Creativitatea și bloajele creativității

Ce este creativitatea? Creativitatea sau imaginatia creatoare reprezintă forma cea mai
inaltă și specifică pe care o poate atinge imaginația umană in general. Latura creativă presupune
legarea a ceea ce se produce de o semnificație, de o anumită funcție utilitară pentru om și
societate.

Aceasta inseamnă stabilirea unei relații intre produsele creativitații si necesitățile umane,
începând cu trebuinețele de bază – biologice si materiale – si terminând cu cele spirituale – de
cunoaștere, estetice.

În linii mari, sunt câteva caracteristici pe care le are creativiatea:

- Persoanele creative sunt curioase, entuziaste, optimste;

- O persoana creativa are personalitate intuitivă observă relațiile, implicațiile, are o
sensibilitate sporită la detalii si pattern-uri;
- Persoana creativa prezintă originalitate în gândire și idei, vede lucrurile în modalități noi.
Originalitatea se exprimă și prin aptitudinea de a lăsa la o parte sistemele ferm structurate
și stabilite, de a dizolva sintezele existente și de a utiliza elementele și concepțiile în afara
contextelor inițiale, pentru a crea noi combinații, noi sisteme de relații.
- Persoanele creative au capacitatea de a observa ceea ce este neobișnuit și diferit, de a
vedea potențiale nerealizate în situații date, de a observa asemănări și analogii în
experiențe diferite;

Datorită unei răspindiri al acestui fenomen care s-a dezvoltata în timp și a capătat o formă,
oamenii de știință care au cercetat ,au descoperit mai multe elemente ale factorilor care
înfluențează producerea acestui proces. Aceștia relatat că există trei factori care determină
procesul de creație:
- Competențe de gândire creativă: se referă la modul imaginativ, inventiv și flexibil în
care persoana abordează problemele; aceste competențe depind de trăsăturile personale
(independență, orientare spre acceptarea riscului, toleranță pentru ambiguitate) și de tipul
de gândire. Gândirea creativă se caracterizează prin abilitate puternică de a genera noi
idei prin combinarea unor elemente anterior disparate.
- Expertița este "baza oricărei activități creative". Aceasta îi oferă unei persoane
cunoștințele tehnice, procedurale și intelectuale pentru a identifica elementele importante
ale oricărei probleme particulare.
- Motivația este în general acceptată ca fundamentală pentru creativitate,iar cei mai
importanți factori motivanți sunt pasiunea intrinsecă (auto-motivația) și interesul intrinsec
de a efectua lucrarea (obiectul creației), care sunt mai eficienți decât motivația extrinsecă
(recompense,recunoaștere). Intr-un sens, persoanele creative sunt la discreția propriilor
valori și motivații și se ocupă cel mai bine de probleme pentru care au o puternică
afinitate emoțională.

Caracteristicile proceselor de creație sunt clasificate,de regulă, în patru categorii.In

primul rând,creativitatea implică totdeauna gândirea sau comportarea imaginativă.
Activitatea imaginativă este un proces de generare a ceva original: oferirea unei alternative la
ceea ce este convențional, de așteptat sau de rutină. In al doilea rând, în mod general, această
activitate imaginativă are un scop precis: adică este direcționată spre atingerea unui anumit
obiectiv sau rezolvarea unei probleme centrale. Uneori, obiectivul se modifică, atunci când
apar noi idei și posibilități: uneori, de exemplu în procese de invenții sau descoperiri sunt
identificate noi scopuri când produsul sau ideea inițială au apărut. In al treilea rând, aceste
procese trebuie să genereze ceva original. Originalitatea poate fi de mai multe categorii:
individuală (în raport cu rezultatul anterior al persoanei), relativă (față de grupul de care
aparține) sau istorică (rezultatul este original în raport cu orice realizare anterioară în
domeniul particular). În al patrulea rând, rezultatul trebuie să fie de valoare în raport cu
obiectivul. "Valoarea" este aici o apreciere a unei anumite proprietăți a rezultatului. Există
multe judecăți posibile ale valorii,în funcție de domeniul de activitate în chestiune: eficient,
util, agreabil, valabil, tenabil (durabil).
 De-a lungul timpului odată cu descoperirea termenului de creativitae și în urma studiilor
des întâlnite s-a observat ca eistă și o parte mai puțin placuă, mai exact , ne referim la blocaj.
Ce este acesta? Blocajul este defapt un factor inhibitor al creativității. Acesta se poate
identifca în momentul în care ne dorim sa realizăm un anumit lucru și observăm că nu avem
totate componentele necesere pentru a ne îndeplini sarcina.

Blocajele au fost clasificate de diverși ceccetători dar cea mai des întălnită este
urmatoarea clasificare:

- Blocajele perceptive se referă la faptul că familiarizarea cu un anumit mediu ne

împiedică, de cele mai multe ori, să vedem unele semnificații, reltiți sau idei noi. Este
vorba, de fapt, despre obisnuința de a percepe lucrurile într-o anumita manieră, de
automatismele cotidiene care ne stacnează capacitatea de a percepe elementele de
noutate, de evoluția continuă a formelor din jurul nostru. Percepția noului presupune ca
spiritul nostru sa fie capabil să rupă vechile raporturi și să se elibereze de legăturile
stabilite anterior. Iată câteva manifestari ale blocajelor perceptive: dificultatea de a
identifica problema de rezolvat, incapacitatea de a distinge între cauză și efect,
dificultatea de a destructura o problemă în elemente care pot fi manipulate și dirijate,
dificultatea de a percepe relatii neobisnuite intre idei si obiecte, perceptia de sine
devalorizantă, surprinsă in afirmatii de genul „nu sunt creativ'.
- Blocajele emotionale scot în evidență rolul important al factorilor afectivi în creativitate.
Printre cele mai frecvente bariere emoționale se numară sursele de insecuritate si
anxietate precum: teama de ridicol, teama de nu comite o greșeală și de a nu se face de
râs, teama de a fi diferit de ceilalți, timiditatea, tendința către perfecțiune. De asemenea,
pot fi incluse in această categorie: oprirea prematura la prima soluție care nu este
întotdeauna cea mai bună, lipsa de perseverență, descurajarea rapidă in fața dificultăților,
incapacitatea asumării riscului intelectual.
- Blocajele culturale și sociale fac trimitere, in primul rând, la conformism, la tendința
oamenilor de a se alia valorilor si reprezentarilor celorlalți. Și aceasta pentru că, de
obicei, persoanele cu idei neobisnuite sunt privite cu suspiciune și chiar cu dezaprobare,
ceea ce poate constitui un motiv de descurajare pentru ele. De exemplu, accentul pus în
școală pe reproducere, lipsa de apreciere a originalitații, sanctionarea curajului de a pune
 întrebări incomode conduc la cultivarea comportamentelor conformiste. De aici și
sentimentul care se formează, ca tendința de a te îndoi sistematic sau de a avea idei
diferite de ale celorlalți reprezintă un inconvenient social. Și atunci, este mai comod
pentru individ sa se conformeze presiunilor majorității. Apoi, există în genere o
neîncredere în fantezie si o prețuire exageratăa rațiunii logice, a judecății critice.

Concluzionând în linii mari, a fi creatvi , se bazează pe imaginția pe care o ai. Dacă

procesul de creație întâmpinăm dificultăți datorită diverșilor factori eu am identificat două
soluții care ne pot ajuta. Prima soluție ar fi detașarea de tot ce te înconjoară și aliberarea
minții sau neîncetarea căutărilor deoarece noi ne oprim de multe ori la blocaj și în loc sa ne
confruntăm cu el,preferăm să rămânem la prima soluție și să ne complacem în situția
respectivă.