Curs 7

2.5 Diferenţiala unei funcţii reale de mai multe variabile

Definiţie (diferenţiabilitate)
o
Fie o mulţime A R2, f: AR şi (a, b)  A . Spunem că f este diferenţiabilă în (a, b) dacă şi
numai dacă  , R şi  : AR o funcţie continuă în (a, b) cu (a, b) =0 astfel încât
f(x, y)-f(a, b)= (x-a)+ (y-b)+ (x, y)(x, y),
unde (x, y) =  x  a  2   y  b 2 .

In următoarele teoreme sunt precizate legăturile între cele trei concepte fundamentale:
diferenţiabilitate, derivate parţiale şi continuitate.

Teorema 1
o
Dacă A R2 şi f: AR este diferenţiabilă în (a, b) A atunci f admite derivate parţiale de ordinul
întâi în raport cu x şi cu y în (a, b) ( f ' x  a,b  şi f ' y  a,b  ) şi = f ' x  a,b  , = f ' y  a,b  .
Demonstraţie
Fie y=b, xa astfel încât (x, b)A. Cum f este diferenţiabilă în (a, b) avem
f  x,b   f  a,b  xa
f(x, y)-f(a, b)= (x-a)+ (y-b)+ (x, y)(x, y)  = +(x, b) .
xa xa
Cum lim   x,b   lim   x, y   0 atunci
x a x a
y b
f  x,b   f  a,b  xa
lim = lim     x,b  =  f ' x  a,b  = .
x a xa x a xa
Analog se obţine f ' y  a,b  =. □
In consecinţă, dacă f este diferenţiabilă în (a, b), se poate scrie
f(x, y)-f(a, b)= f ' x  a,b  (x-a)+ f ' y  a,b  (y-b)+ (x, y)(x, y)

Exerciţiu rezolvat

Să se arte că f: R2R, f  x, y   x 2  2 y  3 este diferenţiabilă în (1, 0).

Soluţie

Se calculează uşor
f ' x 1,0   2 , f ' y 1,0   2 şi f 1,0   4 .
  x  1 2
 2
,  x, y   1,0 
Inlocuind în formula de mai sus, se obţine   x, y     x  1  y 2 .

 0,  x, y   1,0 
Vom demonstra că  este continuă în (1, 0).
Fie   xn , yn    R2\{(1, 0)} astfel încât lim  xn , yn   1,0  . Putem scrie
n 1 n 

1
 2 2

  xn , yn   0 
 xn  1 
 xn  1  xn  1
2 2
 xn  1  y 2  xn  1

Cum lim xn  1  0 , deducem că lim   xn , yn   0 , deci lim   x, y   0 .

n  n   x, y 1, 0 
Pe de altă parte,  1,0   0 .
Astfel că,  este continuă în (1, 0).
Pe baza rezultatelor anterioare, se obţine (cu definiţia) că f este diferenţiabilă în (1, 0).

Teorema 2
o
Dacă A R2 şi f: AR este diferenţiabilă în (a, b)  A atunci f este continuă în (a, b).
Demonstraţie
Cum f este diferenţiabilă în (a, b) atunci există : AR continuă în (a, b) cu (a, b) =0 astfel
încât
f(x, y)-f(a, b)= f ' x  a,b  (x-a)+ f ' y  a,b  (y-b)+ (x, y)(x, y) (1)
Din : AR continuă în (a, b) cu (a, b) =0 deducem
lim   x, y  =0 (2)
 x,y   a,b 

In plus, (x, y) =  x  a  2   y  b 2 deci

lim   x, y  =0 (3)
 x,y  a,b 
In consecinţă, din relaţiile (1), (2) şi (3), se obţine:
lim f  x, y   f  a,b   0  lim f  x, y   f  a,b  deci f este continuă în (a, b). □
 x,y  a,b   x,y  a,b 

Teorema 3
o
Fie A R2, f: AR şi (a, b)  A astfel încât derivatele parţiale f ' x , f ' y există pe V(a, b) A şi
sunt continue în (a, b) atunci f este diferenţiabilă în (a, b).

Definiţie (diferenţiala unei funcţii)

o
Fie A R2, f: AR şi (a, b)  A astfel încât f este diferenţiabilă în (a, b). Diferenţiala de ordinul
întâi a funcţiei f în (a, b), notată df(a, b), este dată prin:
df(a, b) : R2R, df(a, b)(x, y)= f ' x  a,b  x  a  + f ' y  a,b  y  b 
(uneori se mai notează df(a, b)(x, y) cu df(x, y; a, b)).

Observaţie
Fie funcţiile  , : R2R, (x, y)=x,  (x, y)=y (funcţii proiecţie) despre care se demonstrează
imediat că sunt diferenţiabile pe R2 şi 'x(x, y)=1, 'y(x, y)=0,  'x(x, y)=0,  'y(x, y)=1, deci
not
d (a, b)(x, y)=(x-a)  dx
not
d (a, b)(x, y)=(y-b)  dy.
În consecinţă, dacă f este o funcţie arbitrară, diferenţiabilă în (a, b), atunci
df(a, b)= f ' x  a,b  dx + f ' y  a,b  dy

2
sau, se mai notează
not  
df(a, b)= f ' x  a,b  dx + f ' y  a,b  dy  [ dx + dy ] f(a, b)
x y
 
şi d=( dx + dy ) se numeşte operator de diferenţiere.
x y

Definiţie
o
Fie AR2, f: AR, (a, b)  A şi pN, p2. Spunem că funcţia f este diferenţiabilă de p ori în
(a, b) dacă derivatele parţiale de ordin (p-1) există pe o vecinătate V(a, b)A şi acestea sunt
diferenţiabile în (a, b).

Criteriul Young
o
Dacă AR2, f: AR, (a, b)  A şi f diferenţiabilă de două ori în (a, b), atunci există derivatele
parţiale de ordinul al doilea ale lui f în (a, b) şi f " xy  a,b  = f " yx  a,b  .

Definiţii
o
1) Dacă AR2, f: AR şi f este diferenţiabilă de două ori în (a, b)  A , atunci se defineşte
diferenţiala de ordinul al doilea a funcţiei f în punctul (a, b) astfel:
2 2
d 2f(a, b)(x, y)= f " x2  a,b  x  a   f " y 2  a,b  y  b   2 f " xy  a,b  x  a  y  b 

sau
2 2
d2f(a, b)= f " x 2  a,b  dx   f " y 2  a,b  dy   2 f " xy  a,b  dxdy

sau
2
2    
d f=  dx  dy  f.
 x y 
o
2) Dacă AR2, f: AR şi f este diferenţiabilă de p ori în (a, b)  A , atunci se defineşte
diferenţiala de ordinul p a funcţiei f în punctul (a, b) astfel:
p
pf
dpf(a, b)(x, y)=  C kp
p k k
 a,b  x  a  p  k  y  b  k
k 0 x y
sau

3
 p
  p f
dpf(a, b) =( dx + dy )p f(a, b)=  C kp
p  k k
 a,b  dx  p k  dy k =
x y k 0 x y
p
 C kp f x p k y k  a,b  dx 
p pk
=  dy k
k 0

Definiţii
Dacă DRn o mulţime deschisă şi f: DR.
 Spunem că funcţia f este diferenţiabilă de p ori pe D dacă derivatele parţiale de ordin (p-1)
există pe D şi acestea sunt diferenţiabile pe D.
 Spunem că funcţia f este de clasă Cp(D) (scriem f Cp(D)) dacă admite derivate parţiale de ordin
p şi acestea sunt continue pe D (pN*).
 Spunem că funcţia f este de clasă C(D) (scriem f C (D)) dacă admite derivate parţiale de
orice ordin şi acestea sunt continue pe D.

Observaţii
Pe baza rezultatelor prezentate se pot remarca următoarele implicaţii:
1) Dacă f este diferenţiabilă de p ori pe D, adică f admite derivate parţiale de ordin (p-1) pe D şi
acestea sunt diferenţiabile pe D (deci şi continue pe D, conform T2), astfel că f Cp-1(D)
(f este diferenţiabilă de p ori pe D f Cp-1(D))
2) Dacă f Cp(D), adică f admite derivate parţiale de ordin p pe D şi acestea sunt continue pe D,
atunci f admite derivate parţiale de ordin (p-1) pe D şi acestea sunt diferenţiabile pe D, deci şi
continue pe D, astfel că (aplicând T3 pentru derivatele parţiale de ordin (p-1)), f este diferenţiabilă
de p ori pe D (f Cp(D)  f este diferenţiabilă de p ori pe D).

Exerciţii propuse

1) Fie f : R 2  R , f  x, y    x  y 2  ln 1  x 2  . Calculaţi df în A(1, 0). (VarA/2016, II.b).

2) Fie f : R 2  R , f  x, y    x  y 2  e x  y . Calculaţi df în A(0, 1). (VarB/2016, II.b).

3) Fie f : R 2  R , f  x, y   xy  x  y  9  . Calculaţi d2f (0, 3). (VarB/2014, II.b).

4) Fie f : D  R , f  x, y, z   x ln  y  z  . Calculaţi d 2f (0, 1, 2). (VarD/2014, II.b).