Curs 5

1.4.1 Serii de puteri (continuare)

Proprietăţi ale seriilor de puteri

 
1) Dacă  an x n o serie de puteri şi S(x)=  an x n , xC, suma seriei, atunci S este continuă
n 0 n 0
pe intervalul de convergenţă I=(-R, R).
b  b
n
2) Dacă [a, b]I atunci S este integrabilă pe [a, b] şi  S  x  dx    an x dx şi, în plus, seria
a n 0 a
primitivelor este egală cu primitiva lui S abstracţie făcând de o constantă

(  S  x  dx  c    an x ndx,c  R ).
n 0
 
3) Fie  an x n o serie de puteri şi  nan x n 1 seria derivatelor, atunci:
n 0 n 1

a) Seria derivatelor are aceeaşi rază de convergenţă R ca şi  an x n .
n 0

b) S este derivabilă pe I şi S’(x) este suma seriei derivatelor: S’(x) =  nan x n 1 , xI.
n 1

Observaţie
Proprietatea 3 este valabilă şi pentru seria derivatelor de ordin k, kN*.

Exerciţii rezolvate

Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de puteri:

 
1 n n
a)  n  x  1 (Ex. 1, Var. A, 2018); b)  n  x  1 (Ex. 1, Var. B, 2018).
n 1 n 1
Soluţii

1 n
a)  n  x  1
n 1
Notaţie: x-1=y.

1 1
Seria devine  n y n , serie de puteri cu an  n ,n  1 .
n 1
Temă: arătaţi că mulţimea de convergenţă este C y   1,1 (deci C x   0, 2  ).
Calculul sumei:
Se consideră seria geometrică:

1
 
1
 y n  1  y ,y   1,1 .
n 0

Integrând pe  1,1 , conform propr. 2, obţinem:

 
1 1
1 y dy  c   y n
dy   n  1y n 1   ln 1  y  c 
n 0 n 0

1
 n y n   ln 1  y  c,c  R , y   1,1
n 1
Considerând y=0 se deduce c  0 , astfel că
 
1 n 1 n
n y   ln 1  y  , y    1,1   n  x  1   ln  2  x  ,x   0,2  .
n 1 n 1


n
b)  n  x  1
n 1
Notaţie: x-1=y.

Seria devine  ny n , serie de puteri cu an  n,n  1 .
n 1
Temă: arătaţi că mulţimea de convergenţă este C y   1,1 (deci C x   0, 2  ).
Calculul sumei:
Se consideră seria geometrică:

1
 y n  1  y ,y   1,1 .
n 0
Derivând pe  1,1 , conform propr. 3, obţinem:
 
1 y
 ny n 1  ,y   1,1   ny n  ,y   1,1 
n 1 1  y 2 n 1 1  y 2

n x 1
 n  x  1  ,x   0,2  .
n 1  2  x2

Exerciţii propuse

Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de puteri:

 
n x 2n
a)  n  x  1 ; b)  .
n 1 n 1 2n

2
1.4.2 Serii Taylor

Definiţii
 Fie f:AR, AR, o funcţie indefinit derivabilă în x0 IA, unde I este un interval deschis.
Seria de puteri
 f ( n )  x0 
Sf(x0)=  (x  x0 ) n
n 0 n!

se numeşte serie Taylor asociată funcţiei f în x=x0.

n f ( k )  x0 
 Expresia Tn(x, x0)=  (x  x0 ) k se numeşte polinom Taylor de ordin n
k 0 k!
corespunzător funcţiei f în x=x0.
 Diferenţa Rn(x, x0)=f(x)- Tn(x, x0) se numeşte rest Taylor de ordin n corespunzător funcţiei f
în x=x0.
 Egalitatea f(x)= Tn(x, x0)+ Rn(x, x0) se numeşte formula Taylor asociată funcţiei f în x=x0.
 f ( n ) 0 n
Dacă x0=0 atunci Sf(0)=  n!
x este seria Maclaurin corespunzătoare funcţiei f,
n 0

n f ( k ) 0 k
Tn(x, 0)=  k!
x polinomul Maclaurin de ordin n corespunzător funcţiei f şi
k 0

Rn(x, 0)=f(x)- Tn(x, 0) se numeşte rest Maclaurin de ordin n.

Propoziţie
Fie f:AR, AR, o funcţie indefinite derivabilă în x0IA, unde I este un interval deschis şi fie
 f ( n )  x0 
R raza de convergenţă a seriei de puteri  (x  x0 )n . Atunci această serie este
n 0 n!

convergentă în punctul xA(x0-R, x0+R) la f(x) dacă şi numai dacă lim R n  x,x0  =0.
n 

Demonstraţie
Se deduce uşor din definiţia convergenţei unei serii numerice (exerciţiu!).
Observaţii
 Din propoziţia anterioară se obţine că pentru xA(x0-R, x0+R) astfel încât lim Rn  x,x0  =0
n 

se poate scrie

f ( n )( x0 )
f(x)=  (x  x0 ) n
n 0 n!
ceea ce se numeşte dezvoltarea în serie Taylor a funcţiei f în punctul x0.

3
 Pentru a arăta că lim R n  x,x0  =0 se poate utiliza următorul rezultat: există c între x şi x0
n 

f ( n 1 )  c 
astfel încât Rn(x, x0)=  x  x0 n 1 (restul sub formă Lagrange).
( n  1 )!

Exerciţii rezolvate

1) Să se determine seria Maclaurin asociată funcţiei f:RR, f(x)=ex şi domeniul de covergenţă al

acesteia. Să se studieze domeniul pe care este valabilă dezvoltarea în serie Maclaurin a lui f.
1
2) Să se calculeze b  cu 4 zecimale exacte.
3
e
3) Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarei serii de puteri:

 1n
  x  1n (Ex. 1, Var. C, 2018).
n 1 n!

Soluţii
 f ( n ) 0 n
1) Seria Maclaurin asociată lui f este Sf(0)=  n!
x .
n 0

Pentru funcţia f(x)=ex se ştie că f ( n )( x ) = ex, xR, nN, ca urmare f ( n )( 0 ) =1,  nN.
 x2 x3
xn
Astfel, seria Maclaurin asociată lui f(x)=ex devine Sf(0)=  n! =1+x+ 2 ! + 3! +…
n 0

Această serie de puteri are raza de convergenţă R=, deci mulţimea de convergenţă este C= R.

xn
Pentru că egalitatea f(x)=  n! să aibă loc este suficient ca lim Rn ( x,0 ) =0. Conform
n 
n 0

observaţiei anterioare avem: există c între x şi 0 astfel încât

f ( n 1 )( c ) n 1 ec
Rn(x, 0)= x = x n 1
( n  1 )! ( n  1 )!
1
Cum lim x n 1 =0,  xR rezultă că lim Rn ( x,0 ) =0,  xR, deci
n  ( n  1 )! n 


xn
ex=  ,  xR.
n  0 n!

1

x
2) Din dezvoltarea în serie Maclaurin e = Tn(x, 0)+ Rn(x, 0) şi cum be 3 atunci
1
  1   1 
e 3  R n   ,0   Tn   ,0  ,n  N .
 3   3 
4
 n 1
 1
ec   
 1  1 3 1
Trebuie determinat n minim astfel încât R n   ,0       unde c este
4
 3  10  n  1! 10 4

1
între 0 şi  .
3
n 1
c 1
e  
 3 ec 1
Dar  
 n  1!  n  1! 3n 1  n  1 ! 3n1

1 1
Inegalitatea    n  1 ! 3n 1  10 4 este adevărată pentru n4 n min=4
n 1 4
 n  1! 3 10
2 3 4
1 1  1  1

1        1
 1  3
e 3  T4   ,0   1  3      3    3   e  3  0 ,7165 .
 3  1! 2! 3! 4!


 1n
3)   x  1n
n 1 n!
Notaţie: x-1=y.

 1n y n , serie de puteri cu  1
n
Seria devine  n!
an 
n!
,n  1 .
n 1
Temă: arătaţi că mulţimea de convergenţă este C y  R (deci C x  R ).
Considerăm dezvoltarea în serie a funcţiei ex:
 zn
ez=  ,  xR.
n  0 n!

Atunci:

 1n y n = 
  y n = 
  y n  1 =e-y-1.
 n!
 n!
 n!
n 1 n 1 n 0
Astfel că:

 1n
  x  1n  e  x 1  1.
n 1 n!

5
2. Funcţii reale de mai multe variabile
2.1 Elemente de topologie în Rn

Considerăm:
Rn={x=(x1, x2, …, xn)xiR, i= 1, n }, nN*.

Fie funcţia d: Rn Rn[0, ), definită prin

n
d(x, y)=  ( xi  yi )2 pentru x=(x1, x2, …, xn), y=(y1, y2, …, yn).
k 1

Se verifică uşor că d este o distanţă pe Rn (numită distanţă euclidiană).

Definiţii
 Fie x0 Rn şi r>0. Atunci mulţimea Br(x0)={xRnd(x, x0)<r} se numeşte bila deschisă de
centru x0 şi rază r.
 O mulţime A Rn se numeşte vecinătate a punctului x0 dacă r>0 astfel încât Br(x0)  A.
 O vecinătate a lui x0 se va nota cu V(x0).
 x0Rn se numeşte punct interior mulţimii ARn  V(x0) astfel încât V(x0)  A.
Notaţie
o
A ={x0Rn x0 punct interior al mulţimii A} (sau IntA) - interiorul lui A .
 O mulţime care conţine numai puncte interioare se numeşte deschisă.
Observaţie
o
A este mulţime deschisă  A= A .
 x0Rn se numeşte punct exterior mulţimii A Rn  V(x0) astfel încât V(x0)  CA.
 x0Rn se numeşte punct aderent mulţimii A Rn  V(x0) avem V(x0) A.
 O mulţime care îşi conţine toate punctele aderente se numeşte închisă.
Notaţie
A ={x0Rn x0 punct aderent mulţimii A} - aderenţa lui A.
Observaţie
A este mulţime închisă  A= A .

 x0Rn se numeşte punct de acumulare pentru mulţimea A Rn  V(x0) avem

(V(x0)-{x0}) A.
 x0A se numeşte punct izolat al mulţimii A  V(x0) astfel încât V(x0)A={x0}

6
Notaţii
A’={x0Rn x0 punct de acumulare pentru mulţimea A} - mulţimea derivată asociată lui A .
IzA=={x0Rn x0 punct izolat pentru mulţimea A} - mulţimea punctelor izolate ale lui A .
Observaţii
1) A’ A
2) Un punct de acumulare pentru A poate să nu aparţină mulţimii A.

 x0Rn se numeşte punct de frontieră pentru mulţimea A Rn  V(x0) avem

V(x0) A şi V(x0) CA.
Notaţie
FrA={ x0Rn x0 punct frontieră pentru mulţimea A} frontiera lui A.
Observaţie
o
FrA= A - A

Exerciţii rezolvate
o
Să se determine A , A , A’, FrA şi IzA pentru mulţimea
 n n 1 
a) A=  1 n  N    3,4  7 ;
 2n  1 
 
b) A=  x, y   R 2 x 2  y 2  4, y  0   3, 4  .
Soluţii
 2k  1   2k  2 
a) Putem scrie A=  k  N    k  N    3,4  7 . Atunci
 4k  1   4k  3 
o
A =(3, 4),
 1 1
A =A 3, ,  ,
 2 2
1 1 
A’=[3, 4]   , 
2 2
o
 n n 1   1 1 
FrA= A - A =  1 n  N   3, , ,7 ,4 
 2n  1   2 2 
 n n 1 
IzA=  1 n  N    7
 2n  1 
o

b) A =  x, y   R 2 x 2  y 2  4, y  0 
 
A =  x, y   R 2 x 2  y 2  4, y  0   3, 4 

 3, 4  punct exterior relativ la A


A’=  x, y   R 2 x 2  y 2  4, y  0
IzA=  3, 4 


FrA=  x, y   R 2 x 2  y 2  4, y  0    x, y   R 2

x   2,2  , y  0