Sunteți pe pagina 1din 22

Tipuri de studii

epidemiologice
anchetele descriptive

1
Clasificarea anchetelor epidemiologice
După obiectivul urmărit:
DESCRIPTIVE
- populationale (anchete de prevalenta, corelationale/ecologice)
- Individuale (raport de caz, serii de cazuri, cross-sectional surveys)

ANALITICE
- observationale (de cohorta; caz-control)
- de interventie (clinical trials)
Dupa rolul investigatorului
 Anchete observationale
 Anchete de interventie/experimentale

După direcţia studiului


 Anchete transversale
 de prevalenţă
 ecologice
 Anchete longitudinale
 de cohortă (prospective, prospectiv istorice-ambispective,
cohorta retrospectiva)
 caz-control (retrospective)

2
Atribuie investigatorul
expunerea?

da nu
Studiu Experimental StudiuObservational
Alocare randomizata grup comparaţie?
da nu
DA
Studiu Studiu
NU
Analitic
RCT CT Descriptiv
directie?

Studiu
Studiu Studiu Cross-
Cohortă Caz-Control sectional

3
Pentru ce tip de ancheta optam într-o
situaţie concretă?
 3 criterii principale:
 frecvenţa bolii în populaţie

 frecvenţa probabilă a expunerii la risc

 avantajele şi dezavantajele diverselor tipuri de


anchete epidemiologie analitice

4
Anchete descriptive
 Anchete epidemiologice descriptive
 populationale
 anchete de prevalenta,
 corelationale/ecologice
 Individuale
 raport de caz,
 serii de cazuri,
 cross-sectional surveys

5
Anchete descriptive
 studiază, descriu distribuţia în populaţie a factorilor de risc şi/

sau de protecţie şi a bolilor şi/sau a deceselor, în funcţie de o


serie de caracteristici de persoană, spaţiale (geografice) şi de
timp (temporale)

 Descriu caracteristicile unei populaţii ţintă:

 sunt în măsură să genereze ipoteze epidemiologice, dar nu


pot să le verifice

 Sarcina de a verifica ipotezele epidemiologice revine


anchetelor analitice şi anchetelor experimentale

6
Răspund la intrebarile:
 Tipurile de boala pot fi descrise prin una din cele
trei caracteristici:
 Personale: cine este afectat? (tanar / batran,
femeie / barbat, sarac / bogat etc.)

 Spatiale: unde apare boala? ( rural / urban,


national / international etc.)

 Temporale: cand apare boala? ( iarna / vara


etc.)

7
OBIECTIVELE
ANCHETELOR DESCRIPTIVE

 Evaluează tendinţele din sănătate şi boală şi permit


comparaţii între ţări şi între subgrupuri din aceeaşi
ţară

 Furnizează o bază pentru planificarea, predicţia şi


evaluarea serviciilor

 Identifică problemele care să fie studiate prin


anchete analitice şi ipotezele care să fie testate

 Descriu istoria naturală a bolilor

8
Caracteristici personale
 Vârsta
 Sexul
 Caracteristici sociale personale
 Locul naşterii – emigranţii poartă timp de o
generaţie modelele de morbiditate din ţara lor.
 Modelele culturale, obiceiuri dictate de anumite
credinţe.
 Categoria socială propriu-zisă: ocupaţia, nivelul de
instruire, starea civilă
 este o caracteristică importantă pentru că
încorporează: nivelul de cultură, anumite
comportamente, venit, locuinţă, confort, etc.

9
Caracteristici spatiale
 frontierele naturale
 delimitează zone cu anumite caracteristici
ecologice favorabile dezvoltării unor boli sau,
dimpotrivă protecţiei (guşa endemică)
 izolează populaţiile, grupurile umane, cu obiceiurile
şi comportamentele lor caracteristice;
 definesc zone cu o structură economică relativ
omogenă;
 circumscriu regiuni cu anumite caracteristici din
punct de vedere al accesibilităţii la asistenţa
sanitară;
 nu se au în vedere limite administrative.
 frontierele administrative
 crează facilităţi de investigare şi raportare a datelor
(de exemplu: informaţiile disponibile despre
morbiditatea şi mortalitatea dintr-un judeţ).

10
Caracteristici temporale
 Trendul
 reflectă schimbări ale modelelor distribuţiei bolilor
(deceselor) în evoluţia lor seculară
 arată dacă tendinţa frecvenţei unor boli este în creştere
sau descreştere sau, dacă apar prăbuşiri sau vârfuri în
evoluţie care prezintă interes pentru explicaţiile
trendului
 este utilizat şi pentru a face predicţii în legătură cu
evoluţia viitoare a frecvenţei unor boli sau decese.
 Variaţiile ciclice (evoluţii sinusoidale) reprezintă creşteri
sau descreşteri în evoluţia frecvenţei unor boli sau
decese.
 Identificarea lor prezintă importanţă în organizarea
asistenţei medicale şi planificarea resurselor.
 sunt întâlnite mai ales în cazul bolilor infecţioase, dar şi
în cele cronice.
 Evoluţii neaşteptate.

11
Tipuri de studii descriptive
Rapoarte de cazuri
 Cel mai comun studiu descriptiv
 descrierea detaliata a unei caracteristici clinice sau rezultat
observat pt un singur pacient/5, facuta de unul/mm clinicieni
 uz: raportarea observatiilor neasteptate sau neobisnuite
 Ex:retinoptaie proliferaiva la pacient fara diabet clinic
 Metodologie:
 Colectarea datelor retrospectiva- de la consemnarea
evenimentului neasteptat/neobisnuit-ex efect
secundar medicamente
 Nu exista grup de control
 poate constitui prima etapa de rec a unei boli noi/FR
 1/3 din articolele medicale

12
Tipuri de studii descriptie
Serii de cazuri
 Raportările de cazuri (seriile de cazuri) =
 Gruparea observatiilor similare consemnate pt 5-15 cazuri
 raport obiectiv privind caracterstici clinice sau efecte consemnate la
un grup de indivizi cu acelaşi diagnostic
 Avantaje:
 se pot aduna cazuri din diferite surse pentru a genera ipoteze şi a
se descrie noi sindroame
 ex: hepatita, SIDA, b. Hodgkin
 Urmarirea efectelor trat specific(ex laser pt galucom)-la un an
de la interventie
 Metodologie-colectarea datelor prospectiva sau retrospectiva
o Statistica descriptiva
 Limite:
 nu se poate testa pentru asociere statistică deoarece nu există un
grup de comparaţie relevant, bias de experienta

13
Anchetele de prevalenţă
1.
 de tip observaţional,
 transversale,
 realizate pe eşantioane sau loturi de populaţie.

 măsoară rezultatul şi expunerea simultan, într-o populaţie bine definită


Avantaje:
- implică întrega populaţie, şi nu numai pe cei care caută îngrijire medicală
- indicate pentru identificarea prevalentei bolilor frecvente (artroză,
HTA,alergii etc.)
-Rezultatele obţinute pe eşantioane pot fi extrapolate la populaţia din care s-
a extras eşantionul. Aceste studii oferă informaţii simultan privind prezenţa
bolii, percepţia acesteia, existenţa factorilor de risc
Limite:
- nu se poate determina dacă expunerea a precedat rezultatul
- determinîndu-se prevalenţa şi nu incidenţa, rezultatele vor fi influenţate de
factorii de supravieţuire

2. Bolile supuse supravegherii, celor care sunt monitorizate prin registre


naţionale sau cele dispensarizate prevalenţa se poate calcula anual
14
ANCHETELE DE PREVALENŢĂ
 Ancheta stării de sănătate prin interviu - (Health Interview survey
- HIS).
 se desfăşoară pe eşantioane reprezentative
 instrumentele anchetei st standardizate (chestionar special proiectat)
trebuie să fie valide, de încredere şi repetabile.
 Ancheta bazată pe interviu, deşi poate îmbrăca forme variate în diverse
ţări, cuprinde obligatoriu elementele comune, standardizate la nivel
european reprezentate de modulele: minim de sănătate (MEHM- mini
European health module), determinanţii stării de sănătate ( ESMD-
health determinants module), modulul îngrijirilor medicale (ESMC-
European survey module on care) şi modulul de bază (EBM-European
bakround module).
 titularul acestei anchete, ultima fiind desfăşurată in anul 2000, este
Institutul Naţional de Statistică

 Ancheta stării de sănătate prin examinare (Health Exemination


Survey-HES)
 sistemul anchetelor bazate pe examinări obiective şi standardizate, de
obicei pe subgrupuri de populaţie, furnizează informaţii obiective dar
la costuri şi cu eforturi considerabile
 titularul: MSP prin CCSSDM

15
Studii ecologice (de corelaţie)

 Folosesc măsurători care reprezintă caracteristicile


întregii populaţii pentru a descrie rezultatele în relaţie
cu unii factori de interes (vârsta, timpul, utilizarea
serviciilor, expuneri etc.)

 AVANTAJE:
- pot genera ipoteze pentru studii analitice
- pot ţinti populaţii la risc, anumite perioade de timp
sau regiuni geografice pentru studii viitoare

 LIMITE:
- datele fiind pentru grupuri, nu pot fi legate rezultatul
şi expunerea la indivizi
- nu se poate controla pentru factori de confuzie
potenţiali
- datele sunt expuneri medii şi nu expuneri individuale
- nu se poate determina o relaţie doză-răspuns
16
Studiile de tendinţă (trend)

 Alcătuite din studii de prevalenţă repetate în


aceeaşi populaţie
 presupun că măsurarea prevalenţei se
efectuează de cel puţin trei ori (lunar, anual,
la 10 ani etc.)

17
Accidentele rutiere-problema de
sanatate publica
Indicatorii statisticii curente
 A 10-a cauză de mortalitate în lume
 A 9-a cauză de povară economică a bolii
 Jumătate din decesele prin accidente de
circulaţie se produc la bărbaţii din grupa
de vârstă 15-44 ani
 La bărbaţii de 15-44 ani accidentele de
circulaţie sunt pe locul 2 după SIDA ca
principală cauză de morbiditate şi moarte
prematură

18
Cauzele de invaliditate , DALY pierduţi

1998 2020
1 Infecţii tract respirator 1 Boli ischemice coronariene
2 HIV/SIDA 2 Depresie majora unipolara
3 Afecţiuni perinatale 3 Accidente rutiere
4 Boli diareice 4 Boli cerebrovasculare
5 Depresie majora unipolara 5 BPOC
6 Boli ischemice coronariene 6 Infecţii tract respirator
7 Boli cerebrovasculare 7 Tuberculoza
8 Malarie 8 Războaie
9 Accidente rutiere 9 Boli diareice
10 BPOC 10 HIV/SIDA

19
Sursa:OMS,Evidence,Information and Policy, 2000
Evoluţia numărului accidentelor grave, deceselor şi
raniţilor prin accidente de circulaţie

Coborarea pragului alcoolemiei


Modificari regulament, introducerea care atrage raspunderea penala,
Infiintare SMURD,
obligativitatii centurii si in localitati cresterea valorii amenzilor,
obligativitatea centurii in
puncte de penalizare
afara localitatilor

10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000 nr accidente
grave
0 Decedati in
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
accidente grave
raniti grav in
accidente

Sursa de date:Inspectoratul General al Poliţiei Române, Direcţia Poliţiei Rutiere


20
Surse de informaţii -
1. Anchetele de prevalenţă

realizate pe eşantioane sau loturi de populaţie.


 prin interviu - (Health Interview survey - HIS).
 prin examinare (Health Exemination Survey-HES)

 măsoară rezultatul şi expunerea simultan, într-


o populaţie bine definită

2. Bolile supuse supravegherii, celor care sunt monitorizate


prin registre naţionale sau cele dispensarizate prevalenţa
se poate calcula anual

21
ANCHETELE DE PREVALENŢĂ
 Ancheta stării de sănătate prin interviu - (Health Interview survey
- HIS).
 se desfăşoară pe eşantioane reprezentative
 instrumentele anchetei st standardizate (chestionar special proiectat)
trebuie să fie valide, de încredere şi repetabile.
 Ancheta bazată pe interviu, deşi poate îmbrăca forme variate în diverse
ţări, cuprinde obligatoriu elementele comune, standardizate la nivel
european reprezentate de modulele: minim de sănătate (MEHM- mini
European health module), determinanţii stării de sănătate ( ESMD-
health determinants module), modulul îngrijirilor medicale (ESMC-
European survey module on care) şi modulul de bază (EBM-European
bakround module).
 titularul acestei anchete, ultima fiind desfăşurată in anul 2000, este
Institutul Naţional de Statistică

 Ancheta stării de sănătate prin examinare (Health Exemination


Survey-HES)
 sistemul anchetelor bazate pe examinări obiective şi standardizate, de
obicei pe subgrupuri de populaţie, furnizează informaţii obiective dar
la costuri şi cu eforturi considerabile
 titularul: MSP prin CCSSDM

22