Curs 10

3. Ecuaţii diferenţiale
Exemplu: Modelul dinamic cerere-ofertă în economia de piaţă

 Funcţia necunoscută: preţul unui produs la momentul t notat p(t).

 Cererea c(t) se presupune că depinde de p(t) printr-o funcţie liniară: c(t)=a+bp(t), a, bR.
 Oferta o(t) este o funcţie liniară de p m(t) (preţul mediu), astfel: o(t)=a1+b1 p m(t), a1, b1R.
 Preţul mediu depinde de preţul produsului în perioada anterioară: p m(t)= p(t)+C p’(t) unde CR
este o constantă iar p’(t) este derivata lui p(t) şi reprezintă viteza de variaţie a lui p(t) la
momentul t.
Astfel că, oferta se scrie: o(t)= a1+b1(p(t)+C p’(t)).
In cazul unei economii echilibrate c(t)=o(t), adică
a+bp(t)= a1+b1(p(t)+C p’(t)).

3.1 Soluţiile unei ecuaţii diferenţiale

Definiţie
1) Se numeşte ecuaţie diferenţială (ED) de ordinul întâi o ecuaţie de forma
F  x, y, y '  0 (1)
unde F : D  R  R, x  I  a, b   R , y  y x  funcţie necunoscută şi y'  y'  x  .
3

Ecuaţia (1) se numeşte forma implicită a ED.

Dacă (1) se poate scrie
y'  f x, y  (2)
2
cu f : A  R  R ( A mulţime deschisă) aceasta se numeşte forma explicită (normală) a ED.
2) Se numeşte soluţie a ED (1) o funcţie y    x  definită şi derivabilă pe I  R astfel încât
F  x,   x  ,  '  x    0 ,x  I
3) Soluţia generală a ED (1) este orice soluţie ce conţine o constantă arbitrară. Deci
y    x,C  ,C  R
este o soluţie generală pentru (1) dacă F  x,   x,C  ,  '  x,C    0 ,x  I  R .
4) Se numeşte soluţie particulară a (1) o funcţie y  1  x     x,C1  unde C1 este o valoare
particulară pentru C  R .
5) Se numeşte soluţie singulară a (1) o soluţie care nu se poate obţine din soluţia
generală prin particularizarea constantei C ( o soluţie a (1) care nu este soluţie particulară).
6) Problema Cauchy a ED (1) constă în a determina o soluţie particulară a ED care satisface
condiţia iniţială:
y  x0   y0 ,
unde x0  I , y0  R .
Geometric, problema Cauchy constă în găsirea soluţiei ED (1), al cărui grafic trece prin
 x0 , y0   R 2 .
Analog se definesc soluţiile ED scrisă sub forma explicită (2).

1
3.2 Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile

Sunt ecuaţii diferenţiale de forma y'  f x   g  y  (*)

cu f : a, b  R, g:c,d   R continue şi g  y   0 ,y   c,d  .
y'
Ecuaţia (*) se poate scrie şi sub forma:  f  x
g  y
dy
şi, astfel, soluţia generală se obţine integrând ambii membri:  g  y    f  x dx
Exemplu.

Să se rezolve ecuaţia: y '  xy  2 y  5  .

Rezolvare:
5
Observăm soluţiile singulare y=0 şi y  .
2
5
Pentru y0 şi y  , avem o ecuaţie diferenţială cu variabile separabile cu
2
f  x   x , g  y   y 2 y  5  .
Atunci, putem scrie
dy dy dy dy
 f  x g  y    f  x  dx   xdx    xdx 
dx g  y y  2 y  5 y  2 y  5 
 1 2  1 x2
     dy   xdx   ln y  ln 2 y  5  2 C
 
 5 y 5  2 y  5  5
 x2 
5 C  5x2
2y  5  2  2 y  5 5

y
e   e 2 K y
y 5x2
 
,K  R * aici K  eC .

2e 2 K
Exerciţii propuse spre rezolvare

Să se rezolve:
a) y’-xy=y; b) xyy’=1-x2; c) y-xy’=a(1+x2 y’) ; d) y’=(1+x+y)2 (notaţie z=1+x+y).

3.3 Ecuaţii diferenţiale omogene

 y
Sunt ecuaţii diferenţiale de forma y'  f   (**).
x
Funcţia f : I  R este continuă pe intervalul deschis I şi y  y  x  derivabilă pe  a,b  ( 0   a,b  ).
y x
Pentru rezolvare se face schimbarea de funcţie z  x   .
x
y x
Atunci se poate scrie z  x    y  x   z  x  x  y'  x   z'  x  x  z  x 
x
f  z  z
şi ecuaţia (**) devine: z'  x   , care este o ecuaţie diferenţială cu variabile separabile.
x

2
Exemplu.
3y
Să se rezolve ecuaţia: y '  .
2x  3 y
Rezolvare:
y
Observăm soluţia singulară y=0. Notăm  z  y  zx  y'  z' x  z .
x
Ecuaţia este echivalentă cu
3 zx 3 z 2  z 3 z 2  z 1 dz 3 z 2  z 1
z' x  z   z' x   z'      
2 x  3 zx 3z  2 3z  2 x dx 3z  2 x
3z  2 1 2 9  1 2 9  1
dz  dx     dz  dx      dz   dx 
2 x  z 3 z  1  x  z 3 z  1  x
3 z  z
2 9 1 z2
dz  dz 
 z  3z  1  x dx  2 ln z  3 ln  3 z  1  ln x  C   Kx 
 3z  13
2
 y
 
x
 y 
3
3
 Kx  y 2  K  3 y  x  ,K  R * aici K  eC .  
 3  1 
 x 
Exerciţii propuse spre rezolvare

Să se rezolve:
2 xy
a) xy’-x-y=0; b) y'  2 2
, y 1  1; x 2  y 2 ; c) xy’=y(lny-lnx), x, y>0, y(1)=2; d)
x y
y
xy'  y  xe x .

3.4 Ecuaţii diferenţiale liniare

Sunt ecuaţii diferenţiale de forma:

y'  P x   y  Q x  (***)
P,Q :  a,b   R continue iar y=y(x) derivabilă pe  a,b  şi y0 pe  a,b  .
Pentru rezolvare se consideră ecuaţia liniară omogenă y'  P  x   y cu soluţia generală
y  x   c  e   unde F este o primitivă a lui P(x) iar cR.
F x

Soluţia generală a ecuaţiei (***) se obţine folosind metoda variaţiei constantelor:

y x   c x   e F  x  soluţie pentru (***)  y'  x   P  x   y  x   Q  x  ,
F  x
Dar y'  x   c' x   e F  x   c x F ' x e F  x   c '  x   e  F  x y x 
c'  x   e F  x   Q x   c '  x   Q  x   e
 F  x
 c x    Q x   e  F  x dx  k , k  R .
Deci
 
y x   e F  x   Q x   e F  x dx  k  e     Q  x   e    dx  k  ,k  R .
F x

 P x dx


Exemplu.
Să se rezolve ecuaţia: y'5 xy  x 3 (1)

3
Rezolvare:
Se rezolvă mai întâi ecuaţia liniară omogenă y'5 xy  0 (2)
5x2
dy 1 1 x2
 y ' 5 xy   5 xy  dy  5 xdx   dy   5 xdx  ln y  5  C1  y  Ce 2 (3)
dx y y 2
unde C  eC1  R * .
5x2 5 x2 5 x2 5 x2
Metoda variaţiei constantelor: y  x   C  x  e 2  y'  C ' e 2
 5Cxe 2
 C' e 2
 5 xy
Din (1) se obţine că
5x2 5 x2 5x2  5x2 5x2 
  1    
C' e 2
 x 3  C '  x 3e 2
C  x 3e 2  C2   x 2e 2  2 xe 2  C2  
5  

 
 5x2 5x2  2 5 x2
1 2  2 2  2  5 x  2 
  x e  e  C3   C2  e 2  C4
5 5  25
 
 2 5x2  5x2 2 5x2
  5 x  2    5 x  2
Din (3) rezultă că y   e 2  C4  e 2   C4e 2 ,C 4  R .
 25  25
 
Exerciţii propuse spre rezolvare

Să se rezolve:
2
a) (1+x2)y’-2xy=x, y(0)=0,5; b) y'  2 xy  2 xe  x ; c) y’+2xy=x; d) x2 y’+(1-2x)y=x2.

3.5 Ecuaţii diferenţiale Bernoulli

Sunt ecuaţii de forma:

y'  P  x  y  Q x  y cu   R \ 0,1 (****)
P,Q :  a,b   R continue, y  y  x  derivabilă pe  a,b  şi y0 pe  a,b  . Observăm că pentru
  0 sau   1 se obţine o ecuaţie liniară.
1
În acest caz se face schimbarea de funcţie z  x    y  x  

z'  x    z  x  1 1
Atunci: y'  x   şi y  x    z  x  1
1 
şi ecuaţia (****) devine: z'  x   1     P  x   z  x   Q  x   , care este o ecuaţie diferenţială
liniară.
Exemplu.
Să se rezolve ecuaţia: y'  5 xy  x y .
Rezolvare:
y'
Ecuaţia din enunţ este echivalentă cu:  5 x y  x (1)
y
1 y'
y  z  z'  y'  2 z ' 
.
2 y y
Din (1) se obţine 2 z'  5 xz  x , adică o ecuaţie liniară, care se rezolvă cu procedeul descris anterior.