Toate PDF

Facultatea
de Medicina
Semiologia si patologie
hematologica
Semiologie si Patologie Medicala, BFK II
Dr. Sirbu Ileana Voichita
Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

COMPOZITIA SANGELUI
•  Normal 5,5 l sange in organism
•  55% plasma
•  45% elemente figurate – se formeaza in maduva
hematopoetica
•  Celule rosii-Hematii (eritrocite) – contin hemoglobina care
transporta O2 si CO2
•  Celule albe – Leucocite- 4000-8000/ml- in apararea
organismului
•  neutrofile,monocite, limfocite, euzinofile, bazofile
•  Trombocite – rol in coagulare
•  150000-300000 / ml

ANEMIILE
Anemia= scaderea hemoglobinei sau a numarului de

hematii( eritrocite sau globule rosii) sub valorile normale.
•  Valorile normale ale hemoglobinei:
Femei= 11-15 g/dl
Barbati= 13-16 g/dl
• Valori normale ale eritrocitelor:
Femei= 4 milioane/mmc
Barbati= 4,5 milioane/mmc

CLASIFICAREA ANEMIILOR
ANEMII de cauza centrala:

l  Anemia APLASTICA= apare in insuficienta medulara,
manifestata prin pancitopenie.
l  Anemia MEGALOBLASTICA (Addison-Birmer sau
pernicioasa)= apare datorita deficitului de vitamina B12
sau acid folic.
l  Anemia HIPOCROMA= scaderea cantitatii de hemoglobina
din interiorul eritrocitelor, ce apar palide, cea mai
frecventa cauza fiind deficitul de fier.

ANEMII de cauza PERIFERICA:
l  Anemia HEMOLITICA= apare prin distrugerea
eritrocitelor prin hemoliza, care poate fi
intrinseca( distrugerea se produce din interiorul
celulei.Exemplu: siclemia, talasemia) sau
extrinseca( distrugere din afara celulei datorata unor
medicamente, infectii, boli autoimune sau
hiperspelnism).
l  Anemia POSTHEMORAGICA= apare in urma unei
sangerarii acute, abundente, produsa intr-un interval
scurt de timp( interventii chirugicale, traumatisme,
sarcina ectopica rupta etc)

imptomeSIMPTOMATOLOGIE
Simptome
- oboseala
-paloarea tegumentelor si a mucoaselor
-palpitatii,tahicardie
-vertij
-cefalee
-dispnee de effort
- hipotensiune
- lipotimie sau sincopa
-tulburari de vedere

In cazul anemiei feriprive, mai putem intalni
ca si simptome:
-glosita= limba rosie, neteda, lucioasa, cu
atrofia papilelor gustative
-cheilita angulara= ulceratii sau fisuri la
nivelul comisurilor bucale
-coilonichie= unghii concave
-sclerotica albastra
-Sindromul Pica= consumul obsesiv al unor
substante necomestibile( gheata, pamant,
creta etc)
-sindromul picioarelor nelinistite( intepaturi,
furnicaturi)
-afectarea dezvoltarii psihomotorie si mentala
la copii
Examinari de laborator
DIAGNOSTICexa- Paraclinic
1. Numarul hematiilor
2. Hemoglobina
3. Hematocrit (N: B 40-52%; F 36-48%)
4. Frotiu de sange periferic
5. Fierul seric (= sideremia), capacitatea totala de legare a Fe, feritina-
anemia feripriva
6. B12 sau acid folic- anemia megaloblastica
7. Volum celular mediu MCV: 81-99 fL

8. Concentrația medie de Hgb MCH: 30-34 pg
9. Reticulocite (eritrocite nou formate de 1-2 zile): 0,5-1,5%. Cresterea lor
indica o regenerare accelerata a eritrocitelor tinere de la nivelul maduvei
osoase, care poate aparea dupa o hemaragie, iar scaderea lor poate sa
apara in anemiile aplastice sau cartiale cand maduva nu mai face fata
necesarului crescut.

TRATAMENTUL ANEMIEI FERIPRIVE
TRATAMENTUL ANEMIEI FERIPRIVE
- substitutie cu fier si corectarea cauzelor ce a dus la aparitia anemiei
-Fe se poate administra oral sau parenteral
-Fe oral poate determina tulburari gastro-intestinale( greata, pirozis,
balonare, diaree sau constipatie), scaun de culoare neagra
-absorbtia Fe este SCAZUTA de cereale, produse lactate, ceaiul negru sau
verde si de anumite medicamente (antiacide, inhibitori de pompa de protoni-
Omeprazol, Pantoprazol)
--doza zilnica= 150-200 mg Fe p.o. cu 2 h inainte sau dupa masa
-preparate pentru administrarea p.o. : Ferrogradumet, Tardiferon, Sorbifer
Fe se administreaza pana la normalizarea Hb, plus inca 6 luni pentru
refacerea depozitelor si pentru a preveni recidiva.

Fe parentereal INTRAVENOS se adminsitreaza in urmatoarele situatii:
1.  Intoleranta la Fe oral
2.  Pierderi de sange care depasesc posibilitatea de compensare numai
p.o. (ex: sangerari genitale, anemie severa postpartum)
3.  Prezenta unor boli digestive: gastrite severe, ulcer activ, hemoragii
digestive recente
4.  Malabsorbtie intestinala
5.  Necooperarea pacientului
6.  Tratemntul si profilaxia anemiei feriprive la pacientii cu insuficienta
renala hemodializati, care urmeaza tratament cu eritropoietina si nu
tolereaza preparatele p.o. de fier.
Preparate de Fe injectabil: Venofer, Ferinject

Tratamentul profilactic cu preparate de Fe este necesar la :
gravide,
copii imaturi dupa varsta de 3-4 luni,
gastrectomizati
donatorii de sange.

LEUCEMIILE
•  Clasificarea leucemiilor
•  I. Leucemii acute:
•  1. Leucemii acute limfoblastice (LAL)
•  2. Leucemii acute mieloide (LAM)
•  II. Leucemii cronice:
•  1. Leucemia cronică mieloidă sau granulocitară (LMC)
•  2. Leucemiile cronice limfoide (LLC):
•  a. leucemia limfatică cronică
•  b. leucemia prolimfocitară cronică
•  c. leucemia cu celule păroase ("hairy cell
leukemia")
• 

LEUCEMIA ACUTA LEUCEMIA ACUTA
Definitie= boala neoplazica caracterizata prin pierderea capacitatii de

diferentiere si maturatie a celulelor hematopoietice, infiltratia maduvei si a
altor organe cu aceste celule imature, nediferntiate, URMATA DE insuficienta
medulara cu anemie, neutropenie si trombocitopenie.
Tabloul clinic este dominat de 3 sindroame:

-anemie( scaderea eritrocitelor)
-infectios( scaderea granulocitelor)
-hemoragic( scaderea trombocitelor)

LEUCEMIA ACUTA-clinic
Celulele imature(leucemice) parasesc maduva osoasa, trec in sange si pot
invada alte organe, rezultand un al 4-lea sindrom, sindromul tumoral,
manifestat prin:
-splenomegalie(= marirea in volum a splinei)
-hepatomegalie(= marirea in volum a ficatului)
-adenopatii nedureroase(=ganglioni mariti in volum, nedurerosi la palpare,
avnd ca si localizari frecvente: submandibular, laterocervical, axilar si
inghinal)
-tumora mediastinala cu compresiune pe vena cava inferioasa
-localizare cutaneo-mucoasa( sub forma unor mici, sau eruptii veziculare
cu lichid hemoragic fara tendinta la vindecare)
-localizare pleurala, pericardica sau pulmonara
-localizare testiculara, ovariana
Poate sa apara la orice varsta, dar este mai frecventa sub 25 ani, in special
la copii.
LEUCEMIA ACUTA-paraclinic
LABORATOR
1.  Leucocitele- de cele mai multe ori
sunt crescute > 50.000/mmc
2.  Anemie
3.  Trombocitopenie
4.  Frotiu periferic- gasim celule
imature( blastice) care in mod
normal nu se gasesc in sangele
circulant
5.  Mielograma- daca avem la nivelul
maduvei >20% blasti, avem
diagnosticul de leucemie acuta.
6.  Pentru a diferentia tipurile de
leucemie acuta, se utilizeaza teste
cu anticorpi monoclonali, analize
citogenetice si moleculare.

LEUCEMIA ACUTA
Tratamentul leucemiei acute:
-pacientul va fi izolat pentru a preveni orice contaminare din exterior, dat
fiind statusul imunologic scazut
-trebuie avut in vedere cele 3 sindrome specifice leucemiei: infectios,
hemoragic si anemic si tratate individual (antibiotice, transfuzii etc)
-exista mai multe etape ale tratamentului :o faza de inductie, una de
mentinere si cea impotriva recaderii
-utilizeaza polichimioterapie( asociere de 2-4 citostatice) pe termen
indelungat
Efectele adeverse ale chimioterapiei: caderea temporara a parului, greata,
anemie, neutropenie, lipsa poftei de mancare, modificari ale tranzitului
intestial, modificari la nivelul unghiilor si pielei, tulburari de memorie si
dificultati in concentrare, depresie, slabiciune musculara, dereglari
hormonale, infertilitate, menopauza prematura etc

LEUCEMIA LIMFOIDA
•  LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA
CRONICAL
•  LLC= boala a tesutului limfatic, caracterizata de proliferarea limfocitelor
mature de tip B
•  -apare cel mai frecvent dupa varsta de 50 ani
•  -simptome:
•  adenopatie generalizata si simetrica (caracteristica), hipertrofia ganglionilor interni,
•  splenomegalia,
•  manifestari cutanate(=leziuni leucemice),
•  afectarea oragnelor interne( tub difestiv, ficat, glande salivare si lacrimale),
•  paloare asociata cu icter sau purpura.
•  -paraclinic: leucocitoza, limfocitoza( > 5000/mmc), anemie; aspirat si

biopsie medulara cu >30% limfocite
•  -

TRATAMENT IN LLC
•  chimioterapie – combinatii de citostatice
•  corticoterapie( Prednison)
•  radioterapia - in splenomegalia rezistenta la
tratamentul medicamentos sau in sindrom de
comprimare prin mase ganglionare
voluminoase
•  Splenectomia – cand nu raspunde la nici un
mijloc terapeutic
•  trasplantul medular - la tineri, refractari la
tratamentul medicamentos.

LIMFOMUL
•  LIMFOAME
•  Definitie = tumori primare ganglionare, avand ca si manifestari clinice

principale adenopatia si splenomegalia.
•  Sunt de doua tipuri: - limfom Hodgkin
•  - limfom NonHodgkin
•  Simptome:
•  -adenopatia - cele mai frecvente localizari fiind la nivelul ganglionilor
laterocervicali, supraclaviculari si axilari; de obicei se situaeaza
bilateral, nedurerosi si fermi la palpare
•  -splenomegalie
•  -hepatomegalie
•  -simptome B = scadere ponderala >10% din greutatea initiala +
transpiratii abundente + febra neinfectioasa ( pot sa apara la debutul
bolii)

•  Complicatii:
•  infectii severe,
•  fenomene compresive( mediastinale, icter mecanic, ocluzie intestinala, edeme
periferice- datorita volumului mare a ganglionilor si a splinei),
•  insuficienta respiratorie, hepatica sau medulara,
•  complicatii ale tratamentului
•  Tratament: polichimioterapie si radioterapie

Facultatea de Medicina
BOLILE ARTERELOR SI
VENELOR
PROGRAMUL DE STUDIU BALNEO -

FIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE

Sef lucrari Dr. Sirbu Ileana Voichita
Pentru uz intern

Ateroscleroza

Este un proces lent care poate evolua ani de zile fără
nici un simptom. În acest timp, depozite de grăsimi
se depun pe pereţii arterelor şi le îngustează. Efectul
este de reducere a fluxului de sânge către o porţiune
dintr-un organ.

La acest proces se poate adăuga formarea de
cheaguri (trombi) de sânge suprapuse peste plăcile
de aterom, proces denumit aterotromboză.

Când are loc oprirea totală a curgerii sângelui către o
anumită zonă (de obicei prin formarea unui cheag de
sânge) rezultă un infarct. (miocardic, cerebral)


Ateroscleroza

Ateroscleroza se poate manifesta în orice teritoriu vascular,

producând simptome specifice teritoriului respectiv, de exemplu:
•  artere coronare (inimă): angină pectorală, infarct
miocardic
•  artere carotide (care irigă creierul): accident vascular
cerebral
•  artere femurale, poplitee etc. (care irigă membrele
inferioare): claudicaţie intermitentă (dureri cu caracter de
crampă în muşchii membrelor inferioare la mers) sau
ischemie acuta la membrele inferioare


Ateroscleroza arterelor periferice
= boala arteriala periferica
=arteriopatiile cronice obliterante
•  Bolile arterelor (arteriopatiile) se caracterizează prin

modificări morfologice şi funcţionale ale peretelui arterial,
care determină diminuarea calibrului vascular (sau chiar
obliterarea completă), rezultatul fiind irigaţia insuficientă
(sau chiar lipsa de irigare) a ţesuturilor tributare
trunchiului arterial respectiv.
•  Arteriopatiile cronice obliterante şi trombangeita obliterantă

sunt mai frecvente la bărbaţi,
•  boala Raynaud şi acrocianoza predomină net la femeile tinere.

Manifestari clinice - durerea
•  a) Durerea paroxistică intermitentă sau claudicaţia
intermitentă
•  apare la efortul de mers şi dispare la repaus,
•  este intensă, cu caracter constrictiv, descrisă de bolnav ca o
crampă violentă localizată la nivelul musculaturii posterioare a
gambei (în molet).
•  obligă bolnavul să se oprească din mers şi, după o perioadă
variabilă (minute), dispare, bolnavul putându-şi relua mersul
pentru ca, după o anumită distanţă, să fie nevoit să se oprească,
•  Mecanismul de producere al durerii este ischemia musculară.
•  Durerea intermitentă la nivelul mâinilor sau picioarelor,
dependentă de temperatură (expunere la frig), este
întâlnită în sindromul şi boala Raynaud.

Manifestari clinice
•  b) Durerea de repaus, persistentă şi cu exacerbări
intermitente, mai ales nocturn, se întâlneşte într-un stadiu
mai avansat al arteriopatiei, când circulaţia prin artera
afectată este total compromisă.
•  O durere violentă, instalată brusc la un membru superior
sau inferior, însoţită de absenţa pulsului arterial, răcirea
tegumentelor şi paloarea lor progresivă, sugerează
instalarea unei ocluzii arteriale acute
•  Alte simptome: parestezii sub formă de amorţeli,

furnicături, senzaţie de răceală la nivelul membrului
inferior,

Examenul obiectiv
•  Inspectia
•  Modificările de culoare ale tegumentelor diferă după
gradul obliterării arteriale şi starea circulaţiei colaterale.
•  Paloarea apare când circulaţia colaterală este mult diminuată,
•  cianoza, când există o dilatare paralitică a venelor mici;
•  Tulburările trofice: pot fi minore (atrofia pielii şi
dispariţia pilozităţii) sau majore (atrofia musculaturii,
ulceraţii şi gangrenă)

Examenul obiectiv
•  Palparea pulsului
•  Puls diminuat sau absent sub nivelul obstacolului
•  Auscultatie
•  Sufluri sistolice la nivelul stenozelor arteriale

Diagnostic
•  Ultrasonografia dopller (echo) arteriala permite

măsurarea vitezei de circulaţie şi, prin determinări
comparative, localizarea stenozei sau obstrucţiei
arteriale.
•  Arteriografia constă în injectarea directă a unei
substanţe de contrast într-o arteră (femurală, brahială)
şi efectuarea de radiografii; este indicată înaintea
intervenţiei chirurgicale, pentru precizarea sediului şi
întinderii obliterării arteriale.


Tratament
•  Renuntare la fumat
•  Regim alimentar hipolipidic
•  Mers pe jos pentru dezvoltarea circulatiei colaterale
•  Tratament medicamentos toata viata
•  Antiagregant plachetar aspirina 80-125mg/zi
•  Statina – recuce nivelul colesterolului si stabilizeaza
placile de colesterol deja existente
•  Vasodilatator – pentoxifilin
•  Angioplastie arteriala sau by-pass aortofemural daca
acuzele persista pe tratament medicamentos respectat

Bolile venelor
•  Tromboza venoasa superficiala

•  Tromboza venoasa profunda

Ne reamintim
•  Sângele circulă în permanenţă prin vasele sangvine în întregul
corp. Sângele oxigenat este pompat de către inimă prin artere, iar
după ce hrăneşte diversele organe, se întoarce la inimă prin
sistemul venos (in AD). De aici el ajunge in plămâni, unde se
încarcă din nou cu oxigen, se reîntoarce la inimă prin venele
pulmonare şi reintră în circulaţia ce deserveşte organele.
Spre deosebire de circulaţia la nivelul arterelor, care se produce
activ ca urmare a acţiunii pompei inimii, întoarcerea sângelui
către cord prin sistemul venos este mai degrabă pasivă, fiind
controlată de mai mulţi factori: contracţia muşchilor de la nivelul
braţelor şi picioarelor, sistemul de valvule din interiorul venelor.
•  In plus, circulaţia în vene are loc la presiune scăzută, astfel încât

riscul de încetinire a fluxului de sânge şi de formare de cheaguri
este mult mai mare decât la nivelul arterelor.

Tromboza venoasă profundă (TVP
•  este rezultatul blocării circulaţiei venoase profunde de către un tromb
•  Formarea trombului poate fi determinata de una sau mai multe din

urmatoarele: (triada Virchouw)
•  Staza venoasă: sângele înaintează cu viteză extrem de scăzută, datorită
lipsei contracţiilor musculare (ex. în caz de imobilizare prelungită) sau prin
compresia în amonte a venei (ex. în prezenţa unei tumori);
•  Leziunea peretelui venos: în urma leziunii venei, reacţia de reparare a
acesteia include formarea unui cheag de sânge, al cărui volum poate însă
creşte suficient de mult încât să blocheze complet circulaţia sângelui
(exemplu: lezarea în cursul unei intervenţii chirurgicale, posttraumatic,
infectie de vecinatate);
•  Tendinţa la coagulare spontană a sângelui: există afecţiuni care conduc la
o tendinţă anormală a sângelui de a se coagula spontan. Acestea pot fi boli
primare (se numesc trombofilii), sau pot fi secundare altor boli (exemplu:
cancer) ori tratamente (exemplu: anticoncepţionale, tratamente hormonale,
chimioterapie etc.).

Factori de risc ai aparitiei TVP
•  Interventii chirurgicale ortopedice (proteza de sold

sau genunchi)
•  Fracturi osoase/Imobilizare in aparat gipsat
•  Orice interventie chirurgicala care necesita
imobilizare prelungita
•  Traumatisme majore
•  Afectiuni medicale cu imobilizare prelungita:
insuficienta cardiaca, bronhopneumonie

Factori de risc ai TVP
•  Neoplazii
•  Sarcina/lauzie
•  Stare dupa accident vascular cerebral
•  Consum de anticonceptionale orale
•  Antecedente familiale de TVP
•  Virsta inaintata
•  Trombofilii ereditare
•  Calatorii prelungite (masina, avion)
•  varice

Factori de risc
•  Dacă sunt întrunite una sau mai multe din aceste

condiţii, există un risc crescut de a dezvolta TVP, şi de
aceea trebuie aplicate metode de prevenţie a acesteia.
Fără profilaxie, incidenţa TVP apărută în spital este de
aproximativ 10-40% la pacienţii cu afecţiuni medicale
sau la cei supuşi unor intervenţii de chirurgie generală şi
de 40-60% după intervenţiile chirurgicale ortopedice
majore (fractură de şold, proteză de şold sau de
genunchi).

Semne si simptome
· creşterea de volum (umflarea) membrului afectat;
· durere la acest nivel;
· piele caldă; rosie
· senzaţie de picior greu, obosit, de o singură parte.
În TVP, umflarea membrului este cel mai frecvent asimetrică (de

exemplu o singură gambă), şi nu are un motiv clar (traumatism
local, o înţepătură de insectă, o rană deschisă la acest nivel).
Aceste semne sau simptome pot apărea atât la nivelul mebrelor

inferioare (gambă şi/sau coapsă) sau, mai rar dar posibil, la
nivelul membrelor superioare (antebraţ, braţ).

DIAGNOSTIC
•  D dimerii pozitivi – din sangele pacientului
•  Ultrasonografie doppler venoasa - echo doppler
venos
•  este o metodă neinvazivă, cel mai frecvent utilizată în
diagnosticul TVP.
•  Se urmăreşte cu ajutorul unui transductor care emite şi
primeşte ultrasunete prezenţa unui tromb în vene şi fluxul
de sânge de la nivelul venelor
•  Este metoda de electie folosita pentru dignostic

Evolutie,complicatii
•  Evolutie
•  Resorbtie completa a trombului si restabilirea circulatiei
•  Resorbtie partiala a trombului, circulatie deficitara
•  Persistenta trombului,
•  Complicatii
•  Sindromul posttrombotic – staza venoasa prelungita,
tulburari trofice cutanate, hiperpigmentare, tumefactie
•  Extinderea trombozei
•  Embolia pulmonara
•  Embolia cerebrala paradoxala, daca exista comunicare
intre cordul stg si drept (defect septal atrial)

Dislocarea trombilor venosi si
embolizarea pulmonara
•  dupa o contractie musculara brusca,
•  in cazul cresterii bruste a presiunii venoase
(stranut, tuse, defecatie),
•  la mers,
•  dupa manevre de reducere a unei fracturi la
membrul inferior afectat
•  dupa masaj efectuat intempensiv.
•  Gimnastica medicala la membrul afectat
•  Toate aceste manevre sunt contraindicate la un

pacient cu TVP

Tratamentul TVP
•  Anticoagulante intravenos sau subcutanat 7 zile,

(heparina, clexane, fraxiparina)
•  apoi anticoagulare orala (sintrom, trombostop) 6 luni,
se urmareste INR lunar (trebuie sa fie intre 2 si 3)
•  unii pacienti cu risc crescut de recidiva, necesita
tratament anticoagulant toata viata
•  Ciorap elastic compresiv
•  Mobilizare precoce

Tratamentul anticoagulant
•  în timpul tratamentului anticoagulant pot apărea complicatii
hemoragice
•  minore – gingivoragii la periajul dinţilor, epistaxis, echimoze
cutanate
•  Importante
•  digestive (hematemeza – varsatura cu aspect de zat de
cafea, melena – scaun negru),
•  hematurie (in urină),
•  hematoame importante,
•  hemoragie cerebrala
La aparitia unei hemoragii importante se intrerupe imediat

tratamentul anticoagulant si se contacteaza medicul curant!
Recomandari pentru pacientii care
urmeaza tratament anticoagulant
•  evitaţi traumatismele – lovituri, cadere, activitati sportive
care implica contact fizic puternic sau lovituri (lupte, box,
etc)
•  sunt interzise injecţiile intramusculare, deoarece cresc
riscul de apariţie a unui hematom în muşchi.
•  în caz de tratamente stomatologice sau chirurgicale, se
anunţa medicul că urmaţi un tratament anticoagulant.
•  în caz de sarcină, anticoagulantele orale nu sunt indicate,
deoarece acest tratament poate fi nociv pentru făt (pot
apărea malformaţii sau hemoragii severe)

Preventia TVP
•  Evitarea imobilizarii prelungite

•  Purtarea ciorapului elastic la persoanele cu risc
crescut
•  Anticoagulare profilactica postoperator, in caz de
imobilizare prelungita, cancer

Patologie respiratorie II
Semiologie si patologie medicala
Pentru uz intern

Tuberculoza pulmonara
•  Tuberculoza este o boala infecto-contagioasă, cu
răspândire în principal aeriană, determinată de
Mycobecterium Tuberculosis (bacilul Koch, BK), mai rar
de M. Bovis,
•  evoluţia cronică, granulomatoasă,
•  afectează cu predilecţie plămânul (70%), dar se poate
localiza şi în alte ţesuturi şi organe (ganglioni, pleură, tract
urinar, tub digestiv, etc.).
•  În absenţa tratamentului specific
•  boala se vindecă în 25% din cazuri
•  conduce la deces în următorii 5 ani în 50% din cazuri;
•  celelalte 25% devin bolnavi cronici şi contagioşi

Sursa de infectie
•  S-a constatat că un caz nou de TBC infectează 2-3 persoane
până începe să ia tratamentul
•  bolnavii cu TBC pulmonară activă;
•  bolnavii cu infecţii inaparente sau subclinice.
•  cei cu TBC extrapulmonar sunt contagioşi numai dacă
prezintă cale de eliminare (de ex. TBC cu localizare
renală) ;

Cale de transmitere
•  - aeriana, (pacienţii bolnavi elimină prin tuse unităţi

infectante minuscule)
•  Rezistă o perioadă lungă de timp în aer şi în praful din încăperi,
mai ales în condiţii de uscăciune – se vor imbolnavii membrii
familiei sau colegii
•  Acţiunea directă a soarelui omoară BK în 24-30 h;
•  - digestivă prin consumul de lapte sau preparate de

lapte contaminate cu M. Bovis.
•  Pasteurizarea şi fierberea laptelui distruge BK; prin fierberea
laptelui sunt distruşi în 5 minute, la 1000C;

•  Tuberculoza primară: rezultă în urma infecţiei
iniţiale cu BK, producându-se o leziune la nivelul
câmpurilor pulmonare mijlocii şi inferioare, care în
majoritatea cazurilor se vindecă spontan. La copii
cu defecte imunitare sau HIV, TBC primară
pulmonară poate evolua spre boala manifestă.
•  Tuberculoza secundară: (de tip adult) rezultă din

reactivarea unei infecţii latente şi este de obicei
localizată la vârful plămânilor.

Tablou clinic
•  Debutul bolii este insidios cu astenie marcată, transpiraţii nocturne,
subfebrilitate, inapetenţă, scădere ponderală (sindrom de împregnare
bacilară).
•  tusea intermitentă la debut, uşor de atribuit unei viroze sau fumatului.

•  La început expectoraţia este redusă, mucoasă, de culoare galbenă sau verzuie,
mai ales matinală.
•  Pe măsură ce boala progresează tusea devine mai persistentă şi expectoraţia
mai abundentă.
•  Hemoptizia caracterizează tuberculoza pulmonară în faze avansate, după o
evoluţie prelungită.
•  Dispneea apare în în fazele tardive, determinată de extinderea

leziunilor.
•  În formele subpleurale apare şi durere cu caracter pleuritic

Examinari paraclinice
•  RTG: cel mai frecvent apar imagini nodulare în

zonele apicale, dar pot apărea şi zone infiltrative sau
cavitare.
•  Examenul de spută: se recoltează sputa dimineaţa,
trei probe, şi se trimit la laborator; din spută se va
efectua:
•  frotiu colorat cu fuxină (Ziehl-Neelsen) care va fi
examinat la microscop şi se va identifica BK;
•  însămânţare pe medii de cultură.

Tratamentul TBC
•  bolnavii cu tuberculoza pulmonara’’ caz nou’’cu
chimioterapie standardizata, in mod obligatoriu,
administrata sub directa observatie
•  Durata tratamentului minim 6 luni
•  2 luni zilnic
•  izoniazida+rifampicina+pirazinamida+etambutol
•  4 luni de 3 ori pe saptamana.
•  izonoazida+rifampicina
•  Toţi nou născuţii şi sugarii până în 12 luni de viaţă vor

fi vaccinati

Bronşita cronică
•  reprezintă inflamaţia cronică a căilor respiratorii asociată cu
hipersecreţie de mucus având drept consecinţă obstrucţia
permanentă şi progresivă a căilor aeriene mici.
•  Clinic apare sindromul bronsitic – tuse productivă, repetată, mai
ales matinal asociat cu expectoraţie mucopurulentă (toaleta
bronşică), cel putin 3 luni/an
•  Cand se asociaza cu emfizem pulmonar – se numeste BPOC/
bronhopneumopatia cronica obstructiva

Bronhopneumopatia cronică obstructivă
•  Apare mai frecvent la bărbaţi după 40 de ani
•  principalele simptome sunt tusea cu expectoraţie mucopurulentă şi dispneea.
•  Simptomele se agravează în cazul unor infecţii intercurente sau expunerii
la diferiţi iritanţi inhalatori.
•  Formele severe: dispnee la eforturi mici, cianoza, somnolenta diurna
•  Etiologie:
•  fumatul;
•  inhalarea cronică a diferitelor substanţe toxice (poluare atmosferică
sau la locul de muncă);
•  infecţiile bronşice repetate;
•  factorul genetic.

Astmul bronşic
•  astmul bronşic este o boală inflamatorie cronică a
bronşiilor (afectează permanent bronşiile) care
determină o îngustare difuză a căilor aeriene şi
hiperreactivitate traheobronşică (bronhoconstricţie) la
unul sau mai mulţi stimuli.
•  În funcţie de etiologie AB se clasifică în:
•  AB alergic, extrinsec – apare la persoane tinere cu
antecedente familiale sau personale alergice, declanşat de
diferiţi alergeni (polen, praf, acarieni, spori de mucegaiuri sau
fungi, păr de animale, înţepături de insecte, medicamente);
•  AB infecţios, intrinsec - apare după vârsta de 35-40 de ani,
principala cauză fiind infecţioasă.

Astmul bronşic
•  Pacienţii vor prezenta unul sau mai multe dintre următoarele simptome
•  Dispnee asociată cu wheezing (respiraţie şuierătoare)
•  Tuse seacă, iritativă, nocturnă sau matinală
•  Senzaţie de constricţie toracică
•  Criza tipică de astm bronşic evoluează în trei faze:

•  faza prodromală – tuse, strănut, anxietate, jenă epigastrică;
•  faza dispneică – dispnee intensă, brusc instalată; dispneea este de tip expirator asociată cu
wheezing (respiraţie şuierătoare), ortopnee şi anxietate intensă;
•  faza catarală – tusea este la început seacă, chinuitoare şi apoi devine productivă, mucoasă,
dispneea cedează şi pacientul se linişteşte
•  Durata unei crize este variabilă, de la 15 minute până la câteva ore, iar între crize
pacientul poate fi asimptomatic şi examenul obiectiv normal.
•  Starea de rău astmatic se caracterizează printr-un acces astmatic foarte grav, cu
durată de minim 24 de ore, asociat cu tulburări circulatorii şi neurologice.

Grade de severitate
•  Astm bronşic uşor intermitent (treapta I) - crize foarte rare, care se
remit rapid sub tratament (sau fără), iar între crize fără simptome
•  Astm bronşic uşor persistent (treapta II) - aceste crize devin mai
frecvente, dar nu zilnice, iar între crize nu apar simptome, somnul şi
activitatea zilnică nu sunt perturbate,
•  Astm bronşic mediu (treapta III) - crize zilnice, cu persistenţa tusei

şi a dificultăţii respiratorii între crize, treziri nocturne pentru a
administra medicaţie,
•  Astm sever (treapta IV) - dificultate respiratorie şi tuse permanentă,

Factori declanşatori ai unei crize
•  Alergeni
•  Praful de casă care conţine microorganisme cu potenţial alergizant (acarieni),

invizibile cu ochiul liber (care se hrănesc cu particule descuamate de pe piele);
•  mucegaiurile, produsele de secreţie ale animalelor (pisica şi, într-o mai mică
măsură câinele), ale păsărilor de casă, hrana peştilor de acvariu, gândacii de
bucătărie pot fi la originea crizelor dvs.
•  Polen - dacă crizele apar preponderent în anumite perioade ale anului (în lunile
mai, iunie, iulie) şi mai ales în zilele călduroase, cu vânt, se însoţesc de strănut şi
conjunctivită
•  alergen (sau iritant ) profesional: făina de grîu, medicamente, substanţe

chimice (coloranţi, vopsele, lacuri, formol, acetonă) Când crizele de astm
apar la locul de muncă sau imediat după încheierea lucrului, cu dispariţia lor în
weekend-uri sau concedii,

Factori declansatori ai unei crize
•  Unele medicamente: aspirina, medicaţia folosită în reumatologie (diclofenac,
indometacin, fenilbutazonă), medicaţie cardiologică (propranolol, metoprolol)
•  Infecţiile respiratorii virale reprezintă adeseori factori importanţi în
declanşarea obstrucţiei bronşice;
•  Poluanţii atmosferici, ceaţa, fumul;
•  Aerul rece;
•  Fumatul activ şi pasiv;
•  Efortul fizic, mai ales în aer rece, poate declanşa o criză în special după
încetarea eforului;
•  Stresul;
•  Refluxul gastro-esofagian;
•  Coloranţii şi aditivii alimentari (tartrazina din băuturi răcoritoare colorate,
ex.Fanta).


Sfaturi pentru pacienţi
•  Reduceţi în primul rând contactul cu praful de casă!
•  Renunţaţi la carpete, draperii groase, covoare, mochete care
acumulează praf;
•  Folosiţi mobilă cât mai puţină
•  Folosiţi saltele şi perne fără puf; Există în comerţ huse şi perne
speciale;
•  Evitaţi curăţenia prin scuturare, periere, măturare; folosiţi
aspiratorul (ideal cel cu filtru de apă!)
•  Ventilaţi corespunzător locuinţa, în special baia si bucătăria, pentru a
împiedica formarea mucegaiului;
•  Dacă prezentaţi crize după expunerea la polen, încercaţi pe cât posibil,
să staţi în casă în perioadele de polenizare (mai ales în lunile mai –
iunie), cu ferestrele închise, în special în zilele senine, cu vânt;
•  Renunţaţi la animalele de casă, păsări, peşti, plante de apartament;
•  Evitaţi fumatul activ si pasiv;
•  Evitaţi spray-urile de cameră şi deodorantele pe bază de aerosoli; sînt
permise deodorantele cu bilă;
Sfaturi pentru pacienţi
•  Practicarea unor sporturi nu este contraindicată; puteţi practica înotul, jogging-
ul, dar evitaţi aerul rece şi uscat ori atmosfera poluată. Dacă trebuie să vă
deplasaţi în aerul rece care vă poate declanşa o criză ori aveţi antecedente de
crize declanşate de efort, aceasta se poate preveni prin administrarea de spray de
criză (1-2 pufuri) înainte de efort;
•  Evitaţi medicamentele care vă pot declanşa crizele (Aspirina, Diclofenacul,

Propranololul, etc) şi înlocuiţi-le ori de câte ori este posibil (Ex. Înlocuiţi aspirina
cu paracetamol în cazul în care aţi răcit);
•  Trataţi energic infecţiile respiratorii virale şi afecţiunile ORL (rinite, sinuzite) care
pot contribui la alterarea condiţiei bolii;
•  ! Vaccinaţi-vă antigripal anual iar dacă aveţi peste 60 ani puteţi beneficia de
vaccinare antipneumococică (se repetă la 5 ani!);

Tratamentul în astmul bronşic
•  Tratamentul crizei de astm
•  Bronhodilatatoare inhalatorii cu durată scurtă de acţiune – ventolin,
berotec
•  Se administrează 2 puffuri
•  Efectul începe în câteva minute şi durează până la 6 ore
•  Tratamentul de fond
•  Pentru un control mai bun al simptomelor se folosesc asocieri de

bronhodilatatoare inhalatorii cu corticosteroizi inhalatori
•  antialergice

Cancerul bronhopulmonar
•  Tumorile brohopulmonare
•  în peste 90% din cazuri sunt maligne (neoplasm
bronhopulmonar)
•  mai rar sunt benigne (adenomul, condromul,
hamartomul, tumori lipomatoase).
•  Incidenţa cancerului pulmonar a crescut foarte mult
în ultimii ani, fiind cea mai frecventă formă de
cancer întâlnită la bărbaţi,
•  mortalitate ridicată în ciuda tratamentului-
supravieţuirea la un an de la diagnosticare este sub
20%.

Cancerul bronhopulmonar
•  Factori etiologici:
•  fumatul,
•  poluarea atmosferică,
•  expunerea profesională la diferite substanţe (azbest-în
construcţii, crom, nichel, radiaţii din minele de uraniu)
•  componenta genetică.
•  Histologic:
•  Carcinom cu celule mici/cu celule mari/cu celule
scuamoase
•  adenocardinom

Manifestări clinice
•  De obicei acuzele clinice apar în formele avansate de
boală
•  tuse iritativă, persistentă;
•  hemoptizie mică, repetată;
•  durere toracică localizată, persistentă;
•  dispnee în fazele avansate;
•  semne de impregnaţie neoplazică: astenie,
fatigabilitate, inapetenţă, scădere ponderală.

Manifestări determinate de extensia
tumorală locală şi la distanţă:

•  paralizie de nerv laringean (disfonie) sau frenic
(ascensionarea hemidiafragmului);
•  pleurezie, pericardită;
•  compresia esofagului (disfagie);
•  metastaze hepatice, osoase (provoacă durere şi
fracturi) sau cerebrale (cefalee, convulsii,
hemiplegie).

Examinări paraclinice
•  Laborator: leucocitoză, VSH accelerat.
•  Examenul citologic din spută sau lavajul
bronhoalveolar poate evidenţia celule atipice cu
caracter malign.
•  Examenul lichidului pleural: se evidenţiază celule
atipice atunci când tumora se extinde la pleură.
•  RTG toracica - este metoda cea mai accesibilă; pot apare
mai multe aspecte în funcţie de localizarea tumorii,
mărime, extindere.

Examinări paraclinice
•  Bronhoscopia este metoda de elecţie pentru diagnosticarea
neoplasmului cu localizare endobronşică şi este negativă în
formele periferice. Se identifică poziţia tumorii în arborele
traheobronşic, mărimea, forma, efectele obstructive sau
compresive.
•  Se face biopsie urmată de examen histopatologic al fragmentelor
recoltate.
•  Tomografia computerizată evidenţiază localizarea exactă a
tumorii şi adenopatiilor, extensia la mediastin sau pleură şi
permite stadializarea tumorală.
•  Rezonanţa magnetică nucleară se foloseşte pentru
identificarea tumorilor mai mici, într-un stadiu precoce,
infiltrarea pleurală şi ganglionară.

Tratament
•  Se face in functie de forma histopatologica si

stadializarea TNM:
•  T = marimea tumorii, localizare,
•  N = adenopatii,
•  M = prezenta sau absenta metastazelor
•  Tratament chirurgical are cele mai bune rezultate
•  Chimioterapie
•  Radioterapie

Patologia aparatului
renal


Sef lucrari Dr SIRBU Voichita
Pentru uz intern

Anatomia si fiz. aparatului renal

Simptome ale aparatului renal

I.DUREREA
1.Durerea lombară difuză
•  distensia capsulei renale/bazinet
•  Presiune/distensie, durere difuză în loja renală;
Origine renală:
-unilaterală: hidronefroză, pionefroză, tbc, tumori,
litiază, abces (nefropatii“chirurgicale”)
-bilaterală: Glomerulo si pielonefrite, rinichi
polichistic

Simptome ale aparatului renal
2.Colica renoureterală
•  distensia bruscă şi importantă a bazinetului/calicelor -
obstrucţia acută a ureterului +spasm musculatura
•  durere violentă, localiz in unghiul costolombar,
iradiata de-a lungul ureterului spre hipogastru/org
genitale externe
•  debut brusc, loja renală, unilateral
•  Cedare la antispastice
•  Pacient nelinistit, agitat
•  Greţuri, vărsături, meteorism

3.Durerea hipogastrică
•  patologia vezicii urinare: cistita ac, cr/litiaza
vezicală
•  Continuă/ însoţită de tulburări micţionale
•  Retenţia acută de urină (glob vezical): accentuare
progresivă, caracter de distensie, cedează la
sondajul vezical

II.TULBURĂRILE MICŢIUNII
•  Polakiurie – urinari frecvente
•  Disurie – disconfort, durere in timpul mictiunii
•  Retentie urinara – imposibilitatea golirii vezicii
urinare
•  Incontinenta urinara – pierdere de urina in afara
mictiunii

III. Sumar urina – aspect normal
EXAMENUL MACROSCOPIC
Diureza: 1000-1800 ml/zi
•  Culoare/aspect-limpede, galben-deschisă
EXAMENUL CHIMIC
•  pH-ul urinar 4,5-8
•  densitatea 1001-1035
•  proteinuria 50-100mg/zi;
•  glicozuria-negativă
•  cetonuria-negativă
•  bilirubinuria-negativă
•  urobilinogenuria- +/-
EXAMENUL MICROSCOPIC
•  Hematii absente
•  leucocite-3, 5/câmp
•  cilindrii- hialini 5-7/minut
•  cristale-in cantitate mică

Ex. obiectiv

Inspectia – majoritatea cazurilor nu
deceleaza nimic deosebit. Bombarea
unei lombe – suspiciune tumora
renala.
Palparea – 3 metode (bimauala,
monomanuala) : Guyton, Israel,
Glenard.
Percutie – manevra Giordano.
Auscultatie – Aorta abdominala si
renala – suflu= suspiciune stenoza
renala.

Litiaza aparatului renal. Litogeneza
•  Aparitia de calculi la nivelul
rinichiului si cailor urinare
•  Factori favorizaţi:
•  supraalimentaţia(litiaza urică);
•  regimul vegetarian (litiaza fosfatică).
•  sedentarismul, obezitatea,
•  dezechilibrele hormonale,
•  Tulburari in metabolismul calciului,
acid uric
•  ingestia redusă de lichide

Calculii renali

Colica renala
-  Durere intense, paroxistica, cu character
provocat de obicei, mai rar spontan.
-  Dpdv fiziopatologic este rezultatul unei
hiperpresiuni aparuta brusc la nivelul cailor
urinare.
-  Poate fi unilaterala sau bilaterala, , cu iradiere in
flancuri sau fosa iliaca, spre organele genitale
externe

Asociaza: polakiurie, tenesme vezicale,emisiuni de
urini tulbure, agitatie, paloare, transpiratii, greturi,
varsaturi, meteorism abdominal

Ex obiectiv: Palparea regiunilor lombare si a
punctelor ureterale, cu descoperirea de durere
provocata (semnul Giordano),

Paraclinice.
•  Ex sumar de urina, urocultura
•  Uree si creatinina
•  Radiografie renovezicala
•  Ecografie
•  UIV

Tratament
•  Regim igienodietetic!!!
•  Colica renala: antialgice, antispastice, AINS!!!
•  Cura diureza!!!
•  ESWL – litotritie extracorporeala (bombardarea calculului urmata de
spargerea lui si eliminare)
•  Chirurgie


Infectiile de tract urinar (ITU)
•  infectia care apare la orice nivel al
tractului urinar: rinichi, ureter,
vezica urinara, uretra
•  Maj infectiilor – vezica si uretra
•  Simptome:
•  Nevoia imperioasa de a urina
•  Senzatie de arsura la urinare
•  Polakiurie
•  Urina tulbure, rosie, aspect coca-cola
•  Urina urat mirositoare
•  Durere pelvina mai ales la femei
•  febra
ITU
•  Tipuri ITU:
•  PNA, cistita, uretrita
•  Factori de risk ITU: anomalii tract urinar, calculi
renali, cateterizare urinara,
•  TRATAMENT
•  Antibiotic
•  Analgetic
•  Antispastic
•  AINS

Insuficienta renala acuta
•  Sindrom clinic
•  scaderea brusca a RFG -> scaderea eliminarii produsilor
derivati de azot (uree, creatinina) si alte toxine uremice
•  Insuficienta renala acuta= leziune renala acuta
•  Leziune renala acuta :
•  ⇧ Cr >0.3 mg/dl in 48h
•  ⇧ Cr >50%
•  Oligurie (vol urinar < 0.5ml/kg/6 h)

IRA
•  PRERENALA– secundara depletiei volemice
•  Pierderi gastrointestinale: diaree, voma, drenaj
nasogastric prelungit
•  Pierderi renale: diuretice, diureza osmotica in
hiperglicemie
•  Pierderi cutanate: arsuri, transpiratii excesive
•  Pierderi in spatial III: pancreatita acuta
•  POSTRENALA – obstructia trebuie mereu exclusa!!!
•  Intratubulara: precipitare cristale insolubile – fosfat,
oxalate, acid uric, sau proteine: hemoglobina,
•  Extrarenala : uropatia obstructica – frecventa la barbatii
varstnici cu afectiuni prostatice


Tratament IRA
•  identificarea cauzei alterarii functiei renale si
indepartarea acesteia!!!
•  Mentinerea homeostaziei volemice + corectarea

anomaliilor biochimice – TINTA TRATAMENTULUI:
1.  Diuretice – daca avem supraincarcare volemica
2.  Corectarea acidozei
3.  Corectarea hiperK
4.  Corectarea anomaliilor hematologice
Initierea terapiei de substitutie renala – alterari

volemice, electrolitice si acidobazice
amenintatoare de viata!!!

Insuficienta renala cronica
•  IRC este un sindrom cronic caracterizat prin
scaderea capacitatii rinichiului de a-si asigura
functiile ca urmare a unor leziuni organice
ireversibile bilaterale sau unilaterale pe rinichi unic.
•  Afectarea renala/RFG sub 60 ml/min/1.73 m2
pentru 3 luni de zile sau mai mult indiferent de
cauza.
•  Diabetul zaharat, HTA, glomerulonefritele –
principalele cauze a BRC

Efectele BRC
•  Modificarea volumului si compozitiei fluidelor: Retentie/depletie Na,
K, Ca
•  Efecte neuromusculare: Encefalopatie uremica, neuropatie periferica
etc
•  Efecte CV: HTA, ICC, pericardita, ATS accelerate, HVS, aritmii
•  Efecte hematologice : anemie cronica renala, hemostaza alterata, infectii
•  Efecte pulmonare: pleurezie, pneumonii, EPA, respiratie Kussmaul
•  Efecte gastroint: anorezie, greata, varsaturi, gastrite, foetor uremic,
pancreatite, hepatite virale
•  Efecte endocrine: hiperparatiroidism, tulburari fct tiroidiana,
intoleranta la lactoza
•  Efecte sist repoduc: disfunctie sexuala, scaderea libidoului, infertilitate
•  Efecte cutanate: paloare uremica, hiperpigmentare, prurit uremic
•  Efecte osoase: deformari osoase, dureri osoase
Tratament
•  Obiectivele regimului alimentar :
•  incetinirea progresiei bolii
•  diminuarea retentiei azotate
•  controlarea tensiunii arteriale
•  obtinerea unei stari de nutritie adecvate
•  Reducerea aportului de proteine - limita greturile si

varsaturile asociate bolii cronice de rinichi.
•  Dieta este uneori bazata si pe o restrictie a
aporturilor de sodiu si de kaliu.
•  Diabet zaharat - regim hipoglucidic.
•  In ultima faza - hemodializa

CARDIOPATIA ISCHEMICA


Sef lucrari SIRBU Voichita
Pentru uz intern

Ateroscleroza

Este un proces lent care poate evolua ani de zile fără
nici un simptom. În acest timp, depozite de grăsimi
se depun pe pereţii arterelor şi le îngustează. Efectul
este de reducere a fluxului de sânge către o porţiune
dintr-un organ.

La acest proces se poate adăuga formarea de
cheaguri (trombi) de sânge suprapuse peste plăcile
de aterom, proces denumit aterotromboză.

Când are loc oprirea totală a curgerii sângelui către o
anumită zonă (de obicei prin formarea unui cheag de
sânge) rezultă un infarct. (miocardic, cerebral)

Ateroscleroza

Ateroscleroza se poate manifesta în orice teritoriu vascular,

producând simptome specifice teritoriului respectiv, de exemplu:
•  artere coronare (inimă): angină pectorală, infarct
miocardic
•  artere carotide (care irigă creierul): accident vascular
cerebral
•  artere femurale, poplitee etc. (care irigă membrele
inferioare): claudicaţie intermitentă (dureri cu caracter de
crampă în muşchii membrelor inferioare la mers) sau
ischemie acuta la membrele inferioare


Arterele coronare
•  Artera coronara stg
•  Artera descendenta
anterioara
•  Ramuri septale si
diagonale
•  Artera circumflexa
•  Artera coronara dr.

fiziopatologie
•  Apare un dezechilibru intre aportul de oxigen si necesarul de oxigen al
miocardului
•  Când una sau mai multe ramuri ale arterelor coronare sunt ingustate
din cauza aterosclerozei, sângele va ajunge intr-o cantitate mai mica la
miocard care, astfel, nu va primi oxigenul necesar funcţionării sale.
Spunem atunci că muşchiul inimii (miocardul) suferă un proces
ischemic .
•  Apar dereglari metabolice in celula miocardica urmata de acumularea
de metaboliti care vor activa receptorii durerosi miocardici si in
consecinta apare durerea toracica
•  Acest flux coronarian redus nu este suficient in conditiile unui effort

(cind creste munca inimii si necesarul de oxigen al inimii) dar poate fi
suficient in conditii de repaus
•  In formele severe fluxul coronarian mult redus nu este suficient nici in

repaus


fiziopatologie
•  O ischemie miocardică cu durată limitată se poate manifesta ca

angină pectorală.
•  Însă, după circa 20 de minute de ischemie, celulele musculare

miocardice încep să moară, producându-se un infarct de miocard,
miocardul normal transformindu-se intr-o zona de necroza lipsita
de functie
•  Infarctul de miocard determină pierderea contractilităţii şi funcţiei

unei porţiuni din muşchiul inimii.


Forme de cardiopatie
ischemica
• Ischemia silentioasa – fara simptome

•  Apare frecvent la diabetici
• Angina pectorala stabila
• Angina pectorala instabila
• Infarctul miocardic acut
• Moartea subita cardiaca

Angina pectorala de efort
•  La diferite grade de effort apare durere toracica retrosternala

•  cu caracter constrictiv,
•  cu iradiere in brate, umeri sau mandibula
•  Neinfluentata de miscarile respiratorii sau la palparea
toracelui
•  Durata sub 20 min, de obicei 3-5 min.
•  Care cedeaza la repaus sau NTG sublingual

Angina pectorala de efort
•  ECG de repaus poate fi normal sau cu modificari
•  Testul de efort confirma dg daca apare durere la efort sau

modificari ECG
•  Modificarile ECG caracteristice

•  Subdenivelarea segmentului ST
•  Unda T devine negativa

Tratamentul medicamentos
•  Controlul factorilor de risc coronarieni- fumat, HTA,

diabet,
•  NTG sl in criza
•  Antiagregant plachetar: aspirina 100mg/zi, toata viata
•  Betablocant: scade necesarul miocardic de oxigen
•  Metoprolol, nebivolol,
•  Nitrati: cu efect coronarodilatator prin relaxarea
musculaturii netede din peretii arterelor coronare
•  Nitromint, olicard
•  Statine: stabilizeaza placa de colesterol existenta din
vasele coronare si previne formarea unor placi noi
•  Atorvastatin, rosuvastatin
Angina pectorala de effort
•  Daca angina persista pe tratament medicamentos si

afecteaza calitatea vietii pacientului se recomanda
efectuarea coronarografiei
•  Evidentiaza localizarea si severitatea stenozelor
coronariene
•  Stabileste indicatia de revascularizare miocardica a
leziunilor care produc stenoze de peste 50%
•  Angioplastie cu implantare de stent – leziuni pe 1 sau 2 vase
•  By pass aortocoronarian – leziuni severe, multiple

coronarografia
•  Coronarografia este un examen cheie în explorarea bolii
coronariene, deoarece este o explorare care vizualizeaza direct
arterele coronare, responsabile de angină sau infarct.

Coronarografia este o investigaţie invaziva care stabilește un
diagnostic. Ea nu reprezintă un tratament, dar indică care este
tratamentul optim.

Coronarografia se efectuează prin introducerea unui cateter
într-o arteră (radială sau femurală), şi înaintarea lui retrograd
prin aorta până la radacina aortei si de aici la arterele coronare;
aici se injectează o substanţă de contrast care permite
vizualizarea anatomiei arterelor coronare.

Coronarografia se face sub anestezie locală , pacientul este treaz
şi discută cu medicul în cursul procedurii, putând să vadă pe un
ecran anumite detalii ale acesteia.

Angina instabila
•  Angina instabila precede frecvent un infarct miocardic, de

aceea trebuie tratata foarte prompt
•  Pacientul se interneaza,
•  Mobilizare minima, monitorizare
•  Se administreaza acelsi tratament medicamentos ca si in
angina stabila
•  Se efectueaza coronarografie urmata de rezolvarea leziunilor
coronariene existente prin angioplastie sau by-pass
aortocoronarian

Angina pectorala instabila
•  Forme clinice
•  Angina de effort agravata – apare la eforturi tot mai
mici, tot mai des, cedeaza tot mai greu la NTG sau
repaus
•  Angina de repaus
•  Angina nou aparuta, severa
•  Angina Prinzmetal, vasospastica, care apare datorita
spasmului coronarian prelungit
•  Apare in repaus, si ECG are supradenivelare tranzitorie de ST
•  ECG prezinta frecvent modificari specifice;

subdenivelare de segment ST sau unde T negative

Infarctul miocardic acut
¨  Boala coronariana este, una dintre cele mai frecvente cauze de deces;
¨  7 milioane de oameni mor anual datorita bolii coronariene reprezentind
12,8% din totalul deceselor la nivel mondial
¨  Europa:1 barbat din 6, o femeie din 7 mor de IM

•  STEMI – mortalitatea intraspitaliceasca in UE variaza intre 6% si 14%
•  S-a inregistrat o scadere a mortalitatii in STEMI in faza acuta si pe
termen lung, datorita accesului tot mai larg la procedurile de reperfuzie,
terapiei antitrombotice si preventiei secundare
•  Romania
•  RO-STEMI 1997-2009 mortalitatea intraspitaliceasca de 11,84%
•  Dupa 2009 prin implementarea programului de tratament
interventional in STEMI, mortalitatea intraspitaliceasca a ajuns la 7,55%

•  Apare ocluzie acuta trombotica a unei artere coronare cu
intreruperea brutala a fluxului sangvin coronarian,
respectiv a aportului de oxigen, in zona de miocard
deservita de acea artera
•  Daca ocluzia este prelungita, depaseste 20-30 de minute,
celulele miocardice incep sa se distruga progresiv, iar
miocardul se transforma in citeva ore intr-o zona de
necroza, nefunctionala, din care se elibereaza in
circulatie enzime specifice de necroza, care pot fi
detectate prin analize de laborator
•  Extinderea zonei de necroza depinde de durata ocluziei
complete si de existenta unei circulatii colaterale

•  Care sunt semnele infarctului miocardic acut?

•  · durere toracică anterioară intensă, cu caracter de presiune,
arsură, greutate, strângere sau sfredelire.
•  · durerea poate iradia către umăr, braţe, gât, abdomen superior
•  · durata durerii este mai mare de 20 minute (până la câteva ore),
nu cedează la tabletele de nitroglicerină sublingual (3 tablete luate
la interval de 5 minute)
•  · durerea poate fi însoţită de alte semne: ameţeli, stare de leşin,
greaţă, vărsături, transpiraţii, senzaţie de sufocare, anxietate,
nervozitate, palpitaţii (nu toate aceste semne clinice apar în fiecare
infarct acut de miocard!)
•  30% din cazuri apar acuze atipice: femei, virstnici, diabetici

Diagnostic pozitiv

•  la orice pacient la care se suspicioneaza IMA, este
obligatorie efectuarea in cel mai scurt timp a unei ECG
(primele 5 min)
•  ECG:
•  Pune diagnosticul de IMA
•  Ne arata localizarea infarctului
•  Anterior – ocluzie ADA
•  Posterior – ocluzie ACD
•  Evolueaza in trei etape
•  Primele 4-6 ore - supradenivelare de segment ST
•  Apoi apare in acelasi teritoriu unda Q (semnifica instalarea necrozei,
persista toata viata), se reduce amplitudinea supradenivelarii ST
•  Dupa cateva zile ST revine la linia izoelectrica si unda T devine
negativa

ECG – aspect normal

Evolutia ECG in IMA

IMA anterolateral– Q si ST
supradenivelat in d1, aVl, V2-V6

ECG –IMA inferolateral- Q si ST
supradenivelat in D2, D3, aVf,V5-V6

ECG –
Laborator – prin necroza celulelor miocardice se elibereaza

in circulatie diferite enzime care vor avea valoare crescuta
fata de nivelul de baza ( uneori de peste 10 ori)
Troponina
CK-MB, LDH
GOT, GPT


Laborator
-  prin necroza celulelor miocardice se elibereaza in circulatie
diferite enzime care vor avea valoare crescuta fata de nivelul
de baza ( uneori de peste 10 ori)
-  Se recolteaza obligatoriu la orice pacient cu suspiciune de
IMA
-  Enzimele cresc rapid in primele zile, si apoi revin la valoarea
normala
-  Cele mai specifice sunt:
Troponina
CK-MB, LDH
GOT, GPT


Tratamentul de urgenţă al infarctului acut de
miocard

Tratamentul infarctului miocardic acut este un
tratament de urgenţă, cât mai rapid din
momentul debutului, cu scopul reducerii zonei
de necroză miocardică şi a prevenirii
complicaţiilor.
Cantitatea de muşchi care moare din lipsă de
sânge poate fi redusă prin dizolvarea
cheagurilor din arterele coronare şi restabilirea
circulaţiei sângelui.
În ambulanţele moderne echipate cu
electrocardiografe există posibilitatea
diagnosticului precoce a IMA şi începerea
tratamentului
!
Diagnostic stabilit - IMA
•  Pacientul este imobilizatla pat

•  Se aplica linie venoasa,
•  Monitorizare ECG, defibrilator in apropiere –
•  Cele mai multe decese apar in primele ore de IMA prin
Fibrilatie ventriculara
•  Ameliorarea durerii – , NTG iv, opioide iv
•  Oxigenoterapie la cei cu dispnee si insuficienta cardiaca
•  Tranchilizante la nevoie

Stabilim indicatia si strategia de reperfuzie
Complicatiile IM
•  Electrice – poate face orice tulburare de ritm sau de

conducere
•  Blocuri atrioventriculare
•  Fibrilatie ventriculara
•  Mecanice – ruptura cardiaca
•  De perete ventricular
•  De muschi papilari
•  De sept interventricular
•  Formare de anevrism de VS
•  Pericardita postinfarct

TERAPIA DE REPERFUZIE
¨  Restaurarea fluxului sanguin in artera coronara
ocluzionata, responsabila de infarct;
¨  Cu cit se face mai repede de la debutul simptomelor cu atat
se va salva mai mult miocard
¨  Se face obligatoriu in primele 12 ore -24ore.
¨  Mecanica – angioplatie percutanata de urgenta si implantare de
stent in artera responsabila de infarct -
PCI primar
¨  Farmacologica – administrarea pe cale generala intravenoasa de
substante trombofibrinolitice care dizolva total/partial trombul
intracoronarian
Tratamentul trombofibrinolitic


SELECTAREA TERAPIEI DE REPERFUZIE
•  PCI primar este terapia preferata la pacientii cu IMA daca

se poate realiza rapid (in maxim120 min de la prezentare), de
catre o echipa experimentata
•  Studiile comparative au aratat repetat ca PCI primar este superior
TTFL
•  PCI asigura si mentine permeabilitatea arterei coronare si evita
riscul de singerare al TTFL
•  TTFL se efectueaza de prima intentie atunci cind nu se poate

efectua PCI in 120 minute de la primul contact medical
•  - streptokinaza, actylise
•  - cele mai frecvente complicatii sunt cele hemoragice
PCI – terapia preferata !!

Intervale de timp ideale pentru interventii
•  PCM pina la primul ECG 10 minute

•  PCM - reperfuzie
•  Tromboliza – sub 30 minute
•  PCI primar –
•  Sub 60 minute daca se face local
•  sub 90 -120 minute daca necesita transfer in alt centru
•  Buna organizare: dispecerat, ambulanta, SMURD,

organizare laborator de cateterism, protocoale de
colaborare intre spitale cu si fara centre de
cateterism

Tratament
•  Pacientul este spitalizat in saloane de terapie intensiva

coronariana
•  Monitor, oxigen, cale iv
•  Este imobilizat la pat pina la scaderea enzimelor de citoliza
micardica
•  Mobilizarea se face in functie de marimea infarctului si starea clinica
a pacientului
•  Nu este incurajata imobilizarea prelungita
•  Mobilizarea se face progresiv
•  Externarea - cind pacientul este stabil

Tratament
medicamentos
•  Dubla antiagregare : Sunt medicamente esenţiale care împiedică formarea

de cheaguri de sânge în arterele coronare.
•  aspirina in doza mica 80-125 mg toata viata
•  plavix, un an
•  Toata viata
•  aspirina
•  Betablocant
•  Inhibitor al enzimei de conversie al angiotensinei IECA
•  Medicament cu efect vasodilatator si de remodelare favorabila a VS dupa infarct
•  Statina
•  Diuretic daca apare insuficienta cardiaca

Modificarea stilului de viata
si controlul factorilor de risc
•  Dieta si controlul greutatii

•  Interventie asupra factorilor psihosociali; managementul
stresului
•  Activitatea fizica usoara este incurajata imediat dupa
externare; ulterior programe de recuperare specifice
•  Concediul medical prelungit si pensionarea anticipata au
efect negativ
•  Se vor evita calatorii lungi cu avionul timp de 4-6 sapt. la
cei cu disfunctie VS
Obiceiurile de o viata nu sunt usor de schimbat !!

RENUNTAREA LA FUMAT
•  Probabil cea mai eficienta metoda de preventie secundara

•  Fumatorii trebuie sa fie consiliati si inclusi intr-un program
de renuntare la fumat chiar din spital
•  Fiecare spital ar trebui sa aiba un protocol de renuntare la
fumat
•  Plasturii cu nicotina s-au dovedit a fi siguri la pacientii cu IM
•  Antidepresivele pot fi utile

Mesaje pentru acasa !!!
•  Educatia medicala a populatiei pentru a recunoaste

simptomele
•  Timp cit mai scurt pina la efectuarea reperfuziei - buna
organizaree a sistemului medical
•  Renuntare la fumat !!!
•  Incurajarea reluarii activitatii fizice si profesionale
postinfarct

NU UITATI
IZOLARE SOCIALA
NE SPALAM PE MAINI CAT MAI DES


Semiologie si patologie
digestiva
Semiologie si patologie medicala, BFK II
Pentru uz intern

Simptome frecvente
•  durere abdominala – diferite localizari si
caracteristici
•  dispepsia (indigestia ) – disconfort abdominal care
apare dupa alimentatie
•  pirozisul – senzatie de arsura epigastrica
•  greturile si varsaturile
•  sughitul
•  constipatie/diaree
•  Tulburari ale apetitului – inapetenta/bulimia

Simptome frecvente
•  Hemoragia digestiva sup. (deasupra unghiului
duodenojejunal)
•  Hematemeza – varsatura cu aspect de zat de cafea – sange
negru, digerat
•  Melena – scaun negru (sange digerat)
•  Hemoragia digestiva inf. (sub unghiul

duodenojejunal)
•  Hematochezie ( rectoragia) – eliminarea de sange rosu,
proaspat, in scaun

•  Hemoragiile oculte – hemoragii mici care se vad
doar la ex. Microscopic al scaunului
SEMIOLOGIA GENERALA A ABDOMENULUI

TOPOGRAFIA ABDOMENULUI - ANTERIOR
- 2 linii orizontale tangente la: marginea inferioara a coastelor
si spinele iliace antero-superioare
- 2 linii verticale prin: ½ rebord costal, ½ arcade crurale
- 3 etaje abdominale – 9 regiuni
• etajul superior – 3 regiuni: epigastru, hipocondru drept,
hipocondru stang
• etajul mijlociu – 3 regiuni: regiunea ombilicala, flancul
drept, flancul stang
• etajul inferior – 3 regiuni: hipogastru, fosa iliaca dreapta,
fosa iliaca stanga

TOPOGRAFIA ABDOMENULUI – POSTERIOR
- regiunea lombara dreapta/stanga


Cadran stâng Hipocondrul
Epigastru
Hipocondrul
drept stâng
superior
Mezogastru
Flancul Flancul
drept stâng
Cadran stâng
inferior
Fosa iliacă Hipogastru Fosa iliacă
dreaptă stângă
(b)
Examenul obiectiv
bolnav in decubit dorsal, cu bratele pe linga corp, genunchii indoiti

INSPECTIE
- modificari de forma, volum, aspect perete (circulatie colaterala)
PALPARE
- netezime, elasticitatea si grosimea tegumentara
- delimitarea marginii inferioare a ficatului si splinei
- puncte dureroase abdominale: epigastric, cistic, zona
pancreatico-duodenala, solar, paraombilicale, apendiculare (Morris, McBurney, Lanz), ovariene, uterin
PERCUTIE
- matitate - normal la nivelul ficatului si vezicii urinare pline
- patologic: lichid de ascita, glob vezical, tumori
- hipersonoritate - normal in cazul cresterii continutului aeric (meteorism)
- patologic: pneumoperitoneu
ASCULTATIE
-tranzit intestinal prezent/absent
-sufluri vasculare

Boala de reflux gastroesofagian BRGE
•  Cauzata de refluxul
continutului gastric acid in
esofagà leziuni ale mucoasei
esofagiene
•  De ce apare refluxul?
Contractia insuficienta a
sfincterului esofagian inferior

BRGE - cauze
•  Obezitate
•  Sarcina
•  Situatii ce incetinesc
evacuarea gastrica
•  Fumatul
•  Mese luate tarziu sau in
cantitate mare
•  Medicamente
•  Consum de bauturi
alcoolice, cafea sau
carbogazoase,
condimente

BRGE - simptome
•  Pirozisul si
regurgitatiile
acide
•  Senzatie de corp
strain faringian
•  Disfonie
•  Tuse cronica
•  Durere toracica

Gastritele
•  inflamatia mucoasei stomacului de diferite
etiologii
•  Forme
•  Acute: - erozivă-hemoragică; indusă de
Helicobacter pylori;
•  Cronice: -produsă de Helicobacter pylori; de
reflux, antiinflamatoare, alcool; cronică atrofică
•  Simptome: greturi, varsaturi, epigastralgii,

senzatie de satietate precoce, rar
hematemeza sau melena
•  Obiectiv: sensibilitate la palpare in epigastru

Ulcerul gastric si
duodenal
•  defect de structura dat de pierderea de substanta la nivelul

mucoasei gastrice sau duodenale ce depaseste in
profunzime musculara mucoasei
•  Evolutie acuta sau cronica

Ulcerul gastric si duodenal
cauze frecvente
1. Secretia acida
2. Infectia cu H. Pylori

3. AINS

4. Refluxul biliar duodenogastric

5. Alcoolul

Ulcerul gastric si
duodenal - simptome

- pot evolua asimptomatic
- cel mai frecvent, durere epigastrica
àcaracter de arsura, fara iradiere si aparitie postprandial (precoce in
ulcerul gastric si tardiv la 2-3h in ulcerul duodenal
àdurere epigastrica noctura, ce se amelioreaza la antiacide sau
antisecretorii
àperiodicitate (mica, legat de mese si mare, legat de anotimp –
primavara si toamna)

-sdr anemic(astenie, fatigabilitate, dispnee, palpitatii, vertij)
-HDS (hematemeza sau melena)

•  Diagnostic- se pune prin
endoscopie digestiva
superioara EDS

•  Diagnostic- EDS

Ulcerul gastric si
duodenal

SEMIOLOGIA VEZICULEI ŞI CĂILOR
BILIARE

Căile biliare constituie sistemul de drenaj al secreţiei
biliare, făcând posibilă trecerea bilei produse de ficat spre
lumenul intestinal, unde va participa la procesul de
digestie

Se pot împărţi în:
• Căile biliare intrahepatice
• Căile biliare extrahepatice

Colica biliara
-  Este o durere paroxistica, violenta, localizata in
hipocondrul drept, provocata de spasmul intens al
cailor biliare
-  Iradiaza spre lomba dr. Si umarul dr.
-  Dureaza 1-4 ore
-  Asociata greturi, varsaturi bilioase, transpiratii
-  Apare de obicei la supraponderali, declansata de o masa
bogata
-  Cauze:
-  Litiaza biliara (calculi in sistemul biliar)
-  Colecistita acuta (infectioasa)
-  parazitoze

Examenul obiectiv
Inspecţie – pacient suferind, ghemuit, evita miscarile
Examenul tegumentelor
• la femei poate apare “masca biliară”: o hiperpigmentaţie brună, periorbitară.
• La nivelul pleoapelor apar xantelasme, semn de hipercolesterolomie.
• Icterul (coloratie galbuie) se poate evidenţia la nivelul tegumentelor şi mucoaselor
Palpare
- Durere la palpare in hipocondrul drept

Examinari paraclinice
Echografia abdominala – se
vizualizeaza foarte bine caile
biliare si colecistul
- calculi, tumori

Semiologia ficatului - simptome
Durerea sau hepatalgia se datorează: distensiei capsulei lui Glisson, destinderii sau inflamaţiei seroasei
peritoneale ce inveleşte ficatul.
- are sediul în hipocondrul drept şi în epigastru, dar poate iradia la baza hemitoracelui drept
-  Caracterul durerii:
• hepatite acute: durere difuză, de intensitate moderată, cu caracter continuu, localizată în epigastru
şi cu iradiere în bară
• hepatite cronice, stază cronică hepatică: durere difuză, cu caracter de apăsare şi jenă în hipocondrul
drept, se accentuează după alimentaţie
• în cancerul hepatic iniţial durerea are caracter difuz, apoi devine continuă şi capătă caracter
lancinant pe măsură ce boala progresează.
Dispepsia hepatică
•  gust amar
•  Inapetenta, intoleranţă la alimente grase,
•  greţuri, vărsături;balonări postprandiale;
•  tulburări de tranzit: diaree sau constipaţie.
Simptome generale
• astenie fizică marcată şi progresivă
• somnolenţă, scaderea capacitatii de concentrare, confuzie
• dezorientare temporo-spaţială

Ex. obiectiv
INSPECŢIA - Modificări palologice:
-  abdomenul este mărit de volum şi balonat
datorită meteorismului, hepatomegaliei, iar
mai tardiv datorită ascitei
-  Ascita – prezenta lichidului liber in cavitatea
peritoneala
-  circulaţia venoasă colaterală externă porto-
cavă sau cavo-caval vizibila prin transparenta
tegumentului abdominal
-  Ombilic cu aspect de cap de meduza
-  icter mucotegumentar

Palparea ficatului
Ficatul normal are următoarele caractere:
1. Dimensiuni: marginea inferioară la rebord în timpul

inspirului, lobul stâng poate fi palpabil la nivelul
epigastrului.
2. Margine rotunjită,
3. Suprafaţă netedă,
4. Consistenţă elastică, moale

Modificari patologice la palpare
1.dimensiunilor ficatului:
• hepatomegalie, respectiv creşterea în dimensiuni a ficatului în: hepatite cronice, ciroza
hepatică, ficat de stază, cancer hepatic
2.marginii anterioare a ficatului:
• Ascuţită în ciroza hepatică
• Neregulată în cancerul hepatic
3.Suprafeţei ficatului:
• Netedă, regulată în hepatomegalia de stază, hepatita acută şi cronică, steatoză hepatică
• Neregulată, cu noduli mici în ciroza hepatică
• Neregulată, cu noduli mari şi duri în cancerul hepatic
4.Consistenţei ficatului:
• moale in degenerescenta grasă, hepatită acută
• dură in ciroze, “ca piatra” în neoplasme hepatice


Ciroza hepatica cauze

-  Virusuri hepatice B, C, D boală hepatică difuză cu
-  Alcoolul evoluţie cronică ce modifică
arthitectura ficatului,
reprezentând stadiul final,
-  Medicamente: ireversibil al diferitelor boli
tuberculostatice, cronice hepatice

anticoncepţionale, n e c r o z a c e l u l e l o r
hepatocitareà regenerarea
-  Evolueaza spre cancer nodulară a ficatuluià fibroza
hepatic, insuficienta difuză
hepatica si deces

Toate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea

Semiologie si Patologie Medicala, BFK II

Dr. Sirbu Ileana Voichita

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Anemia= scaderea hemoglobinei sau a numarului de

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

ANEMII de cauza centrala:

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

7. Volum celular mediu MCV: 81-99 fL

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Preparate de Fe injectabil: Venofer, Ferinject

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Definitie= boala neoplazica caracterizata prin pierderea capacitatii de

Tabloul clinic este dominat de 3 sindroame:

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• -paraclinic: leucocitoza, limfocitoza( > 5000/mmc), anemie; aspirat si

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Definitie = tumori primare ganglionare, avand ca si manifestari clinice

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Tratament: polichimioterapie si radioterapie

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

PROGRAMUL DE STUDIU BALNEO -

Ateroscleroza se poate manifesta în orice teritoriu vascular,

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Bolile arterelor (arteriopatiile) se caracterizează prin

• Arteriopatiile cronice obliterante şi trombangeita obliterantă

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Alte simptome: parestezii sub formă de amorţeli,

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Ultrasonografia dopller (echo) arteriala permite

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Tromboza venoasa superficiala

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• In plus, circulaţia în vene are loc la presiune scăzută, astfel încât

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Formarea trombului poate fi determinata de una sau mai multe din

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Interventii chirurgicale ortopedice (proteza de sold

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Dacă sunt întrunite una sau mai multe din aceste

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

În TVP, umflarea membrului este cel mai frecvent asimetrică (de

Aceste semne sau simptome pot apărea atât la nivelul mebrelor

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Toate aceste manevre sunt contraindicate la un

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• Anticoagulante intravenos sau subcutanat 7 zile,

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

La aparitia unei hemoragii importante se intrerupe imediat

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

•  -paraclinic: leucocitoza, limfocitoza( > 5000/mmc), anemie; aspirat si

•  Definitie = tumori primare ganglionare, avand ca si manifestari clinice

•  Tratament: polichimioterapie si radioterapie

•  Bolile arterelor (arteriopatiile) se caracterizează prin

•  Arteriopatiile cronice obliterante şi trombangeita obliterantă

•  Alte simptome: parestezii sub formă de amorţeli,

•  Ultrasonografia dopller (echo) arteriala permite

•  Tromboza venoasa superficiala

•  In plus, circulaţia în vene are loc la presiune scăzută, astfel încât

•  Formarea trombului poate fi determinata de una sau mai multe din

•  Interventii chirurgicale ortopedice (proteza de sold

•  Dacă sunt întrunite una sau mai multe din aceste

•  Toate aceste manevre sunt contraindicate la un

•  Anticoagulante intravenos sau subcutanat 7 zile,

•  Evitarea imobilizarii prelungite

•  - aeriana, (pacienţii bolnavi elimină prin tuse unităţi

•  - digestivă prin consumul de lapte sau preparate de

•  Tuberculoza secundară: (de tip adult) rezultă din

•  tusea intermitentă la debut, uşor de atribuit unei viroze sau fumatului.

•  Dispneea apare în în fazele tardive, determinată de extinderea

•  În formele subpleurale apare şi durere cu caracter pleuritic

•  RTG: cel mai frecvent apar imagini nodulare în

•  Toţi nou născuţii şi sugarii până în 12 luni de viaţă vor

•  Criza tipică de astm bronşic evoluează în trei faze:

•  Astm bronşic mediu (treapta III) - crize zilnice, cu persistenţa tusei

•  Astm sever (treapta IV) - dificultate respiratorie şi tuse permanentă,

•  Praful de casă care conţine microorganisme cu potenţial alergizant (acarieni),

•  alergen (sau iritant ) profesional: făina de grîu, medicamente, substanţe

•  Evitaţi medicamentele care vă pot declanşa crizele (Aspirina, Diclofenacul,

•  Pentru un control mai bun al simptomelor se folosesc asocieri de

•  Se face in functie de forma histopatologica si

•  Mentinerea homeostaziei volemice + corectarea

•  Reducerea aportului de proteine - limita greturile si

•  Acest flux coronarian redus nu este suficient in conditiile unui effort

•  In formele severe fluxul coronarian mult redus nu este suficient nici in