Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Afecţiuni Chirurgicale Ale Vaselor de Sânge
Afecţiuni Chirurgicale Ale Vaselor de Sânge
Etiologie.
a) Cauze organice:
- Embolia. Cca. 90% din IAP se datoresc ocluziei arterelor prin embolii. Cel mai mare risc îl prezintă
boala coronariană şi stenoza mitrală. Embolul transportat de torentul sanguin se fixează acolo unde
vasele sunt mai înguste (de ex. la ramificaţii), de aceea emboliile se întâlnesc în proporţie de 70% la
nivelul arterelor membrelor inferioare, Ele se localizează însă şi la nivelul membrelor superioare, la
nivelul circulaţiei cerebrale şi al celei viscerale;
- Ateroembolia sau „sindromul degetului albastru”. La pacienţi cu anevrisme arteriale sau ateroscleroză
difuză se pot produce microembolii arterio-arteriale care se pot desprinde şi pot produce obstrucţia
vaselor la nivelul mâinilor sau a piciorelor;
- Tromboza, se localizează în zonele în care vasele prezintă stenoze importante Se apreciază că acesta
este cea mai frecventă cauză a IAP, dar deoarece leziunea stenotică determină dezvoltarea unei
importante reţele de circulaţie colaterală, gradul de ischemie nu este atât de sever ca în embolie;
- Inserţia de catetere sau injecţii intraarteriale favorizează formarea de trombi locali, care provoacă
ocluzia zonei de puncţie sau embolizarea distală;
- Injectarea accidentală sau intenţionată a diverşilor agenţi medicamentoşi (barbiturice,
penicilină,sulfamide etc.) sau a drogurilor, când se produc fenomene violente de arterită necrozantă cu
pierderi de ţesuturi;
- Leziuni arteriale datorate fracturilor de oase lungi sau luxaţiilor de articulaţii mari. Leziunea iniţială
poate fi constituită doar din compresie, dar ea se poate complica cu tromboză secundară distală. Alte ori
artera poate fi contuzionată, dilacelată sau chiar secţionată prin angularea sau torsiunea fragmentelor
osoase.
- Sindroame de compresiune produse de mase tumorale, abcese mari sau prin edem masiv al ţesuturilor
moi secundar traumatismelor.
b) Cauze funcţionale: spasm (degerături sau agenţi chimici), tromboze venoase extinse sau fistule
artero-venoase, cauze circulatorii generale (colaps).
Faze clinice
IAP apare de obicei brusc, diagnosticul timpuriu fiind esenţial. Au fost descrise 6 semne ale ischemiei
acute, fiind denumite „sindromul celor 6 P”: pain (durere), paralysis (paralizie), paresthesia (tulburări
de sensibilitate), pulselessness (puls absent) pallor (paloare) şi poikilothermia (răcirea membrului).
IAP prezintă trei faze: faza iniţială, faza de agresiune, faza leziunilor tisulare ireversibile.
În unele cazuri este uşor de diagnosticat IAP la examenul clinic, alte ori însă tabloul ischemic al
extremităţilor poate fi prezent, dar natura obstrucţiei să nu fie clară. De aceea sunt indicate următoarele
explorări paraclinice:
- Ecografia Doppler continuă: localizează obstrucţia şi debitul sanguin;
- Ecografia Doppler pulsatilă: evidenţiază obstacolul şi arterele mari;
- Ecografia Doppler color: evidenţiază arterele şi venele;
- Arteriografia: indică sediul leziunii, starea arterelor, circulaţia colaterală.
Tratament
Tratamentul , în stadiile I şi II ale bolii poate fi medical iar în stadiile III şi IV se recomandă să fie
chirurgical:
Tratamentul medical va fi:
igienodietetic, care constă în: renunţare la fumat, exerciţiu fizic, regim alimentar, evitarea expunerii la
frig şi încălţăminte comodă.
Medicamentos, constă în administrarea de: antiagregante plachetare (aspirină), vasodilatatoare
(papaverină), anticuagulante (trombostop), fibrinolitic (streptokineză).
Tratamentul chirurgical poate consta din:
intervenţii funcţionale: simpatectomie lombară, suprarenalectomie;
intervenţii reconstructive: by-pass arterial, rezecţie arterială segmentară plus proteză; angioplastie;
trombendarterectomie.
intervenţii de necesitate: amputaţii de coapsă, degete,
cardiologie intervenţională: angioplastii intraluminale, dilatări, stenturi.