ENERGIILE DE MAINE

 Organismul oficial al guvernului american, Energy Information Administration,

este mandatat sa produca cele mai precise previziuni de productie si de consumatie

de energie din SUA si din lume. Previziunile acestui organism sunt bazate pe
modele clasice de crestere economica, pe documente oficiale de politica energetica
si pe estimatii de rezerve de materii prime. In raportul sau anual 2006, sunt
prezentate urmatoarele cifre, relativ la anii 2003 (consumatie reala), 2013 si 2030
(previziuni) la nivel mondial :

• Petrol (in milioane de barili pe zi) :   80 98 118

• Gaz (in trioane de picioare cubice pe 95 134 182
an)
• Carbune (in miliarde de tone pe an) 5,2 7,6 10,2
• Nuclearul (in miliarde de MW-ore pe 2,5 2,9 3,3
an)
Total (1012 Btu/a) 234 290 309

Consumatia de energie hidraulica si de alte energii reinoitoare nu sunt detailate dar

sunt estimate sa creasca cu 2,4% pe an. Consumatia totala creste deci cu 2% pe an
pe cand cresterea economica ar fi de 3,8 % pe an. Cu alte cuvinte, consumatia de
combustibile fosile ar continua sa creasca ca si cand n-ar fi nici un pericol in
vedere…

Pericolul este concentratia gazului carbonic CO2 in atmosfera care a trecut de la

cca 280 ppm (parti pe milion) din epoca preindustriala, la 381 ppm in 2006.
Majoritatea cercetarilor fara riscuri de schimbari climatice catastrofale. Pentru ca
aceasta limita sa nu fie atinsa trebuie ca productia de carbune atmosferic (C) sa fie
stabilizata la nivelul actual de 7 miliarde de tone pe an (7Gt/a), dar concentratia de
gaz carbonic va continua sa creasca inainte de a se stabiliza la randul ei. In
consecinta, previ-ziunile de mai sus, care arata o crestere continua a productiei de
combustibile fosile, nu trebuie sa se realizeze! Daca se realizeaza, aceasta ar
insemna ca in anul 2056, omul ar produce 14 Gt/an pe an. Trebuie deci luate
masuri pentru a reduce emisiunile aditionale de C, in anul 2056, de 7 Gt/a.

Un plan pentru a reduce emisiile aditionale de Carbon

Posibilitati exista. Astfel, s-a propus o gama de 15 masuri diferite, fiecare

capabila, singura, sa reduca 1Gt/a. Din punct de vedere economic, aceste masuri
nu vor deveni atragatoare decat daca se atribuie un «cost» emisiunii de C, de
exemplu 100-200 $/t. Posibilitatile vor trebui fi alese in asa fel, incat sa fie
echitabile atat pentru fiecare tara, in  faza ei de dezvoltare economica respectiva,
cat si pentru generatiile viitoare:

• a economisi benzina dubland eficacitatea (automobile parcurand 60 mile/galon in

loc de 30);

• a parcurge jumatatea din distanta parcursa acum (5000 de km pe an in loc de

10000 km);

• a mari eficacitatea centralelor cu C de la 40% la 60%;

• a scade cu 25 % din consumatia de electricitate in case, birouri si magazine;

• a inlocui 1400 de mari centrale cu C cu centrale cu gaz;

• a instala sisteme de recuperare de C (la 90%) la 800 mari centrale cu C;

• a dedica centrale cu carbune cu sisteme de recuperare de carbun (SRC), cu o

eficacitate de 50%, pentru a produce hidrogen, presupunand o consumatie de 170
kgH/automobil;
• a instala SRC in centralele ce vor produce combustibil sintetic (30Mbaril);

• a dubla capacitatea centralelor nucleare;

• a mari cu un factor 40 producerea de electricitate din energie eoliana pentru a

inlocui energia provenind din C;

• a mari cu un factor 700 producerea de energie solara pentru a inlocui energia din
C;

• a mari cu un factor 80 producerea de enrgie eoliana pentru a produce hidrogen;

• a intrebuinta 2 miliarde de automobile functionand cu etanol (produs de 1/6 din

productia de cerele din lume, azi)

• a stopa complect despadurirea;

• a intrebuinta o agricultura economa in emisiune de C.

Transportul

Problematica sistemulului de transport este urmatoarea : 25% din productia de

CO2 provine din sistemul de transport. Azi, lumea consuma 80 Mb/zi de petrol,
din care 53 pentru transport. Eficacitatea motoarelor cu combustie interna cu
scanteie este numai de ~10% daca se considera cantitatea utila transportata
(calatorul, nu auto-mobilul). In SUA consumul de petrol a crescut de la 2,5
miliarde de litri pe an (~2,5 Gl/a), in 1970, la 6,0 Gl/an. Daca toata lumea ar
consuma atat cat consuma un cetatean american, consumatia mondiala ar fi
aproape de 10 ori mai mare!

Posibilitatile de economie pot proveni din masurile urmatoare:

• ameliorarea tehnologiilor intrebuintate in motoarele de combustie;

• modificarea felului nostru de a conduce automobilul;

• micsorarea greutatii automobilelor;

• intrebuintatea altor combustibili.

Atunci cand se compara doua posibilitati intre ele, este indispensabil de considerat
«ciclul» intreg, care cuprinde productia si distributia de combustibil, conducerea
automobilului de-a lungul vietii sale (de 240 000 km), fabricatia, intretinerea si
repa-ratiile precum si punerea la rebut.

Tehnologiile actuale pot fi ameliorate prin R&D relativ la eficacitatea motoarelor,

a sistemului de transmisie si al cauciucurilor, la franarea aerodinamica si la
greutatea meterialelor intrebuintate. Daca ameliorarea este numai de 1-2% pe an,
consumatia de benzina ar putea scade cu o treime in 20 de ani. In plus, si la un
termen mai indepartat, se pot dezvolta alti combustibili (etanol si bio-diesel), alte
metode de propulsie (hidrogen sau electricitate) si intrebuintarea automobilelor
mai mici si deci mai economice (deja exista un prototip Volkswagen pentru doua
persoane care cantareste numai 290 kg si care parcurge 240 mile/galon adica de 10
ori mai economic decat automobilele de azi.

Pentru a pune in aplicare aceste masuri, va trebui probabil  introdus un  sistem de
taxe favorizand automobilele cele mai economice si penalizand cele mai consu-
matoare.

Economii de energie

Marirea eficacitatii energetice constituie mijlocul cel mai ieftin pentru a reduce
emi-siunile de C. Intai cateva date:

• 65% din energia initiala produsa este pierduta in procesul de conversiune catre
energia utila;

• 80% din energia primara provine din combustibili fosili;

• 35% din emisiunile producand efectul de sera provin din intrebuintarea energiei
in  constructii.

Cateva posibilitati simple de ameliorare: ameliorarea randamentului sistemelor de

aer conditionat, al refrigeratoarelor, a masinilor de spalat si de uscat;
intrebuintarea becurilor fluorescente compacte. Alte posibilitati: pentru noile
constructii, intre-buintarea unui design care minimalizeaza costul produselor
tinand seama de toate cheltuielile (fabricare, transport, intretinere si miza la rebut);
pentru celelalte, inlocuirea elementelor neeconomice. In plus, introducerea de
masuri ca taxarea echitabila a consumului de energie, incurajari fiscale, antrenarea
de specialisti in domeniul economiilor de energie, introducerea de masuri de
protectie a mediului ambiental, schimbul comercial intre emitatorii de CO2,
reglementare internationala pentru produsele comerciale.

Tehnici de reducere a consumului de carbune

Printre caracteristicile pozitive ale carbunelui se pot nota faptul ca este un

combus-tibil relativ abundent si ieftin, si faptul ca tehnologia utilizarii sale este
bine contro-lata. Printre caracteristicile negative este faptul ca este un combustibil
extrem de poluant si de nociv sanatatii (din cauza accidentelor in minele de
extractie si din cauza gazelor emise, SO2 si CO2, care produc ploi acide si gaz de
efect de sera).  In general, intrebuintarea carbunelui este in mare expansiune, atat
in tari avansate ca SUA cat si in tarile in dezvoltare economica rapida ca India si
China. Astfel, produ-catorii de electricitate din SUA prevad constructia 
echivalentului de 280 de centrale de 500 MW fiecare pana in anul 2030, pe cand
in China, se construieste deja o mare centrala de carbune!  Se prevede astfel ca
centralele care vor functiona in anul 2030 - deci in mai putin de 15 ani - vor emite
in decursul celor 60 de ani de functionare prevazuta, tot atat de mult CO2 ca tot
carbunele ce s-a consumat de la inceputul Revolutiei industriale pana azi, daca se
va continua cu tehnologia de productie actuala!

Posibilitati de a reduce aceasta emisiune exista dar n-au fost inca intrebuintate
decat pe o scara mult mai redusa. In plus, aceste tehnologii sunt costisitoare, pretul
electri-citatii putand creste cu 30 la 40%, ceea ce nu pare acceptabil azi decat daca
s-ar schimba metodele de stabilire a costului - ce nu se face inca - costul social al
ciclului de carbune.

Ce trebuie facut este, pe de o parte, intrebuintarea unui sistem de combustie diferit

de cel actual si, pe de alta parte, echiparea centralelor cu carbune de dispozitive
care colecteaza CO2 produs, care-l transporta in locuri apropriate de exploatare si
care-l ingroapa in adancimea solului in mod securitar.

Din punct de vedere tehnic este vorba de a nu mai arde carbunele intr-un generator
de aburi ci de-al oxida partial intr-un «gazificator» sarac in oxigen dar care contine
vapori de apa sub presiune. In aceste conditii, se produce monooxid de carbon
(CO) si hidrogen H2). CO este oxidat din nou pentru a produce CO2 care este
separat, curatat, uscat si transportat aiurea prin gazoducte, pe cand hidrogenul este
ars dand apa (H2O) sub forma de abur la temperatura si presiune inalta ce
invarteste un turbogenerator performant. Ingroparea gazului carbonic trebuie
facuta intr-o roca poroasa inconjurata de materiale impermeabile capabile sa
reziste de-a lungul timpului. Una din posibilitatile economice ar fi in zacamintele
de petrol partial golite.
 

Optiunea nucleara

Avantajele optiunii nucleare sunt bine cunoscute: disponibilitate de combustibil,

cost redus de functionare si lipsa de emisiuni de gaz de sera. Dezavantajele sunt de
ase-menea cunoscute: cost important de constructie, cost de producere de
electricitate mai ridicat decat cel produs de centralele de gaz sau carbune (acolo
unde acesti combustibili sunt usor accesibili) - dar acest factor dispare daca se
atribuie un cost emisiunii de CO2 -, teama populatiei de accidente, problema
nerezolvata inca a stocajului (pentru un timp indefinit) al reziduurilor radioactive
precum si teama de proliferare a armelor nucleare (desi acestea pot fi produse in
absenta centralelor de energie).

Din anul 2000, s-au instalat centrale nucleare de o capacitate totala de 20 000
MW: daca in Occident se constata o franare a optiunii nucleare, ea se dezvolta in
Asia. Pentru viitor, se  prevede posibilitatea de a tripla capacitatea mondiala
actuala pentru a atinge un million de MW in anul 2050, o reducere de 1,8 miliarde
de tone de carbune. Aceasta posibilitate este bazata pe urmatorii factori:

• un design mai modern, mai securitar si mai ieftin (care ar antrena o scadere de
25% din costul de constructie si de 20% din durata constructiei);

• ameliorare in sistemul de functionare si de intretinere;

• rezolvarea psihologica a temei stocajului in adancime (problema tehnica este

rezol-vata); daca nu, un stocaj in  suprafata;

• in ceea ce priveste proliferarea, este vorba de o problema de reglat la nivel

international.

Sistemele termosolare
 In aceste sisteme, energia solara este transformata intai in caldura.

Soarele este doar una dintre miliardele de stele, dar este sursa de energie a
tuturor fiintelor vii de pe intregul Pamant. Energia solara care ajunge pe Pamant in
40 de minute ar fi de ajuns pentru a acoperi nevoia de enrgie pe un an a intregii
omeniri.
Energia solara este energia radianta produsa in interiorul Soarelui in urma
reactiilor de fuziune nucleara. Ea este transmisa pe Pamant intr-o cuanta de
energie numita foton, care interactioneaza cu atmosfera si suprafata Pamantului.
Puterea energiei solare intr-un punct al planetei depinde, intr-un mod complicat,
de ziua anului, momentul zilei si de latitudinea acelui punct.
Omul utilizeaza intr-o asa masura combustibilul pe baza de materie fosilizata-
petrolul si carbunele- incat rezervele naturale se vor epuiza in a doua parte a
secolului viitor. Mai demult s-a crezut ca centrala atomica este o solutie
alternativa, dar gradul sau de periculiozitate este demonstrat de catastrofa nucleara
de la Cernobal, din 1986. S-a demonstrat ca sursele de energie care ar putea
inlocui combustibilul fosil, energia solara ofera siguranta si acuratetea cea mai
mare.

Radiatia solara

Atmosfera reflecta aproximativ 30% si absoarbe 20% din radiatia solara; astfel, pe
suprafata solului ajung doar 50% din ea. Chiar si asa insa aceasta cantitate este de
170 de milioane de ori mai mare decat productivitatea marilor centrale.
In zonele tropicale aceasta cauzeaza arderea tufisurilor, focul izbucnind datorita
focalizarii razelor solare prin picaturile de roua, care se comporta ca niste lentile
optice. Grecii au utilizat energia solara inac din 400 i.e.n pentru aprinderea
focului, folosind globuri de stila pline cu apa. In 200 i.e.n ei foloseau oglinzi
concave in acest scop.
In cuptorul solar modern, lumina solara este folosita pentru a gati, o oglinda
(reflectorul) focalizeaza razele soarelui pe mancare sau pe vas. In unele cuptoare
solare in loc de oglinda concava se foloseste un sistem de oglinzi plate pentru a
directiona razele soarelui pe alimente.
Pe aceeasi idee se bazeaza si functionarea furnalului solar. In Mont Luis,
Franta, s-a conttruit o cladire cu mai multe nivele, cu o latura acoperita de oglinzi,
astfel incat totalitatea lor sa formeze o uriasa oglinda concava. Camera de incalzire
din focar se poate incalzi pana la 3000 grd C- la aceasta temperatura topindu-se
majoritatea metalelor.

Cladiri incalzite de Soare

Intr-o oarecare masura orice casa este incalzita de Soare, dar unele dintre ele
sunt proiectate pentru a folosi act mai bine aceasta sursa de energie gratuita.
Aceste case au ferestre mari pe partea unde cad razele Soarelui la amiaza, si pe
partea mai racoroasa, mai mici. in multe locuri se monteaza obloane sau jaluzele,
confectionate din material izolant termic, care se inchid noaptea, astfel se
pastreaza calduara primita in timpul zilei. Aceasta se numeste folosirea pasiva a
enegiei solare.

Bateriile solare

Bateriile solare sunt niste instrumente electronice, care utilizeaza fenomenul

fotoelectric pentru producerea energiei electrice. Intr-o fotocelula se genereaza o
tensiune mica, de aceea trebuie legate mai multe asrfel de celule in serie, pentru ca
bteria solara sa se poata folosi ca sursa de energie. Fototcelulele sunt niste placi
subtiri din materiale semiconductoare, de obicei siliciu. Unele sunt facute din
galiu, arseniu, care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au randamentul mai
scazut, dar sunt functionale si la temperaturi mult mai ridicate. De aceea se
folosesc pentru alimentarea ceu energie a satelitilor, mai expusi radiatiei solare.
Cei mai multi sateliti artificiali functioneaza cu ajutorul panourilor solare,
asemenea calculatoarelor si a majoritatii ceasurilor cu quartz. Avionul solar
Challenger a zburat peste Canalul Manecii avand ca singura sursa de enegie
lumina soarelui. panourile solare care ii acopereau aripile generau sufiecient
curent pentru a roti cu o turatie corespunzatoare elicea.

Curent fara retea de trandport la distanta

In locurile mai putin accesibile, mai izolate de lume, cea mai mare parte a
curentului necesar unei gospodarii este furnizata de panourile solare. O paret din
curentul astfel generat este folosita pentru incarcarea unor acumulatori, astfel
alimentarea cu energie electrica nu se intrerupe odata cu lasarea serii.
Bateriile solare ofera o siguranta mare. Odata montate, aproape nu necesita
revizie in continuare. Ani intregi pot functiona fara nci o supraveghere. In Marea
Britanie, panourile solare furnizeaza energie electrica pentru farurile fara pentru
personal. Un rol asemanator indeplinesc si in statiile ce urmaresc evolutia vremii
in larg, pe mare si pe tarm.
Pentru a genera curent fotocelulele necesita lumina, nu caldura, de aceea
poate functiona farul de 360 kw al unei piste de aterizare in mijlocul unei
pustietati inghetate din Alaska. Inca din anii 60 satelitii artificiali de
telecomunicatii sunt alimentati cu ajutorul unor panouri solare enorme. Varianta
cea mai avansata este statia Freedom , care a fost lansata in jurul Pamantului la
sfarsitul secolului trecut. Aceasta a fost echipata cuu opt panouri soalre,
asemanatoare unor aripi care sa transforme lumina solara in tr-o putere electrica de
75 kw.
Daca se va realiza proiectul maret al inginerului American Dr. Peter Glaser,
in secolul XXI un sistem de centrale cosmice va furniza cantitatea de energie
electrica necesara omenirii. Dupa conceptia Dr. Glaser, in jurul pamantului s-ar
roti o flota de 40 de sateliti (SPS), centrale solare generatoare de energie din
radiatia solara. Energia generata in fotocelule va fi transformata in microunde si
acestea ar fi transmise spre statii de receptie terestre. Aici a-sr realiza
retransformarea microundelor in energie electrica. Potrivit Biroului european
pentru Navigatia Cosmica, 40 de SPS-uri ar acoperi un sfert din necesarul
energiei electrrice a Uniunii Europene in jurul anului 2040.
Exista insa o problema: aceasta radiatie de microunde, de putere mare ar
arde orice pasare sau om intalnit in acale care n7u s-ar afla intr-o aeronava din
metal. Cu toate acestea multi savanti sunt extremi de convinsi ca mare parte a
energiei va fi furnizata in viitor de centralele cosmice.

Sisteme eoliene

Capacitatea sistemelor eoliene atinge azi 60 000 MW (40 000 MW in SUA, 10

000 MW in Spania etc.). Cresterea a fost de 36% in anul 2005. Costul variaza intre
4-7¢/kW-h, deci incepe sa fie concurential. Desi potentialul este enorm (de 3 ori
productia actuala a carbunelui), companiile de electricitate ezita sa generalizeze
intrebuintarea eolienelor si populatia incepe sa se opuna.

Biocombustibilii
Biocombustibilii sunt combustibili fabricati din vegetatii; ele pot inlocui in mare
parte benzina. Cel mai cunoscut este etanolul produs din cereale (porumb), din
ierburi salbatice («switch-grass») sau pomi (plopi). In SUA s-au produs, in 2005,
16,2 miliarde de litri de etanol (2,8% din consumatia pentru automobile). Pentru
2007, se asteapta o productie 50% mai ridicata, gratie subventilor acordate de
autoritati. Pe de alta parte, subzista intrebari asupra eficacitatii reale ale inlocuirii
benzinei cu etanol in ceece priveste economia in materie de emisiune de CO2 daca
se ia in consideratie ciclul intreg de productie. De aceea, unii prefera
intrebuintarea de plante continand celuloza sau bio-deseuri, trecand prin procesul
de gazificare al biomasei.

Proiectantii unor masini ce folosesc combustibili alternativi incearca sa convinga

ca toti combustibilii fosili ar trebui sa devina…asa cum le sugereaza numele.
“Tour de Sol” din acest an a aratat ca exista masini functionale care se bazeaza pe
ulei de gatit, soare sau vant, ca alternative la preturile ridicate ale benzinei.

Mai mult de 30 de vehicule au fost prezente anul acesta la a 16-a editie a Tour de
Sol , desfasurata in Burlington, New Jersey. Tour del Sol este o combinatie intre o
intrecere de masini si un festival al vehiculelor care folosesc tehnologii bazate pe
energie regenerabila, nepoluanta. Masinile, create de elevi de liceu, studenti sau
mecanici specializati, s-au intrecut in teste de evaluare a eficientei
combustibilului, franelor, manevrabilitatii si a emisiilor de noxe.

Elevii de la Trenton Central High School sunt castigatorii de anul acesta, la

categoria “Hybrid and Alternative”, demonstrand ca bufetul scolii este o sursa
potrivita de energie atat pentru elev, cat si pentru masini. Ei au utilizat ulei de gatit
pentru propulsarea lui “Vegginator”, un fost VW Golf model 1985, acum
convertit.

Studentii au folosit un dispozitiv bazat pe energie solara, cu rolul de a amesteca

uleiul de gatit cu metanol si alcool, pentru a crea biodiesel , dupa cum spune
Danny DeLeon din echipa castigatoare. Glicerina rezultata ca sub-produs a fost
transformata in sapun si folosita in garajul propriu.

Baietii au investit mai putin de 1000 de dolari in reparatii si schimbari de

componente pentru a face masina sa functioneze cu biodiesel. Ea parcurge 100 de
km cu aproximativ 5,34 litri din
Sisteme hidrologice

Energia mareelor si a valurilor

Captarea energiei produse de maree reprezinta o posibilitate interesanta - desi

locali-zata numai acolo unde mareea este puternica -, si usor de realizat din punct
de vedere tehnic. Prima centrala a fost instalata mai de mult in Franta si producea
240 MW de putere. Costul nu era insa competitiv. Printre noile proiecte, se pot
mentiona 6 centrale de 36 kW langa New-York si centrale in Irlanda (1 MW), in
Spania (1,25 MW) si Anglia (5 MW si 10 MW). Tot in Anglia se examineaza un
proiect gigantic prevazand constructia unui baraj de 12 km de lungime care ar
putea alimenta o centrala uriasa de 8 600 MW.  Costul ar fi in consecinta: 25 de
miliarde de dolari!  Mai prozaic, unii preconizeaza «mori acvatice». Astfel, un
prototip de 540 hW va fi in curand instalat. In ceea ce priveste energia valurilor,
proiectele sunt mult mai modeste desi potentialul lor este enorm. Cel mai
important este unul de 2,25 MW in constructie avansata.

 ENERGIILE DE POIMAINE
Hidrogenul ca si combustibil

Hidrogenul ar fi un combustibul ideal pentru ca este nepoluant, din arderea lui

rezultand doar apa.  Din pacate, cum nu este disponibil in natura, el trebuie produs
- tehnicile actuale de productie trebuie ameliorate -, transportat - un important si
costisitor sistem de distributie ar trebui fi instalat -, si consumat, ceea ce implica
dezvoltarea de noi motoare si de rezervoare de combustibil apropriate. Hidrogenul
este deci o energie de “poimaine”, o solutie de termen lung (50 de ani). Mai ales
ca miliarde de persoane, in China, India si in alte tari din lume, aspira sa dispuna
de automobile conventionale.

Din punct de vedere tehnic, principiul este simplu: intr-o celula de combustibil se
oxideaza hidrogenul pentru a produce electricitatea care alimenteaza un vehicul. 
Problema este cu membrana separatoare - intre hidrogenul intrebuintat si oxigenul
din aer - care nu lasa sa treaca decat ionii pozitivi de hidrogen. Aceasta membrana
se degradeaza mult prea repede, adica dupa 2000 ore de functionare in loc de 5000
de ore considerate azi necesare. In plus, ea este prea costisitoare: 125 $/kW in loc
de 30 $/kW pentru un motor cu benzina. In fine, problema stocajului in vehicul,
pentru ca acesta sa parcurga 500 km intre realimentari, nu este rezolvata.

Pentru obtinerea hidrogenului exista mai multe solutii: dezvoltarea tehnicilor

intrebuintate azi - extragere din gazul metan prin decompozitia acestuia, la mare
temperatura si presiune, in prezenta unui vapor de apa -,  producerea din
gazificarea biomasei sau prin electroliza. Aceasta din urma ar utiliza electricitatea
provenind din surse nepoluante: centrale nucleare, celule solare sau eoliene. Toate
aceste solutii sunt azi costisitoare si revin la 6-10 $/kg in loc de 2-4 $/kg pentru un
automobil conventional.

In ceea ce priveste constructia infrastructurii de transport, ea prezinta un risc

financiar atat de mare, incat nu este de conceput fara subventii guvernamentale
asigurate.
Dupa ce Toyota si-a exprimat intentia de a lansa o intreaga gama de vehicule
hibride, un alt constructor japonez doreste sa atace piata automobilelor
ecologice.
Honda a anuntat ca pentru anul viitor pregateste un sedan care sa functioneze pe
baza de celule de hidrogen si un hibrid de clasa mare, pozitionat sub Civic hibrid,
care sa porneasca de la 25.000 de dolari.

Noile intentii Honda pe piata vehiculelor ecologice au fost facute publice ieri, cu
ocazia demonstratiei oferite de conceptul FCX la Washington. Sedanul cu patru
usi, care functioneaza tot pe baza celulelor de hidrogen, este capabil sa atinga o
viteza maxima de 160 de km/h avand o autonomie maxima de 434 kilometri.

Steve Ellis, managerul Honda al departamentului de cercetare a celulelor de

hidrogen, a declarat: 'Va pot asigura ca FCX nu este inca un concept care va
ramane nematerializat. In viitorul apropiat el va prinde viata cu siguranta si va fi
cheia cu care vom incerca sa atragem un public preocupat de mediul inconjurator'.
Versiunea de productie a viitorului model pe baza de celule de hidrogen va fi
similara conceptului FCX, singurele diferenta urmand sa apara la nivelul
spoilerelor si al interiorului care va fi mult simplificat.

Honda se loveste insa de o problema generala: lipsa punctelor de alimentare

pentru vehiculele pe baza de celule de hidrogen. De aceea constructorul japonez s-
a gandit sa lanseze un centru de energie experimental intr-o casa obisnuita.
Centrala electrica 'de casa' va folosi gaz natural pentru a genera combustibil.

China s-a aratat si ea interesata de investitii majore in aceasta tehnologie. General

Motors se pregateste deja sa testeze o intreaga gama de autovehicule ecologice la
sfarsitul acestui an. 100 de modele Chevrolet Equinox alimentate cu hidrogen vor
lua parte la sesiunea de teste GM de la sfarsitul acestui an

Sedan Honda pe baza de hidrogen

Alte forme de energii

Daca proiectele de stabilizare ale emisiunilor de CO2 in atmosfera nu-si ating

scopul propus, va fi nevoie de luat alte masuri, mai drastice sau mai inovante.
Printre aceste ultime, care au o sansa sa fie exploatate in viitorul previzibil, se
gasesc urmatoarele:

Fuziunea termonucleara

Avantajele fuziunii nucleare sunt multiple: fuziunea produce o cantitate de energie

fabuloasa (1 kg de combustibil poate alimenta o centrala de 1000 MW timp de o zi
intreaga), combustibulul principal (deuterium) se gaseste in cantitate practic
ilimitata in apa oceanelor, centralele termonucleare nu produc gaze de sera si ele
sunt mult mai securitare decat centralele nucleare. Problema provine din faptul ca
temperatura combustibilului trebuie ridicata la 100 milioane de grade si ca la
aceasta temperatura, gazul se descompune in ioni si electrioni extrem de greu de
continut intr-un volum dat. Problemele tehnogice sunt enorme si ele nu pot fi
rezolvate decat printr-un efort international sustinut.

Astfel, un model avansat va fi construit in Franta. Numit ITER (dupa International

Thermonuclear Experimental Reactor), va costa cel putin 10 miliarde de dolari si
nu va putea fi operational decat in anul 2016. In afara de faptul ca se vor verifica
anumite posibilitati tehnice, scopul sau principal este modest desi important: sa
veri-fice posibilitatea de a produce mai multa energie (de 10 ori) decat cea
consumata. Daca rezultatele vor fi satisfacatoare, va fi nevoie de cca 20 de ani
pentru a construi o centrala electrica comerciala si pobabil alti 20 de ani pentru a
deveni concurentiala.

Panouri solare spatiale

Ideea este de a capta energia solara gratie unui imens reflector metalic pus pe o
orbita geostationara si care ar concentra aceasta energie asupra unui panou solar
care ar produce energie electrica putand fi transmisa pe pamant prin microunde.
Desi costul unui astfel de sistem este colosal, Japonezii au intentia sa lanseze, in
2010, un satelit avand panouri solare putand sa transmita 100 kW. Daca testul este
 concludent, viitoare etapa ar fi lansarea unui prototip de 250 MW in 2020.

Celule solare bazate pe nanotehnologii

Celulele solare obisnuite sufera de un slab randament (22% max) si de un cost ridi-cat.
Cu ajutorul a noi materiale, bazate pe incorporarea de «puncte» metalice sub-
microscopice (10-10 m), randamentul ar putea fi dublat. Pe de alta parte, imprimarea de
puncte similare de seleniura dubla de cupru, indium si galium pe pelicule ultrafine ar
putea scadea simtitor pretul celulelor solare. Un subiect de urmarit.

Energie produsa de celule vii artificiale

Cea mai ingenioasa si recenta idee este de a realiza, prin modificari genetice,
plante bogate in celuloza care ar putea fi transformate, prin  microbi «traficati» de
om, in  combustibile lichide. Mai in viitor, putin «science fiction», fabricarea
artificiala de microbi avand capacitatea genetica de a transforma gazul carbonic
CO2 in gaz metan CH4.