Sunteți pe pagina 1din 4

ARTA 51 OMUL 108"

Stiintifico-fantasticul
'y Il
0 Frankenstein, de
Mary Shelley, a fost
unul dintre primele
romane SF .
Frankenstein este un
savant, obsedat de
dorinta de a găsi
"principiul vietii " . El
dă viată unei crea-
turi gigante şi
hidoase cu nevoi pe
care savantul nu le
anticipase .

Un robot din
piesa RUR a Iui Karel
Capek, care a avut
premiera in 1923, la
Teatrul St. Martin,
din Londra . Robotii
sunt capabili să exe-
cute ordinele dar
sunt lipsiti de emotii
si nu au simtul Practic, este o comedie tantastică, ce avea mai
durerii . După ce sunt degrabă inten(ia de a distra cititorul decât de
dotati cu ratiune ei a-1 face să creadă în realitatea călătoriei sau a
se revoltă împotriva mediului prietenos de pe Lună . Cam acelaşi
stăpânilor lor umani . lucru se poate spune şi despre două opere
clasice franceze, Istoria Lunii (1657) a lui
Călătoria în timp, lumile din creaturi ciudate pot fi doar implicite sau Cyrano de Bergerac şi Micromegas (1759) a
îndoielnice din punct de vedere ştiin(ific, dar lui Voltaire, care descrie prima vizită pe
spatele stelelor, scbimbările pentru a fi catalogate ca SF-uri (mai degrabă Pământ a unui extraterestru .
decât fantezii), trebuie să fie suficient de Alte opere literare clasice considerate pre-
din natura existentei umane -
plauzibile pentru a-i cuceri pe cititori . decesoare ale celor stiinţifico-fantastice, sunt
acestea sunt doar câteva teme Datorită elementului său ştiintific mai mult Călătoriile lui Gulliver (1726) ale lui Jonathan
sau mai putin riguros . adevărata fictiune SF Swift şi mai convingătoarea Noua Atlantidă
ale fictiunii Ştiinlifico fantas- este un gen relativ recent, dar a avut multi (1626) a lui Francis Bacon . Bacon a fost un
tice. Având o vârstă de sub un predecesori . Povestirile despre "călătoriile personaj important în istoria stiintei şi Noua
spatiale" sunt surprinzător de vechi . Prima Atlantidă este probabil prima Utopie ştiinti-
seco4 romanul SF şi-a câştigat este cea a unui scriitor grec din secolul I fică, descriind cu entuziasm o societate dedi-
o audien(d imensă Şi devotată. d.Hr ., Lucian din Samosata, a cărui Istorie cată cercetării şi "producerii de mari şi minu-
adevărată descrie o călătorie spre Lună . nate lucrări pentru beneficiul oamenilor " . Însă

ajoritatea lucrărilor traditionale de

M fictiune descriu lumea aşa cum este


ea acum sau cum a fost. Personajele
si întâmplările pot fi inventate dar cadrul
povestirii seamănă cu lumea reală şi respectă
legile naturii şi ale probabilitătii .
$tiintifico-fantasticul descrie necunoscutul,
improbabilul şi adesea imposibilul . Din
această cauză are ceva în comun cu fictiunea
ocultă şi de groază, cu povestirile din "vre-
muri străvechi ", având ca personaje eroi,
monştri, spiridusi şi magicieni şi cu alte tipo-
logii din naratiune fantastică . Literatura SF se
distinge însă prin faptul că autorii acesteia
încearcă să o ancoreze în realitate prin armo-
nizarea cu legile ştiinţifice cunoscute . Expli-
catiile date pentru - de exemplu - alte lumi şi

0 Efectele speciale au creat un pterodactil,


ca cel de aici, dintr-o scenă din filmul Tărâmul
uitat de vreme, realizat in 1975, in care ani-
malele preistorice au supravietuit într-o
regiune îndepărtată din Antarctica .

335
108 $TIINTIFICO-FANTASTICUL

încât Inulti autori i-au readus la viată dintr-un


înghet adânc ; şi în anii1990, supravietuirea
ADN-ului dinozaurului le-a permis să-i reînvie
- cu nişte consecinte dezastruoase - in filmul
Jurassic Park al lui Michael Crichton .
Jules Verne, prin romanele sale de aven-
tură, a devenit fondatorul literaturii ştiintifico-
fantastice însă H .G . Wells a fost un scriitor şi
mai important şi "povestirile sale ştiintificc" au
avut o influenţă molt mai profundă . Datorită
cunoştinţelor sale stiinţifice, scrierile lui Wells
au o oarecare credibilitate 5i subiectele sale
aveau să devină subiecte standard ale literatu-
rii SF : călătoria in timp (Masina timpului,
1895), invazia extratereştrilor pe Pământ
(Râzboiul lumilor, 1898), invizibilitatea
(Omul invizibil, 1897), supraoamenii (Hrana
zeilor, 1904) şi distrugerea civilizatiei, crearea
unei nou ordini sociale şi călătoria în spatiu
(Forma lucrurilor ce vor fi, 1933) .

Epoca de aur
Multe povestiri scurte ale lui Wells, scrise în
anii 1890, au devenit opere clasice ştiinţifico-
fantastice . Dar epoca de aur a povestirilor
scurte au fost anii 1920 şi 1930, mai ales dato-
rită revistelor americane Povestiri uimitoare, a
lui Hugo Gernsback şi Science Fiction-ul
uluitor, a lui John W . Campbell jr . În aceste
reviste a apărut pentru prima dată termenul
de " ştiinţifico-fantastic " . Revistele erau de
duzină, cu lecturi uşoare, fără valoare ; ele
0 Experimentul ştiintific cu sfărşit tragic - o coperite de pe glob, cele mai celebre fiind includeau însă autori importanti cum ar fi
temă repetitivă în literatura SF - este subiec- Călătorie spre centrul pământului (1864) şi Isaac Asimov, Robert A . Heinlein, Clifford D .
tul din Omul invizibil, un film bazat pe roma- Douăzeci de mai de leghe sub mări (1870) . Simak 5i A .E . van Vogt .
nul celebrului autor de SF H .G . Wells. În doar câţiva ani, majoritatea regiunilor de Stilul SF american, numit adesea "operă
pe Pământ, chiar dacă nu complet explorate, spaţială", era ingenios din punct de vedere
prima lucrare cu adevărat ştiinţifico-fantastică erau suficient de cunoscute pentru a-5i pierde tehnic, plasat aproape întotdeauna în imperii
general acceptată este Frankenstein (1818) . din mister . Însă noţiunea locurilor stranii, ne- galactice îndepărtate şi implica numeroase
Autorul acesteia, Mary Shelley, era soţia de 19 cunoscute nu şi-a pierdut niciodată atractia . În călătoria spaţiale şi multă actiune . Acesta e
ani a marelui poet romantic P .B . Shelley şi Lumea dispăiută (1912), Sir Arthur Conan genul de literatură ştiinţifico-fantastică care se
inspiraţia i-a venit în vis, după ce ea, Shelley Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes, descrie bucură de un public larg .
şi Lordul Byron conveniseră să scrie povesti un podiş din America de Sud, despărtit coni-
cu fantome, în competiţie unul cu celălalt. Po- plet de restul lumii, Lmde dinozaurii mai tră- 0 Bensington este măcelărit de şobolani
vestirea lui Mary a devenit un adevărat roman, iau . Idei similare sunt folosite, de exemplu, în uriaşi în Hrana Zeilor, film realizat în 1976 .
de o putere captivantă, în care descria felul în filmul din 1975, Tărâmul uitat de vreme, in Mutatia genetică a animalelor este tema
care Victor Frankenstein îşi utilizează cunoş- care "tărâmul" se atlă in adâncurile Antarcticii . comună în multe filme SF, cum ar fi Fiorii si
tinţele anatomice si chirurgicale pentru a crea Dinozaurii şi alţi monştri sunt atât de populari Totul vine din adâncurile mării.
o fiintă vie din diverse resturi umane - dar
este apoi îngrozit de "monstrul" pe care-I
crease . În realitate, respingerea este cea care
transformă creatura într-un duşman al rasei
umane, hotărât să se răzbune pe creatorul său .
Frankenstein a avut o influenţă imensă, de-
venind un fel de mit modern pe care fiecare
generaţie o prelucrează în cărţi şi în filme, cu
continuări şi versiuni modernizate . Printre alte
lucruri, acesta a introdus doua teme care vor
apărea frecvent în literatura SF - riscurile pro-
gresului ştiinţific, mai ales în domeniile care
implică "amestecul" in ordinea firească şi mu-
tilarea cauzată de "omul de ştiintă nebun ",
care este atât de obsedat de cercetările sale
încât pierde simţul oricăror valori umane .

Călători în viitor
Autori clasici, ca Edgar Allan Poe, au publicat
ocazional literatură ştiinţifico-fantastică dar
primul care a scris-o cu regularitate a fost
Jules Verne. El a fost primul care la care expli-
o
caţia ştiintifică ocupa o parte importantă din
povestire, abundând în detelii tehnice . Verne v
a scris despre călătoriile spaţiale (De la
Pământ la Lună, 1865) dar cărţile sale de
mare succes se refereau la regiuni încă nedes- iE

336
ARTA $1 OMUL 108',

Scriitorii britanici de SF din acea perioadă 0 Ambitiosul film 2001 : Odiseea spatială al O John Hurt şi Richard Burton in filmul
erau mai "filosofici " ; Primii si ultimii oameni lui Stanley Kubrick, realizat in 1968, se 1984, inspirat din romanul anti-utopic al lui
(1930), al lui Olaf Stapledon, era un bilan( bi- ocupă cu nimic mai putin decât istoria şi George Orwell, care descrie o societate tota-
ne gândit a milioane de ani de evoluţie viitoa- viitorul întregii omeniri . litară condusă de "Fratele cel mare".
re, dar stilul său narativ (de cronică istorică)
nu a fost pe gustul tuturor .
0 lucrare britanică a fost privită ca opera
literară clasică de satiră aproape din momen-
tul publicării, 1932 . Romanul lui Aldous
Huxley, Brave New World (Minunata lume
nouă, nu este întotdeauna privit ca lucrare
ştiinţifico-fantastică, deşi tema acestuia este o
societate viitoare modelată de evolntiile deja
vizibile ale secolului XX . "Minunata lume
nouă" se conduce după principiile stricte ake
productiei de masă ; chiar si nou-născuţii
apăreau pe bandit rulantă, cu ranguri si gata
programati pentru a deveni cetăţeni ferici(i .
utili societătii . Toti au acces la plăceri si la dis-
tractie dar un diversionist din afară descoperă
repede că aceasta este o societate fără suflet .
Falsa sau anti-utopia (distopia) a devenit o
altă temă favorită a operelor SF, scrise adesea
pentru a atenţiona asupra evolutiilor pericu-
loase din lumea reală, ca în romanul de
groază al lui George Orwell 0 mie nouă sute
optzeci şi patrzi (1948) .

Publicul larg
După al doilea război mondial, literatura ştiin-
ţifico-fantastică a pătruns în publicarea cărţi-
lor destinate publicului larg . Această tendintă
a devenit posibilă prin producerea cărţilor
broşate ieftine si a fost sustinută si de faptul
că cititorii conştientizau că tehnologia era pe
cale de a remodela lumea . Scriitorii consa-
craţi, ca Asimov, şi-au grupat întâi povestirilc
în romane- celebra sa . carte Fundatia (1951)
a fost una dintre acesta - înainte de a începc
să scrie romane de sine stătătoare .
În anii 1950, acestor scriitori americani li
s-a alăturat o nouă generatie, printre care Ray
Bradbury, James Blish . Robert Silverberg .
Poul Anderson, Robert Pohl si Cyril M .
Kornbluth . Omologii lor britanici erau Arthur
C . Clarke si Brian Aldiss ; John Wyndham era
mai pregnant britanic ca ton, prezentând o

337
108 $TIINTIFICO-FANTASTICUL

EFECTELE SPECIALE
$tiintifico-fantasticul apare des în filme $i
la televiziune, dar până nu demult ma-
joritatea subiectelor sale - călătoriile
spatiale, războaiele galactice, extratere$-
trii - erau aproape imposibil de realizat
suficient de convingător, publicul obi$nu-
indu-se cu decorurile din carton ;i
modelele din primele filme, precum Flash
Gordon . Chiar şi în anii 1950 majoritatea
filmelor erau de genul mon$trii-ameninXă-
Pământul . Marile realizări din domeniul
efectelor speciale (ş1 cheltuielile uria$e
pentru a atrage publicul din faRa
aparatelor TV) au făcut posibilă simularea
zborului spatial în 2001 : Odiseea spatială
(1968), atacurile spatiale de la distan#ă
Y
din Râzboiul stelelor (1977) şi crearea
H unui extraterestru credibil în ET (1982) .

seamă cle orori in Ziua Triffidelor (1911) şi în dcattna acasă (1985), al lui Le Guin, era un multi dintre admiratorii ei când a trecut de la
Trezirea Krakeuttlui (1953) dar, în ultimele amestec de ahordare poetică, mistică, cu crea- ficţiunea politică şi feministă la SF cu Shikasta
pagini, sabând de obicei civilizapa . Puţin mai tia meticuloasă a unei societăti viitoare . Cartea (1979) şi alte romane care au urmat, într-o
devreme, vechea traditie britanict a avut ulti- a fost totodaul şi o experien(ă futuristă, fiind serie intitulată Canopus În Argos : Arhivele .
ma ei tresărire în Enadarea de pe Planeta completată cu ilustraţii şi 0 casetă niuzicală . În ciuda popularităţii sale internaţionale,
Tăcută (1938) a lui C .S . Lewis şi continuările ficţiunea ştiinţifico-fantastică a fost scrisă mai
acesteia - prohabil singura carte care a com- Trecerea barierelor ales de anglo-americani . 0 excepţie notahilă
hinat incitant SF-ul cu teologia . După succesul lui Vonnegut cu Abator-Ciuci, este RUR (1921) a dramaturgului ceh Karel
În anii 1960 aventura spatială captiva încă literatura SF a atras multi scriitori importanţi . Capek . El a introdus pentru prima dată unul
multi cititori . I'nii autori ahordaseră alte direc- Relativ CIrziu in carieni, Kingsley Amis a puh- dintre cuvintele cheie ale genului - robot . Mai
ţii cu idei molt mai sofisticate . Una dintre aces- licat două romane ştiinţifico-fantastice : recent . fraţii ruşi Strugatsky (Picnicul de la
tea era existenţa lumilor alternative sau para- Modificarca (1976) . are plasat ă acţiunea marginea ~oselei, 1972) şi japonezul Sakyo
lele, ca în Bărhatul din Hrgh Castle (1962) al într-un prezent paralel, în care nu a avut loc Komatsu ( 6 izuini japoneze, 1973) au găsit o
lui Philip K . Dick, în care Germania şi Japonia reforma protestanta şi tin roman ce ataca audien(ă internaţională . Cel mai cunoscut clin
au castigat cel de-al doilea răzhoi mondial Si Marea Britanie, De-a v-ali ascunselea r -rtseas- acest grup este însă Stanislaw Lem, a cărui
în Lotitsttl alb (1965), a lui John Hershey, o că (1980) . Amis era deja cunoscut ca un admi- fictiune SF variază cle la satira deghizată a
povestire relatatâ de o tânără sclavă anieri- rator şi antolog al literature SF Care a publicat conuinismului din tara sa nativă, Polonia . la
cană, după cucerirea SUA de către China . un rezumat timpuriu al temei (Xoile hărti (1 lc' drama de pe o static spatială, în celebra sa
ladttlui, 1962) . Doris Lessing i a şocat pe carte Solaris (1961) .
Distorsiunile temporale
În Marea Britanie, atmosfera veselă şi liheră a
anilor 1960 apare deosehit de pregnant în
romanele lui Michael Moorcock, exponent al
"spadei si vrăjitoriilor" . Principalul personaj SF
al lui Moorcock, eroul hipiot îndrăzneţ dar
periculos Jerry Cornelius, călătoreşte prin gă-
urile timpului . J .G . Ballard a înclinat mai molt
spre varianta "dezastruoasă" tradiţională, dar,
în acelaşi timp a adus un plus de seriozitate şi
o nouă înţelegere a romancierului faţă de
complexitatea umană, în cărţi ca Luinea sctt-
,fundată (1962) şi Secela (1964) .
Talente americane comparabile cu aceştia
sunt Thomas M . Disch (Lagărttl de couceu-
trare . 1968) şi Kurt Vonnegut care a devenit
cunoscut odată Cu apariţia romanului său
Abatorul-Cinci (1969) . Prestigiul câştigat se
pare că a făcut clin literature SF un subiect
respectabil demn de studiat în campusurile
universitare americane .
Gustul pentru fantastic a devenit tot mai
pregnant printre cititorii clin anii 1970 şi 1980,
iar distinctia dintre fantezie şi ştiintifico-f in-
tastic era foarte greu de mentinut . Cele două
elemente erau alăturate frecvent, ca în lucră-
rile scriitorilor Anne McCaffrey, Mary Gentle
şi Ursula Le Guin . Romanul Venind întot-

Filmul Dune (1985) cu Sting şi Sian


Phillips in rolurile principale. E o poveste
despre tiranie ;i revoltă, pe o planetă Iipsită
de apă, Arrakis, inspirat dintr-un roman scris
cu 20 de ani mai devreme de Frank Herbert .

3 38 mai vezi \rta5iomul 90 - EFECTELE SPECIALE Arta şi omul 117 - ALDOUS HLUXLEY