeniul medical;
- Divizia si-a diversificat portofoliul de produse de creditare, extinzandu-si oferta inclusiv
tehnicienilor dentari; In plus, BT a promovat in 2009 doua noi produse de credit - pentru
medicii specialisti si pentru clinicile de talie medie.
La finalul anului, International Finance Corporation (IFC), divizie a Bancii Mondiale si
Banca Transilvania au semnat un acord de finantare in valoare de 50 milioane euro, suma
destinata finantarii sectorului privat medical.
- Banca Transilvania a devenit Banca Oficiala a Societatii Romane de Cardiologie, una dintre
cele mai prestigioase societati medicale;
- Colegiul Medicilor din Romania a acordat Bancii Transilvania premiul pentru "Cea mai buna
initiativa in domeniul bancar" in cadrul Galei Medica, tot in 2009.

CONSUMATORI. CLIENTI

Cresterea bazei totale de clienti a fost de 1,04 ori fata de finele anului 2008, de la
1.775.499, la 1.856.666 clienti. Persoanele fizice au inregistrat o crestere cu 4,99% (de la
1.592.399 la 1.671.916), iar persoanele juridice au crescut cu 0,09% (de la 183.100 la
184.741).
Clientii activi pe linii de afaceri, pentru care Banca Transilvania S.A. reprezinta banca
principala, sunt:
Clienti activi BT 31.12.2008 31.12.2009 2009/2008
Corporate 10.919 11.222 103 %
IMM 116.024 110.274 95 %
Retail 1.146.046 1.249.765 109 %
TOTAL 1.272.989 1.371.261 108 %
Din care: Divizia
pentru Medici 8.727 15.488 177%

OFERTA ORGANIZATIEI

Produse si servicii
Produsele si serviciile Bancii Transilvania beneficiaza de o multitidine de beneficii, acestea
facand aceste produse foarte atractive. Dintre avantajele produselor si serviciile Bancii
Transilvania enumeram:
 Eficienta si precizie in efectuarea operatiunilor bancare prin tehnici moderne de banca
electronica
 Ore limita permisive pentru efectuarea platilor:
 ora 18:00 pentru platile catre alte banci ora 13 :00 platile catre buget;
 ora 18: 00 pentru platile in valuta;
 ora 18:00 pentru depunerile de numerar;
  Comisioane reduse pentru platile efectuate prin sistemul de plati electron ice, fata de
platile manuale;
 Posibilitatea vizualizarii in timp real a informatiilor legate atat de extrasul de cont, cat
si de piata valutara si monetara;
 Sporirea veniturilor financiare prin tehnici de trezorerie si prin corecta administrare a
resurselor;
 Efectuarea automata de depozite Over-night;
 Posibilitatea de a investi in produse de tip REPO (cumparare/rascumparare titluri de
stat), produs care ofera un plus de dobanda de patru-cinci puncte procentuale fata de un
depozit normal;
 Efectuarea de schimb valutar prin negociere directa a cursului cu dealeri, care stau la
dispozitie si pentru consultanta privind piata monetara si valutara
 Calitate si flexibilitate a serviciilor si produselor bancare datorita parteneriatului cu
peste 380 de banci corespondente din intreaga lume
 Procesarea operatiunilor valutare, mesajele SWIFT fiind generate in mod automat;
 Un inalt grad de siguranta si confidentialitate a tuturor operatiunilor bancare

Oferta Bancii Transilvania se diversififica simplu in doua parti distincte in functie de tipul
persoanelor carora se adreseaza:
 produse si servicii pentru persoane juridice:
 produse si servicii pentru persoane fizice.

 Produse si servicii pentru PERSOANE JURIDICE:

CREDITE
Banca Transilvania SA acorda credite, in conditiile legii si a normelor sale interne,
urmatoarelor categorii de persoane juridice:
1.) Agenti economici:
- societati comerciale cu capital particular, de stat sau mixt, constituite potrivit Legii nr.
31/1990, modificata de Legea nr. 195/1997 si Legea nr. 99/1999
- societati comerciale cu capital strain si capital mixt (strain si romanesc), conform Legii nr.
35/1991
- societati agricole constituite conform Legii nr. 36/1991
2.) Asociatii familiale infiintate in conditiile Decretului Lege nr. 54/1990
3.) Persoane fizice autorizate (inclusiv cele care presteaza activitati liberale)
4.) Alte institutii constituite conform legilor in vigoare (regii autonome, societati nationale,
companii nationale si multinationale, autoritati ale Administratiei Publice Locale, organizate in
conformitate cu Legea Finantelor Publice Locale nr. 189/1998, societati si institutii financiare,
altele decat bancile, asociatia salariatilor – PAS).
Tipuri de credite practicate de Banca Transilvania:
1) Dupa durata de creditare:
- credite pe termen scurt (pana la 1 an inclusiv)
- credite pe termen mediu ( 1-5 ani, inclusiv)
- credite pe termen lung (5-15 ani)
2) Dupa tipul monedei in care se acorda:
a) Credite in lei
b) Credite in valuta:
- acordate din resurse proprii
-acordate din fondul BERD
-acordate din surse de la Banca Mondiala
3) Dupa destinatie:
a) Credite pentru finantarea activitatii curente:
- linii de credite (durata maxima de 12 luni)
- credite overdraft (1-7 zile)
- credite pentru nevoi temporare ( 8-30 zile)
- credite pentru export (maxim 12 luni)
- credite pentru capital curent (12 luni)
- credite pentru finantare sezoniera (stocuri)
b) Credite pentru finantarea investitiilor :
- credite de investitii (achizitii, constructii, modernizari, dezvoltari)
- credite pentru cumparari de actiuni si active (pe termen scurt sau mediu)
c) Credite pentru preluarea imprumuturilor angajate de client la alte banci :
d) Alte destinatii, neinterzise de lege

CARDURI

Din oferta de carduri a Bancii Transilvania mentionam cardul Visa Business Electron, destinat
persoanelor juridice. Cardul are atasate o serie de servicii speciale, si anume:
- ridicare de numerar in regim de urgenta in cazul pierderii sau furtului cardului. In acest caz
clientul suna BANCA TRANSILVANIA, BT contacteaza Visa International Service Center
(VISC) in doua ore de la primirea cererii si transmite o serie de
date, printre care si modul in care poate fi contactat detinatorul de
card. BT si VISC sunt responsabile ca banii sa ajunga la
detinatorul de card in termen de 1 zi lucratoare pentru cardul
Business.
- servicii de informatii pentru cei care calatoresc. Detinatorii de
carduri pot fi informati in legatura cu calatoria, de exemplu pot afla
adresele ambasadelor sau unde se gasesc cele mai apropiate bancomate. De exemplu: asigurare
pentru masina, asigurare pentru bagaje, bani, asigurare in cazul intarzierii bagajelor, asigurare
medicala, inlocuire de urgenta a biletelor, asigurare in cazul pierderii bagajelor, asigurare in
caz de accident pe timpul calatoriei, livrarea unor documente de valoare. Aceste tipuri de
servicii sunt specifice fiecarei regiuni si se pot schimba in timp.
Compania va avea un singur cont de card deschis la BT . In cazul in care nu are, trebuie
sa isi deschida si cont curent. Toti angajatii care vor avea card de la companie vor lucra pe
acelasi cont de card. Compania va stabili o limita de cheltuieli si o perioada de decontare
pentru fiecare detinator in parte. Se stabileste o limita separata pentru tranzactii la ATM si
separat pentru tranzactii la POS, limita pe angajat fiind suma celor doua. Limita de cheltuieli
astfel stabilita pentru fiecare angajat se reintregeste automat la sfarsitul perioadei de decontare.
Cardul poate fi folosit in tara si in strainatate la ATM-uri si POS-uri, debitandu-se
automat contul si realizandu-se conversia. Compania care doreste carduri VBE-BT va
completa cererea de deschidere de cont, dupa avizarea careia se vor completa cererile de
emitere de card de catre angajati si se vor remite la sucursala BT. Lunar, BT va remite
companiei un extras de cont centralizator pe contul de card. De asemenea, fiecare detinator va
primi cate un extras de cont partial, cu tranzactiile efectuate cu cardul propriu.

SCRISORI DE GARANTIE

Banca Transilvania acorda clientilor sai scrisori de garantie pentru:

- plata furnizorilor
- executari de lucrari sau prestari servicii
- plata avansurilor
- buna executie
- participarea la licitatii
 - angajamente de cautiune
- plata taxelor vamale
- carnete TIR
- comisionari vamali
- garantarea unui credit
- restituirea avansurilor
Pentru societatile comerciale cu performante economico-financiare deosebite cu rulaje mari
prin conturile deschise la Banca Transilvania , comisionul pentru emitere scrisoare de garantie
poate fi negociat.

OPERATIUNI

 Cu acreditive
 Cu incasso
 Cu cecuri
 De scontare
 Valutare

 OPERATIUNI DE SCONTARE

Pentru promovarea exportului si sprijinirea clientilor exportatori, Banca Transilvania, in

conditii de risc minim, sconteaza documente cu incasarea la termen din exporturi.
Acest tip de servicii vor fi prestate numai pentru clientii exportatori ai Bancii
Transilvania in conditiile respectarii stricte a prevederilor Regulamentului valutar si a
legislatiei aflate in vigoare, pentru tranzactiile cu caracter de frecventa.
Fac obiectul scontarii doar documentele avand data scadentei incasarii sub un an.
Scontarea se face doar pentru tranzactii derulate prin acreditive irevocabile de export
deschise de banca cumparatorului, cu plata la termen.
Moneda de scontare este valuta stipulata in acreditiv sau cea convenita prin contractul
de scontare incheiata intre client si banca.
Data scadentei fondurilor avansate prin scontare nu va depasi termenul de incasare
prevazut in formularul DIV.
 OPERATIUNI VALUTARE
Banca Transilvania pune la dispozitia clientilor sai toata gama de servicii valutare:
a. Vanzare / cumparare de valuta atat in numele clientului cat si al bancii
 b. Emiterea de scrisori de garantie in lei sau valuta, avizarea si confirmarea de
asemenea scrisori de garantie primite in favoarea clientilor Bancii Transilvania
c. Emiterea de acreditive si monitorizarea progresului acestora, avizarea si
confirmarea acreditivelor de export ale clientilor Bancii Transilvania
d. Primirea si remiterea incassourilor documentare
e. Ordine de plata
f. Remiterea cecurilor in valuta pentru incasare in strainatate
ALTE SERVICII DESTINATE PERSOANELOR JURIDICE
a. collect BT
b. plata salariilor in cont si pe card
c. servicii voice&fax teller
d. direct debit
e. standing order
f. colectare & transport numerar
g. caseta de valori
h. produse de trezorerie
i. produse electronice : BT Ultra & BT Net

 PRODUSE SI SERVICII PENTRU PERSOANELE FIZICE

CREDITE:
Credite in lei:  Credite pe salariu
 Credite imobiliare  Credite studii
 Credite autoturisme Credite in valuta:
 Credite nevoi curente  Credite imobiliare
 Credite pe card  Credite ipotecare
 Credite pentru cumparari bunuri de  Credite autoturisme
consum  Credite turistice
 Credite turistice  Credite studii

CARDURI:
 CARDUL MAESTRO DIRECT
Cardul Maestro Direct cu cont in EURO - functioneaza ca si
cardul Maestro Mondo cu cont in lei, cu singura diferenta ca acest
card are atasat un cont in EURO. El poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate, la ATM-
urile si POS-urile care au afisata sigla Maestro. In Romania clientul va ridica de la ATM lei si i
se va debita contul in EURO. Avantajul este ca un client care are un card Maestro Direct cu
cont in EURO, daca pleaca in strainatate in tarile care folosesc moneda EURO este protejat de
riscul valutar, acesta ridicand EURO de la ATM iar contul debitandu-se tot in EURO.
 CARDUL MAESTRO MONDO
Cardul Mondo este un card in lei destinat persoanelor fizice si poate fi folosit atat in tara
cat si in strainatate, oriunde este afisata sigla Maestro. Este usor de utilizat pentru ridicare de
numerar de la orice bancomat cu sigla Maestro sau puteti efectua cumparaturi de la orice
comerciant care afiseaza aceasta sigla. Mondo este un card in lei care poate fi folosit si in
strainatate: puteti cumpara de la orice comerciant sau puteti ridica numerar in valuta tarii in
care calatoriti folosind leii din contul dumneavoastra.
 CARDUL VISA ELECTRON GLOBAL
Cardul VISA Electron GLOBAL - disponibil din data de 9 aprilie 2001.
Procurarea lui este posibila prin completarea unei cereri de emitere, la oricare din cele
34 sucursale ale bancii. GLOBAL este un card de debit in lei, emis sub sigla VISA.
Pentru clientii Bancii Transilvania se ofera posibilitatea ridicarii salariilor prin card direct de la
orice ATM (bancomat), respectiv cu ajutorul POS-urilor (cititoarele de carduri) instalate in
sucursalele bancii. De asemenea posesorii de carduri VISA Electron GLOBAL beneficiaza de
acordarea creditelor pentru nevoi curente, in contul de card.
Pe de alta parte, siguranta, viteza de operare si aria extinsa de acceptanta (utilizare in
marea majoritate a oraselor) sunt atribute care confera cardului VISA Electron GLOBAL un
plus de atractivitate pentru detinatorii lui.
Emiterea cardurilor VISA Electron GLOBAL si dezvoltarea continua a retelei proprii
de ATM-uri si POS-uri constituie puncte de referinta ale planului de dezvoltare al Bancii
Transilvania pentru acest an. Cardul GLOBAL este un card in lei destinat persoanelor fizice si
poate fi folosit in intreaga tara oriunde este afisata sigla VISA. este usor de utilizat pentru
ridicare de numerar de la orice bancomat din Romania, cu sigla VISA, sau puteti efectua
cumparaturi de la orice comerciant care afiseaza aceasta sigla. Credite: detinatorii de carduri
VISA Electron GLOBAL pot beneficia de credite pentru nevoi curente, acordate direct in
contul de card.
 CARDUL VISA ELECTRON EURO<26
Cardul VISA ELECTRON EURO<26 este un
card de debit cu cont in lei si utilizare internationala emis
sub sigla VISA Electron, in regim co-branded < BANCA TRANSILVANIA – EURO<26
ROMANIA >. Cardul este destinat tuturor tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani, in
special studentilor.
Euro<26 Romania este o asociatie non-profit, reprezentanta a organizatiei europene
EYCA ( Asociatia Europeana a Cardurilor de Tineret ), care functioneaza in 38 tari europene.
Asociatia, in calitate de membru al EYCA, are dreptul exclusiv de a emite, promova si
dezvolta in Romania cardul european de tineret Euro <26 . Pana in prezent asociatia emisese
doar carduri de loialitate, care ofereau diferite discounturi membrilor sai. Cardul EURO<26,
emis in colaborare cu BANCA TRANSILVANIA, va reprezenta pentru detinatori dovada
calitatii de membru asociat EURO<26 si va da dreptul acestora sa beneficieze de toate
avantajele, reducerile si facilitatile pe care calitatea de membru al asociatiei le implica, relativ
la reteaua EYCA.
Avantajele cardului VISA ELECTRON EURO<26: posibilitatea de a gestiona eficient
bursele scolare/studentesti sau banii primiti de la parinti/alte surse ; asigurare medicala de
calatorie, pe termen de 1 an, inclusa in pretul standard al cardului, importante reduceri in
reteaua de comercianti „EURO<26” din Romania si Europa, posibilitatea de a fi utilizat prin
intermediul unei retele vaste de ATM-uri si POS-uri, atat in tara cat si in strainatate, oriunde
este afisata sigla Visa Electron, operatiunile realizandu-se in moneda tarii in care acestea au loc
 CARDUL DE CREDIT MASTERCARD FORTE
MASTERCARD FORTE este un card de credit cu cont in RON si utilizare
internationala emis de Banca Transilvania sub sigla MASTERCARD. Cardul are elementele de
identificare (numele si prenumele titularului de card, data expirarii, numarul cardului)
embosate (scoase in relief). MASTERCARD FORTE este un instrument de plata fara numerar
care poate fi utilizat atat la ATM-urile cat si la POS-urile care afiseaza sigla MASTERCARD
pentru ridicari de numerar sau cumparari de bunuri si servicii. Cu acest tip de card pot fi
efectuate tranzactii atat on-line cat si off-line.
Cardul are o perioada de gratie de pana la 55 de zile. In perioada de gratie nu se
calculeaza dobanzi, astfel:
a)in luna curenta in care a fost emis cardul
b)in lunile in care, intre 1 si 25 a lunii, clientul a achitat cel putin o data linia de credit
integral.
Cardul este emis pe o perioada de 2 ani. Limita maxima a creditului acordat este de 5.000
EUR (in echivalent RON).
 ALTE SERVICII DESTINATE PERSOANELOR FIZICE
 lei si valuta  colectare & transport numerar
 collect BT  caseta de valori
 plata salariilor  produse de trezorerie
 voice & fax teller  produse electronice: BT Ultra si
 direct debit BT Net
 standing order

DIMENSIUNI SI STRUCTURA PIETEI. DINAMICA. CONCURENTA

Reprezentantii Danske Bank au monitorizat circa zece indicatori ai pietei autohtone

(cresterea economica, variatiile de curs ale leului, intermedierea financiara, ratele reale ale
dobanzilor bancare etc.), plasand Romania in categoria “piata financiara periculoasa”, alaturi
de Bulgaria, Letonia si Estonia.
Reprezentantii Commerzbank au fost de parere ca, dincolo de riscurile pe care orice
piata emergenta le presupune, “ringul” serviciilor financiare romanesti este unul foarte atractiv,
din cauza potentialului urias de crestere. Cele mai profitabile banci din tarile din estul Europei
intrate in Uniunea Europeana (UE) sunt cele letone, cu un randament mediu al fondurilor
proprii (ROE) de 27,1%. Ele sunt urmate de bancile din Republica Ceha, cu un ROE de
25,2%, si de cele din Ungaria, cu 25,1%, arata statisticile Bancii Mondiale, publicate in
raportul “Credit expansion in emerging Europe: a cause for concern?”.
Bancile din Romania au inregistrat un randament mediu al fondurilor proprii de 15,4%,
depasind doar institutiile bancare din Letonia (cu un ROE mediu de 12,3%) si pe cele din
Slovenia (13,8%). Totusi, bancile dincele mai multe dintre tarile est-europene intrate in UE si-
au imbunatatit profitabilitatea in perioada 2001-2005, in timp ce bancile romanesti, alaturi de
cele slovace, au regresat din acest punct de vedere, arata datele raportului mentionat.
Profitabilitatea bancilor romanesti raportata la activele detinute (ROA) este una
medie in regiune (a cincea din zece tari analizate), fiind de 1,9% la finele anului 2005. Cel mai
bun indicator al profitabilitatii raportate la active a fost inregistrat de bancile letone (2,1%) si
de cele dinBulgaria, Ungaria si Estonia (toate cu o medie a ROA de 2%). Romania avea, insa,
in debutul anului trecut, cel mai redus raport intre activele bancare si produsul intern brut
(PIB), de sub 50%, si cel mai mic raport intre creditul neguvernamental si PIB (21,1%) dintre
toate cele zece tari est-europene intrate in Uniunea Europeana.
 Profitabilitatea bancilor romanesti, calculata dupa indicatorul rentabilitatii fondurilor
proprii (ROE), s-a situat anul trecut pe pozitia a opta din cele zece tari est-europene integrate in
Uniunea Europeana (UE), potrivit unui studiu al Bancii Mondiale (BM).
În ceea ce priveşte dinamica pietei, analiza economică relevă faptul că, după o perioadă
de declin accentuat, activitatea economică a zonei euro a cunoscut o intensificare, începând cu
jumătatea anului 2009. Economia zonei euro a beneficiat îndeosebi de redresarea în continuare
a economiei mondiale, de stimulentele macroeconomice substanţiale acordate şi de măsurile
adoptate pentru restabilirea funcţionării sistemului bancar. Datele economice recente – inclusiv
indicatorii pozitivi din sondaje – susţin punctul de vedere conform căruia redresarea economică
în zona euro continuă şi în anul 2010. Deşi temperarea ritmului de creştere în primele luni ale
anului 2010 a fost determinată în special de condiţiile meteorologice nefavorabile, în perioada
de primăvară pare să se înregistreze o intensificare a acestuia. Privind în perspectivă, Consiliul
guvernatorilor anticipează o creştere moderată a PIB real. Redresarea economică în curs la
nivel mondial, precum şi impactul acesteia asupra cererii de exporturi din zona euro ar trebui
să susţină economia zonei euro. Totodată, potrivit anticipaţiilor, criza financiară va avea un
efect inhibitor asupra ritmului de creştere economică, având în vedere procesul de ajustare
continuă a bilanţurilor în diferite sectoare, gradul redus de utilizare a capacităţilor de producţie,
precum şi perspectivele nefavorabile privind condiţiile pe piaţa forţei de muncă.
Creditarea a înregistrat în ultimii ani un ritm susţinut de creştere, în contextul în care
băncile s-au luptat pentru majorarea cotei de piaţă, şi au mizat puternic pe expansiunea
operaţiunilor, care a constat printre altele şi în extinderea reţelelor teritoriale cu aproximativ
1.000 de unităţi anual.
Băncile s-au bucurat în ultimii ani şi în prima parte din 2008 de un exces de lichiditate
şi practica dobânzi foarte avantajoase la credite, punând un accent mai redus pe atragerea de
depozite. Banca Naţională a României (BNR) a atras aproape zilnic lichidităţi de pe piaţă
interbancară în primele şapte luni din 2008, la un moment dat atrăgând atenţia că ar putea fi
nevoie de două operaţiuni de sterilizare pe zi, pentru atragerea excesului de lichiditate.
De exemplu, majorarea înregistrată de creditul neguvernamental în 2007, respectiv de
60,4%, a fost cu mult mai mare decât ritmul de creştere al depozitelor, de 33,9%.
Mai mult, băncile au acordat în 2007 credite noi la dobânzi medii de peste 11,5%
pentru euro şi 7,5% pentru lei, şi au atras depozite la rate de 6,7% la lei şi peste 3,6% la euro.
Dobânzile practicate de bănci avantajau societăţile nefinanciare, atât pentru depozite, cât şi
pentru credite.
 Această situaţie s-a schimbat după jumătatea anului 2008, întrucât băncile-mamă au
început să se confrunte cu problemele generate de criza financiară internaţională şi au redus
treptat finanţările pentru subsidare. Din cele 40 de instituţii de credit autorizate să funcţioneze
în România, 35 au capital majoritar străin şi au avut în ultimii ani avantajul sprijinului oferit de
grupuri financiar internaţionale.
În plus, situaţia de pe piaţa monetară locală a devenit tensionată începând din luna
august, în contextul extinderii problemelor din SUA la nivelul economiei mondiale. Creditul a
devenit mai greu accesibil şi la costuri mai ridicate, mai multe bănci fiind nevoite să apeleze la
facilitatea de împrumut a BNR şi la orientarea strategiei spre atragerea de depozite de pe plan
local.
Băncile din România au mizat pe creditare până în pragul manifestării crizei
internaţionale pe piaţa locală, deşi banca centrală a îndemnat la prudenţă în privinţa avansului
împrumuturilor, pentru ca ulterior să îşi schimbe strategia, aproape blocând finanţările şi
orientându-se spre atragerea de resurse, din cauza deficitului de lichidităţi.
Tendinţa de creştere puternică a creditării s-a menţinut în prima parte din 2008.
Avansul creditului neguvernamental, raportat la luna similară din 2007, s-a menţinut peste 60%
în lunile ianuarie-iunie, comparativ cu creşteri de peste 35% înregistrate pe segmentul
depozitelor.
În a doua parte a anului, atât creditarea, cât şi ritmul de constituire a depozitelor au
început să încetinească, pe fondul problemelor internaţionale, care au dus la majorarea
costurilor finanţării.
Pe segmentul de creditare, avansul s-a redus până la 50,5% în septembrie, la 44,8% în
octombrie şi la 38,3% în noiembrie. Concomitent, creşterea pe zona depozitelor s-a diminuat la
aproximativ 30% în august şi septembrie, pentru ca ulterior să coboare la 25,2% în octombrie
şi la 19,8% în noiembrie.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, observa încă din luna aprilie că băncile şi-au
modificat comportamentul faţă de anii precedenţi şi au crescut dobânzile la depozite mai
repede decât la credite, după deciziile de majorare ale ratei de politică monetară, menţionând
că acest comportament reprezintă şi un efect al diminuării resurselor ieftine şi uşor accesibile
din străinătate.
Băncile au început să majoreze dobânzile la depozite, care au ajuns în octombrie la un
nivel mediu de până la 12,23% pentru depozitele în lei şi de circa 5% pentru cele în euro. Pe
segmentul de creditare, dobânzile medii au ajuns la 15% - 19,69% pentru lei şi la 7,67 - 8,66%
pentru euro.
 Pe finalul anului, băncile au anunţat dobânzi la plasamente de până la 15% pentru lei şi
de maxim 7,25% pentru euro, în contextul în care au nevoie de lichidităţi, care au devenit mai
ieftine pe piaţa locală decât pe plan internaţional.
Încetinirea creditării în ultima parte a anului a fost determinată în parte de
incertitudinile existente pe plan local şi internaţional, care au condus la limitarea finanţărilor de
care dispuneau băncile, dar şi de implementarea unui nou regulament al BNR privind
acordarea de împrumuturi persoanelor fizice.
Potrivit noului regulament de creditare, aprobat de BNR la finele lunii august, băncile
calculează gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel
mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, rata maximă pe care o persoană se poate
angaja să o plătească lunar băncii nu va fi modificată până la scadenţă, iar gradul de îndatorare
se calculează diferenţiat pe categorii de clienţi, pe destinaţia împrumutului, cât şi pe tipul de
credit, respectiv în monedă naţională sau în valută, cu dobândă fixă sau variabilă.
BNR a introdus noi reglementări mai dure şi pentru piaţa monetară, după ce
incertitudinile şi neîncrederea din luna octombrie au condus practic la blocarea acesteia prin
majorarea dobânzilor chiar şi peste 50% pe an. Piaţa interbancară românească a trecut de la
exces de lichiditate la criză de lichiditate în luna octombrie. Astfel, dacă în primele şapte luni
banca centrală atrăgea aproape zilnic lichidităţi de pe piaţă, iar băncile apelau la facilitătea de
realizare de depozite într-o măsură mult mai mare decât la cea de creditare, Lombard, situaţia
s-a schimbat în mod semnificativ din august, în contextul răspândirii problemelor din SUA la
nivelul economiei mondiale. Băncile au fost nevoite în august să apeleze în mod semnificativ
la facilitatea de creditare a BNR, împrumutând 1,05 miliarde lei.
Situaţia de pe piaţa monetară din luna septembrie a reprezentat doar calmul dinaintea
furtunii, întrucât tensiunile s-au aplificat semnificativ în octombrie, iar băncile au ajuns să nu
mai acorde împrumuturi instituţiilor concurente. Practic, piaţa interbancară a fost aproape
blocată, iar dobânzile au urcat peste 50% pe an, comparativ cu un nivel mediu de 7,79%
înregistrat în luna ianuarie. Prin urmare, băncile din România au fost forţate să se orienteze
spre facilitatea de creditare pusă la dispoziţie de BNR, împrumutând o sumă record de 48,99
miliarde lei. În noiembrie, tensiunile de pe piaţa monetară s-au mai calmat, dar s-au menţinut la
niveluri ridicate, astfel că instituţiile de credit au împrumutat încă 27,68 miliarde lei de la
BNR, realizând în schimb şi depozite de 6,33 miliarde lei, aproape triplu comparativ cu
valoarea din octombrie.
 În acest moment cuvântul de ordine este "incertitudinea", care va domina şi anul viitor,
majoritatea băncilor anunţând că îşi vor adapta strategiile în funcţie de evoluţia mediului
economic dificil.
Anul de criza 2009 a lasat urme spectaculoase in clasamentul primelor 10 banci
romanesti: cota de piata a BCR, cel mai mare creditor local, a alunecat sub pragul de 20%,
competitorii sai austrieci de la Raiffeisen au cazut pe locul 7, in timp ce Banca Transilvania,
unul dintre sprinterii anilor 2007-2008, a ajuns pe 8. Banca de stat CEC a urcat spectaculos
pana pe locul cinci, mai ales pe seama finantarii guvernului, dar si a cresterii creditului privat
cu13%.

Top 10 banci romanesti in 2009, dupa active

Loc Banca Cota de piata 2009 Cota de piata 2008
1. BCR 19% 20,3%
2. BRD 14,1% 15,6%
3. Volksbank 6,6% 6,8%
4. Alpha Bank 6,4% 5,5%
5. CEC Bank 6,3% 4,3%
6. UniCredit Tiriac Bank 6,1% 5,5%
7. Raiffeisen Bank 6% 5,9%
8. Banca Transilvania 5,9% 5,4%
9. Bancpost 4,4% 4,7%
10. ING Bank 3,3% 3,5%

Piata bancara in Romania este dominata acum de cinci jucatori mari – BCR, BRD,
Raiffeisen, Banc Post si Banca Transilvania – ceilalti contand mai putin in ceea ce priveste
serviciile de retail adresate persoanelor fizice. Cei cinci jucatori importanti de pe piata de
profil au un public-tinta de diferite categorii de varste. Astfel, BCR are un portofoliu de clienti
in care domina persoanele de varsta mijlocie si inaintata - peste 35 de ani. BRD si Raiffeisen se
concentreaza asupra segmentului de varsta mijlocie – intre 25 si 44 de ani -, in timp ce la
serviciile Banc Post apeleaza indeosebi tinerii intre 18 si 24 de ani.

CAPITOLUL III

STRATEGII: PRET. PRODUS. MARKETING

Banca Transilvania este principala componenta a Grupului Financiar BANCA
TRANSILVANIA, promovand la nivelul grupului o strategie de dezvoltare continua a
activitatii si de extindere a gamei de servicii financiare integrate oferite clientilor. Grupul
opereaza in sectoare financiare complementare: bancare, administrarea investitiilor, finantarea
consumatorilor, leasing si tranzactii mobiliare.
Valoarea investitiilor Bancii Transilvania in cadrul grupului, la sfarsitul anului 2009, au
scazut fata de 2008 cu 13,77 %, respectiv de la 167 mil. lei la 144 mil. lei. Subsidiarele
grupului, la care banca detine participatii directe sunt:

Filiala Domeniu de activitate Procent participatie directa

BT Securities SRL Investitii /brokeraj 95,50%
BT Leasing IFN Leasing 44,30%
BT Investments SRL Investitii 100,00%
BT Direct SRL consumer finance 93,70%
BT Building Imobiliare 4,17%
BT Asset Management SAI Managementul activelor 80,00%
Compania de Factoring IFN SA Factoring 99,18%
Medicredit Leasing IFN Leasing 57,39%
BT Evaluator SRL Intermedieri Financiare 9,96%
BT Consultant SRL Intermedieri Financiare 7,45%
BT Leasing Moldova Leasing 100,00%

Strategia de viitor a Bancii Transilvania are drept obiectiv atingerea unei cote de piata
de 10% (dupa marimea obiectivelor). Printre caile posibile de atingere a acestui obiectiv se
numara:achizitia de retele bancare viabile, dezvoltarea retelei proprii, introducerea serviciilor
de internet banking si e-commerce pe suportul softului nou aflat in prezent in teste, atragerea
de finantare si proiecte de la BERD (pentru finantarea leasingului, credit ipotecar, etc), banci
europene, fonduri de investitii si fonduri de pensii. Un element interesant il constituie analiza
oportunitatii cotarii actiunilor TLV pe o piata bursiera internationala. Pretul platit de BERD
pentru 15% din actiunile TLV este de 6,239 milioane USD, corespunzator unui pachet de
59,424 milioane actiuni. Exprimat in lei, acest pret reprezinta 187 miliarde, din care primele de
emisiune sunt in valoare de 127 miliarde lei (deci o valoare de 322 lei/actiune). Aceasta suma
va fi varsata de BERD pana la 15 octombrie anul curent, urmand ca in cateva saptamani sa se
deruleze si celelalte formalitati legate de majorarea de capital. Referitor la capitalizarea
primelor de emisiune, aceasta va fi dezbatuta intr-o adunare generala viitoare, luarea unei
asemenea decizii putand avea loc chiar in AGA din primavara anului viitor.

OBIECTIVE CANTITATIVE pentru 2010

• Nivelul activelor in crestere cu 16 % fata de 2009;
• Cresterea profitului brut cu peste 74 % fata de 2009;
• Cresterea resurselor atrase de la clienti cu 18%, in comparatie cu 2009;
• Cresterea portofoliului de credite cu 17%, fata de anul 2009;
• Carduri emise la sfarsitul anului 2010: 1.800.000;
• POS –uri instalate la sfarsitul perioadei: 15.000;
• BT 24, in 2010: 150.000 utilizatori;
• Platforma de produse anti-criza pentru IMM;
• Creditul de restructurare;
• Creditul gata garantat – colaborarea cu FNGIMM;
• Extindere Banca de Utilitati – (E-ON, RCS / RDS, Cosmote
• Lansarea unei platforme de creditare a sectorului agricol si zootehnic;
• Lansarea unui produs de creditare IMM dedicat accesarii finantarilor nerambursabile
europene si celor derulate de catre Ministerul Finantelor
• Lansarea unor produse noncredit;
• Reluarea procesului de dezvoltare moderata a retelei;
• Introducerea serviciilor de factoring;
• Alocarea unui buget de investitii de 23,8 mil. euro.

OBIECTIVE CALITATIVE pentru 2010

• Continuarea optimizarii costurilor operationale si imbunatatirea performantelor;
• Calitatea activelor si reducerea costului net al riscului de credit;
• Mentinerea indicatorului cost/venit la un nivel redus;
• Management al riscului adecvat si o structura organizatorica de guvernanta a bancii care sa
asigure controale extinse si complete in masura sa reduca riscurile semnificative inerente;
• Mentinerea unui nivel adecvat al capitalului (min. 12%), lichiditatii si indicatorilor financiari
generali;
• Abordarea clientilor de talie mare care sunt mai robusti si genereaza o profitabilitate
superioara;
• Cresterea gradului de educatie si sofisticare a fortei de vanzari corporate prin intermediul
Programului Armata Inteligenta;
• Crearea unui model de cross-sell mai eficient;
• Trecerea in productie a unei noi aplicatii de Gestiune a Cardurilor si activarea facilitatilor in
zona de gestiune a punctelor de loialitate pentru utilizarea cardurilor si preventia timpurie a
fraudelor cu card;
• Extinderea emiterii cardurilor cu Chip si sub sigla Visa;
• Continuarea procesului de implementarea a unei noi solutii de Internet Banking, cu focusare
in zona de divesificare a mecanismelor de securizare;
• Calitatea informatiilor furnizate managementului prin utilizarea tehnologiilor BI si a
echipamentului Exadata;
• Reanalizarea oportunitatii de a incepe implementarea unei solutii noi de Core-Banking.

Plan de dezvoltare pentru anul 2010

Bugetul de Investitii 2010 :
• Sucursale 3,57 mil. EUR
• Hardware 2,62 mil. EUR
• Software 1,31 mil. EUR
• Carduri 1,43 mil. EUR
• Autovehicule 0,30 mil. EUR
• Diverse 0,77 mil. EUR
• Executare garantii – cladiri 5,00 mil. EUR
• IT CORE 7,14 mil. EUR
• Internet Banking BT24 1,66 mil. EUR

Investitiile Bancii 23,80 mil. EUR

Investitii in Subsidiare 10,50 mil. EUR
Total investitii (TVA inclus) 34,30 mil. EUR

PROPUNERI PRIVIND BILANTUL SI CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 2010

In proiectarea indicatorilor pe anul 2010, s-a luat in considerare o rata medie a inflatiei
de 4%, un curs EUR / LEI 4,15 si EUR / USD 1,40. Se propune o crestere a activelor de 1,16
ori fata de nivelul inregistrat in 2009 ( pana la 5,42 miliarde EUR). In structura activelor,
creditele vor avea o pondere de 63,3 %, lichiditatile imediate 23,66 % iar investiile in titluri
14,3% . In ceea ce priveste structura pasivelor proiectate pe anul 2010 s-a avut in vedere o
crestere a resurselor atrase de la clientela nebancara de 1,18 ori fata de 2009, cu o pondere in
total pasive de 78,5 %, o crestere a imprumuturilor pe termen lung de 1,18 ori, precum si o
crestere a capitalurilor proprii de 1,14 ori. Indicatorii BVC pe anul 2010 sunt proiectati sa
sustina obiectivele de afaceri propuse si sunt in corelatie cu normele specifice de prudenta si
supraveghere bancara.
 Arhitectura de brand a Bancii Transilvania cuprinde si marcile comerciale ale
subsidiarelor Grupului Financiar BANCA TRANSILVANIA: BT Asset Management S.A.I.
S.A., BT Direct, BT Investments, BT Leasing si BT Securities. De asemenea, banca are in
portofoliu chiar produse si servicii care poarta marca „BT": BT 24 - Internet Banking, BT Ultra
- Home Banking etc. Notorietatea brandului Banca Transilvania a determinat ca BT sa
construiasca in timp o intreaga "familie de branduri", lansand pe piata si alte marci de impact,
cum sunt: BT Cafè® - prima cafenea bancara din Romania; Academia BT® - centru intern de
informare si formare profesionala, precum si de integrare in organizatie a noilor angajati; BT
Golf Cup® - turneu de golf, care va ajunge in acest an la cea de a 7-a editie; Crosul BT -
competitie care a ajuns in acest an la editia a X-a, organizata in Cluj-Napoca; Clujul Are
Suflet® (www.clujularesuflet.ro) - fundatie a carei activitate este dedicata tinerilor cu varste
intre 14 si 20 de ani, care provin din familii defavorizate si din centre de plasament. O alta
marca de notorietate este Clubul Intreprinzatorului Roman (www.btclub.ro), prin intermediul
caruia BT ofera segmentului de afaceri suport, consultanta si un program de networking pentru
cei peste 12.000 de membri ai sai.
Cel mai cunoscut mijloc neconventional de promovare a produselor bancii si, implicit,
a Bancii Transilvania, este personajul „Zanul". Acesta s-a dovedit a fi o solutie foarte potrivita
pentru ceea ce Banca Transilvania si-a propus, adica sa „indeplineasca" dorintele micilor
intreprinzatori. Datorita notorietatii acestui personaj, aria de influenta s-a diversificat si asupra
segmentului de retail, dar si pentru alte tipuri de campanii, iar alegerea s-a dovedit a fi
inspirata.

SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARA

Pentru anul 2009, obiectivul a fost atingerea unui nivel total al activelor bilantiere de 20
miliarde lei. Acest lucru a fost realizat in proportie de 97,35%, la sfarsitul anului activele
totalizand 19,47 miliarde lei, in crestere fata de anul precedent cu 14% (17,01 miliarde lei, in
2008). Premisele avute in vedere la intocmirea BVC 2009 au fost: curs de schimb lei/euro
estimat de 4,30 si un indice de inflatie de aproximativ 6%. La sfarsitul anului 2009 cursul de
schimb oficial lei/euro a fost de 4,2282 si indicele de inflatie de 4,74 %.
Portofoliul de credite al Băncii Transilvania este unul stabil, preponderent în lei, cu o
expunere de sub 4% pe domeniul dezvoltatorilor imobiliari. In ceea ce priveste expunerea pe
credite, s-a urmarit o diversificare a portofoliului astfel incat banca sa nu aiba o expunere
majora fata de un anume risc de creditare specific (risc generat din dependenta de un grup de
clientela, expunere majoritara fata de un segment industial, concentrarea activitatii pe un
numar redus de produse etc).
Structura portofoliului de credite la 31.12.2009 era urmatoarea:
- pe tipuri de clienti: 58,44 % persoane juridice; 41,56 % persoane fizice;
- pe tipuri de moneda: 63,73 % in lei; 36,27 % in valuta;
- pe domenii de activitate:
 16,49% Comert;
 27,50% Productie (industrie);
 12,56% Servicii;
 41,56% Populatie; 1,48 % altele;
- pe termene de scadenta: 34,03 % termen scurt; 17,49% termen mediu; 48,47 % termen lung.
Provizioanele: ca urmare a condiţiilor economice dificile, nivelul provizioanelor de risc
de creditare a crescut de la 233 mil. lei, la 752 mil. lei. Provizioanele constituite pentru
acoperirea riscului de credit (principal), existente in sold la 31.12.2009 (663 mil. lei) reprezinta
5,45 % din valoarea creditelor (1,84 % in anul 2008). Cresterea este justificata pe de o parte de
condiţiile economice dificile, precum si de masurile suplimentare luate de Banca, in vederea
administrarii prudentiale a riscului de credit.
Creantele inregistrate in afara bilantului, la 31 12 2009 sunt in suma de 61,04 mil. lei,
reprezentand 0,50 % din totalul portofoliului de credite (0,55 % in 2008).
Capitalurile proprii ale bancii: au fost la 31 12 2009 de 1.776.436.015 lei, din care:
 capital social 1.086.337.883 lei, reprezentat de 1.086.337.883 actiuni cu o valoare
nominala de 1 lei /actiune;
 prime de capital: 97.683.960 lei;
 rezerve legale: 100.899.068 lei;
 rezerve pentru riscuri bancare: 77.892.714 lei;
 alte rezerve: 328.927.707 lei;
 rezerve din reevaluare: 25.378.216 lei.
In trimestrul IV 2009, ca urmare a deciziei detinatorilor de a converti in actiuni
obligatiunile in valoare de aproximativ 21 mil. USD, pe care le aveau la Banca Transilvania,
din anul 2005, capitalul social a fost majorat cu suma de 26.641.700 lei (de la 1.059.696.183
lei la 1.086.337.883 lei) iar fondurile proprii s-au majorat cu suma de 62,9 milioane lei.
Câştigul aferent acţiunilor răscumpărate, care au făcut obiectul conversiei, a fost de 10,7
milioane lei, suma reprezentand o rezerva constituita, care nu poate fi distribuita catre
actionari. Preţul de conversie a fost de 1,5049 lei / actiune. In urma acestei actiuni, IFC a
devenit unul dintre actionarii Bancii Transilvania, cu o deţinere de 3,6% din capitalul social.
La 31.12.2009, structura capitalului social a fost urmatoarea:
31 Dec 2008 31 Dec 2009
Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare 14,97% 14,61%
(“EBRD”)
Persoane fizice romane 39,91% 31,33%
Societati comerciale
21,77% 20,01%
romanesti
Persoane fizice straine 6,01% 3,52%
Societati comerciale straine 17,34% 30,53%
Total 100,00% 100,00%

BANCA TRANSILVANIA – PERSPECTIVE PENTRU VIITOR

Banca Transilvania reprezinta una dintre cele mai atractive actiuni listate la bursa
datorita ritmului de crestere inregistrat de la infiintare si pana in prezent. Pentru investitorul pe
termen mediu si lung intrebarea care se pune la acest moment este in ce masura acest ritm se va
pastra si in anii urmatori si care sunt perspectivele de viitor ale bancii.
Desigur, aceasta analiza nu se poate face decat prin prisma recentului parteneriat intre
Banca Transilvania si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Referindu-ne putin la istoricul acestei operatiuni, este interesant de notat ca negocierile intre
cele doua institutii financiare dateaza din anul 1999. In acea perioada, s-a negociat pentru
vanzarea unui pachet de 51% din actiunile TLV; pe masura avansarii negocierilor, in anul
2000, s-a luat in calcul un pachet de 18% din actiunile TLV la un pret de 9 centi/actiune.
Conform termenilor finali ai acestui acord, stabiliti in cursul anului curent, BERD va deveni
proprietara a 15% din actiunile TLV, in urma unei majorari de capital social prin plasament
privat la un pret de 10,5 centi/actiune. Pentru aceasta majorare actionarii existenti renunta la
dreptul de preemptiune; de asemenea, pentru BERD se va ridica restrictia din statutul bancii
care limiteaza drepturile de vot ale unui singur actionar la maxim 5% din capitalul bancii
(aceasta restrictie va fi ridicata numai pentru BERD, nu si pentru ceilalti actionari). Conform
acelorasi termeni, durata investitiei BERD este de minim 3 ani de zile, iar participarea sa in
conducerea bancii va implica un loc in consiliul de administratie.
BERD este o institutie financiara transnationala, infiintata de statele tarilor occidentale
in scopul sprijinirii dezvoltarii economiilor Europei centrale si de est. In aceasta calitate BERD
s-a implicat numai in acele proiecte pe care le-a considerat viabile, categorie in care a fost
inclusa recent si Banca Transilvania. Mai importante decat cele 6,23 milioane USD pe care
BERD le aduce la Banca Transilvania sunt celelalte avantaje pe care acest acord le aduce
bancii clujene. Astfel, BERD aduce cu sine un plus de credibilitate si garantie pentru actualii si
potentialii investitori, parteneri si clienti ai TLV (investitia BERD avand loc numai dupa o
analiza foarte amanuntita); de asemenea, un aspect important il constituie elementul de know-
how de care va beneficia TLV in formularea strategiei si activitatii de viitor; nu in ultimul rand
este interesant de notat faptul ca BERD are o perioada a investitiei limitata (3-5 ani), perioada
dupa care aceasta poate aduce un partener important care sa ii ia locul in actionariatul Bancii
Transilvania, cu o detinere de 15% sau chiar mai mare.
Strategia de viitor a Bancii Transilvania are drept obiectiv atingerea unei cote de piata
de 10% (dupa marimea obiectivelor). Printre caile posibile de atingere a acestui obiectiv se
numara:achizitia de retele bancare viabile, dezvoltarea retelei proprii, introducerea serviciilor
de internet banking si e-commerce pe suportul softului nou aflat in prezent in teste, atragerea
de finantare si proiecte de la BERD (pentru finantarea leasingului, credit ipotecar, etc), banci
europene, fonduri de investitii si fonduri de pensii. Un element interesant il constituie analiza
oportunitatii cotarii actiunilor TLV pe o piata bursiera internationala.
Pretul platit de BERD pentru 15% din actiunile TLV este de 6,239 milioane USD,
corespunzator unui pachet de 59,424 milioane actiuni. Exprimat in lei, acest pret reprezinta 187
miliarde, din care primele de emisiune sunt in valoare de 127 miliarde lei (deci o valoare de
322 lei/actiune). Aceasta suma va fi varsata de BERD pana la 15 octombrie anul curent,
urmand ca in cateva saptamani sa se deruleze si celelalte formalitati legate de majorarea de
capital. Referitor la capitalizarea primelor de emisiune, aceasta va fi dezbatuta intr-o adunare
generala viitoare, luarea unei asemenea decizii putand avea loc chiar in AGA din primavara
anului viitor.
Studiul de fezabilitate realizat de BERD impreuna cu Banca Transilvania se bazeaza pe
o rentabilitate anuala a investitiei de 20%, exprimata in dolari. Aceasta inseamna ca fata de
investitia intiala de 6,2 milioane USD, asteptarile BERD se ridica la o valoare a investitiei de
15,5 milioane USD dupa o perioada de 5 ani de zile. Desigur, aceasta rentabilitate este valabila
(intr-o masura mai mica sau mai mare) si pentru ceilalti actionari ai bancii. Pretul platit de
BERD pe actiune, de aproximativ 3.150 lei, nu este stralucit, insa prin acest acord s-a mizat pe
oportunitatea de a creste banca cu un partener de talia BERD.
Pe data de 7 septembrie a avut loc adunarea generala care a aprobat majorarea de
capital in favoarea BERD, fiind prezenti actionari reprezentand 76,23% din capitalul social.
Dintre acestia, 94,71% au votat pentru majorarea de capital, numai 0,02% au votat impotriva,
6,27% din voturi fiind abtineri. Referitor la eliminarea restrictiei de 5% pentru BERD, in
favoarea acestei eliminari votul favorabil a fost de 93,45%.
In aceste conditii, perspectivele pentru evolutia viitoare a bancii se mentin in continuare
foarte bune. Pentru investitorii dispusi sa astepte, o investitie de 3-5 ani in actiunile TLV poate
depasi in rentabilitate majoritatea instrumentelor disponibile pe piata financiara a tarii noastre.
Demn de mentionat este faptul ca, in opinia noastra, o asemenea investitie ar beneficia de un
grad de risc mediu, in conditiile in care investitia in majoritatea actiunilor listate din tara
noastra, in special pe un asemenea termen, beneficiaza de un grad de risc ridicat.

CONCLUZII

Din anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how

international, care a imprimat bancii un stil diferit, caracterizat prin deschidere si flexibilitate.
Un alt moment important pentru banca a fost anul 2003, cand s-a schimbat identitatea de
corporatie, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii,
precum si implementarea unui concept nou, standard, privind unitatile sale.
Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante institutii financiar – bancare
din Romania si una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucuresti. O
prioritate a activitatii sale este perfectionarea continua a serviciilor si a angajatilor, asa incat
calitatea sa fie cea care face diferenta. Banca Transilvania este un jucator activ pe piata,
devenind, datorita accelerarii implementarii stategiei de crestere, o banca recunoscuta la nivel
national.