Lex - LEGE 46 - 2008 - Modificare 08 August 2018

Acesta
este actul compus (forma care include

modificarile pe text) creat la data de 08 august 2018
M.Of.Nr.611 din 12 august 2015
NOTA ETO: Click aici pentru lege si norme metodologice adnotate

NOTA ETO: Incepand cu anul 2020 se interzice exportul de lemn de

foc catre state non-UE.
Reglementat de art.II alin.(1) din Legea 175/2017

Vezi: - Metodologia din OAP 530/2019 - Norma metodologica din HG
861/2009 - Norme metodologice din HG 447/2017
- OAP 576/2009
- Procedura din OAP 904/2010
- Regulamentul din OAP 1346/2011
- Norma tehnica din OAP 3814/2012
- Norma din HG 470/2014
- Regulament din HG 924/2015
- Regulament din OAP 1763/2015
- Metodologia din OAP 694/2016
- Regulament din OAP 2421/2016
- Catalogul national din OAP 2525/2016

- Metodologia din OAP 1339/2017

LEGEA Nr. 46/2008*)
(republicare 1)
Codul silvic
__________
*) Republicata in temeiul art. IV din Legea nr. 133/2015 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 411 din 10 iunie 2015, dandu-se textelor o noua
numerotare.
Legea nr. 46/2008 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 238 din 27 martie 2008, si a mai fost modificata si completata prin:
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 193/2008 privind modificarea si
completarea art. 37 si 39 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2009, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 1 iunie 2009;
– Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2010 privind unele masuri de
eficientizare a activitatii de intretinere a culoarului de frontiera, fasiei de
protectie si a semnelor de frontiera, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 147 din 5 martie 2010, aprobata prin Legea nr. 116/2010,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 429 din 25 iunie 2010;
– Legea nr. 54/2010 pentru abrogarea alin. (2) si (3) ale art. 34 din Legea nr.
46/2008 - Codul silvic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
186 din 24 martie 2010;
– Legea nr. 95/2010 pentru modificarea alin. (1) al art. 10 din Legea nr.
46/2008 - Codul silvic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
350 din 27 mai 2010;
- Legea nr. 156/2010 pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 -
Codul silvic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 496 din 19
iulie 2010;
– Legea nr. 60/2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 79/2011
pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr.
287/2009 privind Codul civil, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 255 din 17 aprilie 2012;
– Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind
Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din
12 noiembrie 2012;
– Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind
Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte
normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013.

Titlul I
Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor
care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a
iazurilor, a albiilor paraielor, a altor terenuri cu destinatie forestiera, inclusiv
cele neproductive, cuprinse in amenajamente silvice la data de 1 ianuarie
1990, inclusiv cu modificarile de suprafata, conform operatiunilor de intrari-
iesiri efectuate in conditiile legii, constituie, indiferent de forma de
proprietate, fondul forestier national.
(2) Potrivit alin. (1), fondul forestier national include:
a) padurile;
b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile infiintate in scopuri
forestiere;
c) terenurile destinate impaduririi: terenuri degradate si terenuri
neimpadurite, stabilite in conditiile legii a fi impadurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultura: pepiniere, solarii, plantaje si
culturi de plante-mama;
e) terenurile care servesc nevoilor de productie silvica: culturile de rachita,
pomi de Craciun, arbori si arbusti ornamentali si fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica: terenuri destinate
asigurarii hranei vanatului si producerii de furaje, terenuri date in folosinta
temporara personalului silvic;
g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora: sedii
administrative, cabane, fazanerii, pastravarii, crescatorii de animale de interes
vanatoresc, drumuri si cai ferate forestiere de transport, spatii industriale, alte
dotari tehnice specifice sectorului forestier, terenurile ocupate temporar si
cele afectate de sarcini si/sau litigii, precum si terenurile forestiere din cadrul
culoarului de frontiera si fasiei de protectie a frontierei de stat si cele
destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare
a Frontierei de Stat;
h) iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in
amenajamentele silvice.
(3) Toate terenurile incluse in fondul forestier national sunt terenuri cu
destinatie forestiera.
Art. 2. - (1) Sunt considerate paduri, in sensul prezentului cod, si sunt
incluse in fondul forestier national terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25
ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie sa atinga o inaltime minima de 5 m la
maturitate in conditii normale de vegetatie.
(2) Termenul padure include:
a) terenurile cu folosinta padure cuprinse in amenajamentele silvice la data
de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificarile de suprafata, conform
operatiunilor de intrari-iesiri efectuate in conditiile legii;
b) perdelele forestiere de protectie;
c) terenurile pe care sunt instalate jnepenisurile;
d) terenurile acoperite cu pasuni impadurite cu consistenta mai mare sau
egala cu 0,4, calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatia
forestiera;
e) plantatiile cu specii forestiere din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de
imbunatatiri funciare realizate pe terenurile proprietate publica a statului, care indeplinesc
conditiile prevazute la alin. (1).
"e) plantatiile cu specii forestiere din zonele de protectie a lucrarilor
hidrotehnice si de imbunatatiri funciare realizate pe terenurile
proprietate publica a statului, precum si plantatiile cu specii forestiere
de pe terenurile administrate de Agentia Domeniilor Statului, care
indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1); interventiile
administratorilor lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare pe
terenurile carora sunt amplasate aceste plantatii se fac numai in baza
aprobarii administratorului fondului forestier proprietate publica a
statului, fara alte avize/aprobari/autorizatii; prevederile art. 33 si 35-
42 nu sunt aplicabile in cazul acestor interventii; trecerea acestor
terenuri in administrarea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva se
face prin hotarare a Guvernului."
Modificat de art.I pct.1 din Legea 175/2017
Art. 3. - (1) Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau
privata si constituie bun de interes national.
(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier
national se exercita in conformitate cu dispozitiile prezentului cod.
(3) Dovada detinerii in administrare a terenurilor forestiere proprietate
publica de catre administrator se face potrivit legii si pe baza
amenajamentelor silvice, in conditiile regimului silvic.
Art. 4. - In sensul prezentului cod, definitiile termenilor utilizati sunt prevazute in anexa
care face parte integranta din prezentul cod.
"Art. 4. - In sensul prezentului cod, definitiile termenilor utilizati sunt
prevazute in anexa nr. 1."
Art. 5. - Principiile care stau la baza gestionarii durabile a padurilor sunt
urmatoarele:
a) promovarea practicilor care asigura gestionarea durabila a padurilor;
b) asigurarea integritatii fondului forestier si a permanentei padurii;
c) majorarea suprafetei terenurilor ocupate cu paduri;
d) politici forestiere stabile pe termen lung;
e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridica, institutionala si
operationala in gestionarea padurilor;
f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;
g) cresterea rolului silviculturii in dezvoltarea rurala;
h) promovarea tipului natural fundamental de padure si asigurarea
diversitatii biologice a padurii;
i) armonizarea relatiilor dintre silvicultura si alte domenii de activitate;
j) sprijinirea proprietarilor de paduri si stimularea asocierii acestora;
k) prevenirea degradarii ireversibile a padurilor, ca urmare a actiunilor
umane si a factorilor de mediu destabilizatori;
l) gestionarea padurilor pe principiul teritorialitatii;
m) atenuarea consecintelor produse de schimbarile climatice asupra
padurilor, precum si adaptarea padurilor la schimbarile climatice.
Art. 6. - (1) Fondul forestier national este supus regimului silvic.
(2) Vegetatia forestiera de pe terenurile din afara fondului forestier national este supusa
normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase si reglementarilor privind
circulatia materialului lemnos.
"(2) Vegetatia forestiera din afara fondului forestier national este
supusa normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase si
reglementarilor privind circulatia materialului lemnos."
(3) Recoltarea si valorificarea lemnului din vegetatia forestiera de pe
terenurile din afara fondului forestier national sunt la latitudinea
proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(4) Persoanele juridice si institutiile publice care beneficiaza, sub raport
economic, ecologic sau social, de efectele functiei de protectie a padurilor
invecinate, altele decat cele aflate in proprietate, platesc contravaloarea
acestor functii potrivit prevederilor reglementate prin lege speciala.
Art. 7. - (1) Dupa forma de proprietate, fondul forestier national poate fi:
a) fond forestier proprietate publica a statului;
b) fond forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
c) fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;
d) fond forestier proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Fondul forestier proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale
cuprinde pasunile impadurite, incluse in domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale, care, prin efectul prezentului cod, se includ in fondul
forestier national.
(3) Este interzisa trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al
unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul privat al acestora prin hotarare
a consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti.
(4) Este interzisa includerea padurilor in intravilan.
Art. 8. - Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura
reprezinta autoritatea de stat in domeniul silviculturii.
Art. 9. - (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura
infiinteaza structuri teritoriale de specialitate.
(2) Denumirea si regulamentul de organizare si functionare a structurilor
teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea acesteia.
(3) Numarul personalului tehnic de specialitate din structurile teritoriale de
specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se
dimensioneaza in raport cu suprafata fondului forestier si cu numarul de
proprietari.
(4) Pentru o suprafata de cel mult 12.000 ha fond forestier, in cadrul
structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura trebuie incadrat un inginer silvic.
(5) Structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura se infiinteaza pentru suprafata minima de fond
forestier, dupa cum urmeaza:
a) 60.000 ha in zona de campie;
b) 120.000 ha in zona de deal;
c) 180.000 ha in zona de munte.

Titlul II
Administrarea fondului forestier national

Art. 10. - (1) Este obligatorie administrarea sau, dupa caz, asigurarea
serviciilor silvice pentru intregul fond forestier national, indiferent de forma
de proprietate, prin ocoale silvice. Pentru fondul forestier proprietate publica
a statului detinut de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se
reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura
„Marin Dracea“*), administrarea se realizeaza de catre structurile din cadrul
acestuia.
___________
*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 318/2015 privind infiintarea,
organizarea si functionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in
Silvicultura „Marin Dracea“, ca institut national de cercetare-dezvoltare,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015.

(2) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura prin
ocoale silvice autorizate, denumite in continuare ocoale silvice, care sunt de
doua tipuri:
a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Nationale a Padurilor -
Romsilva si din structura Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat“, care administreaza fond forestier proprietate publica a
statului si care sunt infiintate de acestea; Institutul de Cercetari si Amenajari
Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in
Silvicultura „Marin Dracea“, poate asigura administrarea prin bazele
experimentale, care se asimileaza ocoalelor silvice de stat, dar numai pentru
fondul forestier proprietate publica a statului pentru care are calitatea de
administrator, potrivit legii;
b) ocoale silvice de regim, care sunt infiintate, in conditiile legii, de unitatile
administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care
au in proprietate fond forestier ori de asociatii constituite de catre acestea.
(3) Ocoalele silvice prevazute la alin. (2) sunt de interes public si pot
administra sau asigura servicii silvice, dupa caz, si pentru alte proprietati
forestiere, pe baza de contracte, care constituie titlu executoriu cu privire la
sumele datorate de catre proprietar pentru administrarea sau asigurarea
serviciilor silvice, dupa caz, cu exceptia ocolului silvic propriu al Regiei
Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat“, care poate
asigura administrarea sau serviciile silvice numai pentru fondul forestier pe
care il are in administrare proprie.
(4) In formele asociative de proprietate la care statul detine in indiviziune
terenuri cu vegetatie forestiera, statul este reprezentat in drepturile sale de
catre Ministerul Finantelor Publice.
Art. 11. - (1) Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza
de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, regie autonoma de interes national,
aflata sub autoritatea statului, prin autoritatea publica centrala care raspunde
de silvicultura, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se
reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura
„Marin Dracea“ si de Regia Autonoma „Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat“, prin ocolul silvic propriu constituit in conditiile legii.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Regiei Nationale a Padurilor
- Romsilva se aproba prin hotarare a Guvernului**), la propunerea autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura.
___________
**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea
Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si aprobarea regulamentului de
organizare si functionare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 162 din 16 martie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) Fondul forestier proprietate publica a statului nu poate fi concesionat, cu
urmatoarele exceptii:
a) terenurile aferente activelor care se vand, in conditiile legii, de Regia
Nationala a Padurilor - Romsilva, pe durata existentei constructiilor, dar nu
mai mult de 49 de ani de la data incheierii contractului de concesiune;
b) terenurile aferente obiectivelor construite inainte de anul 1990, altele decat cele
prevazute in Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificarile si
completarile ulterioare, aflate in functiune la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pe
durata de functionare a obiectivelor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data incheierii
contractului de concesiune, cu conditia mentinerii obiectivului.
La articolul 11 alineatul (3), litera b) abrogata de art.I pct.4 din
Legea 175/2017
(4) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate sa desfasoare, in fondul
forestier proprietate publica a statului pe care il administreaza, activitati
nespecifice administrarii acestuia, numai in conditiile legii.
(5) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri
forestiere proprietate publica a statului pe care le administreaza si pentru
infiintarea de crescatorii de vanat si complexuri de vanatoare, in conditiile
legii.
(6) Terenurile achizitionate de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva din
fonduri publice si din fondul de conservare si regenerare devin fond forestier
proprietate publica a statului si se intabuleaza ca atare.
(7) Veniturile Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva se constituie din:
a) valorificarea produselor fondului forestier si din alte activitati economice
specifice;
b) administrarea fondului forestier al altor proprietari decat statul sau
prestarea de servicii pentru fondul forestier al altor proprietari, inchirierea de
bunuri, in conditiile legii;
c) despagubiri, potrivit legii;
d) donatii, potrivit legii;
e) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin
mentinerea functiilor de protectie a padurilor, care se suporta de catre
beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se
vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica,
metodologia de cuantificare a functiilor de protectie a padurilor si procedura
de decontare a acestora se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura;
f) compensatii acordate de la bugetul de stat;
g) 20% din chiriile pentru ocuparile temporare de terenuri din fondul
forestier proprietate publica a statului;
h) alte surse, potrivit legii.
(8) Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza si de
institute publice de cercetare sau de institutii de invatamant de stat cu profil
silvic.
(9) In litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier
proprietate publica, titularul acestui drept va sta in instanta in nume propriu.
(10) In litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra fondului forestier
proprietate publica a statului, titularul dreptului de administrare are obligatia
sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit
prevederilor Codului de procedura civila. Titularul dreptului de administrare
raspunde, in conditiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a
neindeplinirii acestor obligatii.
Art. 12. - (1) Fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-
teritoriale se administreaza prin ocoale silvice de regim, care functioneaza ca
regii autonome de interes local, sau pe baza de contracte cu ocoale silvice de
stat, asa cum este reglementat la art. 10 alin. (2) si (3).
(2) Ocoalele silvice de regim care nu functioneaza ca regii autonome de
interes local pot asigura servicii silvice pentru fondul forestier proprietate
publica a unitatilor administrativ-teritoriale.
"Art. 121. - (1) Dreptul de proprietate publica a statului sau a
unitatilor administrativ-teritoriale asupra fondului forestier se
intabuleaza in sistemul integrat de cadastru si carte funciara la
cererea administratorilor fondului forestier, proprietate publica a
statului, respectiv a proprietarului, in cazul proprietatii publice a
unitatilor administrativ-teritoriale, in baza actelor de proprietate si a
documentatiei cadastrale intocmite conform prevederilor legale.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in lipsa actelor de
proprietate se efectueaza inscrierea provizorie, in baza
amenajamentului silvic valabil, neactualizat. In aceasta situatie,
coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi
determinate, in sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, la nivel de
unitate administrativ-teritoriala. Orice litigiu cu privire la eventualele
suprapuneri se solutioneaza pe cale amiabila sau prin instanta de
judecata conform reglementarilor prevazute de Legea cadastrului si a
publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
(3) Justificarea inscrierii provizorii pentru situatiile prevazute la
alin. (2) se face in baza amenajamentului silvic valabil actualizat al
fondului forestier proprietate publica a statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale, care confirma suprafata si identitatea dintre
imobilul din documentatia cadastrala si cel evidentiat in
amenajamentul silvic actualizat."
Completat de art.I pct.5 din Legea 175/2017
Art. 13. - (1) Pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice
si juridice, administrarea si/sau serviciile silvice se realizeaza prin ocoale
silvice de regim, care functioneaza similar asociatiilor si fundatiilor sau ca
societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, ori pe baza de contract cu alte ocoale
silvice.
(2) Ocoalele silvice de regim prevazute la alin. (1) se pot constitui atat de
proprietari, cat si de asociatii ale acestora si pot functiona in subordinea unor
structuri silvice de rang superior.
(3) Structurile silvice de rang superior dobandesc personalitate juridica din
momentul inscrierii acestora in Registrul national al administratorilor de
paduri si al ocoalelor silvice.
Art. 14. - (1) Ocoalele silvice de regim prevazute la art. 12 si 13 au
personalitate juridica, intocmesc balanta, bilant contabil propriu, au buget
anual de venituri si cheltuieli distinct, de care dispun.
(2) Bugetul anual de venituri si cheltuieli se aproba de proprietarul unic, de
consiliul local sau de adunarea generala, dupa caz, la propunerea ocolului
silvic.
(3) Ocolului silvic care nu indeplineste conditia prevazuta la alin. (2), pana la
data de 31 martie a anului in curs, dupa notificarea prealabila facuta de
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, i se suspenda
dreptul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat cu amprenta rotunda,
pana la indeplinirea conditiei.
(4) Conducerea si reprezentarea legala a ocolului silvic de regim sunt asigurate de seful de
ocol silvic, numit de proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administratie ori de
adunarea generala, dupa caz, cu avizul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurata de catre seful de ocol, care este
numit in functie prin concurs, de catre conducerea unitatii Regiei Nationale a Padurilor -
Romsilva.
(5) Sefii ocoalelor silvice prevazute la art. 10 alin. (2) si conducatorii structurilor silvice de
rang superior sunt angajati cu contract de munca pe durata nedeterminata si trebuie sa aiba
vechimea de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii superioare silvice in
domeniul silviculturii, conform reglementarilor in vigoare.
"(4) Conducerea si reprezentarea legala a ocolului silvic de regim
sunt asigurate de seful ocolului silvic, numit de proprietarul unic,
consiliul local, consiliul de administratie ori de adunarea generala,
dupa caz, cu avizul favorabil al autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura. Conducerea ocolului silvic de stat este
asigurata de catre seful de ocol, care este numit in functie prin
concurs, de catre conducerea unitatii Regiei Nationale a Padurilor -
Romsilva sau de conducerea Regiei Autonome Administratia
Patrimoniului Protocolului de Stat, dupa caz, iar conducerea bazei
experimentale este asigurata de catre seful bazei experimentale, care
este numit in functie prin concurs, de catre conducerea Institutului
National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura «Marin Dracea»;
revocarea sefului ocolului silvic de regim se face cu avizul favorabil al
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(5) Sefii ocoalelor silvice prevazute la art. 10 alin. (2) si conducatorii
structurilor silvice de rang superior sunt angajati cu contract de
munca pe perioada nedeterminata/contract de mandat, dupa caz, si
trebuie sa aiba vechimea de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri
cu studii superioare silvice in domeniul silviculturii, conform
reglementarilor in vigoare."
(6) Ocolului silvic al carui sef nu este numit in conditiile alin. (4) si (5) i se
retrage, dupa o perioada de 45 de zile de la data neindeplinirii conditiilor,
autorizatia de functionare emisa de autoritatea publica centrala care raspunde
de silvicultura.
Art. 15. - (1) Ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) se autorizeaza
prin inscriere in Registrul national al administratorilor de paduri si al
ocoalelor silvice, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
(2) Ocoalele silvice private sunt de utilitate publica si dobandesc
personalitate juridica din momentul inscrierii acestora in Registrul national al
administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice.
(3) Pentru dobandirea personalitatii juridice, ocoalele silvice prevazute la
alin. (2) incheie in prealabil actul constitutiv si statutul in forma autentica, sub
sanctiunea nulitatii absolute.
(4) Continutul Registrului national al administratorilor de paduri si al
ocoalelor silvice, modelul documentelor de constituire, organizare si
functionare, procedura de constituire si autorizare pentru toate ocoalele
silvice si atributiile acestora se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii
(5) Veniturile ocoalelor silvice prevazute la alin. (2) se pot constitui din:
a) valorificarea produselor fondului forestier;
b) prestari de servicii si inchirieri de bunuri, in conditiile legii;
c) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin
mentinerea functiilor de protectie a padurilor, care se suporta de catre
beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se
vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica;
d) cotizatia anuala a proprietarilor care le-au constituit;
e) tarifele percepute pentru serviciile prestate;
f) donatii, potrivit legii;
g) compensatii acordate de la bugetul de stat sau local;
h) alte surse, in conditiile legii;
i) valorificarea creditelor de carbon.
Art. 16. - (1) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura cu
respectarea principiului teritorialitatii.
(2) Ocolul silvic se constituie, functioneaza si asigura administrarea si/sau serviciile silvice
pentru suprafete de fond forestier aflate in limitele teritoriale ale judetului in care acestea au
sediul social si in judetele limitrofe acestuia, cu respectarea principiului teritorialitatii.
(3) Face exceptie de la prevederile alin. (2) proprietarul unic care are in proprietate fond
forestier si in alte judete decat judetul in care ocolul silvic isi are sediul social si in judetele
limitrofe acestuia, care poate constitui un ocol silvic de regim, cu respectarea prevederilor
prezentei legi.
(4) Ocolul silvic care administreaza si/sau asigura serviciile silvice in proximitatea unei
suprafete de fond forestier proprietate publica sau privata a unei unitati administrativ-
teritoriale sau proprietate privata a persoanelor fizice si juridice este obligat sa asigure, pe
baza de contract, administrarea/ serviciile silvice, la solicitarea scrisa a proprietarului.
(5) In situatia fondului forestier pentru care nu exista administrare sau pentru care nu sunt
asigurate serviciile silvice, la preluarea acestora pentru administrare, respectiv pentru
asigurarea serviciilor silvice, se realizeaza control de fond de catre ocolul silvic care urmeaza
sa incheie contract de administrare sau servicii silvice, dupa caz.
"Art. 16. - (1) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz,
se asigura cu respectarea principiului teritorialitatii.
(2) Ocolul silvic se constituie, functioneaza si asigura administrarea
si/sau serviciile silvice pentru suprafete de fond forestier aflate in
limitele teritoriale ale judetului in care acesta are sediul social si in
judetele limitrofe acestuia, cu respectarea principiului teritorialitatii.
(3) Face exceptie de la prevederile alin. (2) proprietarul unic care
are in proprietate fond forestier si in alte judete decat judetul in care
ocolul silvic isi are sediul social, care poate constitui un ocol silvic de
regim, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(4) Ocolul silvic care administreaza si/sau asigura serviciile
silvice, pentru suprafata cea mai mare de fond forestier, pe
teritoriul unei comune, unui oras sau municipiu, dupa caz,
denumit in continuare ocol silvic nominalizat, stabilit anual
pana la data de 1 decembrie pentru anul urmator prin decizie a
conducatorului structurii teritoriale de specialitate a autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura, este obligat, la
cererea detinatorului, sa asigure pe baza de contract serviciile
silvice pentru suprafetele de fond forestier de maximum 30 ha,
apartinand persoanelor fizice si juridice, de pe raza comunei,
orasului sau municipiului respectiv; pentru anul 2017 stabilirea
ocolului silvic nominalizat se face prin decizie a conducatorului
structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 30 de zile
de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
"(4) Pentru suprafetele de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv,
apartinând persoanelor fizice si juridice, la cererea detinatorului,
ocolul silvic nominalizat are obligatia sa asigure serviciile silvice, pe
baza de contract.
(5) Pentru fondul forestier in suprafata de maximum 30 ha inclusiv,
pentru care nu exista administrare sau pentru care nu sunt asigurate
serviciile silvice, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care
proprietarul a decedat si nu s-a realizat dezbaterea succesorala,
structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura notifica in scris unitatea administrativ-
teritoriala in raza careia se gaseste suprafata de fond forestier cu
privire la intentia de a se asigura servicii silvice pentru aceste
suprafete.
(6) Notificarea prevazuta la alin. (5) se transmite si ocolului silvic
nominalizat care va efectua un control de fond/va evalua, in conditiile
legii, eventualele pagube aduse fondului forestier pentru suprafata
pentru care nu exista servicii silvice si va asigura serviciile silvice
pentru aceasta suprafata.
(7) Pentru suprafetele de fond forestier de maximum 30 ha,
prevazute la alin. (5), asigurarea serviciilor silvice de catre ocolul silvic
nominalizat se face prin act de constatare incheiat intre
reprezentantul ocolului silvic nominalizat si reprezentantul structurii
teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura, dupa evaluarea de catre ocolul silvic nominalizat, in
conditiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(8) Incheierea contractului de servicii silvice pentru situatiile
prevazute la alin. (4) si preluarea suprafetelor in vederea asigurarii
serviciilor silvice se realizeaza in maximum 30 de zile de la solicitare;
in situatia conditiilor atmosferice nefavorabile care nu permit
identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu 30
de zile de la data constatarii incetarii actiunii factorului vatamator.
(9) Costurile necesare asigurarii serviciilor silvice pentru situatiile
prevazute la alin. (4) si (5) se suporta de la bugetul de stat, prin
bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(10) Pentru suprafetele de fond forestier de maximum 30 ha,
pentru care nu exista administrare sau pentru care nu sunt
asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de catre
ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare incheiat
intre reprezentantul ocolului silvic nominalizat si
reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura, dupa realizarea
controlului de fond/evaluarea de catre ocolul silvic, in conditiile
legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(10) Pentru suprafetele de fond forestier de peste 30 ha, pentru care
nu exista administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile
silvice, asigurarea serviciilor silvice de catre ocolul silvic nominalizat
se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului
silvic nominalizat si reprezentantul structurii teritoriale de specialitate
a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, dupa
realizarea controlului de fond/evaluarea de catre ocolul silvic, în
conditiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier."
(11) Metodologia de calcul al cheltuielilor destinate asigurarii
serviciilor silvice pentru suprafetele de fond forestier de maximum 30
ha prevazute la alin. (5) este prevazuta in anexa nr. 2.
(12) Costurile medii/ha necesare asigurarii serviciilor silvice pentru
suprafetele de fond forestier prevazute la alin. (10) sunt cele calculate
potrivit metodologiei prevazute la alin. (11), iar contravaloarea
serviciilor silvice se suporta de catre proprietar/succesorul in drepturi,
in baza devizului intocmit si comunicat de ocolul silvic nominalizat;
valoarea devizului se calculeaza ca produs intre suprafata si costurile
medii/ha pe suprafetele aferente formelor de relief, iar valoarea
acestuia este purtatoare de TVA.
(13) Valoarea devizului prevazut la alin. (12), acceptat in mod expres
sau tacit prin necontestare de proprietar/succesorul in drepturi, in
termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii, constituie
titlu executoriu, fiind temei pentru facturarea si recuperarea
contravalorii serviciilor silvice efectuate.
(14) In situatia in care sumele prevazute prin deviz nu sunt platite
de catre proprietar/succesorul in drepturi in termenul prevazut la alin.
(13), acestea se recupereaza prin executare silita, potrivit legii.
(15) Nerespectarea principiului teritorialitatii prevazut la alin. (2) si
(3) se sanctioneaza cu revocarea avizului emis pentru seful ocolului
silvic de catre autoritatea publica centrala care raspunde de
silvicultura."
"(16) Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat si
procedura de preluare în teren a suprafetelor de fond forestier de
maximum 30 ha inclusiv se stabilesc prin ordin al autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura."

Art. 17. - (1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toti
proprietarii sau detinatorii de fond forestier.
(2) Proprietarii fondului forestier au urmatoarele obligatii in aplicarea
regimului silvic:
a) sa asigure elaborarea si sa respecte prevederile amenajamentelor silvice
si sa asigure administrarea/serviciile silvice pentru fondul forestier aflat in
proprietate, in conditiile legii;
b) sa asigure paza si integritatea fondului forestier;
c) sa realizeze lucrarile de regenerare a padurii;
d) sa realizeze lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor;
e) sa execute lucrarile necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si
daunatorilor padurilor;
f) sa asigure respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor;
g) sa exploateze masa lemnoasa numai dupa punerea in valoare, autorizarea
parchetelor si eliberarea documentelor specifice de catre personalul abilitat;
h) sa asigure intretinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in
administrare sau in proprietate;
i) sa aiba delimitat fondul forestier aflat in proprietate, in conformitate cu
actele de proprietate sau cu documentele cadastrale, dupa caz, prin semne de
hotar, si sa le mentina in stare corespunzatoare;
j) sa notifice structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 60 de zile, cu privire la
transmiterea proprietatii asupra terenurilor forestiere.
(3) In cazul administrarii fondului forestier prin ocoale silvice autorizate,
obligatiile prevazute la alin. (2) apartin acestora, cu exceptia celei prevazute
la alin. (2) lit. i).
Art. 18. - Proprietarii vegetatiei forestiere de pe terenuri din afara fondului forestier au
urmatoarele obligatii:
"Art. 18. - Proprietarii vegetatiei forestiere din afara fondului
forestier national au urmatoarele obligatii:".
a) sa respecte normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase si
reglementarile privind circulatia materialelor lemnoase;
b) sa asigure ingrijirea si protectia vegetatiei forestiere, precum si
combaterea daunatorilor acesteia.

Titlul III
Gestionarea durabila a padurilor

Capitolul I
Amenajarea padurilor

Art. 19. - (1) Modul de gestionare a fondului forestier national se
reglementeaza prin amenajamentele silvice, care constituie baza cadastrului
de specialitate si a titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier
proprietate publica a statului.
(2) Telurile de gospodarire a padurii se stabilesc prin amenajamente silvice,
in concordanta cu obiectivele ecologice si social-economice si cu respectarea
dreptului de proprietate asupra padurilor, exercitat potrivit prevederilor
prezentului cod.
Art. 20. - (1) Amenajamentul silvic se elaboreaza pe unitati de productie
si/sau de protectie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare.
Reglementarea procesului de productie pentru padurile de pe proprietatile cu
suprafete mai mici de 100 ha, incluse in unitati de productie/protectie
constituite in teritoriul aceleiasi comune, respectiv aceluiasi oras sau
municipiu, se face la nivel de arboret, cu conditia asigurarii continuitatii la
acest nivel, aplicand tratamente adecvate.
(2) Intocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietatile
de fond forestier mai mari de 10 ha.
(3) Proprietarul care are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o
perioada de minimum 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietati cu suprafata de
maximum 10 ha poate recolta un volum de maximum 3 mc/an/ha de pe aceasta proprietate
forestiera, in functie de caracteristicile structurale ale arboretului.
"(3) Proprietarul/Succesorul in drepturi/Orice persoana care are
calitatea de a beneficia de uzufruct si demonstreaza cu documente
potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata,
cu modificarile ulterioare, care are incheiat contract de administrare
sau de servicii silvice pe o perioada de minimum 10 ani pentru fondul
forestier pe care il detine, cu suprafata de maximum 10 ha, poate
recolta un volum de maximum 5 mc/an/ha de pe aceasta suprafata, in
functie de caracteristicile structurale ale arboretului; volumul care se
poate recolta pe un hectar, indiferent de numarul persoanelor
beneficiare sau de calitatea acestora, este de maximum 5 mc/an."
(4) Normele tehnice prevazute la alin. (1) se elaboreaza si se aproba de catre
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, in colaborare cu
Academia de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti“, cu alte
institutii de specialitate si organizatii neguvernamentale, cu respectarea
urmatoarelor principii:
a) principiul continuitatii si al permanentei padurilor;
b) principiul eficacitatii functionale;
c) principiul conservarii si ameliorarii biodiversitatii;
d) principiul economic.
(5) Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu
exceptia amenajamentelor intocmite pentru padurile de plop, salcie si alte
specii repede crescatoare, la care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10
ani.
(6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisa
elaborarea altui amenajament silvic pentru padurea respectiva sau pentru o
parte din aceasta, cu exceptia cazurilor prevazute in normele tehnice.
(7) In situatia in care amenajamentul silvic include mai multe proprietati, la
solicitarea proprietarilor, societatea specializata autorizata pentru lucrari de
amenajare a padurilor elibereaza un extras de amenajament, cu informatiile
corespunzatoare fiecarei proprietati.
(8) Semnele de hotar se stabilesc prin normele tehnice pentru amenajarea
padurilor si reprezinta baza de referinta a cadastrului forestier.
(9) Granituirea padurii respecta principiile stabilite de Codul civil si nu se
aplica in interiorul acesteia.
(10) Exploatarea masei lemnoase in baza unui amenajament silvic se face pe
baza autorizatiilor de exploatare, eliberate de seful ocolului silvic, care
cuprind obligatii referitoare la conditiile din punctul de vedere al protectiei
mediului pentru desfasurarea activitatii si masurile pentru monitorizarea
acesteia.
Art. 21. - (1) Elaborarea amenajamentelor silvice se face in concordanta cu
prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
(2) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea si controlul
"(21) Pana la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat in
conditiile prezentei legi, se aplica prevederile sedintei de preavizare a
solutiilor tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic in Comisia
tehnica de avizare pentru silvicultura in acelasi an in care se
organizeaza sedinta de preavizare a solutiilor tehnice determina
suspendarea aplicarii prevederilor amenajamentului silvic pana la data
la care acesta este avizat.
(22) Este obligatorie verificarea modului de aplicare a prevederilor
amenajamentelor silvice cel putin la jumatatea perioadei de
valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
(23) Proprietarul de fond forestier a carui proprietate este de peste
10 ha, dar mai mica de 100 ha poate solicita amenajarea acestuia
printr-un addendum la un amenajament silvic in vigoare, cu acordul
detinatorului acestuia.
(24) Amenajarea in conditiile alin. (23) se face numai daca fondul
forestier pentru care este aprobat amenajamentul silvic in vigoare se
suprapune partial sau total peste teritoriul unitatii administrativ-
teritoriale in care este amplasata proprietatea forestiera pentru care
se intocmeste addendum; addendumul preia termenul de valabilitate a
amenajamentului silvic existent, iar reglementarea procesului de
productie se face in conditiile normelor tehnice pentru amenajarea
padurilor."
(3) Amenajamentele silvice se elaboreaza prin unitati specializate atestate
de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, iar
contravaloarea lor se suporta de:
a) administratorul fondului forestier proprietate publica a statului;
b) proprietar, pentru suprafete de fond forestier mai mari de 10 ha sau
administrator in cazul in care proprietarul are infiintat ocol silvic de regim si
care administreaza fondul forestier al acestuia.
(4) Cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor silvice se suporta din
fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, pentru suprafata
de maximum 10 ha/proprietate, indiferent daca aceasta este sau nu cuprinsa
intr-o asociatie, cel putin autentificata notarial.
(5) Metodologia de decontare a cheltuielilor prevazute la alin. (4) se
stabileste prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura si al conducatorului autoritatii publice centrale
pentru finante publice.
(6) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate publica a
statului se elaboreaza de institute de specialitate atestate si se suporta de
administratorul fondului forestier proprietate publica a statului.
Art. 22. - (1) Amenajamentele silvice si modificarile acestora sunt aprobate
prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
(2) Anual, in perioada 1-31 ianuarie, ocoalele silvice sunt obligate sa
transmita structurilor silvice teritoriale din subordinea autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura situatia comparativa dintre prevederile
amenajamentului silvic si lucrarile silviculturale efectiv realizate in anul
anterior, la nivel de unitate de productie.
(3) Modelul-cadru de raportare pentru situatia comparativa prevazuta la
alin. (2) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale
care raspunde de silvicultura.
Art. 23. - (1) Padurile, astfel cum sunt definite de prezentul cod care, anterior intrarii in
vigoare a acestuia, au facut parte din categoria vegetatie forestiera de pe terenuri din afara
fondului forestier national, devin fond forestier national si se integreaza in unitati de
productie si/sau de protectie existente ori se constituie in unitati de productie si/sau de
protectie noi, daca sunt indeplinite conditiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea
padurilor.
"Art. 23. - (1) Padurile, astfel cum sunt definite de prezentul cod,
care, anterior intrarii in vigoare a acestuia, au facut parte din
categoria vegetatie forestiera de pe terenuri din afara fondului
forestier national, devin fond forestier national si se integreaza in
unitati de productie si/sau de protectie existente ori se constituie in
unitati de productie si/sau de protectie noi, daca sunt indeplinite
conditiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea padurilor si
dobandesc destinatie forestiera prin includerea in amenajamentul
silvic."
(2) Obligatia identificarii padurilor prevazute la alin. (1), pana la momentul
amenajarii lor in conformitate cu prevederile prezentului cod, revine
raspunde de silvicultura, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a
prezentului cod.
"(3) Proprietarii de paduri provenite din vegetatia forestiera de pe
terenuri din afara fondului forestier national potrivit alin. (1) sunt
scutiti de impozite dupa includerea acestora in fondul forestier
national, iar ocuparea temporara sau scoaterea definitiva din fondul
forestier national pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 37
alin. (1), avand ca beneficiar proprietarul, este scutita de obligatiile
banesti prevazute la art. 41 si 42 si de oferirea de terenuri in
compensare."
Art. 24. - (1) In cazul vegetatiei forestiere de pe terenuri din afara fondului
forestier, asa cum este definita in prezentul cod, si a oricaror altor terenuri,
proprietarul poate opta pentru includerea lor in fondul forestier national,
situatie in care se intocmeste amenajament silvic sau se includ intr-un
amenajament silvic existent.
(2) Schimbarea destinatiei terenurilor prevazute la alin. (1) se aproba prin
ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura si este scutita de taxe si impozite.
Art. 25. - (1) In raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se
incadreaza in doua grupe functionale:
a) grupa I, care cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a
solului, a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere,
paduri de ocrotire a genofondului si a ecofondului, precum si padurile din
ariile naturale protejate de interes national;
b) grupa a II-a, care cuprinde paduri cu functii de productie si de protectie,
in care se urmaresc realizarea masei lemnoase de calitate superioara si a altor
produse ale padurii, precum si, concomitent, protectia calitatii factorilor de
mediu.
(2) Modul de gestionare a padurilor din fiecare grupa se diferentiaza in
raport cu intensitatea si natura functiilor atribuite, stabilite prin
amenajamentele silvice.
(3) In vederea cuantificarii volumului de lemn nerecoltat ca urmare a
instituirii masurilor de protectie, pentru padurile incadrate in grupa I
functionala, pentru care nu se reglementeaza procesul de productie lemnoasa,
amenajamentul silvic va prevedea distinct si reglementarea procesului de
productie pentru acestea, considerandu-le incadrate in grupa a II-a
functionala.

Capitolul II
Conservarea biodiversitatii

Art. 26. - (1) Pentru conservarea si ameliorarea biodiversitatii se vor lua in
considerare cele 4 forme ale acesteia: genetica, a speciilor, ecosistemica,
peisagistica.
(2) Constituirea de arii naturale protejate in fondul forestier se realizeaza
potrivit legislatiei specifice in vigoare, cu avizul prealabil al autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura.
(3) Padurile virgine si cvasivirgine vor fi strict protejate si se vor include in
„Catalogul National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine“, constituit ca
instrument de evidenta si gestiune prin ordin al conducatorului autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura. Pentru recunoasterea valorii
exceptionale si asigurarea protectiei pe termen lung, padurile virgine si
cvasivirgine se vor include, dupa caz, in Patrimoniul Mondial UNESCO,
rezervatii stiintifice si/sau integrarea acestora in zonele de protectie stricta a
parcurilor nationale sau naturale.
(4) Conservarea si ameliorarea biodiversitatii se realizeaza prin:
a) conservarea peisajului forestier mozaicat prin mentinerea luminisurilor,
poienilor, terenurilor pentru hrana si linistea faunei salbatice si a habitatelor
marginale;
b) crearea de arborete cu structuri diversificate, avand compozitii conforme
tipului natural fundamental de padure si aplicand tratamente intensive,
precum si alte practici silvice favorabile conservarii si ameliorarii
biodiversitatii si regenerarii naturale a arboretelor;
c) conservarea in limitele ecologice necesare a lemnului mort aflat pe sol si
pe picior.
Art. 27. - (1) Constituirea de arii naturale protejate de interes national, care
cuprind si paduri, se realizeaza potrivit prevederilor legale, cu avizul prealabil
al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Ocolul silvic care administreaza padurile situate in interiorul unui parc
natural sau parc national are prioritate in dobandirea dreptului de a
administra ariile naturale protejate respective, in conditiile legii, daca
suprafata padurilor reprezinta mai mult de 50% din suprafata acestora.
(3) Amenajamentele silvice intocmite si aprobate, in conditiile legii, pentru
fondul forestier inclus in ariile naturale protejate de interes national sunt
parte a planului de management, iar modificarea lor se aproba numai potrivit
prevederilor art. 22 alin. (1).

Capitolul III
Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor

Art. 28. - (1) Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor se
realizeaza in concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice si/sau ale
studiilor de specialitate, studii fundamentate in conformitate cu normele
tehnice specifice.
(2) La regenerarea padurilor se aplica regimul codrului, urmarindu-se
conservarea genofondului si a ecofondului, realizarea de arborete de calitate
superioara, precum si exercitarea cu continuitate de catre acestea a functiilor
de protectie.
(3) Se excepteaza de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de
salcie, de salcam, precum si zavoaiele in care este admis regimul crangului.
Art. 29. - (1) Taierile rase sunt admise numai in arboretele de molid cu
structura echiena si relativ echiena, pin, plop euramerican, salcie selectionata,
precum si in cazul substituirii ori refacerii unor arborete, in care nu este
posibila aplicarea altor tratamente.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1), marimea suprafetei de padure parcurse
cu taieri rase este de maximum 3 ha, cu exceptia arboretelor de plop
euramerican si salcie selectionata, amplasate in incintele indiguite, care
necesita pregatirea mecanizata a terenului, situatie in care suprafata este de
maximum 5 ha. Intre suprafetele parcurse cu taieri rase se va pastra o
distanta de minimum doua inaltimi de arbori.
(3) In situatia aparitiei de produse accidentale, marimea parchetului este
determinata de marimea suprafetei pe care s-a manifestat factorul daunator si
de modul de interventie pentru inlaturarea efectelor generate de acesta.
(4) Realizarea intr-un arboret a unei taieri rase prin alaturare cu o alta
taiere rasa este permisa numai dupa inchiderea starii de masiv in suprafata
taiata anterior. Daca starea de masiv nu este incheiata intr-o perioada de 7 ani
de la prima taiere rasa, este permisa alaturarea, cu conditia asigurarii
impaduririi integrale a suprafetei taiate anterior. Executarea intr-un arboret a
unei taieri rase, unice, este permisa numai in situatia in care arboretele
perimetral vecin are asigurata starea de masiv.
(5) Taierile rase in parcurile nationale si parcurile naturale sunt interzise, cu
exceptia arboretelor in care nu se poate asigura regenerarea naturala prin
altfel de taieri.
Art. 30. - (1) Lucrarile de regenerare artificiala si de completare a regenerarilor naturale
se executa in termen de cel mult doua sezoane de vegetatie de la taierea unica sau definitiva.
"Art. 30. - (1) Lucrarile de regenerare artificiala si de completare a
regenerarilor naturale se executa in termen de cel mult doua sezoane
de vegetatie de la taierea unica/definitiva/dupa taieri de produse
accidentale sau taieri ilegale pe suprafete compacte de peste 0,5 ha, cu
exceptia extragerii masei lemnoase din arborete afectate de doboraturi
si rupturi masive de vant si zapada si de uscare anormala si a taierilor
unice in fondul forestier din Lunca si Delta Dunarii, precum si din
luncile raurilor interioare; in functie de amploarea fenomenului,
raspunde de silvicultura stabileste perioada maxima de regenerare
artificiala pentru situatiile de exceptie, perioada care nu poate sa fie
mai mare de 5 sezoane de vegetatie de la taiere."
(2) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si a plantatiilor si de
ingrijire a arboretelor trebuie astfel executate incat sa se realizeze
compozitiile stabilite prin amenajamentele silvice si/sau prin studiile de
specialitate.
(3) Compozitia, schemele si tehnologiile de impadurire se stabilesc potrivit
prevederilor din normele tehnice de specialitate si/sau ale studiilor de
specialitate aprobate.
(4) Regenerarea se considera incheiata la realizarea starii de masiv.
(5) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si plantatiilor,
precum si de ingrijire a arboretelor se realizeaza de ocoale silvice sau de catre
persoane juridice atestate in conditiile legii.
(6) Regulamentul si criteriile de atestare a persoanelor juridice prevazute la
alin. (5) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale
care raspunde de silvicultura, cu consultarea asociatiilor si organizatiilor
profesionale si a structurilor asociative ale autoritatilor locale.
Art. 31. - Modalitatile de producere, de comercializare si de utilizare a
materialelor forestiere de reproducere se stabilesc prin lege speciala, in
concordanta cu prevederile europene in domeniu.
Art. 32. - (1) In cazul in care proprietarul nu isi indeplineste obligatia prevazuta la art. 17
alin. (2) lit. c) din motive imputabile, autoritatea publica centrala care raspunde de
silvicultura, dupa somatie, asigura, prin ocoale silvice sau prin societati reglementate de
Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, atestate,
executarea lucrarilor de impadurire si de intretinere, pe baza de deviz, pana la inchiderea
starii de masiv, contravaloarea acestor lucrari fiind suportata de proprietar.
"Art. 32. - (1) In cazul in care proprietarul nu isi indeplineste
obligatia prevazuta la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive imputabile,
raspunde de silvicultura, dupa somatie, asigura, prin ocoale silvice sau
prin operatori economici atestati, executarea lucrarilor de regenerare
artificiala si de intretinere, pe baza de deviz, pana la inchiderea starii
de masiv, contravaloarea acestor lucrari fiind suportata de proprietar."
(2) Devizul lucrarilor prevazut la alin. (1), intocmit de ocolul silvic sau de
societatea reglementata de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, atestata si aprobat de unitatile teritoriale de
specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, se
comunica proprietarului.
(3) Devizul prevazut la alin. (1), acceptat in mod expres sau tacit prin
necontestare de proprietar, in termen de 30 de zile calendaristice de la data
comunicarii, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru executarea
lucrarilor de regenerare.
(4) Contravaloarea lucrarilor de regenerare efectuate si receptionate in
conformitate cu devizul aprobat este suportata de la bugetul de stat, pana la
recuperarea creantei de la proprietar.
(5) Creanta prevazuta la alin. (4) se recupereaza prin executare silita,
potrivit procedurii de recuperare a creantelor bugetare, cu prioritate asupra
terenului regenerat.
Art. 33. - (1) Administratorul fondului forestier proprietate publica a statului
si proprietarii de paduri au obligatia sa infiinteze fondul de conservare si
regenerare a padurilor purtator de dobanda, neimpozabil, deductibil fiscal si
avand regimul rezervelor fiscale. Fondul se afla la dispozitia si in contul
administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
(2) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se
constituie din urmatoarele resurse:
a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate
publica a statului, in cazul in care nu se ofera teren in compensare;
b) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei
lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii de pe terenurile scoase definitiv
sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publica a statului;
c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporara a terenurilor din
fondul forestier proprietate publica a statului;
d) contravaloarea despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier
proprietate publica;
e) 50% din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului
forestier proprietate privata;
f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenita
din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul pretului mediu al
unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; pentru fondul forestier
proprietate publica a statului, nivelul procentului anual, in cazul produselor
principale, se stabileste de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, respectiv
de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura „Marin Dracea“, si
de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, prin
ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestiera, nivelul
procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de ocoalele
silvice prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b);
g) sumele reprezentand cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetatiei
forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensarii/ocuparii temporare,
precum si cheltuielile necesare pana la realizarea starii de masiv pentru
terenurile din fondul forestier national;
h) sumele reprezentand contravaloarea efectelor determinate de functiile de
protectie, ecologice si sociale ale padurilor;
i) alocatii de la bugetul de stat.
(3) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se
foloseste pentru:
a) regenerarea suprafetelor parcurse cu taieri;
b) impadurirea terenurilor goale inregistrate in amenajamentul silvic sau a
celor preluate in scopul impaduririi;
c) reinstalarea padurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier
national;
d) efectuarea lucrarilor de ajutorare si de ingrijire a regenerarilor naturale
si de ingrijire a culturilor tinere existente;
e) efectuarea lucrarilor in resursele genetice forestiere inscrise in Catalogul
national al materialelor forestiere de reproducere;
f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea padurilor afectate de
calamitati;
g) efectuarea lucrarilor de degajari si curatiri;
h) cumpararea de terenuri cu destinatie agricola sau forestiera, in conditiile
legii;
i) gospodarirea padurilor cu functii speciale de protectie, in conditiile in care
nu este reglementat procesul de productie lemnoasa;
j) efectuarea studiilor si lucrarilor de protectie a padurilor;
k) imprejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerari naturale si a
plantatiilor.
(4) Constituirea fondului de conservare si regenerare a padurilor pentru
resursele prevazute la alin. (2) lit. f) se face la data valorificarii acestora.
Alimentarea fondului de conservare si regenerare a padurilor se face la data la
care resursele prevazute la alin. (2) devin exigibile.
(5) Evidenta fondului de conservare si regenerare a padurilor se tine pe
proprietar.
(6) Sumele ramase disponibile din acest fond la sfarsitul anului calendaristic
se reporteaza in anul urmator, cu aceeasi destinatie, cu exceptia celor
prevazute la alin. (2) lit. i).
(7) In cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si
juridice si proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale,
dupa acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a
padurilor pentru destinatiile prevazute la alin. (3) lit. a)-d), sumele ramase
disponibile se restituie, la cerere, proprietarului.
(8) Lucrarile prevazute a fi finantate din fondul de conservare si regenerare
a padurilor pot fi realizate si cu resurse financiare din afara acestuia.

Capitolul IV
Asigurarea integritatii fondului forestier national

Vezi: Derogarea de la art.1 din Legea 220/2018
Derogarea de la art.1 alin.(8) din Legea 23/2020
Art. 34. - Terenurile forestiere proprietate publica a statului nu fac obiectul
constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembramant al
acestuia.
Art. 35. - Reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa.
Art. 36. - (1) Prin exceptie de la prevederile art. 35, este permisa reducerea suprafetei
fondului forestier national prin scoatere definitiva, pentru realizarea obiectivelor de interes
national, declarate de utilitate publica, in conditiile legii.
Art. 36. - (1) Prin exceptie de la prevederile art. 35 este permisa
reducerea suprafetei fondului forestier national prin scoaterea
/definitiva a unor terenuri necesare realizarii obiectivelor de interes
national, declarate de utilitate publica, in conditiile legii, precum si a
unor terenuri pe care sunt amplasate capacitati de productie si/sau
servicii pentru aparare de interes strategic pentru securitatea
nationala.
Articolul 36 alineatul (1) modificat de art.40 alin.(3) din Legea
232/2016
(2) La cerere, solicitantul terenului pe care urmeaza a fi realizate obiectivele
prevazute la alin. (1) poate compensa suprafata solicitata, caz in care nu se
mai plateste contravaloarea terenului care urmeaza sa fie scos definitiv din
fondul forestier national, dar se achita anticipat celelalte obligatii banesti.
(3) Compensarea prevazuta la alin. (2) se realizeaza cu un teren ale carui
suprafata si valoare sunt cel putin egale cu suprafata si valoarea terenului
care face obiectul scoaterii din fondul forestier national.
(4) Prin exceptie de la alin. (2), reducerea fondului forestier national prin
scoaterea definitiva a unor terenuri proprietate publica a statului, in suprafata
de pana la 400 m2, pentru realizarea unor obiective din cadrul Sistemului
Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, se realizeaza fara compensare si
fara plata altor obligatii banesti, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne.
(5) Prin exceptie de la alin. (2), reducerea fondului forestier national
prin scoaterea definitiva a unor terenuri proprietate publica a statului
pe care sunt amplasate capacitati de productie si/sau servicii pentru
aparare de interes strategic pentru securitatea nationala se realizeaza
fara compensare si fara plata altor obligatii banesti, la solicitarea
ministerului de resort.
Articolul 36 alineatul (5) completat de art.40 alin.(4) din Legea
232/2016
"(6) Beneficiarul scoaterii definitive din fondul forestier national a
terenurilor necesare realizarii lucrarilor miniere de interes national si
de utilitate publica de exploatare a zacamintelor de lignit este
operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat, in cazul
terenurilor forestiere achizitionate de acesta, sau statul roman, in
cazul terenurilor care au facut obiectul exproprierii.
Articolul 36 alineatul (6) completat de art.unic din Legea 112/2018
(7) Prin exceptie de la alin. (2), reducerea fondului forestier national
prin scoaterea definitiva a terenurilor pentru realizarea lucrarilor
mentionate la alin. (6) se realizeaza fara compensare si se aproba prin
hotarare a Guvernului."
Articolul 36 alineatul (7) completat de art.unic din Legea 112/2018
Art. 37. - (1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu
conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si
cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii
sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective:
a) exploatare a resurselor minerale prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea
minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistica, unitati de cult,
obiective sportive, medicale, precum si obiective sociale realizate numai de furnizorii de
servicii sociale; pentru teritoriul administrativ in zonele de interes economic al Rezervatiei
Biosferei „Delta Dunarii“ se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcatiuni cu scop
turistic si de agrement si de aprovizionare cu alimente si combustibil, pontoane plutitoare si
adaposturi pescaresti pentru pescari constituiti in asociatii;
"b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire
turistica, unitati de cult, cimitirele apartinând domeniului public al
unitatilor administrativ-teritoriale, obiective sportive, medicale,
precum si obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii
sociale; pentru teritoriul administrativ în zonele de interes economic al
Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii» se pot realiza pontoane de
acostare pentru ambarcatiuni cu scop turistic si de agrement si de
aprovizionare cu alimente si combustibil, pontoane plutitoare si
adaposturi pescaresti pentru pescari constituiti în asociatii;"
c) locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata
a persoanelor fizice si juridice;
d) obiective instalate in fondul forestier national inainte de anul 1990,
precum si suprafetele aferente activelor vandute, in conditiile legii, de catre
Regia Nationala a Padurilor - Romsilva;
e) surse si retele de apa si de canalizare, surse si retele de energie din resurse
conventionale sau regenerabile, retele si sisteme de comunicatii, drumuri de interes
judetean si local, parcuri recreative, parcuri tematice si/sau educationale, precum si lucrari
si/sau constructii hidrotehnice si de piscicultura;
"e) surse si retele de apa si de canalizare, inclusiv ape minerale,
surse si retele de energie din resurse conventionale sau regenerabile,
retele si sisteme de comunicatii, drumuri de interes judetean si local,
parcuri recreative, parcuri tematice si/sau educationale, situri
arheologice inscrise in patrimoniul mondial UNESCO, monumente
istorice, centre de management integrat al deseurilor, precum si
lucrari si/sau constructii hidrotehnice si de piscicultura;".
f) explorare a urmatoarelor resurse minerale: carbuni, roci utile, agregate
minerale, minereuri; explorarea, exploatarea si transportul resurselor de
petrol si gaze naturale, precum si instalarea, repararea, intretinerea,
dezafectarea retelelor de transport sau distributie petrol, gaze naturale sau
energie electrica.
(2) Amplasarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. c) se face cu
respectarea urmatoarelor conditii, care trebuie indeplinite cumulativ:
a) constructia si terenul pe care se amplaseaza sunt proprietatea aceleiasi
persoane;
b) suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul
forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum
250 m2 in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 ha si de maximum 5%
din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, daca
suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 ha.
(3) Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un teren care
are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier
national, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat
de 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier
national. La realizarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. e), al caror
beneficiar este o unitate administrativ-teritoriala sau o institutie publica,
compensarea se realizeaza cu un teren ale carui suprafata si valoare sunt cel
putin egale cu suprafata si valoarea terenului care face obiectul scoaterii
definitive.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), pentru suprafetele mai mici de
50 m2, beneficiarul scoaterii definitive poate sa nu ofere teren in compensare,
situatie in care trebuie sa plateasca, anticipat aprobarii, o suma de 5 ori mai
mare decat valoarea terenului care face obiectul scoaterii, suma care se
vireaza la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, situatie
in care nu achita cheltuielile de instalare si intretinere a vegetatiei forestiere
pana la realizarea starii de masiv.
(5) Taxa procentuala prevazuta in anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se aplica
la calculul obligatiilor banesti, este 100, in cazul scoaterilor definitive cu
compensare a terenurilor din fondul forestier national.
(6) Terenurile cu care se realizeaza compensarea prevazuta la alin. (1)
trebuie sa fie numai din afara fondului forestier national, dar limitrofe
acestuia, apte de a fi impadurite. In situatia in care suprafata minima a unui
teren cu care se realizeaza compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate
sa nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie sa fie compact. Nu se poate
realiza compensarea cu terenuri degradate, neproductive din punct de vedere
silvic sau cu terenuri situate in zonele de stepa, alpina si subalpina.
(7) Pentru terenurile prevazute la alin. (6) sunt obligatorii inscrierea in
amenajamentele silvice si asigurarea administrarii sau serviciilor silvice in
termen de 30 de zile de la data aprobarii scoaterii definitive din fondul
forestier, precum si impadurirea in maximum doua sezoane de vegetatie.
(8) In judetele in care suprafata fondului forestier este sub 30% din
suprafata judetului, compensarea se realizeaza numai cu terenuri din cadrul
aceluiasi judet.
(9) Terenurile pentru care a fost emisa aprobarea de scoatere definitiva din
fondul forestier national si terenurile preluate in compensare dobandesc
situatia juridica a terenurilor pe care le inlocuiesc si se inscriu in cartea
funciara in baza actului de aprobare si a procesului-verbal de predare-primire,
incheiat intre parti, in conditiile legii.
(10) Amenajarile necesare pentru realizarea padurilor-parc nu fac obiectul
scoaterii definitive/ocuparilor temporare din fondul forestier si sunt permise
numai in situatia in care realizarea amenajarilor nu implica taieri de arbori
sau defrisari.
(11) Autorizarea constructiilor la distante mai mici de 50 m de liziera
padurii, in afara fondului forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in baza unei
documentatii depuse cu localizarea in coordonate stereografice 1970.
Art. 38. - (1) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier national devin
proprietatea beneficiarului in momentul efectuarii operatiunii de predare-
primire si dobandesc destinatia pe care acesta a solicitat-o si care i-a fost
aprobata.
(2) Se excepteaza de la prevederile art. 37 terenurile aflate in perimetrul
fasiei de protectie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public si
care, prin natura lor, sunt destinate protectiei si intretinerii liniei de frontiera.
(3) Schimbarea destinatiei obiectivului construit pe terenul care a facut
obiectul scoaterii definitive din fondul forestier national mai devreme de 5 ani
determina abrogarea ordinului ministrului sau hotararii Guvernului de
aprobare si aducere la starea initiala a terenului scos din fondul forestier pe
cheltuiala beneficiarului aprobarii.
Art. 39. - (1) Ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier national
este permisa numai pe o perioada determinata de timp, in scopul realizarii
obiectivelor din categoria celor prevazute la art. 36 si la art. 37 alin. (1) lit. e)
si f) si cu asigurarea platii anticipate a obligatiilor banesti de catre
beneficiarul aprobarii de scoatere din fondul forestier national pentru
obiectivul respectiv.
(2) In raport cu durata obiectivului, perioada de timp pentru care poate fi
aprobata ocuparea temporara prevazuta la alin. (1) este de maximum 10 ani,
cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.
(3) Chiria aferenta fiecarui an se plateste pana la data de 31 ianuarie a
anului pentru care se datoreaza si se calculeaza conform prevederilor legale in
vigoare la data de 1 ianuarie.
(4) In cazul in care, pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 36 si art.
37 alin. (1) lit. a), b) si c), sunt necesare si alte terenuri adiacente celor scoase
definitiv si numai pentru organizarea de santier, acestea vor putea fi ocupate
temporar, pe o perioada egala cu perioada de realizare a investitiei.
(5) Perioada pentru care se aproba ocuparea temporara de terenuri din
fondul forestier national, care au categoria de folosinta padure sau clasa de
regenerare, include si perioada necesara executarii lucrarilor pentru redarea
terenurilor in conditii apte de a fi impadurite.
(6) Este interzisa aprobarea ocuparii temporare de terenuri din fondul
forestier administrat/pentru care sunt asigurate serviciile silvice de catre un
ocol silvic pentru operatorii economici si succesorii in drepturi ai acestora, in
situatia in care acestia nu au redat circuitului silvic, in conditiile alin. (5),
terenurile forestiere ocupate anterior din fondul forestier national, cu exceptia
situatiilor de urgenta reglementate in conditiile legii.
(7) Confirmarea redarii in circuitul silvic potrivit alin. (6) se realizeaza de
catre seful ocolului silvic.
(8) In situatia in care terenul care a facut obiectul ocuparii temporare este
incadrat in alte categorii de folosinta forestiera decat cele prevazute la alin.
(5), beneficiarul are obligatia de a preda terenul in conditiile stabilite in actul
de aprobare.
(9) Prin exceptie de la prevederile alin. (8), terenul ocupat temporar se poate
reprimi cu o alta categorie de folosinta decat cea initiala, cu conditia aprobarii
schimbarii categoriei de folosinta in interiorul termenului de ocupare
temporara.
(10) In cazul in care la sfarsitul perioadei aprobate de ocupare temporara
terenul nu indeplineste conditiile prevazute la alin. (5), (8) si (9), garantia
depusa si dobanda bancara aferenta se retin in fondul de ameliorare a fondului
funciar cu destinatie silvica.
(11) Garantia depusa si dobanda bancara aferenta prevazuta la alin. (10) se
transmit ocolului silvic care asigura administrarea si/sau serviciile silvice, la
solicitarea acestuia, in fondul de conservare si regenerare a padurilor, pentru
executia lucrarilor necesare aducerii terenului la conditiile prevazute in actul
de aprobare, conform devizului de lucrari intocmit de ocolul silvic si avizat de
raspunde de silvicultura.
Art. 40. - (1) Solicitarile de scoatere definitiva sau de ocupare temporara de
terenuri din fondul forestier national, in conditiile prevazute la art. 36-39, cu
acordul proprietarului si avizate favorabil de ocolul silvic care asigura
administrarea si/sau serviciile silvice, in cazul proprietatii private si
proprietatii publice a unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul
Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, al Institutului de Cercetari si
Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare in Silvicultura „Marin Dracea“ sau al ocolului silvic infiintat de
Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, in cazul
terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului, se aproba de
catre:
a) conducatorul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura, pentru suprafete de pana la un ha;
b) conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu
avizul structurii de specialitate, pentru suprafete de la un ha pana la 10 ha
inclusiv si pentru situatia prevazuta la art. 39 alin. (7);
c) Guvernul, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, cu avizul structurii teritoriale de specialitate, pentru suprafete de
peste 10 ha, precum si pentru alte situatii prevazute de lege.
(2) Ocuparea temporara a unor terenuri din fondul forestier national pentru
interventii cu caracter urgent privind remedierea unor deranjamente sau
avarii la liniile de telecomunicatii, de transport sau de distributie a energiei
electrice, la conductele de apa, canalizare, gaze, precum si la alte instalatii
similare, se aproba de conducatorul structurii teritoriale de specialitate a
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in baza unei
solicitari emise de autoritatile competente, in conditiile legii, pentru o
perioada de maximum 30 de zile, fara a mai fi necesara plata garantiei pentru
ocuparea temporara de fond forestier.
(3) Beneficiarul ocuparii temporare, in conditiile alin. (2), a terenului din
fondul forestier national este obligat sa achite contravaloarea prejudiciilor
produse, a pierderii de crestere a arborilor, precum si a lucrarilor necesare
aducerii terenului la starea initiala, stabilita pe baza de deviz, intocmit in
conditiile legii de catre ocolul silvic care asigura administrarea si/sau serviciile
silvice si avizat de conducatorul structurii teritoriale de specialitate a
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, devizul constituind
titlu executoriu.
(4) Contravaloarea prevazuta la alin. (3) se achita, in termen de 30 de zile de
la comunicarea devizului prevazut la alin. (3), catre beneficiar.
Art. 41. - (1) Pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier national,
in cazurile prevazute la art. 36 si 37, obligatiile banesti sunt urmatoarele:
a) taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national,
care se achita anticipat emiterii aprobarii de scoatere definitiva si se depune
in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, aflat la
dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura;
b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier national, care
se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a
persoanelor fizice, juridice sau proprietate publica a unitatilor administrativ-
teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publica a statului, acestea se
achita administratorilor padurilor proprietate publica a statului, facandu-se
venit la fondul de conservare si regenerare a padurilor; suma prevazuta la art.
37 alin. (4), care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinatie silvica;
c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei
lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se achita
proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor
fizice, juridice sau proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, iar
pentru terenurile proprietate publica a statului, administratorului padurilor
proprietate publica a statului, facandu-se venit la fondul de conservare si
regenerare a padurilor;
d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; in cazul padurilor proprietate
publica a statului, aceasta se achita administratorului, iar pentru celelalte
categorii de proprietate forestiera se achita proprietarului;
e) cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia
pana la realizarea starii de masiv, numai pentru cazurile prevazute la art. 36
alin. (2) si la art. 37 alin. (1), sume care se depun in fondul de conservare si
regenerare a padurilor.
(2) Obligatiile banesti prevazute la alin. (1) lit. b)-e) se achita anticipat
predarii-primirii terenului pentru care a fost emisa aprobarea de scoatere
definitiva din fondul forestier national.
(3) Predarea-primirea terenului pentru care exista aprobarea de scoatere
definitiva din fondul forestier national se face in prezenta reprezentantului
structurii teritoriale a autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, numai dupa achitarea obligatiilor banesti prevazute la alin. (1) lit.
b)-e).

Vezi: Decizia 67/2017 care admite exceptia de neconstitutionalitate
ridicata de Nicolaie Radu in Dosarul nr. 2.451/120/2015 al Tribunalului
Dambovita - Sectia I civila si constata ca solutia legislativa cuprinsa in
art. 14 din Legea nr. 255/2010, potrivit careia scoaterea, definitiva ori
temporara, din fondul forestier national a terenurilor necesare pentru
obiectivele de interes national, judetean si local se excepteaza de la
plata despagubirilor prevazute de art. 41 alin. (1) lit. b)-d) si art. 42
alin. (1) lit. b)-d) din Legea nr. 46/2008- Codul silvic, cuvenite
persoanelor fizice si persoanelor juridice private, este
neconstitutionala.

Art. 42. - (1) Pentru terenurile care se ocupa temporar din fondul forestier
national, in cazurile prevazute la art. 39, obligatiile banesti sunt urmatoarele:
a) garantia, echivalenta cu taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din
fondul forestier national cu compensare, care se achita anticipat emiterii
aprobarii si se depune in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie
silvica, fond aflat la dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura;
b) chiria, care se achita proprietarului, in cazul fondului forestier proprietate
privata a persoanelor fizice si juridice, respectiv al celui proprietate publica si
privata a unitatilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier
proprietate publica a statului, 30% din chirie se depune in fondul de
conservare si regenerare a padurilor, 20% se achita administratorului, iar 50%
se depune in fondul de accesibilizare a padurilor;
c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei
lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se achita
proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor
fizice si juridice si proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
pentru fondul forestier proprietate publica a statului, contravaloarea pierderii
de crestere se achita administratorului, care o depune in fondul de conservare
si regenerare a padurilor;
d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective; in cazul
padurilor proprietate publica a statului, aceasta se achita administratorului,
iar in celelalte cazuri se achita proprietarului;
e) cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a
acesteia pana la realizarea starii de masiv, care se depun in fondul de
conservare si regenerare a padurilor.
(2) Obligatiile banesti prevazute la alin. (1) lit. b)-e) se achita anticipat
predarii-primirii terenului pentru care a fost emisa aprobarea de ocupare
temporara din fondul forestier national.
Art. 43. - Metodologia privind scoaterea definitiva, ocuparea temporara si
schimbul de terenuri si de calcul al obligatiilor banesti se aproba prin ordin al
Art. 44. - Masa lemnoasa rezultata in urma defrisarii vegetatiei forestiere de
pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier revine
proprietarului, in cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor
fizice si juridice, respectiv proprietate publica a unitatilor administrativ-
teritoriale, si administratorului, in cazul fondului forestier proprietate publica
a statului.
Art. 45. - (1) Administratorii fondului forestier proprietate publica iau
masuri de lichidare a enclavelor si de corectare a perimetrului fondului
forestier si de comasare a terenurilor proprietate publica prin schimburi de
terenuri pe baza de acte autentice.
(2) Terenurile care fac obiectul schimbului dobandesc situatia juridica a
terenurilor pe care le schimba, acestea avand destinatie forestiera.
(3) Metodologia de dobandire prin cumparare, schimb sau prin donatie, prin
Regia Nationala a Padurilor - Romsilva si prin ceilalti administratori ai
fondului forestier proprietate publica, se aproba prin hotarare a Guvernului, la
propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(4) La realizarea schimbului se are in vedere echivalenta valorica a
terenurilor, evaluarea acestora facandu-se pe baza metodologiei prevazute la
art. 43.
(5) Evaluarea terenurilor si a vegetatiei forestiere de pe terenurile care fac
obiectul schimbului se realizeaza in baza metodologiei prevazute la art. 43,
aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care
(6) Coproprietarii si vecinii proprietari de fond forestier, persoane fizice sau
juridice, de drept public sau privat, au un drept de preemptiune, in ordinea
prevazuta la art. 1.746 din Codul civil si in conditiile prezentei legi, la
cumpararea de terenuri din fondul forestier aflate in proprietate privata, la
pret si in conditii egale.
(7) Vanzatorul are obligatia de a-i instiinta in scris pe toti preemptorii, prin
executorul judecatoresc sau notarul public, despre intentia de vanzare,
aratand si pretul cerut pentru terenul ce urmeaza a fi vandut. In cazul in care
coproprietarii sau vecinii fondului, altii decat administratorul padurilor
proprietate publica a statului, nu au domiciliul ori sediul cunoscut, instiintarea
ofertei de vanzare se inregistreaza la primaria sau, dupa caz, primariile in raza
carora este situat terenul si se afiseaza, in aceeasi zi, la sediul primariei, prin
grija secretarului consiliului local.
(8) Titularii dreptului de preemptiune trebuie sa isi manifeste in scris
intentia de cumparare si sa comunice acceptarea ofertei de vanzare sau, dupa
caz, sa o inregistreze la sediul primariei unde aceasta a fost afisata, in termen
de 30 de zile de la comunicarea ofertei de vanzare ori, dupa caz, de la afisarea
acesteia la sediul primariei.
(9) In situatia in care terenul ce urmeaza a fi vandut este limitrof cu fondul
forestier proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-
teritoriale, exercitarea dreptului de preemptiune al statului ori al unitatilor
administrativ-teritoriale in termenul prevazut la alin. (8) prevaleaza in raport
cu dreptul de preemptiune al vecinilor.
(10) Daca in termenul aratat la alin. (8) niciunul dintre preemptori nu isi
manifesta intentia de cumparare, vanzarea terenului este libera. In fata
notarului public dovada instiintarii preemptorilor se face cu copie de pe
comunicarile facute sau, daca este cazul, cu certificatul eliberat de primarie,
dupa expirarea termenului de 30 de zile in care trebuia manifestata intentia de
cumparare.
(11) Nerespectarea de catre vanzator a obligatiei prevazute la alin. (7) sau
vanzarea terenului la un pret mai mic ori in conditii mai avantajoase decat cele
aratate in oferta de vanzare atrage anulabilitatea vanzarii.
(12) Dispozitiile prezentului articol privitoare la exercitarea dreptului de
preemptiune se completeaza cu prevederile de drept comun.
Art. 46. - (1) Pentru realizarea schimbului de terenuri in situatiile in care
unul dintre terenuri este proprietate publica, schimbul trebuie sa
indeplineasca cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) sa conduca la eliminarea de enclave din fondul forestier proprietate
publica a statului;
b) sa determine comasarea terenurilor forestiere proprietate publica a
statului;
c) sa asigure majorarea suprafetelor impadurite din zonele deficitare in
paduri.
(2) Schimbul de terenuri prevazut la alin. (1) se initiaza de administratorul
fondului forestier proprietate publica sau de proprietar, in cazul fondului
proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale si se aproba prin ordin
al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(3) In situatia in care suprafata fondului forestier este sub 30% din suprafata
judetului, schimbul de terenuri se poate realiza doar in cadrul aceluiasi judet.
(4) Schimbul se realizeaza numai cu fond forestier, cu exceptia situatiilor
prevazute la alin. (1) lit. a) si c), in care schimbul se poate face cu terenuri cu
alta destinatie.
Art. 47. - (1) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu
destinatie forestiera, pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, in alta
categorie de folosinta silvica se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii
(2) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie
forestiera de la folosinta „padure“ la alta categorie de folosinta silvica se face
cu plata unei taxe echivalente cu taxa de scoatere definitiva din fondul
forestier national, care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinatie silvica.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) terenurile destinate constructiei
de drumuri forestiere, realizarii de lucrari de corectare a torentilor, terenurile
destinate infiintarii de pepiniere silvice cu o suprafata de maximum 0,5 ha,
constituirii culoarului de frontiera si fasiei de protectie a frontierei de stat,
cele destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de
Securizare a Frontierei de Stat.
(4) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor pentru constituirea
culoarului de frontiera si a fasiei de protectie a frontierei de stat, a celor
destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare
a Frontierei de Stat, precum si a celor destinate realizarii unor centre de
antrenament se face la solicitarea institutiilor din sistemul national de ordine
publica.

Capitolul V
Prevenirea si stingerea incendiilor

Art. 48. - Proprietarii terenurilor forestiere, ai perdelelor forestiere de
protectie si ai terenurilor degradate pe care s-au realizat lucrari de
impadurire, precum si ocoalele silvice care asigura servicii silvice sau
administrarea acestora sunt obligati sa aplice si sa respecte normele specifice
de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducatorului
Art. 49. - Prefectii, primarii, consiliile judetene si locale, unitatile
autoritatilor competente ale statului in domeniul protectiei civile, al
combaterii efectelor calamitatilor si dezastrelor, potrivit atributiilor legale ce
le revin, au obligatia de a interveni in actiunile de prevenire si stingere a
incendiilor in fondul forestier si in vegetatia forestiera din afara acestuia.
Art. 50. - Persoanele fizice care constata incendii in fondul forestier national
sunt obligate sa le anunte imediat la numarul unic de urgenta si sa participe la
stingerea lor.

Capitolul VI
Paza si protectia padurilor

Art. 51. - (1) Proprietarii de paduri sunt obligati sa asigure paza padurii
impotriva taierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradarilor,
a pasunatului si a altor fapte pagubitoare pentru fondul forestier, in conditiile
legii.
(2) Personalul silvic care are atributii pentru paza padurilor este dotat cu
armament de serviciu, in conditiile legii.
"(21) Personalul silvic cu atributii de paza raspunde patrimonial, in
conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse
pe suprafetele de fond forestier sau in terenurile din afara fondului
forestier pe care le are in paza, in situatia in care in termen de 24 de
ore de la constatarea pagubelor nu informeaza, in scris, ocolul silvic;
seful ocolului silvic raspunde patrimonial, in conformitate cu
prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse pe suprafetele de
fond forestier sau in terenurile din afara fondului forestier daca nu
sesizeaza unitatile de politie sau jandarmerie cele mai apropiate, in
maximum 24 de ore de la inregistrarea informatiei referitoare la
constatarea pagubelor."
(3) In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier,
precum si constatarea contraventiilor si a faptelor ce constituie infractiuni
silvice, personalul silvic este investit cu exercitiul autoritatii publice, in
limitele competentelor stabilite de lege.
Art. 52. - Unitatile de politie si jandarmerie, potrivit atributiilor ce le revin
conform legii, asigura sprijin de specialitate in organizarea pazei padurilor.
Art. 53. - (1) Se interzice pasunatul in fondul forestier, in perdelele
forestiere de protectie si in perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate
sau in alunecare.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in caz de forta majora,
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sau unitatile
teritoriale de specialitate ale acesteia, dupa caz, pot aproba pasunatul in
fondul forestier, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) se desfasoara pe durata limitata;
b) se practica doar in anumite perimetre ale padurii;
c) solicitarile de aprobare apartin autoritatilor publice locale;
d) s-a obtinut acordul proprietarului;
e) este solicitat in cazuri temeinic justificate.
(3) Nu poate fi aprobat pasunatul in arboretele in curs de regenerare, in
plantatiile si regenerarile tinere, precum si in padurile care indeplinesc functii
speciale de protectie.
(4) In cazul padurilor proprietate publica a statului, acordul prevazut la alin.
(2) lit. d) se da de administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de
pasunat, adapat si adapostire se aproba de ocolul silvic, cu acordul
proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate si in perioade precizate.
Pentru fondul forestier proprietate publica a statului, aprobarea se da de catre
conducatorii structurilor prevazute la art. 10 alin. (2).
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin padure in arboretele in
curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, in ariile naturale
protejate de interes national, in perimetrele de ameliorare, precum si in
perdelele forestiere de protectie.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea in mod gratuit a
stupilor de albine in fondul forestier proprietate publica a statului, pe perioada
pastoralului.
(8) Cuantumul platii pentru actiunile prevazute la alin. (2) si (5) se stabileste
prin intelegerea partilor.
Art. 54. - (1) Accesul public in padure este permis numai in zone amenajate
si pe trasee marcate in acest sens.
(2) Accesul public in fondul forestier national cu autovehicule, motociclete,
ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere
si turism, care se pot practica numai cu acordul:
a) sefului ocolului silvic, in cazul administrarii;
b) proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii
serviciilor silvice.
Art. 55. - (1) Supravegherea starii de sanatate a padurilor si stabilirea
lucrarilor necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si a daunatorilor
se realizeaza prin serviciul de specialitate din cadrul autoritatii publice
(2) Masurile dispuse de serviciul prevazut la alin. (1) sunt obligatorii pentru
toti detinatorii de fond forestier.
Art. 56. - Ocoalele silvice realizeaza lucrarile de depistare si prognoza a
atacurilor bolilor si daunatorilor padurii, in conformitate cu normele tehnice
privind protectia padurilor impotriva bolilor si daunatorilor.
Art. 57. - (1) Lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor padurilor,
indiferent de forma de proprietate, prin mijloace avio, se realizeaza in mod
unitar sub coordonarea serviciului prevazut la art. 55.
(2) Efectuarea celorlalte lucrari de combatere a bolilor si daunatorilor se
realizeaza de ocolul silvic in care sunt necesare aceste lucrari si se suporta de
proprietar, respectiv de administrator, pentru padurile proprietate publica a
statului.

Capitolul VII
Produsele specifice fondului forestier national

Art. 58. - (1) Produsele specifice fondului forestier national sunt bunurile ce
se realizeaza din acesta, respectiv produse lemnoase si nelemnoase.
(2) Produsele lemnoase specifice fondului forestier national sunt
reprezentate prin:
a) produse principale, rezultate din taieri de regenerare a padurilor;
b) produse secundare, rezultate din taieri de ingrijire si conducere a
arboretelor;
c) produse accidentale, rezultate in urma actiunii factorilor biotici si abiotici
destabilizatori sau din defrisari de padure legal aprobate;
d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala;
e) alte produse: arbori si arbusti ornamentali, pomi de Craciun, rachita,
puieti si diferite produse din lemn.
(3) Produsele nelemnoase specifice fondului forestier national sunt
reprezentate prin:
a) fauna de interes cinegetic;
b) peste din apele de munte, din crescatorii, balti si iazuri din fondul
forestier;
c) fructe de padure;
d) seminte forestiere;
e) trufe si alte ciuperci comestibile din flora spontana din cuprinsul acestuia;
f) plante medicinale si aromatice din cuprinsul acestuia;
g) rasina;
h) alte produse.
(4) Produsele padurii apartin proprietarilor sau detinatorilor acesteia, dupa
caz, cu exceptia faunei de interes cinegetic si a pestelui din apele de munte.
(5) Recoltarea si/sau achizitionarea produselor nelemnoase specifice
fondului forestier national se fac/se face pe baza autorizatiilor emise de ocolul
silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice, conform instructiunilor
aprobate prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, precum si pe baza autorizatiei de recoltare/achizitionare emise de
autoritatea competenta pentru protectia mediului.
(6) In cazul fondului forestier care nu se afla in administrarea unui ocol
silvic, autorizatiile prevazute la alin. (5) se vor emite doar in baza acordului
scris al proprietarului fondului forestier.
Art. 59. - (1) Volumul maxim de lemn care se recolteaza ca produse
principale intr-o unitate de gospodarire nu poate depasi posibilitatea acestora,
stabilita prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(2) Volumul maxim de lemn prevazut la alin. (1), care se recolteaza anual ca
produse principale intr-o unitate de gospodarire, nu poate depasi posibilitatea
anuala.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), se poate depasi posibilitatea
anuala, in urmatoarele situatii:
a) daca reglementarea procesului de productie lemnoasa se realizeaza la
nivel de arboret;
b) cu volumul de lemn nerecoltat, pana la nivelul posibilitatii anuale, in anii
anteriori de aplicare a amenajamentului silvic in vigoare.
"c) recoltarea produselor accidentale I, cu aprobarea structurii
teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura."
(4) Suprafata arboretelor prevazuta in amenajamentul silvic a fi parcursa cu
lucrari de ingrijire si de conducere este minimala.
(5) Volumul prevazut prin amenajamentul silvic pentru extragere, prin
lucrarile de ingrijire si conducere, este orientativ si se recolteaza cu
respectarea prevederilor normelor tehnice specifice si in functie de starea
arboretelor.
"(51) Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor, taierile de igiena, precum si taierile
de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafete compacte de maximum 3 ha,
executate in fondul forestier proprietate publica a statului, se realizeaza de catre
administratorii prevazuti de lege, prin exploatare in regie proprie, cu forte proprii sau prin
prestari servicii cu operatori economici atestati pentru lucrari de exploatare forestiera.
"(51) Lucrarile de îngrijire si conducere a arboretelor, taierile de
igiena, precum si taierile de produse accidentale dispersate sau
realizate pe suprafetele compacte de maximum 3 ha, executate în
fondul forestier proprietate publica a statului, se realizeaza de catre
administratorii prevazuti de lege, în urmatoarea ordine:
a) prin exploatare în regie proprie, cu forte proprii;
b) prin exploatare în regie proprie, prin prestari servicii cu operatori
economici atestati pentru lucrari de exploatare forestiera;
c) prin valorificare ca masa lemnoasa pe picior; valorificarea ca masa
lemnoasa pe picior se poate face numai pentru volumul din actele de
punere în valoare care depaseste capacitatea proprie de exploatare la
nivelul ocolului silvic/bazei experimentale si dupa organizarea a cel
putin doua proceduri de achizitie publica, în conditiile legii. Volumul
lemnului de foc rezultat din masa lemnoasa valorificata pe picior se
ofera spre valorificare în ordinea de prioritati prevazuta la alin. (52).
(52) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la
capatul gros de maximum 24 cm si ca lemn de foc din lucrarile de
ingrijire si conducere a arboretelor, din taierile de igiena, precum si
din taierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe
suprafete compacte de maximum 3 ha, din fondul forestier proprietate
publica a statului, se valorifica in urmatoarea ordine de prioritati:
a) pentru necesarul de lemn al populatiei, in baza solicitarilor centralizate de unitatile
administrativ-teritoriale pe suprafata carora este amplasat fondul forestier administrat de
ocolul silvic de stat; aceasta cantitate se valorifica prin vanzare directa, iar cumparatorul
acesteia nu are dreptul de comercializare; centralizarea solicitarilor se va face pana la data
de 1 august, iar transmiterea acestora catre ocolul silvic se face pana la data de 15 august;
b) pentru consumul propriu al unitatilor de interes local
finantate, integral sau partial, de la bugetul de stat sau bugetul
local, care nu desfasoara activitate economica in sensul
reglementarilor comunitare in domeniul ajutorului de stat, in
baza solicitarilor centralizate de unitatile administrativ-
teritoriale pe suprafata carora este amplasat fondul forestier;
aceasta cantitate se valorifica prin vanzare directa, iar
cumparatorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
a) pentru necesarul de lemn al populatiei, pe baza de solicitare
individuala sau în baza solicitarilor centralizate de unitatile
administrativ-teritoriale pe suprafata carora este amplasat fondul
forestier administrat de ocolul silvic de stat; aceasta cantitate se
valorifica prin vânzare directa, iar cumparatorul acesteia nu are
dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu al unitatilor de interes local finantate,
integral sau partial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu
desfasoara activitate economica în sensul reglementarilor comunitare
în domeniul ajutorului de stat, în baza solicitarii unitatii de interes
local sau în baza solicitarilor centralizate de unitatile administrativ-
teritoriale pe suprafata carora estre amplasat fondul forestier; aceasta
cantitate se valorifica prin vânzare directa, iar cumparatorul acesteia
nu are dreptul de comercializare;"
c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier
proprietate publica a statului.
(53) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la
capatul gros de maximum 24 cm si ca lemn de foc din lucrarile de
ingrijire si conducere a arboretelor, din taierile de igiena, precum si
din taierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe
suprafete compacte de maximum 3 ha, executate in fondul forestier
proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, se valorifica
in conditiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din
fondul forestier proprietate publica in vigoare, in urmatoarea ordine
de prioritati:
a) pentru necesarul de lemn populatiei din raza unitatii
administrativ-teritoriale; aceasta cantitate se valorifica prin vanzare
directa, iar cumparatorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu al unitatilor de interes local de pe raza
unitatii administrativ-teritoriale finantate, integral sau partial, de la
bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfasoara activitate
economica in sensul reglementarilor comunitare in domeniul
ajutorului de stat; aceasta cantitate se valorifica prin vanzare directa,
iar cumparatorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier
proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
d) in situatia in care nu se poate asigura necesarul de lemn de foc
din resursa prevazuta mai sus, unitatile administrativ- teritoriale pot
hotari sa se asigure necesarul de lemn de foc si din volumul rezultat
prin aplicarea celorlalte categorii de lucrari silvotehnice.
(54) Volumul de lemn de lucru cu diametrul la capatul gros de maximum 24 cm si de
lemn de foc, ramas dupa acoperirea necesarului de lemn in conditiile alin. (52) sau (53), se
valorifica, prin vanzare directa, catre populatia din unitatile administrativ- teritoriale
limitrofe unitatii administrativ-teritoriale pe suprafata careia este amplasat fondul forestier
administrat.
La articolul 59, alineatul (54) abrogat de art.I pct.5 din Legea
230/2018
(55) Volumul disponibil de lemn de lucru cu diametrul la capatul gros de maximum 24 cm
si de lemn de foc, ramas dupa acoperirea necesarului de lemn in conditiile alin. (54), se
valorifica in conditiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier
proprietate publica, in vigoare.
"(55) Volumul disponibil de lemn de lucru cu diametrul la capatul
gros de maximum 24 cm si de lemn de foc, ramas dupa acoperirea
necesarului de lemn în conditiile alin. (52) si (53), se valorifica în
conditiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul
forestier proprietate publica, în vigoare."
(56) Volumul de lemn prevazut la alin. (51) se adauga la volumul
maxim care poate fi valorificat ca materiale lemnoase fasonate de catre
administratorii fondului forestier proprietate publica a statului,
stabilit in conditiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase
din fondul forestier proprietate publica.
(57) Pentru judetele deficitare in paduri, solicitarile formulate catre
unitatile administrativ-teritoriale se centralizeaza la nivelul
prefecturilor si se transmit Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva in
vederea comunicarii catre acestea a existentei in judetele limitrofe a
eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la capatul gros de
maximum 24 cm si de lemn de foc, disponibile spre vanzare.
(58) Persoanele fizice care au in proprietate fond forestier din care
isi pot acoperi cantitatea de lemn necesara incalzirii locuintelor, de
minimum 10 mc/an, nu pot beneficia de lemn de foc pentru incalzirea
locuintelor in conditiile alin. (52)-(54).
(59) Materialele lemnoase prevazute la alin. (52)-(54), comercializate
de catre cumparatorii acestora, sunt fara provenienta legala si se
confisca fizic sau valoric, dupa caz, in conditiile legii."
(6) Produsele accidentale se recolteaza integral. In ariile naturale protejate
se respecta legislatia specifica protectiei mediului.
"(6) Produsele accidentale se recolteaza integral din fondul forestier;
in situatia in care volumul produselor accidentale I cumulat cu
volumul recoltat anterior aparitiei acestora depaseste posibilitatea,
ocolul silvic care asigura administrarea/serviciile silvice, dupa caz,
intocmeste documentatia potrivit metodologiei prevazute la alin. (61)
si o transmite spre aprobare structurii teritoriale de specialitate a
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. In ariile
naturale protejate se respecta legislatia specifica protectiei mediului."
"(61) Depasirea posibilitatii prevazute la alin. (6) se aproba prin
decizie a conducatorului structurii teritoriale de specialitate a
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in baza
metodologiei aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice
(62) In termen de 5 zile lucratoare de la aprobare, structura
teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura transmite Comisiei tehnice de avizare pentru
silvicultura decizia de aprobare a depasirii posibilitatii, care decide
aprobarea/respingerea elaborarii unui nou amenajament silvic; la
stabilirea posibilitatii din noul amenajament silvic se ia in considerare
volumul cu care s-a depasit posibilitatea din amenajamentul anterior.
(63) Pentru suprafetele de fond forestier cuprinse intre 10,1 si 100
ha, pentru care nu exista amenajament silvic elaborat, produsele
accidentale se pot recolta numai dupa elaborarea unui addendum la un
amenajament silvic in vigoare si aprobarea acestuia in Comisia tehnica
de avizare pentru silvicultura."
(7) Volumul produselor accidentale I inregistrate in unitati de gospodarire in
care se reglementeaza procesul de productie lemnoasa, precum si volumul
arborilor taiati ilegal se precompteaza din posibilitatea de produse principale.
(8) Precomptarea se realizeaza in cadrul aceleiasi proprietati.
(9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevazut de
amenajamentul silvic din unitati amenajistice inaccesibile, cu volume
echivalente din unitati amenajistice situate in zone accesibile, cu exceptia
situatiilor aparitiei produselor accidentale I.
(10) In situatia in care volumul masei lemnoase afectate de factori biotici
si/sau abiotici este mai mare decat posibilitatea anuala, aceasta poate fi
depasita in conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(11) Volumul masei lemnoase prevazut la alin. (10), care depaseste
posibilitatea anuala, se precompteaza in anul sau anii urmatori de aplicare a
amenajamentului silvic, in functie de volumul cu care s-a depasit.
Art. 60. - (1) Produsele lemnoase ale padurii si ale vegetatiei forestiere din
afara fondului forestier se recolteaza pe baza de autorizatie de exploatare
eliberata de ocolul silvic.
(2) Estimarea cantitativa si calitativa a produselor lemnoase se face prin
acte de evaluare intocmite de ocoalele silvice, conform normelor tehnice
silvice specifice.
(3) Ocolul silvic care elibereaza autorizatia de exploatare are obligatia sa
execute predarea spre exploatare, controlul exploatarii si reprimirea
parchetelor.
(4) Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica se
face potrivit regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului.
(5) In elaborarea regulamentului prevazut la alin. (4) se au in vedere
urmatoarele principii:
a) valorificarea superioara a masei lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltarii rurale prin prelucrarea locala a masei lemnoase;
c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar catre operatori
economici atestati; un operator economic/grup de operatori economici poate
cumpara la licitatie sau negociere, dupa caz, materiale lemnoase rezultate din
produse principale sau accidentale I, sub forma de lemn rotund fasonat la
drum auto, doar in cazul in care asigura prin capacitatea proprie procesarea a
cel putin 40% din materialul lemnos achizitionat;
d) prioritatea alocarii resurselor de materiale lemnoase din padurile
proprietate publica, necesare incalzirii locuintelor populatiei;
e) transparenta vanzarii si comercializarii masei lemnoase;
f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate
achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial
de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani in baza
actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel
national, indiferent de forma de proprietate;
g) asigurarea cu prioritate de masa lemnoasa pentru producatorii din
industria mobilei din paduri proprietate publica a statului sub forma de lemn
fasonat, pe baza necesarului anual estimat; acestia au drept de preemptiune la
cumpararea de masa lemnoasa, la oferta de pret si in conditii egale de
vanzare.
Art. 61. - Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recolteaza in
conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin al conducatorului

Capitolul VIII
Exploatarea masei lemnoase

Art. 62. - (1) Exploatarea masei lemnoase se face dupa obtinerea
autorizatiei de exploatare si predarea parchetului, cu respectarea regulilor
silvice si in conformitate cu instructiunile privind termenele, modalitatile si
perioadele de colectare, scoatere si transport ale materialului lemnos,
aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura. In zonele de deal si de munte se da prioritate
tehnologiilor bazate pe funiculare.
(2) Exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestati
de catre comisia de atestare, care functioneaza in cadrul asociatiei patronale
si profesionale din domeniul forestier recunoscuta la nivel national.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) proprietarii de fond forestier, persoane fizice,
3
care pot exploata, fara atestare, din proprietatea lor un volum de pana la 20 m /an, in
conditiile legii.
"(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) proprietarii de fond
forestier, persoane juridice si fizice, care pot exploata, fara atestare,
din proprietatea lor un volum de pana la 20 mc/an, in conditiile legii."
(4) De prevederile alin. (3) beneficiaza si persoanele fizice care au facilitatile
prevazute de Legea nr. 33/1996 privind repunerea in unele drepturi economice
a locuitorilor Muntilor Apuseni, cu modificarile si completarile ulterioare,
precum si membrii formelor de proprietate asociative prevazute de lege.
"(41) In scopul prevenirii inundatiilor, Administratia Nationala
«Apele Romane» si subunitatile acesteia pot efectua lucrarile de
exploatare a vegetatiei forestiere din albia minora si de pe suprafata
constructiilor hidrotehnice, fara a detine certificat de atestare.
(42) In vederea exploatarii materialului lemnos in conditiile art. 62
alin. (3), ocolul silvic nominalizat poate stabili un program saptamanal
pentru efectuarea lucrarilor de transport valabil pentru intreg
teritoriul unitatii administrativ-teritoriale. Programul astfel stabilit se
comunica consiliului local in vederea aducerii la cunostinta
persoanelor fizice si juridice interesate.
(43) Prevederile art. 62 alin. (3) si (42) se aplica si in cazul
materialului lemnos exploatat din afara fondului forestier."
(5) Regulamentul privind organizarea, functionarea si componenta comisiei
prevazute la alin. (2), precum si criteriile de atestare pentru activitatea de
exploatare forestiera se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura, la propunerea institutiilor,
organizatiilor si asociatiilor profesionale si patronale din domeniu, a
reprezentantilor nationali ai proprietarilor de padure si a structurilor
asociative ale autoritatilor locale.
(6) Autorizatia de exploatare se elibereaza de ocolul silvic care asigura
administrarea sau serviciile silvice.
Art. 63. - (1) Arborii destinati taierii se inventariaza si, dupa caz, in functie
de natura taierii, se marcheaza cu dispozitive speciale de marcat de catre
personalul silvic imputernicit, in conformitate cu normele tehnice.
(2) Forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum si
modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale
care raspunde de silvicultura.
Art. 64. - (1) Dispozitivele speciale de marcat au regimul marcilor si al
sigiliilor, iar tiparele lor se inregistreaza si se pastreaza la birourile notariale.
(2) Operatiunile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru
prevazuta de lege pentru primirea in depozit la birourile notariale a
inscrisurilor sau a documentelor.
(3) Conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura
poate aproba utilizarea unor dispozitive speciale de marcat care nu au regimul
marcilor si al sigiliilor.
Art. 65. - (1) La exploatarea masei lemnoase se folosesc tehnologii de
recoltare, de colectare, lucrari in platforma primara si de transport al lemnului
din padure care sa nu produca degradarea solului, a drumurilor forestiere si a
malurilor apelor, distrugerea sau vatamarea semintisului utilizabil, precum si a
arborilor nedestinati exploatarii, peste limitele admise de normele tehnice.
(2) Titularii autorizatiilor de exploatare raspund pe toata durata exploatarii
pentru prejudiciile produse in cuprinsul parchetului si drumurilor auto
forestiere pe care circula.
Art. 66. - (1) In scopul asigurarii fondurilor necesare pentru acoperirea
cheltuielilor privind eventualele prejudicii de natura celor prevazute la art. 65
alin. (1), inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier distruse din
vina titularilor autorizatiilor de exploatare, acestia depun la ocolul silvic,
anticipat emiterii autorizatiei de exploatare, o cautiune de minimum 5% din
valoarea contractului.
(2) Cuantumul cautiunii prevazute la alin. (1) se stabileste la data
contractarii masei lemnoase sau a lucrarii de exploatare a lemnului.
Art. 67. - (1) Pentru colectarea lemnului din paduri se construiesc cai de
acces si instalatii pasagere, in conformitate cu instructiunile prevazute la art.
62 alin. (1).
(2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor apartinand altor
proprietari se face cu plata servitutii de trecere si, dupa caz, a despagubirilor
stabilite prin intelegerea partilor.

Capitolul IX
Provenienta si circulatia materialelor lemnoase

Art. 68. - (1) Materialele lemnoase, indiferent de provenienta lor, se
transporta numai insotite de documente specifice de transport, din care sa
rezulte cu certitudine legalitatea provenientei acestora.
(2) Sunt interzise primirea spre incarcare si transportul cu orice mijloace de
transport al materialelor lemnoase neinsotite de documentele de transport
prevazute la alin. (1).
"(3) Prestatiile silvice in vegetatia din afara fondului forestier sunt
realizate pe raza unei unitati administrativ-teritoriale de catre ocolul
silvic nominalizat."
Art. 69. - (1) Controlul circulatiei materialelor lemnoase se efectueaza de
catre:
a) personalul silvic;
b) ofiteri, subofiteri si agenti din cadrul Politiei Romane, Politiei de Frontiera
Romana si Jandarmeriei Romane;
c) personal cu atributii de control din cadrul Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala.
(2) Personalul prevazut la alin. (1) lit. b) si c) este obligat sa sprijine
personalul silvic in actiunile de control al circulatiei materialelor lemnoase, in
conditiile legii.
Art. 70. - Materialele lemnoase gasite in circulatie fara documentele
specifice de transport, cu documente specifice de transport a caror valabilitate
a expirat sau care nu au inscrisa provenienta legala se confisca de personalul
prevazut la art. 69 alin. (1) si se valorifica potrivit legii.
Art. 71. - (1) Materialele lemnoase insotite de documente specifice de
transport care nu sunt completate corespunzator se retin si se predau in
custodie.
(2) Custodia materialelor lemnoase se asigura de cel mai apropiat ocol silvic
sau de persoane fizice ori juridice care detin spatii corespunzatoare de
depozitare, cu acordul acestora.
(3) Daca, in termenul stabilit de personalul imputernicit care a dispus
retinerea sau ca urmare a hotararii judecatoresti, nu se confirma provenienta
legala a materialelor lemnoase, acestea se confisca potrivit prevederilor
legale.
(4) In cazul in care s-a stabilit provenienta legala, materialele lemnoase
retinute se restituie.
(5) Materialele lemnoase confiscate conform prevederilor alin. (3) se
restituie proprietarilor, daca acestia sunt identificati si nu sunt autorii faptelor
ilegale care au impus confiscarea, sau se valorifica potrivit legii.
(6) Cheltuielile ocazionate de retinere, custodie si transport se suporta de
persoana care nu a facut dovada provenientei legale a materialelor lemnoase
retinute.
Art. 72. - (1) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul si
comercializarea materialelor lemnoase fara documente specifice de transport
ale acestora sau cu documente din care nu rezulta cu certitudine provenienta
legala a acestora.
(2) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se confisca si se valorifica
potrivit legii.
(3) Pentru evitarea degradarii, materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se
pot valorifica. Contravaloarea acestora se consemneaza intr-un cont special
pana la solutionarea definitiva a cauzei.
Art. 73. - Normele referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor
lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de
prelucrat lemn rotund se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii
"Art. 73. - Normele referitoare la provenienta, circulatia si
comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de
depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn
rotund, precum si cele privind provenienta si circulatia materialelor
lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului se stabilesc
prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale
care raspunde de silvicultura."

Capitolul X
Cercetarea stiintifica din silvicultura

Art. 74. - Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina
prin programe activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica din
domeniu si urmareste folosirea eficienta a rezultatelor obtinute, in vederea
fundamentarii tehnico-stiintifice a masurilor de gospodarire a padurilor.
Art. 75. - (1) Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniul
silviculturii se realizeaza prin Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care
se reorganizeaza, prin hotarare a Guvernului, in Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura „Marin Dracea“, in coordonarea
autoritatii publice centrale pentru cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica
si inovare ca institut national cu personalitate juridica, precum si prin alte
persoane juridice de drept public si privat care au ca obiect de activitate
cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniu.
(2) Activitatea de dezvoltare tehnologica pentru fondul forestier proprietate
publica a statului se realizeaza prin Institutul de Cercetari si Amenajari
Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in
Silvicultura „Marin Dracea“. Regia Nationala a Padurilor - Romsilva acorda
direct realizarea de servicii pentru activitatea de dezvoltare tehnologica
Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice.
(3) Avizarea si aprobarea proiectelor de amenajare a padurilor si a altor
proiecte referitoare la fondul forestier national se realizeaza de autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura.
Art. 76. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura „Marin
Dracea“ administreaza prin baze experimentale fondul forestier proprietate
publica a statului detinut, in care se efectueaza cercetari in vederea
generalizarii rezultatelor in practica silvica.
Art. 77. - Cercetarea stiintifica in domeniul silviculturii este finantata de la
bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, precum si din alte surse, potrivit legii.

Capitolul XI
Dezvoltarea constiintei forestiere

Art. 78. - (1) Autoritatea publica centrala pentru educatie, cu consultarea
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, va include in
curricula de la formele de invatamant obligatorii notiuni privitoare la paduri,
la conservarea acestora, precum si la rolul si importanta lor in cadrul biosferei
si in viata omenirii, in general.
(2) Notiunile prevazute la alin. (1) se vor dezvolta diferentiat si progresiv, in
functie de forma de invatamant.
Art. 79. - Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura are
obligatia realizarii actiunilor specifice, prin cai si mijloace adecvate, pentru
urmatoarele scopuri:
a) formarea constiintei forestiere;
b) crearea unui minimum de cunostinte profesionale la proprietarii de
paduri.
infiinteaza Centrul National pentru Perfectionare in Silvicultura.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a centrului prevazut la alin.
(1) se va stabili prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care
Art. 81. - (1) In perioada 15 martie - 15 aprilie a fiecarui an, autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura organizeaza „Luna plantarii
arborilor“.
(2) Luna plantarii arborilor se organizeaza cu participarea consiliilor
judetene, a prefecturilor, a primariilor, a inspectoratelor scolare teritoriale, a
institutiilor confesionale, a unitatilor militare, precum si a altor institutii cu
caracter public.
(3) Cu prilejul organizarii manifestarilor prevazute la alin. (1), autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura, prin unitatile aflate in
subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea acesteia, va pune la dispozitia
celor interesati materialul saditor si logistica necesara.
(4) In perioada prevazuta la alin. (1), autoritatea publica centrala care
raspunde de silvicultura, administratorii padurilor proprietate publica a
statului si ocoalele silvice private sunt obligati sa desfasoare actiuni publice de
popularizare si educare privind rolul si importanta padurii si activitati practice
de realizare de plantatii forestiere, intretinerea si conducerea arboretelor.
initiativa si actiunile institutiilor publice, ale mass-media si ale organizatiilor
neguvernamentale referitoare la apararea, dezvoltarea si gospodarirea
padurilor.

Capitolul XII
Accesibilizarea padurilor

Art. 83. - (1) Marirea gradului de accesibilizare a fondului forestier national
constituie o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor, cu respectarea
prevederilor planurilor de management aprobate in conditiile legii, in cazul
ariilor naturale protejate.
(2) Drumurile forestiere sunt cai de transport tehnologic, de utilitate privata,
utilizate pentru: gospodarirea padurilor, desfasurarea activitatilor de
vanatoare si pescuit sportiv, interventii in caz de avarii, calamitati sau
dezastre, fiind inchise circulatiei publice, cu exceptia activitatilor sportive, de
recreere si turism care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar in
cazul padurilor proprietate publica a statului, cu acordul administratorului
acestora.
(3) Conditiile de acces se afiseaza pe indicatoare specifice, la intrarea pe
drumul forestier.
(4) Pentru construirea drumurilor forestiere nu este necesara obtinerea
autorizatiei de construire.
Art. 84. - Construirea drumurilor forestiere se realizeaza dupa aprobarea
schimbarii categoriei de folosinta forestiera, in conditiile art. 47 alin. (1), la
solicitarea proprietarului sau administratorului, dupa caz, dupa cum urmeaza:
a) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in fondul forestier
proprietate publica a statului, de administratorul acestora;
b) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in fondul forestier, altul
decat cel proprietate publica a statului, de catre proprietar.
Art. 85. - (1) Proiectarea si constructia drumurilor forestiere se realizeaza
pe baza principiilor care respecta incadrarea in peisaj si nu afecteaza calitatea
apei, a solului si a habitatelor.
(2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizeaza de persoane fizice sau
juridice atestate de o comisie infiintata in acest scop.
(3) Metodologia, criteriile de atestare si comisia de atestare se stabilesc prin
ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, cu consultarea asociatiilor profesionale de profil.
(4) Comisia de atestare este compusa din specialisti din cadrul autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura, specialisti in cercetare,
proiectare si in constructia de drumuri forestiere, specialisti din invatamantul
superior de profil si reprezentanti ai asociatiilor patronale-profesionale
recunoscute la nivel national.
(5) Activitatile de proiectare si de construire a drumurilor forestiere se
desfasoara in conformitate cu ghidurile de bune practici si cu normativele
aprobate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
(6) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea retelei de drumuri forestiere
se realizeaza in corelare cu cele pentru lucrarile de corectare a torentilor.
(7) Supravegherea si controlul executiei drumurilor forestiere revin
proiectantului, beneficiarului si autoritatilor de la care s-au obtinut avizele.
(8) Receptia lucrarilor privind drumurile forestiere se efectueaza de
beneficiar si de reprezentanti ai autoritatilor de la care s-au obtinut avizele, in
prezenta reprezentantilor proiectantului si ai constructorului.
Art. 86. - Lucrarile de corectare a torentilor si intretinerea investitiilor
efectuate pentru corectarea torentilor in fondul forestier se realizeaza cu
fonduri publice, in conformitate cu prevederile Strategiei nationale pentru
dezvoltarea fondului forestier national si ale Strategiei nationale de
management al riscului la inundatii.
Art. 87. - (1) Intretinerea si repararea drumurilor forestiere sunt in sarcina
proprietarului, respectiv a administratorului, pentru drumurile forestiere
aflate in fondul forestier proprietate publica a statului, cu respectarea
normativelor sau a ghidurilor de bune practici aprobate prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Modul de utilizare si transportul pe drumurile auto forestiere se
reglementeaza prin metodologie aprobata prin ordin al conducatorului

Titlul IV
Dezvoltarea durabila a fondului forestier national

Capitolul I
Dezvoltarea fondului forestier national

Art. 88. - (1) Dezvoltarea fondului forestier national si extinderea
suprafetelor de padure constituie o obligatie a autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura si o prioritate nationala, in vederea asigurarii
echilibrului ecologic la nivel local, national si global, si se realizeaza prin
Programul national de impadurire.
(2) Programul national de impadurire prevazut la alin. (1) se aproba prin
hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care
(3) Realizarea Programului national de impadurire prevazut la alin. (1) se
face prin lucrari de impadurire a terenurilor din afara fondului forestier
national si a terenurilor cu destinatie agricola, in vederea imbunatatirii
conditiilor de mediu si a optimizarii peisajului, a asigurarii si cresterii
recoltelor agricole, a prevenirii si combaterii eroziunii solului, a protejarii
cailor de comunicatie, a digurilor si a malurilor, a localitatilor si a obiectivelor
economice, sociale si strategice, urmarindu-se impadurirea unor terenuri cu
alta destinatie decat cea silvica, in suprafata de 2 milioane ha, pana in anul
2035.
(4) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate sa achizitioneze terenuri in
vederea impaduririi, cu prioritate terenuri degradate, astfel incat suprafata
fondului forestier proprietate publica a statului sa creasca.
(5) Finantarea actiunilor prevazute la alin. (4) se asigura din: fonduri proprii
ale Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, fondul de ameliorare a fondului
funciar cu destinatie silvica, fondul de conservare si regenerare a padurilor,
precum si de la bugetul de stat.
realizeaza continuu si actualizeaza periodic, la fiecare 5 ani, inventarul
forestier national, denumit in continuare I.F.N., aliniat la standardele Uniunii
Europene, in scopul obtinerii de informatii actualizate despre starea si evolutia
vegetatiei forestiere de pe intreg teritoriul tarii.
(2) Metodologia de inventariere statistica a tuturor resurselor forestiere din
Romania, pe baza careia se realizeaza I.F.N., se aproba de conducatorul
asigura realizarea cu continuitate a Sistemului national al perdelelor
forestiere de protectie, potrivit legii.
(2) Realizarea Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie constituie obiectiv
de utilitate publica.
"(2) Realizarea Sistemului national al perdelelor forestiere de
protectie constituie obiectiv de utilitate publica. Executia lucrarilor de
infiintare a perdelelor forestiere de protectie se face in baza studiilor
tehnico-economice prevazute la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 289/2002
privind perdelele forestiere de protectie, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, si cu respectarea cerintelor prevazute la art. 7
alin. (4) si (6) - (8) din Legea nr. 289/2002, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare, fara a fi necesara obtinerea altor
avize/aprobari/autorizatii/acorduri."
Art. 91. - Finantarea Programului national de impadurire prevazut la art. 88
si a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie prevazut la art. 90
se face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare si
regenerare a padurilor, alocatii de la bugetul de stat si din alte fonduri
prevazute de lege.

Capitolul II
Forme asociative ale proprietarilor de paduri

Art. 92. - (1) Persoanele fizice si/sau juridice care au in proprietate terenuri
forestiere se pot constitui in asociatii, potrivit legii.
(2) Principiile care stau la baza constituirii asociatiilor prevazute la alin. (1)
sunt urmatoarele:
a) libera asociere;
b) respectarea regimului silvic;
c) gospodarirea durabila a padurilor.
(3) Infiintarea asociatiilor de proprietari de paduri se face in vederea
realizarii obiectivelor de ordin economic, ecologic si de management durabil al
padurilor, urmarindu se:
a) consolidarea proprietatii;
b) comercializarea in conditii de profitabilitate a produselor fondului
forestier;
c) crearea de ocoale silvice proprii;
d) cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor interne si externe;
e) reprezentarea drepturilor proprietarilor in raport cu autoritatile.
Art. 93. - Asociatiile de proprietari de paduri se infiinteaza potrivit
prevederilor art. 92 alin. (1) si functioneaza in conformitate cu dispozitiile
Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si
Art. 94. - (1) Pentru a beneficia de sprijin conform legii, asociatiile de
proprietari de paduri si formele asociative prevazute la art. 92 alin. (1) trebuie
sa se inscrie in Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri, tinut
la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Continutul, modelul si procedura de inscriere in Registrul national al
asociatiilor de proprietari de paduri se aproba prin ordin al conducatorului
Art. 95. - (1) Obstile de mosneni in devalmasie, obstile de mosneni in
indiviziune, obstile razesesti nedivizate, composesoratele, padurile
graniceresti, padurile urbariale, comunele politice, alte comunitati si forme
asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din
tezaurul istoric al Romaniei.
(2) Proprietatea formelor asociative prevazute la alin. (1) este garantata,
indivizibila si inalienabila, acesteia fiindu-i aplicabile dispozitiile art. 27 din
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si
(3) Formele asociative prevazute la alin. (1), rezultat al manifestarii vointei
comunitatilor locale, sunt persoane juridice; organizarea si functionarea
acestora se vor reglementa prin lege speciala.
"(4) Scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier
apartinand formelor asociative prevazute la alin. (1) este permisa
pentru realizarea si/sau extinderea obiectivelor si lucrarilor prevazute
la art. 36 si art. 37 alin. (1) lit. a) si d)-f); terenurile oferite in
compensare intra in proprietatea formelor asociative si intregesc
drepturile membrilor proportional cu cotele detinute."
constituirea si dezvoltarea asociatiilor de proprietari de paduri si a formelor
asociative, prin bugetul sau.

Capitolul III
Modalitati de sprijin pentru dezvoltarea durabila a padurilor

Art. 97. - (1) In scopul gestionarii durabile a fondului forestier proprietate
privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a
unitatilor administrativ-teritoriale, statul aloca anual de la buget, prin bugetul
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru:
a) asigurarea integrala de la bugetul de stat a costurilor administrarii,
precum si a serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privata a
persoanelor fizice si juridice, daca suprafata proprietatii forestiere este mai
mica sau egala cu 30 ha, indiferent daca aceasta este sau nu este cuprinsa
intr-o asociatie; plata se face catre ocolul silvic care asigura administrarea sau
serviciile silvice, dupa caz;
"a) asigurarea integrala de la bugetul de stat a costurilor serviciilor
silvice pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice
si juridice, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica sau
egala cu 30 ha, indiferent daca aceasta este sau nu este cuprinsa intr-o
asociatie; plata se face catre ocolul silvic care asigura serviciile silvice,
dupa caz; lucrarile silvice se executa de catre ocolul silvic nominalizat
pe baza de contract, contra cost, la solicitarea
proprietarului/succesorului in drepturi;".
"a1) asigurarea integrala de la bugetul de stat a costurilor necesare
asigurarii serviciilor silvice pentru suprafetele de fond forestier de
maximum 30 ha, in situatia in care persoanele fizice si juridice
detinatoare nu pot face dovada proprietatii prin acte, indiferent daca
aceste suprafete sunt sau nu sunt cuprinse intr-o asociatie; plata se
face catre ocolul silvic nominalizat in baza devizului intocmit de
acesta. Celelalte lucrari silvice care nu sunt incluse in serviciile silvice
se executa de catre ocolul silvic nominalizat pe baza de contract,
contra cost, la solicitarea proprietarului/succesorului in drepturi;
a2) devizul prevazut la lit. a1) se calculeaza ca produs intre
suprafata si costurile medii/ha pe suprafetele aferente formelor de
relief, potrivit metodologiei prevazute la art. 16 alin. (11);".
b) acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea produselor pe
care proprietarii nu le recolteaza, datorita functiilor de protectie stabilite prin
amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea de masa
lemnoasa;
Vezi: Decizia 36/2015
c) asigurarea diferentei dintre sumele necesare pentru finantarea integrala a
lucrarilor prevazute la art. 33 alin. (3) lit. a)-d) si sumele calculate la nivelul
maxim in fondul de conservare si regenerare a padurilor;
d) contravaloarea lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor prevazute
la art. 57 alin. (1), numai pentru fondul forestier proprietate privata a
persoanelor fizice si juridice, daca suprafata proprietatii forestiere este mai
mica sau egala cu 30 ha, indiferent daca aceasta este sau nu este cuprinsa
intr-o asociatie;
e) refacerea padurilor, daca sumele constituite la nivelul maxim din fondul
de conservare si regenerare a padurilor sunt insuficiente, si a cailor forestiere
de transport afectate de calamitati naturale sau de incendii, cu autor
necunoscut;
f) sprijinirea infiintarii si dezvoltarii asociatiilor de proprietari de paduri;
g) punerea la dispozitia proprietarilor de paduri a materialelor de educatie
forestiera privind ocrotirea si conservarea padurilor.
(2) Impunerea de restrictii proprietarilor de paduri, prin amenajamente
silvice, prin regulamente ale parcurilor nationale, naturale, rezervatiilor
biosferei si ale siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care
stabilesc diferite tipuri de grupe functionale, se poate face fie cu acordul
proprietarului, fie cu plata unei juste si prealabile despagubiri, platita anual,
care sa compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de padure,
persoana fizica sau juridica.
(3) Pentru gestionarea durabila a fondului forestier proprietate publica a
statului se aloca administratorului acestuia, prin bugetul autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru refacerea cailor forestiere
de transport afectate de calamitati naturale.
Art. 98. - Sumele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. a), c), d) si e) se pun la dispozitia ocolului
silvic care asigura serviciile silvice, cele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. b), f) si g) si la art.
101 se pun la dispozitia proprietarilor, iar cele prevazute la art. 21 alin. (4) se pun la
dispozitia structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura.
"Art. 98. - Sumele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. a), a1), c), d) si e)
se pun la dispozitia ocolului silvic care asigura administrarea/serviciile
silvice, dupa caz, cele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. b), f) si g) si la
art. 101 se pun la dispozitia proprietarilor, iar cele prevazute la art. 21
alin. (4) se pun la dispozitia structurilor teritoriale de specialitate ale
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura."
Art. 99. - (1) Normele metodologice de acordare, utilizare si control al
sumelor anuale prevazute la art. 98 se aproba prin hotarare a Guvernului, la
propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in
termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
(2) Prin normele metodologice prevazute la alin. (1) se aproba si procedura
de realizare a serviciilor silvice si de efectuare a controalelor de fond.
Art. 100. - Realizarea cadastrului aferent fondului forestier national, a
I.F.N., a monitoringului sol-vegetatie forestiera este finantata anual de la
bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
Art. 101. - (1) Persoanele fizice sau juridice care sunt de acord si pe ale
caror terenuri agricole se infiinteaza perdele forestiere de protectie raman in
continuare proprietari pe terenul respectiv si pe padurea astfel infiintata si
primesc anual, pana la inchiderea starii de masiv, o compensatie a pierderii de
venit in cuantum de 10 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa
pe picior, stabilit in conditiile legii, la hectar, corespunzator suprafetei efectiv
ocupate de perdelele forestiere de protectie.
(2) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului cod,
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura elaboreaza
metodologia de acordare a compensatiei prevazute la alin. (1), pe care o
aproba prin ordin al conducatorului acesteia.
(3) Plata compensatiei prevazute la alin. (1) se face din:
a) fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii fondului
funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) alocatii de la bugetul de stat;
c) alte surse prevazute de lege.
(4) Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publica a
statului cu alta destinatie decat cea forestiera, in conditiile legii, pe care se
realizeaza perdele forestiere de protectie, sunt scutite de la plata redeventei
aferente suprafetei ocupate de perdelele forestiere.

Titlul V
Controlul aplicarii si respectarii regimului silvic

organizeaza si realizeaza prin personalul propriu imputernicit si prin
personalul imputernicit de la structurile teritoriale de specialitate ale
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura:
a) controlul aplicarii si respectarii regimului silvic in fondul forestier
national;
b) controlul modului in care se aplica si se respecta normele specifice in
vegetatia forestiera din afara fondului forestier;
c) controlul circulatiei materialelor lemnoase, al instalatiilor de prelucrat si
al spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase;
d) controlul circulatiei produselor nelemnoase din fondul forestier national.
Art. 103. - (1) Detinatorii de fond forestier si de vegetatie forestiera din
afara fondului forestier, inclusiv ocoalele silvice, sunt obligati sa permita
accesul personalului silvic imputernicit pentru controlul respectarii regimului
silvic sau a normelor tehnice specifice, dupa caz, dupa instiintarea prealabila a
acestora.
(2) Personalul silvic imputernicit pentru controlul respectarii regimului silvic
are dreptul sa patrunda pe proprietatile forestiere in vederea indeplinirii
sarcinilor de serviciu.

Titlul VI
Raspunderi si sanctiuni

Art. 104. – Incalcarea prevederilor prezentului cod atrage, dupa caz,
raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala,
potrivit legii.
Art. 105. - (1) Prejudiciul adus fondului forestier national, denumit in
continuare prejudiciu, indiferent de natura juridica a proprietatii, se evalueaza
de catre personalul silvic, in conditiile legii.
(2) Valoarea prejudiciului prevazut la alin. (1), cauzat prin fapte care constituie infractiuni
sau contraventii, in padurile incadrate prin amenajamente silvice in grupa I functionala, se
stabileste prin multiplicarea de doua ori a valorii obtinute potrivit legii.
"(2) Valoarea prejudiciului prevazut la alin. (1), produs prin fapte
care constituie infractiuni sau contraventii, se stabileste prin
insumarea valorii pagubei produse padurii cu valoarea functiilor
padurii nerealizate."
"(21) Valoarea pagubei produse padurii se calculeaza conform legii.
(22) Valoarea functiilor padurii nerealizate se calculeaza dupa cum
urmeaza:
a) pentru padurile incadrate in tipurile functionale T V si T VI: prin
aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse padurii;
b) pentru padurile incadrate in tipurile functionale T III si T IV: prin
aplicarea factorului 0,7 la valoarea pagubei produse padurii;
c) pentru padurile incadrate in tipul functional T II: prin aplicarea
factorului 1,0 la valoarea pagubei produse padurii;
d) pentru padurile incadrate in tipul functional T I: prin aplicarea
factorului 1,5 la valoarea pagubei produse padurii;
e) pentru fondul forestier pentru care nu exista obligativitatea
intocmirii amenajamentului silvic in conditiile art. 20 alin. (2): prin
aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse padurii."
(3) In situatiile in care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a
fost recuperat de ocolul silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea
fondului forestier, potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedura fiscala*), republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, acesta se recupereaza, in baza procesului-verbal,
actului de control de fond forestier/partial intocmit de personalul silvic, de
catre organele fiscale competente subordonate Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala pentru prejudiciul stabilit in sarcina persoanelor juridice.
Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul
stabilit in sarcina persoanelor fizice de catre organele fiscale ale unitatilor
administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul local.
____________
*) La 1 ianuarie 2016 va intra in vigoare Legea nr. 207/2015 privind Codul
de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
547 din 23 iulie 2015.
"(4) Sumele care reprezinta valoarea functiilor padurii nerealizate
sunt destinate integral fondului de ameliorare a fondului funciar cu
destinatie silvica. Pentru aceste valori de compensare sta in instanta
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si/sau
structurile teritoriale de specialitate ale acesteia."

Art. 106. - (1) Reducerea suprafetei fondului forestier national fara
respectarea dispozitiilor art. 36 si 37 constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si schimbarea
destinatiei obiectivului pentru care s-a obtinut aprobarea de scoatere din
fondul forestier national sau de ocupare a fondului forestier national, daca
schimbarea destinatiei se produce in termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii
din fondul forestier.
(3) Autorul faptelor prevazute la alin. (1) si (2) este obligat sa elibereze
terenul forestier de orice constructii sau instalatii amplasate ilegal.
(4) Reinstalarea vegetatiei forestiere se executa, pe cheltuiala autorului
faptelor prevazute la alin. (1) si (2), de catre ocolul silvic care realizeaza
serviciile silvice sau administrarea padurii respective, pe amplasamentul care
face obiectul infractiunii.
Art. 107. - (1) Taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara
drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din vegetatia forestiera
situata pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie
infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza:
"Art. 107. - (1) Taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori
scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din
fondul forestier national si din vegetatia forestiera din afara acestuia,
indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se
pedepseste dupa cum urmeaza:"
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea
prejudiciului produs este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al
unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii faptei;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea
prejudiciului produs nu depaseste limita prevazuta la lit. a), dar fapta a fost
savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a
prejudiciului produs depaseste limita prevazuta la lit. a);
c) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea prejudiciului produs este
de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa
lemnoasa pe picior la data comiterii faptei;
d) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de
cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa
lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la alin. (1) se majoreaza cu
jumatate, in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
a) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori
paralizanta;
b) in timpul noptii;
c) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national;
d) de personal silvic.
(3) Tentativa se pedepseste.
"Art. 1071. - (1) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevazute
la art. 63 fara drept sau cu nerespectarea reglementarilor specifice in
vigoare constituie infractiune silvica si se pedepseste cu inchisoare de
la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) In cazul falsificarii dispozitivelor speciale de marcat prevazute la
art. 63, sunt aplicabile dispozitiile art. 317 din Codul penal."
Art. 108. - (1) Pasunatul in padurile sau in suprafetele de padure in care
acesta este interzis constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa cum
urmeaza:
prejudiciului este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru
cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea
prejudiciului este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui
metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei;
c) cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda, daca valoarea
prejudiciului este de cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui
metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei.
jumatate, in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
a) in timpul noptii;
b) in fondul forestier national situat in arii naturale protejate de interes
national.
Art. 109. - (1) Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori
de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri,
perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate
prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului
forestier national, precum si al oricaror altor produse specifice ale fondului
forestier national constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza:
materialului lemnos sustras este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul
mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca fapta a fost
savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a
materialului lemnos depaseste valoarea prevazuta la lit. a);
c) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea materialului lemnos
sustras este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru
cub de masa lemnoasa pe picior;
d) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras
depaseste de 50 de ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe
picior.
jumatate in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
a) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori
paralizanta;
b) in timpul noptii;
c) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national;
d) de personal silvic.
Art. 110. - Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 30 alin. (1) constituie
infractiune silvica si se pedepseste cu amenda.
Art. 111. - Pe langa organele de urmarire penala, sunt competente sa
constate faptele prevazute la art. 106, 107-109 si 110 personalul silvic din
cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al
structurilor teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei
Nationale a Padurilor - Romsilva si al structurilor sale teritoriale, personalul
silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, ofiterii si subofiterii din
cadrul Jandarmeriei Romane.
Art. 112. - (1) Personalul silvic prevazut la art. 111 are competenta sa
identifice si sa inventarieze, in locurile unde se afla, materialele lemnoase
provenite din savarsirea unor fapte ce pot fi calificate ca infractiuni silvice.
(2) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se retin de personalul silvic
imputernicit sa constate aceste fapte.
(3) Procedura de retinere prevazuta la alin. (2) se aproba prin hotarare a
Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
Art. 113. - (1) In cazul constatarii prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi
calificate ca infractiuni, persoana care are calitatea sa le constate depune
actul de constatare la unitatea sau la institutia in care isi desfasoara
activitatea.
(2) Conducatorul unitatii sau al institutiei prevazute la alin. (1) transmite
actul de constatare la parchetul de pe langa instanta competenta din punct de
vedere material si teritorial.
Art. 114. - Prevederile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile
Codului penal si ale Codului de procedura penala.

Titlul VII
Dispozitii tranzitorii si finale

elaboreaza, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod,
normele, regulamentele, instructiunile si ghidurile de bune practici si le
aproba prin ordin al conducatorului acesteia, exercitand si controlul aplicarii
lor.
(2) Pana la elaborarea si aprobarea actelor normative prevazute la alin. (1)
se aplica normele, regulamentele si instructiunile aflate in vigoare la data
intrarii in vigoare a prezentului cod.
Art. 116. - Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se
stabileste anual, prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice
Art. 117. - Regulamentul de paza a fondului forestier se aproba prin
Art. 118. - (1) Stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice se
reglementeaza prin lege speciala, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare
a prezentului cod.
(2) Pana la intrarea in vigoare a legii speciale prevazute la alin. (1) se aplica
prevederile referitoare la contraventiile silvice din Ordonanta Guvernului nr.
96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului
forestier national, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea
padurilor din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
38/2006, cu modificarile ulterioare, si din Legea nr. 31/2000*) privind
stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, cu modificarile si completarile
ulterioare.
_________
*) Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice
a fost abrogata prin Legea nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor silvice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
513 din 23 iulie 2010, rectificata, cu modificarile ulterioare.

prezinta anual Guvernului raportul privind starea padurilor.
Art. 120. - (1) Personalul silvic de toate gradele este obligat sa poarte, in
exercitiul atributiilor de serviciu, uniforma si insemnele distinctive stabilite
prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
(2) Uniforma si insemnele prevazute la alin. (1) se asigura gratuit de
angajator, fara a fi impozitate, iar pentru personalul silvic din cadrul autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura se asigura gratuit, prin bugetul
acesteia.
(3) Gradele profesionale, drepturile si indatoririle personalului silvic se
stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege speciala.
(4) Indemnizatiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din
cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si subunitatile
teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de
60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
(5) Personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, al
subunitatilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang
superior si al Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva beneficiaza de un spor de risc de 25%
din salariul de baza.
"(5) Personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura, al subunitatilor teritoriale ale acesteia, al
ocoalelor silvice de regim, al structurilor silvice de rang superior, al
Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si al Institutului National de
Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura «Marin Dracea» beneficiaza de un
spor de risc de 25% din salariul de baza."
(6) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu cel putin 3
ani vechime in domeniul silviculturii, sunt autorizati sa execute masuratori
topografice.
(7) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu tema de
doctorat in domeniul masuratorilor terestre sau avand cel putin 5 semestre de
studiu in domeniul masuratorilor terestre, pot sa efectueze lucrari de
geodezie.
(8) 20% din cuantumul amenzilor incasate si 35% din contravaloarea
materialelor lemnoase confiscate raman la dispozitia persoanei juridice in
structura careia isi desfasoara activitatea personalul silvic care a aplicat
amenda sau a realizat confiscarea.
(9) Sumele prevazute la alin. (8) se utilizeaza de fiecare persoana juridica,
dupa cum urmeaza:
a) pentru stimularea personalului silvic care isi desfasoara activitatea in
cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al
structurilor teritoriale silvice ale acesteia;
b) 50% pentru stimularea personalului silvic din cadrul Regiei Nationale a
Padurilor - Romsilva si ocoalelor silvice private, iar 50% pentru investitii
legate de paza fondului forestier si sustinerea financiara a unor actiuni in
instanta initiate de persoana juridica.
Art. 121. - (1) La data intrarii in vigoare a prezentului cod se interzice
efectuarea de studii sumare de amenajare si de transformare a pasunilor
impadurite.
(2) Studiile de transformare a pasunilor impadurite si amenajamentele
silvice, aprobate pana la data intrarii in vigoare a prezentului cod, raman
valabile pana la intocmirea amenajamentului silvic in conditiile prezentului
cod, dar nu mai tarziu de expirarea valabilitatii acestora.
(3) Studiile sumare de amenajare aprobate raman in vigoare pana la data
intocmirii amenajamentului silvic, in conditiile prezentului cod.
(4) Dupa data intrarii in vigoare a prezentului cod, pe terenurile forestiere
retrocedate ca urmare a aplicarii prevederilor legilor funciare, ocoalele silvice
realizeaza lucrarile prevazute in amenajamentele silvice in vigoare.
Art. 122. - La data intrarii in vigoare a prezentului cod sunt interzise
punerea in valoare si autorizarea spre exploatare de masa lemnoasa din
paduri pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, in conditiile prezentului
cod.
Art. 123. - Pana la elaborarea metodologiei prevazute la art. 43 se aplica
metodologia in vigoare la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
Art. 124. - (1) Ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2), infiintate pana la
data intrarii in vigoare a prezentului cod, sunt obligate sa se inscrie in
Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, in
termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod, si sunt
continuatoarele in drepturi ale vechilor persoane juridice.
(2) Persoanele juridice prevazute la alin. (1) se radiaza din Registrul
comertului, respectiv din Registrul asociatiilor si fundatiilor, in temeiul
autorizatiei emise conform prevederilor prezentei legi, pe baza normelor
metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului justitiei si al
ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.
(3) Autorizatiile de functionare ale ocoalelor silvice private eliberate anterior
intrarii in vigoare a prezentului cod sunt valabile 12 luni de la data intrarii in
vigoare a prezentului cod.
Art. 125. - (1) Prelucrarea lemnului rotund in instalatii si/sau utilaje
apartinand persoanelor juridice se realizeaza numai dupa autorizarea
persoanei juridice si a fiecarei instalatii si/sau utilaj de o comisie constituita de
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si dupa
inregistrarea acesteia in Registrul instalatiilor si/sau al utilajelor de prelucrat
lemn rotund, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
(2) Prelucrarea lemnului rotund in instalatii si/sau cu utilaje apartinand
persoanelor fizice se realizeaza dupa inregistrarea persoanei fizice in
Registrul instalatiilor si/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, tinut la
nivelul subunitatilor teritoriale ale autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura.
(3) Procedura si criteriile de inregistrare si autorizare a persoanelor si
instalatiilor prevazute la alin. (1) si (2) se aproba prin hotarare a Guvernului,
la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 126. - (1) Pentru fondul forestier proprietate publica a statului nu se
platesc taxe si impozite.
(2) Pentru cladirile amplasate in fondul forestier se platesc taxele si
impozitele prevazute de lege.
Art. 127. - Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate utiliza fondul
forestier proprietate publica a statului, pe care il administreaza in scopurile
prevazute la art. 11 alin. (4) si (5), potrivit metodologiei aprobate prin
Art. 128. - (1) Pana la punerea in posesie a terenurilor forestiere in temeiul
legilor funciare, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva are obligatia sa
execute lucrarile tehnice silvice conform amenajamentelor silvice si
reglementarilor impuse de regimul silvic, acordand proprietarilor profitul
rezultat din valorificarea masei lemnoase respective.
(2) Profitul rezultat se acorda in bani sau in natura, la cererea proprietarilor,
pentru perioada dintre validare si punerea in posesie.
(3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere se exercita de la data
emiterii procesului-verbal de punere in posesie a acestora, data la care noii
proprietari sunt obligati sa-si asigure administrarea/serviciile silvice in
conditiile prezentei legi.
Art. 129. - (1) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva plateste
administratorului sau ocolului silvic care asigura serviciile silvice pentru
suprafetele de fond forestier retrocedate sumele din fondul de conservare si
regenerare a padurilor aferente valorii masei lemnoase recoltate prin taieri de
produse principale si accidentale I, diminuate cu sumele cheltuite pentru
regenerare pentru perioada de la validare, cu stabilirea amplasamentului,
pana la punerea in posesie a suprafetei.
(2) Sumele prevazute la alin. (1) se platesc pentru suprafetele de padure
neregenerate, indiferent de data punerii in posesie, si nu pot fi mai mici decat
sumele necesare impaduririi si efectuarii lucrarilor de intretinere pana la
realizarea starii de masiv, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a
prezentului cod.
Art. 130. - Suprafetele de fond forestier, altele decat cele proprietate publica, pentru
care nu se reglementeaza procesul de productie lemnoasa, cele certificate, precum si cele cu
arborete cu varsta de pana la 20 de ani sunt scutite de taxe si impozite.
Art.130 abrogat de art.502 alin.(1) pct.4 din Legea 227/2015 (in
vigoare din 1 ianuarie 2016)
Art. 131. - Legislatia subsecventa Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, cu
modificarile si completarile ulterioare, Ordonantei Guvernului nr. 96/1998,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 139/2005, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare, ramane in vigoare pana la
elaborarea legislatiei in conditiile prezentului cod.
Art. 132. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificarile si completarile
ulterioare;
b) Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic
si administrarea fondului forestier national, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, cu modificarile si
completarile ulterioare;
c) Ordonanta Guvernului nr. 81/1998 privind unele masuri pentru
ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 107/1999;
d) art. 4-9 din Hotararea Guvernului nr. 954/2002 privind aprobarea
Regulamentului pentru stabilirea modalitatilor concrete de gospodarire a
padurilor si de repartizare a resurselor materiale si a surselor financiare
cuvenite persoanelor fizice si juridice pentru padurile pe care le au in
proprietate si pe care le administreaza prin structuri silvice de stat, pe baza
contractuala, precum si a obligatiilor acestora, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 686 din 17 septembrie 2002, cu modificarile
ulterioare;
e) Legea nr. 545/2002 privind trecerea unor terenuri forestiere in
administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de
Stat“, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 726 din 4
octombrie 2002;
f) Ordonanta Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii
proprietarilor de paduri private in scopul gospodaririi durabile a acestora,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 791 din 27 august
2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 515/2004, cu modificarile
ulterioare;
g) Ordonanta Guvernului nr. 82/2004 privind masurile necesare pentru
accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 27 august
2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 514/2004;
h) art. 5 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 81/2004 privind infiintarea,
organizarea si functionarea crescatoriilor de vanat si a complexurilor de
vanatoare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 795 din 27
august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 486/2004;
i) art. 1-9, art. 11-16 si art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
139/2005
privind administrarea padurilor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 939 din 20 octombrie 2005, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare;
j) orice alta dispozitie contrara prevederilor prezentului cod.

"Art. 133. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege."

ANEXA
ANEXA NR.1
Modificat prin Legea 175/2017

DEFINITII

- totalitatea activitatilor cu caracter tehnic, economic si
juridic desfasurate de ocoalele silvice de regim si de
Administrarea
1. Regia Nationala a Padurilor - Romsilva in scopul
padurilor
asigurarii gestionarii durabile a padurilor, cu
respectarea regimului silvic
- studiul de baza in gestionarea padurilor, cu continut tehnico-
organizatoric, juridic si economic, fundamentat ecologic.
In elaborarea amenajamentului silvic este obligatorie
parcurgerea urmatoarelor etape:
Amenajament silvic a) sedinta de preavizare a temei de proiectare - Conferinta I de
amenajare, cu participarea: 1. sefului de proiect si a expertului
CTAP din partea unitatii specializate autorizate;
2.
Amenajament 2. sefului ocolului silvic care asigura administrarea sau serviciile
silvic silvice si, dupa caz, a proprietarului;
3. administratorului/custodelui ariei naturale protejate, in
situatia in care aceasta este constituita partial sau total peste
fondul forestier;
4. reprezentantului structurii judetene sau regionale pentru
protectia mediului;
5. reprezentantului autoritatii publice centrale care

raspunde de silvicultura sau, dupa caz, al structurii
teritoriale de specialitate a acesteia;
b) receptia lucrarilor de teren care se realizeaza in
ultimul an de aplicare a amenajamentului silvic,
premergator anului de organizare a sedintei de
preavizare a solutiilor tehnice - Conferintei a II-a de
amenajare, cu participarea:
1. sefului de proiect si a expertului CTAP din partea
unitatii specializate autorizate;
2. sefului ocolului silvic care asigura administrarea
sau serviciile silvice si, dupa caz, a proprietarului;
c) sedinta de preavizare a solutiilor tehnice -
Conferinta a II-a de amenajare se organizeaza in anul
urmator anului in care se realizeaza receptia
lucrarilor de teren, cu participarea:
1. sefului de proiect si a expertului CTAP din partea
unitatii specializate autorizate;
2. sefului ocolului silvic care asigura administrarea
sau serviciile silvice si, dupa caz, a proprietarului;
3. administratorului/custodelui ariei naturale
protejate, in situatia in care aceasta este constituita
partial sau total peste fondul forestier;
4. reprezentantului structurii judetene sau regionale
pentru protectia mediului;
d) analiza si avizarea in Comisia tehnica de avizare
pentru silvicultura din cadrul autoritatii publice
Pana la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat in
conditiile prezentei legi, se aplica prevederile sedintei
de preavizare a solutiilor tehnice. Neavizarea
amenajamentului silvic in Comisia de avizare pentru
silvicultura in acelasi an in care se organizeaza
sedinta de preavizare a solutiilor tehnice determina
suspendarea aplicarii prevederilor amenajamentului
silvic pana la data la care acesta este avizat.
Este obligatorie verificarea modului de aplicare a
prevederilor amenajamentelor silvice cel putin o data
la jumatatea perioadei de valabilitate a acestora,
conform metodologiei aprobate prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale care

"2. Amenajament silvic - studiul de baza in
gestionarea padurilor, fundamentat ecologic, cu
continut tehnico- organizatoric, juridic si
economic. Addendumul este parte a
amenajamentului silvic, iar avizarea elaborarii si
aprobarea acestuia se fac de catre Comisia
tehnica de avizare pentru silvicultura.
- ansamblul de preocupari si masuri menite sa asigure

aducerea si pastrarea padurilor in stare
Amenajarea corespunzatoare din punctul de vedere al functiilor
3.
padurilor ecologice, economice si sociale pe care acestea le
indeplinesc si este activitate de dezvoltare tehnologica
- Amenajarile permise in padurile-parc sunt:

a) alei realizate din materiale ecologice, cu latimea de
maximum 2 m sau piste pentru biciclete;
b) banci;
c) iluminat;
d) puncte de informare;
Amenajarile
e) toalete ecologice;
necesare pentru
4. f) constructii provizorii din lemn cu suprafata
realizarea
construita de maximum 15 m2. In padurile-parc se pot
padurilor-parc
realiza impaduriri cu specii care nu sunt din tipul
natural fundamental in locul arborilor extrasi.
Padurile-parc se vor constitui la solicitarea
proprietarului/administratorului, in baza unor studii
de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare
pentru silvicultura.
- portiunea omogena de teren forestier, atat din
punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cat si al
5. Arboret
conditiilor stationale, in care se aplica aceeasi lucrare
silviculturala
- suprafata de teren pe care este cultivata, in scop
6. Arboretum stiintific sau educational, o colectie de arbori si
arbusti
Beneficiari directi
ai serviciilor - persoanele care beneficiaza nemijlocit de efectele de
7. ecosistemelor protectie pe care le genereaza ecosistemele forestiere
forestiere
Beneficiari
- persoanele care beneficiaza in mod indirect de
indirecti ai
efectele de protectie pe care le genereaza
8. serviciilor
ecosistemele forestiere, prin intreruperea unui
ecosistemelor
beneficiar direct
forestiere
- actiunea de transport al materialelor lemnoase intre
Circulatia
doua locatii, folosindu-se in acest scop orice mijloc de
9. materialelor
transport, si/sau transmiterea proprietatii asupra
lemnoase
materialelor lemnoase
- combinatia de specii urmarita a se realiza de un
arboret care imbina in mod optim, atat prin proportie,
10. Compozitie-tel
cat si prin gruparea lor, exigentele biologice cu
obiectivele multiple, social-economice ori ecologice
- gradul de spatiere a arborilor in cadrul arboretului.

Consistenta se exprima prin urmatorii indici:
a) indicele de desime;
11. Consistenta
b) indicele de densitate;
c) indicele de inchidere a coronamentului;
d) indicele de acoperire.
- totalitatea actiunilor efectuate in fondul forestier, in
conditiile legii, de catre personalul silvic care asigura
administrarea padurilor sau controlul regimului silvic,
in scopul:
a) verificarii starii limitelor si bornelor amenajistice;
b) verificarii suprafetei de padure in scopul
identificarii, inventarierii si evaluarii valorice a
arborilor taiati in delict, a semintisurilor utilizabile
distruse sau vatamate, a oricaror altor pagube aduse
padurii, precum si stabilirii cauzelor care le-au
produs;
12. Control de fond c) verificarii oportunitatii si calitatii lucrarilor silvice
executate;
d) identificarii lucrarilor silvice necesare;
e) verificarii starii bunurilor mobile si imobile aferente
padurii respective;
f) inventarierii stocurilor de produse ale padurii
existente pe suprafata acesteia;
g) stabilirii pagubelor si/sau daunelor aduse padurii,
precum si propuneri de recuperare a acestora.
Controlul de fond devine titlu executoriu, dupa
comunicare si necontestarea acestuia in termen de 15
zile.
- actiunea de inlaturare completa a vegetatiei
13. Defrisare forestiere, fara a fi urmata de regenerarea acesteia,
cu schimbarea folosintei si/sau a destinatiei terenului
- proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii
silvice, transportatorul, depozitarul, custodele,
14. Detinator precum si orice alta persoana fizica sau juridica in
temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de
materiale lemnoase
- ciocanele silvice de marcat, instrumentele folosite de
Dispozitiv special
15. personalul silvic pentru marcarea arborilor, a
de marcat
cioatelor si a materialului lemnos
- unitatea functionala a biosferei, constituita din
Ecosistem
16. biocenoza, in care rolul predominant il au populatia
forestier
de arbori si statiunea in care se afla aceasta
- procesul de productie prin care se extrage din
Exploatare
17. paduri lemnul brut in conditiile prevazute de regimul
forestiera
silvic
- administrarea si utilizarea padurilor astfel incat sa
isi mentina si sa isi amelioreze biodiversitatea,
productivitatea, capacitatea de regenerare,
Gestionarea vitalitatea, sanatatea, in asa fel incat sa asigure, in
18. durabila a prezent si in viitor, capacitatea de a exercita functiile
padurilor multiple ecologice, economice si sociale permanente
la nivel local, regional, national si global fara a crea
prejudicii altor ecosisteme
- administrarea si utilizarea padurilor si terenurilor cu

vegetatie forestiera astfel incat sa isi mentina si sa isi
amelioreze biodiversitatea, productivitatea,
capacitatea de regenerare, vitalitatea, sanatatea, in
Management
19. asa fel incat sa asigure, in prezent si in viitor,
forestier durabil
capacitatea de a exercita functiile multiple ecologice,
economice si sociale permanente la nivel local,
regional, national si global fara a crea prejudicii altor
ecosisteme
- totalitatea arborilor pe picior si/sau doborati, intregi
sau parti din acestia, inclusiv cei aflati in diferite
20. Masa lemnoasa
stadii de transformare si miscare in cadrul procesului
de exploatare forestiera
- lemnul rotund sau despicat de lucru si lemnul de foc,
cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat -
Materiale cu sectiune dreptunghiulara sau patrata, precum si
21.
lemnoase lemnul cioplit. Aceasta categorie cuprinde si arbori si
arbusti ornamentali, pomi de Craciun, rachita si
puieti; materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile.
- materialul biologic vegetal prin care se realizeaza
Material forestier reproducerea arborilor din speciile si hibrizii
22.
de reproducere artificiali, importanti pentru scopuri forestiere; aceste
specii si acesti hibrizi se stabilesc prin lege speciala.
- unitatea silvica infiintata in scopul administrarii sau asigurarii
serviciilor pentru fondul forestier national, avand suprafata
minima de constituire dupa cum urmeaza:
a) in regiunea de campie - 3.000 ha fond forestier;
Ocol silvic
b) in regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;

23. c) in regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier.

Ocoalele silvice de regim pot fi infiintate de:
Ocol silvic
a) proprietari persoane fizice sau juridice sau de asociatii ale
acestora si pot functiona ca asociatii si fundatii sau ca societati
reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare;
b) de unitati administrativ-teritoriale sau

de asociatii ale acestora si pot functiona ca
regii de interes local;
c) asociatii intre unitati administrativ-
teritoriale si/sau persoane fizice si/sau
juridice si pot functiona ca asociatii si
fundatii sau ca societati reglementate de
Legea nr. 31/1990, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare;
pentru proprietatea publica a unitatilor
administrativ-teritoriale, aceste ocoale
silvice pot asigura numai servicii silvice.
La constituirea si functionarea ocoalelor
silvice se iau in calcul numai suprafetele
de fond forestier aflate in proprietate sau a
proprietarilor/asociatiei de proprietari care
au solicitat constituirea ocolului silvic.
Se excepteaza de la conditia minima de
suprafata prevazuta de prezenta lege
ocolul silvic infiintat de Regia Autonoma
Administratia Patrimoniului Protocolului
de Stat.
23. Ocol silvic - unitatea silvica
infiintata in scopul administrarii sau
asigurarii serviciilor pentru fondul
forestier national, avand suprafata
minima de constituire dupa cum
urmeaza:
a) in regiunea de campie - 3.000 ha
fond forestier;
b) in regiunea de deal - 5.000 ha
fond forestier;
c) in regiunea de munte - 7.000 ha
fond forestier.
Ocoalele silvice sunt:
a) ocoale silvice de stat, care pot fi
infiintate de Regia Nationala a
Padurilor - Romsilva si de Regia
Autonoma Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat, dupa caz;
b) baze experimentale, care sunt
infiintate de Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura
«Marin Dracea»;
c) ocoale silvice de regim, care pot fi
infiintate de:
(i) proprietari persoane fizice sau
juridice sau de asociatii ale acestora si
pot functiona ca asociatii si fundatii
sau ca societati reglementate de Legea
societatilor nr. 31/1990, republicata,
cu modificarile si completarile
ulterioare;
(ii) unitati administrativ-teritoriale
sau de asociatii ale acestora si pot
functiona ca regii de interes local;
(iii) asociatii intre unitati
administrativ-teritoriale si/sau
persoane fizice si/sau juridice si pot
functiona ca asociatii si fundatii sau ca
societati reglementate de Legea nr.
31/1990, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare; pentru
proprietatea publica a unitatilor
administrativ-teritoriale, aceste ocoale
silvice pot asigura numai servicii
silvice.
La constituirea si functionarea
ocoalelor silvice de regim se iau in
calcul numai suprafetele de fond
forestier aflate in proprietate sau ale
proprietarilor/asociatiei de proprietari
care au/a solicitat constituirea ocolului
silvic.
Se excepteaza de la conditia minima
de suprafata prevazuta de prezenta
lege ocolul silvic infiintat de Regia
Autonoma Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat si bazele
experimentale infiintate de Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare in
Silvicultura «Marin Dracea».
Modificat de art.I pct.37 din Legea
175/2017

- schimbarea temporara a folosintei unui
Ocupare temporara a
24. teren cu destinatie forestiera in scopuri si
terenului
pe perioade stabilite in conditiile legii
- suprafata de padure in care se efectueaza
recoltari de masa lemnoasa in scopul
realizarii unei taieri de ingrijire, a unui
25. Parchet
anumit tratament, a lucrarilor de
conservare sau a extragerii produselor
accidentale sau de igiena
- amenajarile cu caracter permanent sau
nepermanent, care se executa in scopul
desfasurarii activitatilor recreative, cu sau
fara defrisarea vegetatiei forestiere, de
tipul:
a) pergole si/sau locuri de joaca pentru
copii;
b) aventura parc sau instalatii pentru
catarare sau initiere in alpinism;
26. Parc c) terenuri pentru paintball;
recreativ/tematic/educational d) piste pentru biciclete sau pentru role;
e) cai de acces aferente;
f) actiunile tematice si educationale.
Parcurile recreative/tematice/educationale
se constituie, cu avizul Comisiei tehnice de
avizare pentru silvicultura, la solicitarea
proprietarului/administratorului, in baza
unor studii de specialitate realizate pentru
paduri cu functii de recreere, zonate
corespunzator prin amenajamentul silvic.
- actiunea de inlocuire a volumului de lemn

prevazut a fi recoltat din arboretele incluse
in planurile decenale de recoltare a
produselor principale cu volume rezultate
din exploatarea masei lemnoase din
27. Precomptare arborete afectate integral de factori biotici
sau abiotici ori din arborete cu varste mai
mari de 1/2 din varsta exploatabilitatii
tehnice, afectate partial de factori biotici
sau abiotici ori provenite din defrisari
legale si taieri ilegale
- formatiunile cu vegetatie forestiera,
amplasate la o anumita distanta unele fata
de altele sau fata de un obiectiv, cu scopul
Perdele forestiere de
28. de a-l proteja impotriva efectelor unor
protectie
factori daunatori si/sau pentru ameliorarea
climatica, economica si estetico-sanitara a
terenurilor
- terenurile degradate sau neproductive
agricol care pot fi ameliorate prin
impadurire, a caror punere in valoare este
29. Perimetru de ameliorare necesara din punctul de vedere al
protectiei solului, al regimului apelor, al
imbunatatirii conditiilor de mediu si al
diversitatii biologice
- cultura forestiera constituita din arbori

proveniti din mai multe clone sau familii,
identificate, in proportii definite, izolata
30. Plantaj fata de surse de polen strain si care este
condusa astfel incat sa produca in mod
frecvent recolte abundente de seminte,
usor de recoltat
- volumul de lemn care poate fi recoltat ca
produse principale dintr-o unitate de
31. Posibilitate
gospodarire, in baza amenajamentului
silvic, pe perioada de aplicare a acestuia
- volumul de lemn care poate fi recoltat ca
produse principale dintr-o gospodarire,
32. Posibilitate anuala rezultat ca raport intre posibilitate si
numarul anilor de aplicabilitate a
amenajamentului silvic
- efectul unei actiuni umane, prin care este
afectata integritatea padurii si/sau
realizarea functiilor pe care aceasta ar
trebui sa le asigure. Aceste actiuni pot
afecta fondul forestier: a) in mod direct,
prin actiuni desfasurate ilegal;
b) in mod indirect, prin actiuni al caror
efect asupra padurii poate fi cuantificat in
timp. Se incadreaza in acest tip efectele
produse asupra acestora in urma poluarii,
realizarii de constructii, exploatarii de
resurse naturale, cu identificarea relatiei
cauza-efect certificate prin studii realizate
de organisme abilitate, neamenajarea
zonelor de limitare a propagarii
incendiilor, precum si neasigurarea dotarii
minime pentru interventie in caz de
incendiu. Prejudiciul produs prin lucrarile
de exploatare forestiera, stabilit conform
instructiunilor tehnice, nu reprezinta
prejudiciu adus padurii.

33. Prejudiciu - efectul unei actiuni
umane prin care sunt afectate
integritatea padurii si/sau realizarea
functiilor pe care aceasta ar trebui sa
le asigure sau integritatea vegetatiei
forestiere din afara fondului forestier
national. Aceste actiuni pot afecta
fondul forestier si vegetatia forestiera
din afara fondului forestier national:
a) in mod direct, prin actiuni
Prejudiciu desfasurate ilegal;
b) in mod indirect, prin actiuni al
33.
caror efect asupra padurii poate fi
Prejudiciu cuantificat in timp.
Se incadreaza in acest tip efectele
produse asupra acestora in urma
poluarii, realizarii de constructii,
exploatarii de resurse naturale, cu
identificarea relatiei cauza-efect
certificate prin studii realizate de
organisme abilitate, neamenajarea
zonelor de limitare a propagarii
incendiilor, precum si neasigurarea
dotarii minime pentru interventie in
caz de incendiu.
Prejudiciul produs prin lucrarile de
exploatare forestiera, stabilit conform
instructiunilor tehnice, nu reprezinta
prejudiciu adus padurii.
Prejudiciul are doua componente:
1. paguba produsa padurii sau
vegetatiei forestiere din afara fondului
forestier national, componenta
evaluabila ca valoare materiala;
2. valoarea functiilor padurii
nerealizate, componenta care se
evalueaza conventional, in functie de
valoarea pagubei produse padurii, in
conditiile art. 105 alin. (22).
In cazul vegetatiei forestiere din
afara fondului forestier national, a
lucrarilor de exploatare forestiera, atat
in fond forestier, cat si in afara
acestuia, nu se calculeaza valoarea
functiilor padurii nerealizate."
Modificat de art.I pct.37 din Legea
175/2017
- lucrari cu caracter tehnic silvic efectuate
34. Prestatie silvica
de ocoale silvice pe baza de contract
- efectuarea administrarii si serviciilor silvice, dupa

caz, pe baza de contract, pentru fondul forestier
apartinand persoanelor fizice, juridice si unitatilor
Principiul administrativ-teritoriale care nu si-au constituit ocol
35.
teritorialitatii silvic de regim, de catre unul din ocoalele silvice
autorizate care administreaza fondul forestier aflat in
limitele teritoriale ale judetului sau in judetele
limitrofe in raza carora se afla proprietatea
- arborii dintr-un arboret afectati integral de factori
biotici si/sau abiotici, arborii dintr-un arboret cu
Produse varsta mai mare de 1/2 din varsta exploatabilitatii
36.
accidentale I tehnice, afectati partial de factori biotici si/sau abiotici
sau arbori/arborete pentru care sunt aprobari legale
de defrisare
- arborii dintr-un arboret cu varsta mai mica sau egala
Produse
37. cu 1/2 din varsta exploatabilitatii tehnice, afectati
accidentale II
partial de factori biotici si/sau abiotici
- sursa localizata de unde acestea au fost obtinute in
mod legal, respectiv:
a) parchetele autorizate si predate spre exploatare,
constituite in fondul forestier national sau in vegetatia
forestiera de pe terenuri din afara acestuia;
Provenienta b) depozite, centre de sortare si prelucrare a
38. materialelor materialelor lemnoase;
lemnoase c) pietele, targurile, oboarele si altele asemenea,
autorizate pentru comercializarea materialelor
lemnoase;
d) statele membre ale Uniunii Europene;
e) statele din afara Uniunii Europene.
Pretul mediu al - pretul mediu de vanzare a unui metru cub de masa
unui metru cub lemnoasa pe picior, la nivel national, determinat pe
39.
de masa baza datelor statistice din anul anterior, comunicate
lemnoasa de Institutul National de Statistica
- modul general de gospodarire a unei paduri, bazat
40. Regimul codrului
pe regenerarea din samanta
Regimul - modul general de gospodarire a unei paduri, bazat
41.
crangului pe regenerarea vegetativa
- sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice
si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea,
42. Regimul silvic
protectia si paza fondului forestier, in scopul asigurarii
gestionarii durabile
- schimbarea folosintei terenului cu mentinerea
Schimbarea
destinatiei forestiere, in scopul executarii de lucrari si
43. categoriei de
realizarii de obiective necesare administrarii si
folosinta
gestionarii durabile a fondului forestier
Scoaterea
- schimbarea destinatiei forestiere a unui teren din
definitiva din
44. fondul forestier national in alta destinatie, in conditiile
fondul forestier
legii
national
Sezon de - perioada din an cuprinsa intre intrarea in vegetatie si
45.
vegetatie repausul vegetativ al unui arboret
- activitatile cu caracter tehnic desfasurate de ocoalele
silvice de regim sau de Regia Nationala a Padurilor -
Romsilva in scopul asigurarii pazei si supravegherii
starii de sanatate a padurilor si stabilirii anuale a
lucrarilor silvice prevazute de amenajamentul silvic,
46. Servicii silvice
cu respectarea regimului silvic; executarea lucrarilor
silvice stabilite se face in regie proprie, de catre
ocoalele silvice care asigura administrarea sau
serviciile silvice ori prin prestari de servicii, in
conditiile legii.
- ansamblul de preocupari si actiuni privind
cunoasterea padurii, crearea si ingrijirea acesteia,
47. Silvicultura recoltarea si valorificarea rationala a produselor sale,
precum si organizarea si conducerea intregului proces
de gestionare durabila a padurii
- spatiile delimitate, in care detinatorul materialelor
lemnoase are dreptul sa realizeze depozitarea
Spatii de
acestora in vederea expedierii pentru transport, a
48. depozitare a
prelucrarii primare si industriale, a comercializarii,
materialelor
precum si platformele primare de la locul de recoltare
a masei lemnoase pe picior
- stadiul din care o regenerare se poate dezvolta
independent, ca urmare a faptului ca exemplarele
componente ale acesteia realizeaza o desime care
49. Stare de masiv asigura conditionarea lor reciproca in crestere si
dezvoltare, fara a mai fi necesare lucrari de
completari si intretineri
- diviziunea unei unitati de productie/protectie,

Subunitate de constituita ca urmare a gruparii arboretelor din
50.
gospodarire unitatea de productie si/sau protectie in functie de
telul de gospodarire
- suprafata de teren din documentatia tehnica
aprobata pentru vanzarea unui activ al Regiei
Teren aferent Nationale a Padurilor - Romsilva, in conditiile legii.
51.
activelor vandute Suprafata din documentatia tehnica nu poate depasi
suprafata unitatii amenajistice pe care este amplasat
activul.
- terenul in suprafata de cel putin 0,1 ha, care nu
Teren
52. prezinta conditii stationale care sa permita instalarea
neproductiv
si dezvoltarea unei vegetatii forestiere
- terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea

distructiva a unor factori antropici siau pierdut
definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi
ameliorate prin impadurire, si anume:
a) terenurile cu eroziune de suprafata foarte
puternica si excesiva;
b) terenurile cu eroziune de adancime - ogase,
ravene, torenti;
c) terenurile afectate de alunecari active, prabusiri,
surpari si scurgeri noroioase;
d) terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant
sau apa;
Terenuri degradate e) terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis,
53. din afara fondului grohotis, stancarii si depozite de aluviuni torentiale;
forestier national f) terenurile cu exces permanent de umiditate;
g) terenurile saraturate sau puternic acide;
h) terenurile poluate cu substante chimice, petroliere
sau noxe;
i) terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri
industriale sau menajere, gropi de imprumut; j)
terenurile neproductive, daca acestea nu se
constituie ca habitate naturale;
k) terenurile cu nisipuri miscatoare, care necesita
lucrari de impadurire pentru fixarea acestora;
l) terenurile din oricare dintre categoriile mentionate
la lit. a)-k), care au fost ameliorate prin plantatii
silvice si de pe care vegetatia a fost inlaturata.
- totalitatea categoriilor functionale care necesita

54. Tip functional
acelasi regim de gestionare
- suprafata de fond forestier pentru care se
elaboreaza un amenajament silvic. La constituirea
unei unitati de productie/protectie se au in vedere
urmatoarele principii:
a) se pot constitui pe bazine sau pe bazinete
hidrografice sau proprietati;
b) delimitarea se realizeaza prin limite naturale,
artificiale permanente, pe limitele unitatilor
administrativ-teritoriale sau pe limita proprietatii
Unitate de
55. forestiere, dupa caz;
productie/protectie
c) suprafata minima a unitatii de productie/protectie
pentru care se elaboreaza un amenajament silvic
este de 100 ha;
d) se includ intr-o unitate de productie si/sau
protectie proprietati intregi, nefragmentate;
proprietatile se pot fragmenta numai daca suprafata
acestora este mai mare decat suprafata maxima
stabilita de normele tehnice pentru o unitate de
productie/protectie.
- vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara

fondului forestier national, care nu indeplineste unul
sau mai multe criterii de definire a padurii, fiind
alcatuita din urmatoarele categorii:
a) plantatiile cu specii forestiere de pe terenuri
agricole;
b) vegetatia forestiera de pe pasuni cu consistenta
mai mica de 0,4;
Vegetatie
c) fanetele impadurite: arbori situati in fanete;
forestiera din afara
56. d) arborii din zonele de protectie a lucrarilor
fondului forestier
hidrotehnice si de imbunatatiri funciare;
national
e) arborii situati de-a lungul cursurilor de apa si a
canalelor;
f) zonele verzi din intravilan, altele decat cele
definite ca paduri;
g) arboretumurile, altele decat cele cuprinse in
paduri;
h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul cailor
de transport si comunicatie.
- judetul in care suprafata fondului forestier

Zona deficitara in
57. reprezinta mai putin de 30% din suprafata totala a
paduri
acestuia

NOTA:
Reproducem mai jos prevederile art. II si III din Legea nr. 133/2015 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic care nu sunt
incorporate in forma republicata a Legii nr. 46/2008 - Codul silvic si care se
aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale actului modificator:
Art. II. - (1) Autorizatiile de functionare a ocoalelor silvice prevazute la art.
10 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificarile si completarile
ulterioare, astfel cum a fost modificata si completata prin prezenta lege, emise
anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, raman valabile.
(2) Prevederile art. 14 alin. (5)* din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si
completarile ulterioare, astfel cum a fost modificata si completata prin
prezenta lege, se aplica ocoalelor silvice autorizate.* Alin. (5) a devenit prin
renumerotare alin. (6).
(3) Obligatia coordonarii actiunii de identificare a padurilor prevazute la art.
23 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare,
astfel cum a fost modificata si completata prin prezenta lege, pana la
momentul amenajarii lor in conformitate cu prevederile prezentei legi, revine
raspunde de silvicultura, in baza unei fundamentari realizate de catre
persoane juridice autorizate pentru amenajarea padurilor si a institutiilor de
invatamant cu specific silvic, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a
prezentei legi.
(4) Prevederile art. 42 din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile
ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta lege, se aplica
ocuparilor temporare aprobate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(5) In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sumele
prevazute la art. 136** alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si
completarile ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se
platesc pentru suprafetele de padure neregenerate sau care nu au realizat
starea de masiv.
(6) Contravaloarea surplusului de unitati de retinere prin sechestrare - RMU
aferente Sectorului «Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizarii terenurilor si
silvicultura» din cadrul Inventarului National al Emisiilor de Gaze cu Efect de
Sera se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie
forestiera, beneficiari fiind proprietarii de terenuri forestiere. Stabilirea
cadrului institutional privind administrarea, valorificarea, utilizarea si
gestionarea surplusului de unitati de retinere prin sechestrare se face prin
raspunde de silvicultura si autoritatii publice centrale pentru mediu si
schimbari climatice.
(7) Strategia Forestiera Nationala se elaboreaza de catre autoritatea publica
centrala care raspunde de silvicultura si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(8) Se infiinteaza Consiliul National pentru Silvicultura ca organizatie
profesionala, fara personalitate juridica. Infiintarea si regulamentul de
organizare si functionare se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii
(9) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, ocoalele silvice
private, prevazute la art. 12 si 13 din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si
completarile ulterioare, devin ocoale silvice de regim.
(10) Sursa de finantare prevazuta la art. 11 alin. (7) lit. f1)*** din Legea nr.
46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum a fost modificat
prin prezenta lege, se achita incepand cu luna urmatoare intrarii in vigoare a
prezentei legi.
(11) Structurile silvice de rang superior, prevazute la art. 13 din Legea nr.
prin prezenta lege, care au dobandit personalitate juridica din momentul
inscrierii acestora in Registrul national al administratorilor de paduri si al
ocoalelor silvice, isi pastreaza personalitatea juridica astfel dobandita.
(12) Sanctiunea prevazuta la art. 14 alin. (21)**** din Legea nr. 46/2008, cu
modificarile si completarile ulterioare, introdus prin prezenta lege, se aplica
incepand cu luna urmatoare intrarii in vigoare a prezentei legi.
(13) Sefii ocoalelor silvice care la data intrarii in vigoare a prezentei legi
sunt numiti in functie fara respectarea prevederilor art. 14 alin. (3) si (4)*****
din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au
fost modificate prin prezenta lege, sunt obligati sa obtina avizul de numire in
functie, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(14) In cazul ocoalelor silvice care se regasesc in situatia prevazuta la alin.
(13), termenul prevazut la art. 14 alin. (5)****** din Legea nr. 46/2008, cu
modificarile si completarile ulterioare, se prelungeste cu 90 de zile.
(15) Ocoalele silvice care au dobandit calitatea de persoana juridica in
conditiile prevazute la art. 15 din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si
completarile ulterioare, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, isi
pastreaza aceasta calitate si dupa intrarea in vigoare a acesteia.
(16) Contractele de administrare sau servicii silvice prevazute la art. 16 din
Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum a fost
modificat prin prezenta lege, incheiate anterior intrarii in vigoare a prezentei
legi, raman valabile in conditiile legale in vigoare la momentul incheierii
acestora.
(17) Amenajamentele silvice prevazute la art. 20 din Legea nr. 46/2008, cu
modificarile si completarile ulterioare, aprobate pana la data intrarii in
vigoare a prezentei legi, isi pastreaza valabilitatea pana la data intrarii in
vigoare a actului ce reglementeaza aplicarea prevederilor unui nou
amenajament silvic intocmit in conditiile prezentei legi.
(18) Prevederile art. 33 alin. (2) lit. a), c), f) si g) din Legea nr. 46/2008, cu
modificarile si completarile ulterioare, astfel cum a fost modificat prin
prezenta lege, se aplica incepand cu luna urmatoare intrarii in vigoare a
prezentei legi.
(19) Restituirea sumelor prevazute la art. 33 alin. (7) din Legea nr. 46/2008,
cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum a fost modificat prin
prezenta lege, se face la finele anului fiscal in care a avut loc ultima receptie
de executare a lucrarilor prevazute la art. 33 alin. (3) lit. a)-d) din Legea nr.
prin prezenta lege.
(20) Documentatiile de scoatere definitiva sau ocupare temporara din fondul
forestier national, depuse anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, dar care
nu au fost aprobate, se vor reface cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (4)
si art. 37 din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare,
astfel cum a fost modificat prin prezenta lege.
(21) Aprobarile privind scoaterea definitiva sau ocuparea temporara din
fondul forestier national emise in conditiile legale existente la data emiterii
acestora, anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, raman valabile.
(22) Metodologia privind scoaterea definitiva, ocuparea temporara si
schimbul de terenuri si de calcul al obligatiilor banesti, prevazuta la art. 43 si
45 alin. (3) si (41)******* din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile
ulterioare, astfel cum a fost modificata prin prezenta lege, se aproba prin
ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de
6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Pana la aprobarea acestei
metodologii se va utiliza Metodologia de stabilire a echivalentei valorice a
terenurilor si de calcul al obligatiilor banesti aflata in vigoare la data intrarii in
vigoare a prezentei legi.** Art. 136 a devenit prin renumerotare art. 129.
___________
*** Lit. f1) a devenit prin renumerotare lit. g).
**** Alin. (21) a devenit prin renumerotare alin. (3).
***** Alin. (3) si (4) au devenit prin renumerotare alin. (4) si (5).
****** Alin. (5) a devenit prin renumerotare alin. (6).
******* Alin. (41) a devenit prin renumerotare alin. (5).
(23) Normele specifice de aparare impotriva incendiilor, prevazute la art. 48

din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum a
fost modificat prin prezenta lege, se aproba prin ordin al autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 3 luni de la data intrarii in
vigoare a prezentei legi. Pana la aprobarea normelor raman in vigoare
normele legale existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(24) Multiplicarea de doua ori a valorii prejudiciilor, prevazute la art. 105
alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel
cum a fost modificat prin prezenta lege, in padurile incadrate prin
amenajamente silvice in grupa I functionala, se va aplica, dupa intrarea in
vigoare a prezentei legi, numai daca prejudiciul a rezultat ca urmare a unor
fapte care constituie infractiuni sau contraventii.
(25) Orice referire din actele normative in vigoare la ocoalele silvice private
va fi considerata a fi facuta la ocoalele silvice de regim.
Art. III. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga:
a) Hotararea Guvernului nr. 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de
vanzare a masei lemnoase de catre detinatorii de fond forestier proprietate
publica, catre agentii economici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 121 din 10 februarie 2004, cu modificarile si completarile
ulterioare;
b) pct. 8 al art. 202 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile ulterioare.

"ANEXA Nr. 2
METODOLOGIE
de calcul al cheltuielilor destinate asigurarii serviciilor
silvice pentru suprafetele de fond forestier
de maximum 30 ha inclusiv
Art. 1. - Valoarea sumelor destinate serviciilor silvice (Vtss) se

calculeaza cu formula:
Vtss = Vss x Sp
Sp - suprafata pentru care se asigura serviciile silvice - ha;
Vss = [(Smbe x 12/Smc) + Ca x 12/Smc] x 115%;
Vss - contravaloarea serviciilor silvice/an/ha - lei;

Smbe - salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul
National de Statistica pentru luna iunie a anului precedent efectuarii
administrarii - lei;
Smc*) - suprafata medie a unui canton silvic, respectiv:
___________
*) La calculul suprafetei medii a unui canton silvic se are in vedere
echivalenta pe forme de relief, iar la incadrarea pe forme de relief se ia
in calcul altitudinea maxima, atunci cand aceasta este variabila.
- 400 ha in zona de campie; se incadreaza terenurile forestiere cu

altitudine de maximum 300 m;
- 800 ha in zona de deal; se incadreaza terenurile forestiere cu
altitudine cuprinsa intre 301 si 800 m;
- 1.300 ha in zona de munte; se incadreaza terenurile forestiere cu
altitudine > de 800 m;
Ca - valoare cote angajator aferente Smbe - lei;
15% - cheltuieli indirecte
Art. 2. - (1) Ocolul silvic nominalizat intocmeste cererea de
decontare si fisa de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor
silvice, al carei model este prevazut in tabelul nr. 1 la prezenta
metodologie, semnate de seful ocolului silvic.
(2) Seful ocolului silvic transmite structurii teritoriale de
specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura
cererea de decontare si fisa de calcul al sumelor pentru asigurarea
serviciilor silvice, in vederea decontarii, trimestrial, in primele 15 zile
ale trimestrului urmator.
Art. 3. - (1) Structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura verifica documentele prevazute
la art. 2 alin. (2) in termen de maximum 15 zile lucratoare de la data
primirii acestora si, in situatia in care sunt conforme, procedeaza
astfel:
a) inspectorul-sef avizeaza fisa de calcul;
b) intocmeste decontul justificativ privind acordarea alocatiilor
bugetare proprietarilor de paduri in vederea gestionarii durabile a
fondului forestier, potrivit modelului prevazut in tabelul nr. 2 la
prezenta metodologie;
c) transmite documentele prevazute la lit. a) si b), centralizat pe
ocoale silvice si pe unitati administrativ-teritoriale, cu adresa de
inaintare, catre structura coordonatoare din cadrul autoritatii publice
(2) In situatia in care structura teritoriala de specialitate a
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura constata
neconformitati in documentele prevazute de art. 2 alin. (2), solicita
ocolului silvic care asigura serviciile silvice clarificari, informatii sau
documente suplimentare, dupa caz, returneaza pentru refacere sau
respinge motivat documentatia depusa, in termen de maximum 15 zile
lucratoare de la data primirii acesteia.
Art. 4. - Structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura transmite catre structura
coordonatoare din cadrul acesteia urmatoarele:
a) cererea de decontare;
b) fisa de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice,
intocmita de ocolul silvic nominalizat care efectueaza serviciile silvice,
avizata de structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura;
c) formularul de decont justificativ privind acordarea alocatiilor
bugetare proprietarilor de paduri in vederea gestionarii durabile a
fondului forestier.
Art. 5. - (1) Structura coordonatoare din cadrul autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura verifica documentele prevazute
la art. 4 si le transmite, pentru realizarea deconturilor aferente,
directiei care gestioneaza bugetul din cadrul autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 30 de zile de la
data primirii acestora.
(2) Un exemplar, in copie, al documentelor prevazute la art. 4 se
pastreaza si de catre structura coordonatoare din cadrul autoritatii
Art. 6. - (1) Directia care gestioneaza bugetul din cadrul autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura primeste si analizeaza
documentatia si transmite platile catre structura teritoriala de
specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura,
competenta teritorial, care efectueaza platile catre ocoalele silvice care
asigura serviciile silvice, in conditiile legii.
(2) Documentele prevazute la art. 5, actele de decontare si de
evidenta a cheltuielilor efectuate din alocatiile bugetare pentru
administrare sau servicii silvice se indosariaza distinct si se
inregistreaza in conturi separat de orice alte cheltuieli.
(3) Platile efectuate din alocatiile bugetare sunt supuse controlului
financiar preventiv, potrivit reglementarilor legale in vigoare.
Tabelul nr. 1
- model -
Se avizeaza.
Inspector-sef,
............
FISA DE CALCUL
al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice
Suprafata pe Valoarea
Suprafata Valoarea totala
Nr. crt. forme de relief Nr. zile/ha unitara - zile/ha
- ha - - lei -
- ha - -
campie
deal
munte
Total
Seful ocolului silvic,

.............

Tabelul nr. 2
- model -
Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura
(.................)
Garda Forestiera ...............
DECONT JUSTIFICATIV*)
pe trimestrul .............., anul ...............
____________
*) Se intocmeste un decont pentru toate suprafetele de fond forestier cu proprietar
neidentificat pentru care sunt asigurate serviciile silvice de acelasi ocol silvic.
1. Amplasamentul suprafetei pentru care se asigura serviciile silvice:

judetul ................, localitatea ..................., Ocolul Silvic ................
2. Beneficiarii lucrarii:
Numele si
prenumele/
Nr. si data Denumirea Nr. si data
procesului- persoanei actului de Valoarea

Nr. verbal de juridice constatare Suprafata Nr. unitara Valoarea
UP ua
crt. inscrise in potrivit - ha - zile/ha - zile/ha - lei -
punere in procesul- art. 16 -
posesie verbal de alin. (7)
punere in
posesie

3. Ocolul silvic care realizeaza serviciile silvice:
Denumirea ....................
Sediul: comuna/orasul ............, str. ................ nr. ..................
Numarul de inmatriculare in registrul comertului/Numarul de inregistrare in Registrul
asociatiilor si fundatiilor ...........
Numarul unic de inregistrare ........................
Contul ocolului silvic in care se transmit sumele ......................
Inspector-sef,
.............. Seful serviciului financiar-contabil,

(numele si prenumele) ................."
L.S./S.S.

"Tabelul nr. 1

Se avizeaza
Inspector-sef,
................................

FISA DE CALCUL
al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice
– model -
Valoarea unitara
Numar zile
Forma de calculata conform Valoarea
Nr. Suprafata - asigurare
relief*) - metodologiei - totala**) - lei
crt. ha - servicii
ha - lei/an/ha/forme de -
silvice
relief -
5 = 2 x 3 x
0 1 2 3 4
4/nr. zile an
câmpie
deal
munte
Total x x
___________
*) Încadrarea pe forme de relief se face în functie de amenajamentul
silvic în vigoare sau, în situatia în care amenajamentul silvic nu mai
este în vigoare, încadrarea se face în functie de ultimul amenajament
silvic elaborat pentru suprafata respectiva.
**) Valoarea se exprima în lei cu doua zecimale.

Seful ocolului silvic,
....................

Tabelul nr. 2

Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura
(................................................................)
Garda Forestiera

DECONT JUSTIFICATIV
privind acordarea alocatiilor bugetare proprietarilor de
paduri în vederea gestionarii durabile a fondului
forestier pe trimestrul .... anul .....
– model -

Se întocmeste un decont pentru toate suprafetele de fond forestier
cu proprietar neidentificat pentru care sunt asigurate serviciile silvice
de acelasi ocol silvic.
1. Amplasamentul suprafetei pentru care se asigura serviciile silvice:
judetul ......., localitatea ......., Ocolul Silvic ........
2. Beneficiarii lucrarii:
Valoarea
Titularul Nr. si data
Documente unitara
documentelor actului de
privind Forma calculata
Nr. privind constatare Suprafata
identificarea UP ua de conform
crt. identificarea potrivit - ha -
terenului relief metodologiei -
terenului art. 16
forestier*) lei/an/ha/forme
forestier alin. (7)
de relief**) -
0 1 2 3 4 5 6 7 8**)
TOTAL
X X X X X X
OCOL
Din care: Câmpie
Deal
Munte
___________
*) Identificarea terenului se face prin: proces-verbal de punere în
posesie/titlu de proprietate/act administrativ, în original, emis de
unitatea administrativ-teritoriala prin care se face dovada înregistrarii
terenului forestier, în care este înscrisa si suprafata.
**) La prima decontare, coloana 8 se calculeaza de la data din
coloana 3 pâna la sfârsitul perioadei pentru care se întocmeste
decontul.

3. Ocolul silvic care realizeaza serviciile silvice:
Denumirea .....................................................................
Sediul: comuna/orasul ....................................................,
str. ................................., nr. ......
Numarul de înmatriculare în registrul comertului/Numarul de
înregistrare în Registrul asociatiilor si fundatiilor ........
Codul unic de înregistrare .................................................
Contul ocolului silvic în care se transmit sumele
...................................................

Inspector-sef,
......................................
(numele si prenumele, semnatura)
L.S./S.

Seful serviciului financiar-contabil,
..............................
(numele si prenumele, semnatura)"

La anexa nr. 2, tabelele nr. 1 si 2 modificate de art.I pct.7 din Legea
230/2018

Anexa nr.2 completata de art.I pct.38 din Legea 175/2017

Lex - LEGE 46 - 2008 - Modificare 08 August 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lex - LEGE 46 - 2008 - Modificare 08 August 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acesta

este actul compus (forma care include

M.Of.Nr.611 din 12 august 2015

NOTA ETO: Click aici pentru lege si norme metodologice adnotate

NOTA ETO: Incepand cu anul 2020 se interzice exportul de lemn de

Reglementat de art.II alin.(1) din Legea 175/2017

Modificat prin Legea 175/2017

5. reprezentantului autoritatii publice centrale care

- ansamblul de preocupari si masuri menite sa asigure

- Amenajarile permise in padurile-parc sunt:

- gradul de spatiere a arborilor in cadrul arboretului.

- administrarea si utilizarea padurilor si terenurilor cu

b) de unitati administrativ-teritoriale sau

- actiunea de inlocuire a volumului de lemn

- cultura forestiera constituita din arbori

- efectuarea administrarii si serviciilor silvice, dupa

- diviziunea unei unitati de productie/protectie,

- terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea

- totalitatea categoriilor functionale care necesita

- vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara

- judetul in care suprafata fondului forestier

(23) Normele specifice de aparare impotriva incendiilor, prevazute la art. 48

Art. 1. - Valoarea sumelor destinate serviciilor silvice (Vtss) se

Sp - suprafata pentru care se asigura serviciile silvice - ha;

Vss = [(Smbe x 12/Smc) + Ca x 12/Smc] x 115%;

Vss - contravaloarea serviciilor silvice/an/ha - lei;

- 400 ha in zona de campie; se incadreaza terenurile forestiere cu

Seful ocolului silvic,

1. Amplasamentul suprafetei pentru care se asigura serviciile silvice:

Nr. si data Denumirea Nr. si data

procesului- persoanei actului de Valoarea

Din care: Câmpie

S-ar putea să vă placă și