Sunteți pe pagina 1din 567

5-VI-2003

CÎNTÃRI NEMURITOARE

Vol. 8

1 - Cîntarea Învierii

2 - Cîntarea Veºniciei

3 - Cîntarea Biruinþei

poezii
Tot ce v-am spus aici cu lacrimi
e adevãr curat ºi greu
mãrturisit pe conºtiinþã
ºi-n Numele lui Dumnezeu

Nu-mi lepãdaþi nici o frînturã


din tot ce spun acum ºi scriu
cã tot ce nu-nþelegeþi astãzi
o sã-nþelegeþi mai tîrziu.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 3

Cîntarea Învierii

Caietul 1
Pag. 4 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

În Numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfîntului Duh

Isus Hristos
Marele nostru Dumnezeu ºi Mîntuitor
Slavã veºnicã Þie...

Ce întunecat de luminã este locul


pe unde ne pregãtim sã trecem acum!
mergem numai dupã sunetul paºilor Tãi,
auzim numai bãtaia inimii Tale
dupã care pãºeºte inima noastrã
în acelaºi timp sfînt.

Ce micã a devenit lumea,


ce jos s-a coborît Cerul,
ce frumos se intrã în Veºnicie
pe aceste porþi ºi pe aceastã uliþã
de aur strãveziu...

Nu mai existã nimic de care sã ne temem.


Toate florile grãdinilor lumii
s-au prefãcut una,
toate îmbrãþiºãrile inimilor, un singur fior,
toate cuvintele dragostei, - unul,
toate cerurile s-au prefãcut unul singur
ºi în tot acest Cer:
Tu Isus!

Nu mai avem amintiri,


nu mai avem dorinþe,
nu mai avem ani,
nu mai avem fiinþã
- sîntem Tu Isus!

Slavã veºnicã Þie


Marele nostru Mîntuitor ºi Dumnezeu
Isus Hristos.
Amin.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 5

0 - Cîntarea Învierii o, cum

Cîntarea Învierii
o, cum va fi Isus?
- Ce vuiet al Puterii
se va porni de Sus,
ce glasuri, ce strigare
de jos vom auzi,
ce-ndemn ºi ce chemare
de sus ne va trezi,
ce suflete, ce graiuri,
ce tainice porunci,
ce dor, din cîte raiuri,
cum vom cînta atunci?

Isus, Isus, Isus, Isus


din stãri de jos,
din stãri de Sus
uimiþi ºi fericiþi
cînta-vor cei iubiþi
Isus, Isus, Isus.
Pag. 6 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

1 - Cîntarea Învierii, cum Doamne

Cîntarea Învierii
cum Doamne-o vom cînta
prin slava Învierii
intrînd la Nunta Ta?
Cînd vom vedea deodatã
ce nu s-a mai privit
ce har ºi ce rãsplatã
ce Viitor slãvit,
ce pajiºti, ce izvoare
ce dealuri ºi ce lunci
- o, Scump ºi Dulce Soare
cum vei cînta atunci?

Cîntarea Învierii
din Strãluciþii Zori
cînd despãrþiþi durerii
vom fi nemuritori,
cum s-o cîntãm Iubirii
din zãri ºi pînã-n zãri
cînd ea ne dã trãirii
aceste sfinte stãri?
Ce vorbe nemaispuse
ce îngeri ºi ce prunci
- Isuse, Drag Isuse
cum vom cînta atunci?

Cîntarea Învierii
învaþã-ne-o de-acum!
Spre Slava Revederii
ne-mbracã de pe drum,
vegherea aºteptãrii
ne-o umple de fior
slujirea ascultãrii
sã ne-o sfîrºim cu spor...
Cînd vor suna strãjerii
Rãsplata Sfintei Munci
Cîntarea Învierii
cum vom cînta atunci?...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 7

2 - Ce-Þi voi spune oare Þie?

Ce-Þi voi spune oare Þie Dulce Preaiubitul meu


cînd odatã o sã fie sã fim numai Tu ºi eu?
oare care-ar fi cuvîntul ce-o sã-l pot rosti uimit
cuprinzînd tot simþãmîntul cît, trãind, Þi l-am sfinþit?

Cum o sã-mi înalþ spre Tine din al Porþii Slavei Prag


ochii tremurînd în lacrimi - cu sfialã ori cu drag?
Cum o sã rãspund Privirii care-mi va pãtrunde tot,
am sã pot grãi o vorbã? - sau nici una n-am sã pot?

Ce-o sã pot sã spun privindu-Þi semnul ranelor arzînd,


oare-am sã le vãd ºi-acele de la mine oarecînd?
O sã ºtiu vreo mulþumire pentru cîte mi-ai fãcut,
sau o sã-Þi grãiascã numai plînsul ºiroind tãcut?

Oare n-ai sã-mi ceri talanþii care mi i-ai dat ºi nu-s,


oare n-ai sã-ntrebi de rodul care trebuia adus?
Fi-mi-va oare-ndreptãþire, fi-mi-vor dezvinovãþiri
sau ce am sã-Þi aflu oare într-o clipã, din priviri?

Doamne, toatã-ndreptãþirea, de vreun grai aº mai avea


cred c-aº spune-atuncea numai: Te-am iubit!
... ªi voi tãcea!...

3 - Laudele Tale

Laudele Tale
Dulce Domnul meu
mi le dai pe cale
bucurii mereu
ele-mi schimbã starea
de amar ºi chin
binecuvîntarea
dîndu-mi-o deplin.

Dulce Domnul meu, Dulce Domnul meu


laudele Tale le iubesc mereu.
Pag. 8 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Lacrimile Tale
pun în ochii mei
cerul blînd cu-a sale
raze ºi scîntei
ele-mi spalã vina
într-un har divin
pacea ºi lumina
dîndu-mi-o deplin.

Dulce Domnul meu, Dulce Domnul meu


lacrimile Tale le iubesc mereu.

Sfaturile Tale
sufletu-mi sfinþesc
ele de greºale
sufletu-mi feresc
ele-mi dau privirii
Cerul Tãu senin
pacea mîntuirii
dîndu-mi-o deplin.

Dulce Domnul meu, Dulce Domnul meu


sfaturile Tale le iubesc mereu.

4 - O, Sfîntã Faþã-nsîngeratã

O, Sfîntã Faþã-nsîngeratã
seninã sub cununa-Þi grea
spre slava Ta îndureratã
cum sã-mi ridic privirea mea?

Cu lacrimi Te privesc
cu lacrimi Te iubesc
cu lacrimi Te sãrut smerit
cãci pentru mine-ai suferit.

Ce susã-i slava Ta divinã


ce joasã-i aplecarea Ta
între sfinþenie ºi vinã
pe amîndouã-a le purta.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 9
Cum sã-Þi privesc acele rane
ce ºtiu cã eu Þi le-am fãcut,
- o, dureroasele piroane
ce-al meu pãcat Þi le-a bãtut!

Isuse rãstignit de mine,


mã prãbuºesc plîngînd zdrobit:
ce vinovat sînt cãtre Tine
- ºi totuºi Tu cît m-ai iubit!

Zdrobit-am Inima-Þi iubitã


fãcînd ce nu mai pot uita
- cu toatã inima-mi zdrobitã
plîng încleºtat de Crucea Ta!

5 - Dulce Copilaº Ceresc


- colind -

Dulce Copilaº Ceresc


ce Te naºti pe lunã
vino, eu Îþi dãruiesc
casa cea mai bunã.

Vino, obrãjor de crin


mîini de albã floare
vino ochi de cer senin
dulce strop de soare
Scump Isus, Drag Isus
dulce strop de soare.

Dulce Copilaº Ceresc


ce Te naºti pe paie
vino, eu Îþi pregãtesc
inima-mi copaie.

Dulce Copilaº Ceresc


ce Te naºti pe lume,
- vino, iatã Te doresc
fraþi, surori ºi mume.

Dulce Copilaº Ceresc


Fiu de Maicã Sfîntã
vino, - cei ce Te primesc
cu iubire-Þi cîntã...
Pag. 10 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Vino Copilaº Ceresc
harul reînnoieºte
ºi-ntreg neamul omenesc
iartã-l ºi-l sfinþeºte...

6 - Cine sã-ntîmpine cîntînd?

Cine sã-ntîmpine cîntînd


ivirea Zilei Tale Sfinte
de nu acei ce stau plîngînd
la fericitele-Þi cuvinte?

Isus Iubit, Isus Iubit


numai acei, numai acei
ce ard iubirea Ta în ei.

Cine sã-Þi iasã fericiþi


cu candelele-aprinse-n cale
de nu acei ce-s neadormiþi
în vremea zãbovirii Tale?

Cine sã-Þi spunã-nfioraþi


cuvinte de iubire pline
de nu acei ce-Þi ard curaþi
mireasma dragostei divine?

Pe cine sã poþi Tu lua


la sãrbãtoarea Slavei Tale
de nu pe-acei ce-or aºtepta
veghind, Slãvita-Þi Sãrbãtoare?

7 - Cum tremurã lumina


Cum tremurã lumina pe culmile de sus
cînd clipa ei frumoasã e-aproape de apus
cînd creºte ce e rece, cînd ce e cald s-a dus
- cum tremurã lumina pe culmile de sus!

Cum sufere lumina de greu pe faþa mea


cînd simt foºnind ispita ºi-ncep s-ascult de ea
cînd vine fin pãcatul cum umbra lui cea grea
- cum sufere lumina de trist pe faþa mea!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 11
Cum sîngerã lumina din sufletul învins
cînd cea din urmã razã a-ncrederii s-a stins
cînd gîndul pe vecie de ceruri s-a desprins
- cum sîngerã lumina din sufletul învins.

O, nu-i muri luminã, mai creºti odatã greu


ºi-i frige conºtiinþa cãzutului ateu
ºi nu-l lãsa sã moarã vrãjmaº cu Dumnezeu
- o, nu-i muri luminã, mai creºti odatã greu...

8 - Iubirea-i inima credinþei

Iubirea-i inima credinþei


iubirea-i miezul ei divin
fãrã iubire nu-i credinþã
decît un jug, un rug ºi-un chin.

Iubire din Hristos


fã-mi tot ce am frumos
fã-mi orice rug ºi jug ºi chin
un colþ de rai divin.

Iubirea-i aripa cîntãrii


iubirea-i zborul ei cel sfînt
fãrã iubire nu-i cîntarea
decît un nor ºi-un dor înfrînt.

Iubire din Isus


fã-mi dulce tot ce-am spus
fã-mi orice nor ºi dor înfrînt
frumseþe ºi avînt.

Iubirea-i focul rugãciunii


iubirea-i strãlucirea-n ea
fãrã iubire rugãciunea
e-o stare ºi-apãsare grea.

Iubire din Cel Sfînt


fã-mi cald orice cuvînt
fã-mi orice rugãciune-a mea
cu foc ceresc în ea...
Pag. 12 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

9 - Frumoasã-ai fost

Frumoasã-ai fost credinþa mea


statornicã ºi-adevãratã
cînd una te-am putut þinea
mereu mai tare ºi curatã...

Frumoasã de nespus
mi te-a fãcut Isus
frumoasã sã-mi rãmîi
credinþa mea dintîi,
credinþa mea dintîi
Isus: - credinþa mea dintîi.

Frumoasã-ai fost nãdejdea mea


ostenitoare ºi smeritã
cînd lupta ce mi-a fost mai grea
tu mi-ai fãcut mai fericitã.

Frumoasã de nespus
mi te-a fãcut Isus
frumoasã sã-mi rãmîi
nãdejdea mea dintîi,
nãdejdea mea dintîi
Isus: - nãdejdea mea dintîi.

Frumoasã-ai fost iubirea mea


mereu aceeaºi ºi fierbinte
cînd þi-am putut curat avea
altarul tainei tale sfinte.

Frumoasã de nespus
mi te-a fãcut Isus
frumoasã sã-mi rãmîi
iubirea mea dintîi,
iubirea mea dintîi
Isus: - iubirea mea dintîi!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 13

10 - Iubirea mea, Isuse

Iubirea mea, Isuse, oriunde Te-ntîlnesc


de-oriunde m-aº întoarce Te regãsesc pe Tine
în tot ce vãd în juru-mi Te simt ºi Te privesc
Te-mbrãþiºez, mã mîngîi ºi mã unesc cu Tine
Isus, Isus, Isus, Isus ºi mã unesc cu Tine.

De Tine-s pline toate oriunde m-aº uita


din Tine gust aroma din tot ce e mai dulce
pe toate vãd lumina, pe toate Faþa Ta
din toate, cu-o mãsurã ce-abia de-o mai pot duce
Isus, Isus, Isus, Isus, ce-abia de-o mai pot duce.

Orice cîntare-mi spune cã Tu i-ai fost izvor


în orice miez de pîine vãd Faþa-Þi strãlucind
Tu orice amintire mi-o umpli de fior
ºi orice depãrtare mi-o-ntorci mai fericitã
Isus, Isus, Isus, Isus, mi-o-ntorci mai fericitã.

Cînd beau dintr-o fîntînã, din Tine mã adap


cînd mã îmbrac cu raze, mã încãlzesc de Tine
cînd mã cufund în stele mi-e Mîna Ta sub cap
ºi-n toate, - o Isuse, e-atît ºi-atît de bine
Isus, Isus, Isus, Isus, e-atît ºi-atît de bine.

Cînd vin, mi-e casa plinã ºi plinã-o las cînd plec


din toate mã întîmpini cu miere ºi sfinþire.
Ce-mi pasã de ce vine, sau anii mei cã trec?
Mai este-al rai? - nu este, ci Tu-mi eºti el, Iubire
Isus, Isus, Isus, Isus - ci Tu-Mi eºti el, Iubire!

11 - Mã uit spre cer


Mã uit spre cer - ºi cît de sus
e Rãsãritul de Apus
mai mare-i, Dumnezeul meu
iubirea ce-mi araþi mereu.

O, cum sã-Þi spun, o, cum sã-Þi spun


cît eºti de bun, cît eºti de bun
Slãvit ºi Mare Dumnezeu
cît eºti de bun, mereu...
Pag. 14 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Mã uit spre munþi - ºi cît de nalt
e dintr-un vîrf în celãlalt
aºa de bun Te-araþi mereu
spre mine, Dumnezeul meu.

Mã uit spre mãri - ºi cît de-afund


adîncurile lor s-ascund
aºa-mi ascunzi Tu Domnul meu
ce-am încã slãbiciune, eu...

Mã uit spre cîmp - ºi cîte flori


cîþi stropi de rouã sînt în zori
ºi cîtã iarbã-i pai cu pai
atîta bine-mi dai ºi-mi dai.

- O, cum pot Doamne arãta


cît mi-a fãcut iubirea Ta
cã simt ºi vreau, - dar n-am cuvînt
aºa de-nalt ºi-aprins ºi sfînt...

12 - E-atîta pace-aici

E-atîta pace-aici, c-auzi


ºi mersul stelelor cum cîntã
ºi roua de pe crinii uzi
cum picurã tãcere sfîntã...

Aºa-ntr-o liniºte ºi-un har


poate-ai sã vii Isuse iar
cînd nimeni nu s-or aºtepta
atunci va fi venirea Ta
cum nimeni nu s-or aºtepta
aºa va fi venirea Ta.

E-atîta liniºte pe sus


ºi-n toate-i parcã-atîta pace
de-auzi cum Mîna Ta Isus
lumina spicelor desface.

E-atîta pace-n jur cã simþi


cum duhul rugãciunii zboarã
ºi cum în stol de îngeri sfinþi
curate doruri te-nfãºoarã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 15
E-atîta liniºte aici
de parcã-s toate-n aºteptare...
- în taina unei sfinte frici
iubirea inimii tresare.

O, Doamne, cum Te rog sã-mi þii


fiinþa cu vegherea-ncinsã
ca-n orice strajã-ar fi sã vii
sã-mi afli candela aprinsã!

13 - Slãvit Isus - ce grabnic

Slãvit Isus - ce grabnic vine


rãsplata Zilei de Apoi
ºi nu noi Te-aºteptãm pe Tine
ci Tu, tot Tu, ne-aºtepþi pe noi!

Iubim tot praf ºi tot ruine


ºi vrem în pãmînteºti nevoi
nu noi sã Te slujim pe Tine
ci Tu sã ne slujeºti pe noi.

O Doamne, cu adînci suspine


întoarce-ne dinspre noroi
ºi fã-ne sã dorim de Tine
aºa cum Tu doreºti de noi.

Revarsã-n noi în toþi senine


simþiri cereºti ºi gînduri noi
nu noi sã vrem sã fim prin Tine
ci Tu sã vrem sã fii prin noi.

Fã ale noastre inimi pline


de-al dragostei ceresc ºuvoi
nu noi sã ne vestim prin Tine
ci Tu sã Te vesteºti prin noi.

Cãci doar atunci e cel mai bine


cînd sîntem unul ºi nu doi
cînd ºi noi sîntem una-n Tine
cum ºi Tu Unul eºti în noi.
Pag. 16 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

14 - Tot drumul meu

Tot drumul meu pînã la Tine


e presãrat cu maci ºi crini
din orice zãri privesc spre mine
prieteni dragi - ºi ochi divini.
În orice drum ºi-n orice ºoaptã
Îþi simt Isus iubirea Ta
cum mã doreºte ºi m-aºteaptã
- ajutã-mi s-o-ntîlnesc aºa...

Tot drumul meu pînã la mine


e presãrat cu cruci ºi spini
din orice colþ privesc spre Tine
vrãjmaºi vicleni ºi ochi haini...
Dar Scump Isus, în orice ºoaptã
ºi-n orice semn, iubirea mea
Te vrea, Te cheamã, Te aºteaptã
- ajutã-mi s-o-ntîlneºti aºa.

Ce drum mi-a fost al meu spre Tine,


nimic n-a fost amar ºi greu
din toate pãrþile, spre mine,
vedeam venind pe Dumnezeu...
Ce drum a fost al Tãu spre mine
nimic n-a fost pe el uºor
- O, ce nevrednic sînt de Tine
Preascumpul meu Mîntuitor!...

15 - De oriºiunde am sosit

De oriºiunde am sosit
Te-am regãsit pe Tine
ºi-oricît eram de obosit
Isuse Drag s-a-nveselit
tot ce plînsese-n mine.

La capãtul oricãror cãi


mã aºteptai întruna
ºi dragostea din ochii Tãi
mi-a stins a temerii vãpãi
în zîmbet totdeauna.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 17
La oriºice rãscruce grea
mi Te iveai în faþã
sã-mi îndrumezi cãrarea mea
sã ocolesc ispita rea
ºi sã mã scoþi din ceaþã.

La orice cãpãtîi de chin


îmi privegheai aproape
sã-mi dai al inimii alin
ºi blînd sã-mi dai sãrut divin
pe lacrimi în pleoape.

... În uºa ultimului prag


ºtiu cã m-aºtepþi, - ºtiu bine
Isuse, Soþ ºi Prieten Drag
ºi-apoi vei fi în veac ºi-n veac
nedespãrþit de mine...

16 - Mi-e dor de-un cer

Mi-e dor de-un cer desãvîrºit


de larg, de-nseninat ºi-nalt
prin care zboru-i nesfîrºit
de la un rai la celãlalt.

O, du-ne Scump Isus


din cer în cer mai sus
cu Tine-n veci sã fim
sã Te iubim, iubim...

Mi-e dor de-un vis îmbrãþiºat


cu împlinirea ce-o dorim
în pragul de cristal curat
al celuilalt Ierusalim...

Mi-e dor de-un ceas nemaitrãit


în harul dragostei fierbinþi
în dorul cãrei ne-am jertfit
toþi anii cei mai buni ºi sfinþi.

Mi-e dor de-un loc în care nu-s


nici temeri, nici vrãjmaºi, nici rãu
de Undeva atît de sus
al nostru numai ºi al Tãu.
Pag. 18 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Mi-e dor de-un imn acum prea greu
cã nici nu-l bãnuim mãcar
ca sã-l sfinþim lui Dumnezeu
pe cel mai fericit altar...

17 - Oriunde cînd eram cu Tine

Oriunde cînd eram cu Tine


n-aº fi mai vrut în veac sã mor
la toate-mi era greu Isuse
doar inimii mi-era uºor.
- Dar unde-am fost fãrã de Tine
mi-era urît de tot ce-am eu
uºor eram de toate-acolo
doar inimii nespus de greu
Isus, Isus - uºor eram de toate-acolo
doar inimii, nespus de greu.

Tot timpul meu ºezut cu Tine


mi-a fost pîndit, de temeri plin,
la toate-mi-era nor acolo
doar inimii mi-era senin.
- Dar timpul meu fãrã de Tine
numai pãreri de rãu mi-l ºtiu
la toate poate mi-era bine
doar inimii mi-era pustiu
Isus, Isus - la toate poate mi-era bine
doar inimii mi-era pustiu.

Din orice întîlniri cu Tine


multe-ale mele-au suferit
se chinuiau în mine toate
doar inima s-a fericit.
- Dar de-unde n-ai fost Tu Isuse
prea multe-mi întorceau rîzînd
mi le simþeam voioase toate
doar inima-ntorcea plîngînd
Isus, Isus - mi le simþeam voioase toate
doar inima-ntorcea plîngînd.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 19

18 - Dintre cîtã frunzã

Dintre cîtã frunzã, dintre cîtã iarbã


dintre cîtã piatrã este sau a fost
numai pentru Tine, numai pentru mine
n-are lumea Doamne nici un adãpost.

Sus în Cer, numai Sus


numai Sus, numai Sus
este-un loc pentru noi
Scump Isus, Scump Isus, Scump Isus...

Dintre cîte zile, dintre cîte stele


dintre cîte dealuri, dintre cîte vãi
nu-i nici pentru Tine una dintre ele
cum nu e nici una Doamne pentru-ai Tãi.

Pãsãrile-au cuiburi, vulpea vizuine


peºtii au o apã, cîinii un ungher
numai pentru Tine, numai pentru mine
este totul Doamne rece ºi stingher...

... Dar va fi odatã, dar va fi o Þarã


dar va fi o stare cum nicicînd n-a fost
unde totul, Doamne, numai primãvarã
ne va fi prieten, cîntec ºi-adãpost.

Þine-mi pînã-atuncea dragostea curatã


inima fierbinte, mersul credincios
ca sã trec cu Tine Doamne dintr-o datã
din pãmîntul urii-n Cerul prietenos...

19 - Tu mi-ai fost Isuse toatã


Tu mi-ai fost Isuse toatã
bucuria mea
niciodatã, niciodatã
n-am sã pot uita.

Tu mi-ai dat Isuse-ntruna


tot ce-a fost mai bun
totdeauna, totdeauna
nu-ncetez s-o spun.
Pag. 20 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Toate lungile-mi suspine
le-ai schimbat în cînt
ori la cine, ori la cine
am sã spun - cît sînt.

Din durerile profunde


fericit m-ai scos
oriºiunde, oriºiunde
am sã-Þi cînt voios.

Tu eºti dulce Aurora


sufletului meu
tuturora, tuturora
am sã spun mereu.

Doamne, pentru bucuria


ºi iubirea Ta,
veºnicia, veºnicia
toatã-Þi voi cînta.

20 - Mereu îmi pare rãu


Mereu îmi pare rãu cã nu-i
atîta lacrimã în mine
cît aº dori sã pot sã-mi sui
cu fiecare imn spre Tine
Isus, Isus
cît aº dori sã pot sã-mi sui
cu fiecare imn spre Tine.

Mereu îmi pare rãu cã n-am


atîta har cît se cuvine
sã-nvãlui cu ceresc balsam
pe toþi cîþi sufãr lîngã mine
Isus, Isus
sã-nvãlui cu ceresc balsam
pe toþi cîþi sufãr lîngã mine.

Mereu îmi pare rãu cã-n tot


ce fac ºi ce gîndesc mai bine
nu pot sã-mi dãrui ºi nu pot
sã-mi ard ceva mai bun spre Tine
Isus, Isus
nu pot sã-mi dãrui ºi nu pot
sã-mi ard ceva mai bun spre Tine.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 21
Mereu îmi pare rãu cã-mi trec
prea multe ceasuri în suspine
cînd aº putea sã le petrec
cîntînd mai alipit de Tine
Isus, Isus
cînd aº putea sã le petrec
cîntînd mai alipit de Tine.

21 - Ce mir ceresc

Ce mir ceresc este iubirea


ce sfînt e tot ce-n ea e uns
tot ce-i din ea ne dã sfinþirea
tot ce dã ea ne e-ndeajuns.

Cei doi bãnuþi ai ei, ni-s darul


mai mult ca sute de averi
un strop al ei ne umple-altarul
cu zãri de veºnice-nvieri.

Paharul ei de apã rece


ne stinge orice foc ascuns
ne-alinã setea ºi ne-o-ntrece
ºi-n toate cãpãtãm de-ajuns.

Talantul ei cîºtigã-o sutã


ºi-o mie de-alþi talanþi de preþ
o zi cu ea e mai plãcutã
ca poate anii-ntregii vieþi.

Fãrîma ei de pîine bunã


ne saturã desãvîrºit
ºi jugul dus cu ea-mpreunã
ca orice tron, e mai slãvit.

Ce nalt Tabor este-al-Iubirii


ce sfînt al ei Ierusalim
prin ea-nfiaþi Dumnezeirii
nu mai întoarcem, nici murim!
Pag. 22 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

22 - Oricine în genunchi se suie

Oricine în genunchi se suie


pîn-la iubirea cea mai sus,
pe viaþa ºi pe faþa lui e
ceva din semnul lui Isus.

Mireasma dragostei divine


cu care-l unge Duhul Sfînt
e cum ar rãspîndi din sine
ceva din ceruri pe pãmînt.

Puterea care-l însoþeºte


în orice stãri ºi-n orice loc
trezeºte, cheamã ºi-noieºte
ca Sfîntul Cincizecimii Foc.

Hristos, prin el, Se face-oriunde


primit ºi ascultat cu dor
Hristos, prin el, mereu pãtrunde
în orice suflet primitor.

Tot mersul lui e dus spre Cruce


tot rodul lui e bun ºi greu
tot ce e-n el e tot mai dulce
ºi mai plãcut lui Dumnezeu.

Ferice-acela care suie


pîn-al iubirea cea mai sus
pe faþa ºi pe viaþa lui e
cerescul semn al lui Isus...

23 - Sînt ochi ce vãd


Sînt ochi ce vãd o altã lume
ºi-un alt fel de luminã-acum
ºi doar aceºtia ºtiu bine
ce-i strãlucire, din ce-i scrum.

Sînt ochi ce pot vedea-nãuntru


ºi pot pãtrunde-n ce-i afund
ºi doar aceºtia ºtiu taine
ºi stãri ce tuturor s-ascund.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 23
Sînt ochi ce pot vedea în-Mîine
în profeþii ºi-n presimþiri
ºi doar aceºtia ºtiu calea
adevãratei mîntuiri.

Sînt ochi ce pot privi cereºte


la tot ce-i astãzi pe pãmînt
ºi numai ei nu se înºalã
în tot ce cumpãrã ºi vînd.

Sînt ochi ce vãd într-o clipire


cît alþii-o mie într-un an
ºi numai ei ºtiu cum s-alege
un prieten bun dintr-un duºman.

O, ochii-aceºtia sînt numai


cei curãþiþi prin focul greu
trecuþi prin har ºi prin minune
ºi luminaþi prin Dumnezeu!

24 - Peste ceasul meu amar


Peste ceasul meu amar
va fi cel mai mare har...
- Ruperea de trupul meu
n-o sã-mi parã nici un greu,
dulce apropierea Ta
inima-mi va desfãta
cerul cãtre care vin
mi-l vei lumina divin...
Tu Isus, Drag Isus
cerul cãtre care vin
mi-l vei lumina divin.

Pe deasupra ºi pe sub
Sfîntul Duhului Hulub,
îmi va rãcori zburînd
fruntea trupului cãzînd
ºi-mi va-nviora aprins
zborul duhului desprins
fericindu-mi de nespus
drumul pîn-la Tine Sus...
Tu Isus, Drag Isus
îmi vei ferici nespus
drumul pîn-la Tine Sus.
Pag. 24 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Peste ceasul meu uºor
vei fi Tu, numai fior
vei fi Tu, ceresc sãrut
cum nicicînd nu Te-am ºtiut
iar în ceasul meu deschis
vei fi-aievea, nu în vis
cînd la harul cel ascuns
voi cunoaºte c-am de-ajuns...
Tu Isus, Drag Isus
ºi la harul cel ascuns
voi cunoaºte c-am de-ajuns...

25 - Tu n-ai lãsat sã fim zdrobiþi


Tu n-ai lãsat sã fim zdrobiþi
prin lunga noaptea-a aºteptãrii
ci-n faþa ochilor slãbiþi
ne-ai pus nãdejdea-mbrãþiºãrii.

Tu n-ai lãsat, Tu n-ai lãsat


Isuse Binecuvîntat
ci ne-ai hrãnit pîn-am scãpat
- fii binecuvîntat!
Isus, Isus, Isus, Isus
- fii binecuvîntat!

Nu ne-ai lãsat sã fim orfani


în nici o þarã-ndepãrtatã
ci-n cei mai grei ºi aspri ani
Tu ne-ai fost Mamã, Soþ ºi Tatã.

Nu ne-ai lãsat primejduiþi


în nici un loc de bucurie
ci îngerii cei mai iubiþi
de pazã ni i-ai pus sã fie.

Nu ne-ai lãsat s-avem nici pas


nici loc ne-mpãrtãºit cu Tine,
cu noi ai plîns în greul ceas
cu noi cîntai cînd era bine.

Nici noi Isus nu Te-am lãsat


ºi-n veci nu Te-om lãsa pe Tine
cãci vrem sã-ntoarcem revãrsat
mãsurii dragostei Divine...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 25

26 - Cînd azi, în faþa ta

Cînd azi, în faþa ta, stau douã


cãrãri pe care poþi umbla:
a mîntuirii ºi-a pierzãrii,
alegi ce vrei, - dar nu uita.

Dar nu uita, dar nu uita


cã-i veºnicã rãsplata ta
ºi-n locul care þi-l alegi
pe veci te duci, pe veci, pe veci...

Cînd înfrînarea ori ispita


te cheamã a le asculta
ºtii ce le-aºteaptã pe-amîndouã
alegi ce vrei, - dar nu uita.

Cînd eºti în faþa încercãrii


ºi lumea umblã-a te-ncînta
sau cel rãu vrea sã te-nspãimînte
alegi ce vrei, - dar nu uita.

Cînd eºti ajuns în faþa crucii


cînd poþi muri, ori poþi trãda,
sã mori frumos, ori fugi cu fricã,
alegi ce vrei, - dar nu uita.

Cînd azi, ai liberã voinþa


sã-þi dai cui vrei viaþa ta
ori lui Hristos, ori lui satana,
alegi ce vrei, - dar nu uita...

27 - Cînd te-ai înãlþat

Cînd te-ai nãlþat pîn-la rãbdarea


unei smerite ascultãri
atunci seninã þi-e cîntarea
ºi-n cele mai cumplite stãri.
Atunci poþi suferi în pace
oricîte nedreptãþi îþi vin
lumina Duhului te face
sã vezi în toate-un har divin.
Pag. 26 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Cînd te-ai nãlþat pîn-la tãcere
sã ºtii cã-n toate-i numai har
te simþi un pas de înviere
ºi þi-ai învins ºi moartea chiar.
Atunci cunoºti ce-i bucuria
de suferinþi ºi de ocãri
prin ceaþa lor vezi veºnicia
de strãluciri ºi desfãtãri.

Cînd te-ai nãlþat pîn-la iubire,


atunci te-ntorci transfigurat
pe chipul tãu e strãlucire
pe capul tãu un nimb curat.
Atuncea poþi trãi oriunde
ºi poþi în orice loc sã mori
ºi astfel singur vei pãtrunde
în cer cu ochi biruitori.

28 - În ceasul cînd ispita-i

În ceasul cînd ispita-i grea


iar eu nu pot veghea pe cale
- fã-mi limpede naintea mea
Isuse, calea voii Tale.

Isus, Isus, sã nu mã laºi


sã nu mã laºi, sã nu mã laºi
Isus, - ci-ndreaptã-mi slabii paºi
pe calea voii Tale...

În ceasul cînd vrãjmaºii-s tari


iar eu sînt slab ºi stau cu fricã
- puternic Doamne sã-mi apari
ºi sã-i învingi ca pe-o nimicã...

Isus, Isus, sã nu mã laºi


sã nu mã laºi, sã nu mã laºi
Isus, - ci-nvinge-ai mei vrãjmaºi
ºi-i fã ca pe-o nimicã...

În ceasul cînd eu nu-nþeleg


ce vrei ºi ce-aºtepþi de la mine
- aratã-mi planul Tãu întreg
ºi limpezeºte-mi-l mai bine.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 27
Isus, Isus, sã nu mã laºi
sã nu mã laºi, sã nu mã laºi
Isus, - ci fã-mã sfînt pãrtaº
sã ºtiu sã fac mai bine...

29 - Eu Te-am vãzut Isuse

Eu Te-am vãzut Isuse pe orice drum am mers


în vremea de-ntuneric Tu mi-ai lucit luminã
în vremea suferinþei, Tu plînsul mi l-ai ºters
în inimã þinîndu-mi încrederea seninã...

În faþa nedreptãþii tiranului cumplit


Tu mi-ai rostit cuvîntul ce nu-i sta împotrivã
în anii-nfometãrii, întins sã mor, sleit
Tu m-ai hrãnit cu dulcea-Þi minune milostivã.

Eu Te-am vãzut, cã-n clipa cînd aºteptam sã mor


Tu mi-ai oprit, pe datã, dezlãnþuita urã
Tu mi-ai schimbat cãlãul în binefãcãtor
ºi piatra într-o pîine ºi-ngheþul în cãldurã.

Eu Þi-am vãzut aripa cu care mã-nveleai


sã nu mã prindã pizma, sã nu m-ajungã fiara
Tu, paza fericitã din clipa mea de rai
ce mi-ai ferit de flãcãri, ori gheaþã, primãvara...

O, Te-am vãzut Isuse - ºi n-am sã uit în veac


- dar veºnic de-aº tot spune ce bun ai fost cu mine
ºi veºnic de-aº tot face cît bine-aº ºti sã fac
tot n-aº putea întoarce cît sînt dator spre Tine!

30 - Mai bine-am vrut

Mai bine-am vrut sã stau flãmînd


Isus, cu pietrele-n pustie
decît sã iau o pîine - cînd
ispititorul Tãu mi-o-mbie.
Pag. 28 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Mai bine-am vrut sã fiu cãlcat
de toþi netrebnicii-n picioare
decît un scaun vinovat
cu-a fãrdelegii înãlþare.

Mai bine-am vrut sã mor pîndit


ºi-ameninþat pe-orice cale
ca slobod larg - ºi-mbogãþit
din preþul lepãdãrii Tale.

Mai bine-am vrut sã rabd sãrac


în biete zdrenþe-mprumutate
decît netrebnic sã mã-mbrac
cu haine necinstit purtate.

Mai bine-am vrut sã stau smerit


cu cel de jos, în rugãciune,
decît cu cel nelegiuit
la desfãtãrile-i nebune.

ªi-acum mai bine vreau sã mor


la uºa Ta înfometatã
decît sã mã înfrupt uºor
la masa lumii, blestematã!

31 - Ziua nunþii voastre fie

Ziua nunþii voastre fie


pasul binecuvîntat
de la care pe vecie
sã umblaþi pe-un drum curat.

Temelia casei voastre


Þinta drumului frumos
Rãsplãtirea luptei sfinte
fie-vã pe veci Hristos
fie-vã Hristos, fie-vã Hristos
harul Domnului Hristos.

Ziua nunþii voastre fie


începutul fericit
de la care-n pãrtãºie
sã trãiþi desãvîrºit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 29
Ziua nunþii voastre fie
pragul binecuvîntat
unde fraþii-n bucurie
sã petreacã necurmat.

Ziua nunþii voastre fie


amintitã-n veci frumos
fericirea ei sã þie
pentru voi pîn-la Hristos.

Ziua nunþii voastre fie


slavã pentru Dumnezeu
din ea fiþi, pînã-n vecie
binecuvîntaþi mereu...

32 - Sã nu iubesc nimic

Sã nu iubesc nimic, Isus


cum Te iubesc pe Tine
spre nimeni sã nu mai fiu dus
aºa cum sînt spre Tine.

Nimic sã n-am, nimic sã n-am


nici casã, nici avut, nici neam
nici fiu, nici soþ, - nimic sã n-am
Isus, aºa ca Tine.

Sã nu-mi pun dragostea-n nimic


aºa precum în Tine
sã nu mai cînt, sã nu mai zic
de nimeni ca de Tine.

Sã n-am nimic din ce-aº avea


aºa de drag ca Tine
sã-mi pot uita de viaþa mea
da nu, Isus, de Tine.

Sã nu regret nimic din tot


ce-aº pierde pentru Tine
oricînd, orice, oricît sã pot
Isuse pentru Tine.
Pag. 30 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Cã nimeni, nicãieri, nicicînd
nu m-a iubit cît Tine
trãiesc cîntînd ºi mor cîntînd
Isus, numai cu Tine.

33 - Prevezi-þi viitorul

Prevezi-þi viitorul de vrei s-ajungi la bine


nu aºtepta osînda sã cadã peste tine
gîndeºte azi la mîine - ºi vezi din timp cum stai
- prevezi-þi viitorul cît vreme încã ai!

Ascultã-L pe Isus, primeºte-L pe Isus


urmeazã-L pe Isus
prin El ai viaþa cea de Sus...

ªtii oare tu cã ziua de mîine-ai s-o mai vezi?


ºtii tu cît mai stai oare pe scaunul unde ºezi?
ºtii tu cã vei întoarce din drumul unde pleci?
- de ce nu-þi vezi, de-acuma, de viaþa cea de veci?

Nu spune ca nebunii: nu-mi pasã, în zadar,


cãci vine grabnic ziua ca-n veci sã plîngi amar,
prevezi-þi viitorul, cãci moartea-i ca un hoþ
asigurã-þi viaþa, acum, cît timp mai poþi!

34 - Cum se vor face?

Cum se vor face alte ceruri,


cum se va face alt pãmînt?
- aºa cum s-au fãcut acestea:
prin Viul lui Hristos Cuvînt!
Aºa cum s-a fãcut noirea
unui nãscut din Dumnezeu,
printr-o minune ºi-ntr-o clipã
ºi fãrã nici un fel de greu...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 31
Va fi-n minunea Înnoirii
ceva mãreþ ºi fericit
tot ce-a fost vechi va fi-ntr-o clipã
trecut, schimbat ºi fericit,
- aºa uºor va fi aceasta
cum soarele rãsare-uºor
cum blînd se face primãvara
cum dulce iese un izvor...

O, cum va fi viaþa nouã


în care vom pãtrunde-atunci
un imn, o dragoste, o slavã
în stãri de îngeri ori de prunci?
- Azi nu ºtim, dar ferice-acela
ce crede-acum trãind frumos
cãci el va fi atunci acolo
nãlþat-noit lîngã Hristos.

35 - Cît încã sînt în lume

Cît încã sînt în lume,


- vegheazã duh al meu:
nu toþi au teamã sfîntã
cîþi spun de Dumnezeu!
Ivirea multor iude
ºi caini între noi
e-un semn ce-aproape sîntem
de Ziua de Apoi.

Vegheazã-mi, duhul milei


sã nu-mi fi nimicit
de veacul desfrînãrii
satanic ºi zgîrcit -
ºi duhul curãþiei,
sã nu-mi pieri în noroi
cãci iatã ce aproape
e Ziua de Apoi!
Pag. 32 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Cînd vezi cîþi cad alãturi
sau rãtãcesc din drum,
dînd slava viitoare
pe-a lumii de acum,
cîþi cumpãrã pãcatul
vînzînd pe Dumnezeu -
vezi ce aproape-i Ziua
- vegheazã-mi duh al meu!

36 - Sã nu privesc

Sã nu privesc pe lume
nimica mai frumos
ca cinstea de-a rãmîne
în jug lîngã Hristos.

Sã nu ascult pe lume
nimic mai fericit
mai bun ºi mai cu dulce
ca glasul Lui dorit.

Sã nu aºtept pe lume
mai mare har în veac
decît sã simt întruna
cã voia Lui o fac.

Sã n-am vreo bucurie


mai mare pe pãmînt
decît sã simt în mine
trãind al Lui Cuvînt.

ªi nici s-am altã platã


în Cerul lui Hristos
decît primirea datã
unui sfîrºit frumos.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 33

37 - Cel mai mare rãu

Cel mai mare rãu pe lume


nu e rãul dinafarã
ci e cel ce înãuntru,
în adînc þi se strecoarã
rãul dinafarã trece
sau îl suferi, sau îl laºi
însã rãul dinãuntru
þi-este-un hoþ ºi-un ucigaº...

Vino la Isus, cheamã pe Isus


roagã pe Isus, lasã pe Isus
astãzi înãuntrul tãu
numai El, numai El, numai El
te mai scapã de-acest rãu...

Cei mai rãi vrãjmaºi pe lume


ai credinþei, - nu-s afarã
ci sînt cei ce dinãuntru
fac dezbinuri ºi ocarã
cei ce nimicesc iubirea
ºi unirea dintre fraþi,
vînzãtorii ºi-ntinaþii
sînt vrãjmaºi, adevãraþi.

Vino la Isus, cheamã pe Isus


roagã pe Isus, plînge lui Isus
cu cît foc e-n duhul tãu
numai El, numai El, numai El
mîntuieºte de-acest rãu...

38 - Vrãjmaºii pot fi tari

Vrãjmaºii pot fi tari, - nu-mi pasã


ºi sarcinile-mi pot fi grele,
primejdiile-mi pot fi multe
- mai tare-I Dumnezeu ca ele!
Pot fi cît de puternici rãii
cît niºte urºi, cît niºte lei, -
oricît de tari sînt cei potrivnici
mai tare-I Dumnezeu ca ei!
Pag. 34 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Mai tare-I Dumnezeul meu
mai tare-I Dumnezeul meu
ca orice urs, ca orice leu
- cu Domnul biruiesc ºi eu.

Vegherea poate sã-mi slãbeascã


credinþa-mi poate-ajunge micã
nãdejdea poate sã mi-o clatin
- dar tare-I Domnul, nu mi-e fricã!
Sînt tulburi ale lumii ape,
e-aproape ura cea mai rea,
e-aproape moartea? - mai aproape
mi-e Dumnezeul meu, ca ea!

Fãgãduinþa Lui cea tare


e veºnicã ºi-adevãratã
pe ea mã bizui la-ncercare
prin ea mã-nalþ de orice datã.
Ca cele mai înalte valuri,
ca munþii care par mai sus,
ca cei ce par mai tari pe lume
- nespus mai tare e Isus!

39 - Cu Tine-am sã mã laud

Cu Tine-am sã mã laud Isuse oriºicînd


de Numele-Þi, cu dulce voi pomeni întruna
de mila Ta cea mare voi povesti plîngînd
de dragostea Ta scumpã voi lãcrima cîntînd
cã-n haru-Þi fãrã margini mã-nvãlui totdeauna.

Fãgãduinþa-Þi sfîntã mereu mi-o împlineºti


cu tot mai largã mînã ºi-n stãri tot mai divine
lumina conºtiinþei tot mai curatã-mi creºti
iubirii tot mai nalte trãiri îmi dãruieºti
ºi-n orice întîlnire vii tot mai drag spre mine.

În paza Mîinii Tale sînt tot mai liniºtit


ca sub un scut puternic ºi cald în orice vreme
cu-aripa Ta m-acoperi în ceasul fericit
de simt cã alt pe lume nimic n-am de dorit
nimic de-a mai ajunge, nimic de-a mã mai teme...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 35
O, cum sã nu mã laud cu Tine-atunci Isus
ºi cum sã nu-Þi cînt Þie cu dor tot mai fierbinte
cînd încã dinainte de-al nopþii mele-apus
mi-ai rãsãrit un soare atît de drag ºi sus
de nu-mi vãd de luminã parcã nimic nainte.

40 - Tu n-ai putut sã fii

Tu n-ai putut sã fii un sfînt


ºi nici un geniu pe pãmînt
acestea cer un unic rost,
- dar om, nici om, de ce n-ai fost?

Tu n-ai putut sã nalþi cetãþi


nici fapte mari ºi largi s-arãþi,
un bine mare, n-ai putut
- dar mic, nici mic, de ce n-ai vrut?

Tu n-ai putut s-aduci pe mii


pe cãile credinþei vii
nici la Hristos sã-i duci pe toþi
- dar tu, nici tu, de ce nu poþi?

O, vine ceasul cel temut


sã dai rãspuns: ce n-ai fãcut!
ºi n-o s-ai unde sã te-ascunzi
- ci tu, doar tu, ai sã rãspunzi!

41 - O, cer dorit

O, cer dorit ce-mi pari departe


de cînd mereu tot merg ºi merg,
- cu cît puþin ne mai desparte,
mai tare-alerg!

Cu cît mai scurt vãd timpul care


mai am ca lucrul sã-mi sfîrºesc
cu trupul care-ntreg mã doare,
mai mult trudesc!
Pag. 36 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Cu cît mai slabã mi-e vederea
ºi rari bãtãile din piept
ºi mai pînditã privegherea,
mai treaz aºtept!

Cu cît mai multã-mpotrivire


întîmpinã vestirea mea,
cu-atît mai mult, mai cu-ndrãznire
nu voi tãcea!

Cu cît e mai greu în tãcere


ºi-i mai mult de lãsat zãlog
ºi duhul mai curat se cere,
mai mult mã rog!

O, cer deschis, cu cît te-apropii


ºi mai cu-ardoare te doresc
mai treji spre tine-ajutã-mi ochii
sã-mi aþintesc...

42 - Nu-mi suspina iubire

Nu-mi suspina iubire cîrtind cã-i crucea grea


cãci, mai puþin ºi-ajungem curînd ºi noi acasã
sã-þi parã tot mai dulce amara cruce-a ta
ºi zarea cîndva tristã sã-þi parã mai frumoasã.

În faþa lui Hristos


vom pune crucea jos
ºi-atunci din Mîna Sa
cununa vom lua...

Nu-þi mai întoarce ochii spre nici un loc ºi vis


ce þi-ai putut odatã dori aici ºi cere
ci-n dragostea-mpletitã a cerului deschis
îmbrãþiºeazã-þi crucea ºi-nvãluie-o tãcere.

Singurãtatea sfîntã în care ai ajuns


alunge-þi orice strigãt ori ºoaptã tulburatã
în jurul tãu vin îngeri cu dulcele rãspuns
ce nalþã ºi sãrutã o cruce-mpreunatã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 37
Sfinþirea te va duce sã vezi ce-i nezãrit
te va uni cu ceruri mai sus ºi jos ca tine
te vei cuprinde-n totul - ºi-atunci ai devenit
un imn al Armoniei Eterne ºi Divine.

43 - Veniþi ºi mai aproape

Veniþi ºi mai aproape voi cei apropiaþi,


rugaþi-vã mai bine voi cei ce vã rugaþi!

Cãci Domnul vine, vine


ºi mare-i plata Sa
ferice de oricine
va fi gãsit aºa!

Iubiþi ºi mai fierbinte voi inime fierbinþi,


sfinþiþi-vã nainte voi cei smeriþi ºi sfinþi.

Cîntaþi ºi mai cu suflet voi cîntãreþi iubiþi,


umblaþi mai fãrã vinã, voi cei neprihãniþi.

Trãiþi ºi mai cu teamã voi toþi cei veghetori


ºi faceþi mai mult bine cei binefãcãtori.

Luptaþi ºi mai cu rîvnã voi luptãtori ne-nvinºi


mãriþi-vã credinþa voi credincioºi aprinºi.

Fiþi gata, tot mai gata voi cei ce-L aºteptaþi


cãci toþi veþi fi deodatã cu slavã-ncununaþi!

44 - Cu cît mai sus

Cu cît mai sus vãd Þinta sfîntã


ºi drumul pîn-la ea mai greu,
cu-atît iubirea mea s-avîntã
mai dornicã spre Dumnezeu.

Cu cît simt mai ne-ajunsã zarea


în care-aº vrea sã fiu Isus
cu-atît mai sfîntã-mi cresc ardoarea
sã mã ridic cît pot mai sus.
Pag. 38 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Cu cît vãd ce viaþã sfîntã
au dus slãviþii naintaºi
cu-atît mã lupt pe calea strîmtã
sã-mi duc mai credincioºii paºi.

Cu cît cunosc mai drept Cuvîntul


pe care sînt trimis sã-L spun
cu-atîta mai frumos nãlþîndu-L
puterea-ntreagã-n El îmi pun.

Cît Duhul Sfînt o sã mã-ndrume


nu-mi pasã, cãci nimic nu-i greu
cu cît sînt mai urît de lume
sînt mai iubit în Dumnezeu.

45 - Îngîmfã-te pitic netrebnic

Îngîmfã-te pitic netrebnic


ºi crede-te cã eºti un munte,
slãveºte-þi ca pe niºte glorii
sãrmanele-opintiri mãrunte,
ridicã-þi pumnii cãtre ceruri
omidã, vierme, praf, nimicã
ºi pune-þi pieptul sã se umfle
ºi pune-þi gura, larg, sã zicã,
ºi calcã-þi în picioare fraþii
ºi asupreºte ºi apasã
nedreptãþeºte, furã, bate
eºti sus ºi tare-acum! - ce-þi pasã!
- Dar, tot, adu-þi aminte-o clipã
de cei ce-au fost aºa nainte...
La sfatul ce þi-ar da ei astãzi
gîndeºte-un strop - ºi ia aminte!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 39
Nu-þi spune: - aºa fãcea... cutare
nu-þi zice: - aºa-nvãþa... nu-º-cine
ci spune-þi ce þi-ar zice-acuma
de-ar mai putea vorbi cu tine!
Nu: unde-a fost cîndva cu sute
ori zeci de ani, el, mai nainte
ci: unde este el acuma,
aceasta tu s-o iei aminte!
... ªi dac-un strop de-nþelepciune
þi-a mai rãmas în judecatã,
atunci vei ºti sã faci acuma,
ce n-ai sã mai poþi niciodatã.
Atunci vei ºti privi-nspre tine
ca-nspre un vierme ºi-o nimicã
iar cãtre Cer ºi cãtre semeni
smerit, cu dragoste ºi fricã...

46 - Oriunde doi sau trei

Oriunde doi sau trei ne strîngem


în Numele lui Dumnezeu
ori dacã ne rugãm, ori plîngem
- sã fim în duh uniþi mereu.

Cãci între noi este Hristos


puternic, viu ºi luminos
ºi El va binecuvînta
doar pe acei ce sînt aºa!

Cîntînd nu pentru slava noastrã,


ºi lepãdînd ce nu-i de Sus -
în alipirea cea mai dulce
daþi toatã slava lui Isus.

Nãlþaþi mai sus de orice ziduri


frumoasa dragoste de fraþi
sã fim un cuget ºi-o simþire
ca niºte sfinþi adevãraþi.

Sã ne sfinþim împãrtãºirea
cînd ne-adunãm ori despãrþim
trãind, cum vom trãi-n iubirea
Cerescului Ierusalim...
Pag. 40 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

47 - La orice lucru-i vine-o zi

La orice lucru-i vine-o zi


la orice faptã-i vine-o platã
- stricat judecãtor, - sã ºtii
cã vine ºi-a ta judecatã!

Nimica nu-i pe veci aici


nici lege, nici fãrãdelege,
- tiran stãpînitor, sã ºtii
cã ºi pe tine-au sã te lege!

Tot ce dai tu, - vei ºi primi,


nimic, pe veci, nu-i sã se-ngroape,
- viclean iscoditor, sã ºtii
cã ºi-a ta platã-i foarte-aproape!

Orice mãsurã-ºi va primi


asemeni, - cu-o mãsurã dreaptã
- netrebnic bãtãuº, sã ºtii
cã multe lovituri te-aºteaptã!

Poþi înºela, poþi asupri


ºi-ascunde-acum, - dar pîn-odatã!
- miºelnic plãtitor sã ºtii
cã-þi vei primi ºi tu rãsplatã!

Hristos Cel Drept va reveni


curînd, plãtind la fiecare...
- O, ºi tu, sfînt sãrac, sã ºtii
cã ºi-a ta platã va fi mare!

48 - Înalþã-te, de vrei smerirea

Înalþã-te, - de vrei smerirea


ºi bate, - de te vrei bãtut
cãci Drept e Dumnezeu - ºi grabnic
îþi vei primi cum ai fãcut!
- dar dacã vrei sã fii nãlþat
smereºte-te cu-adevãrat
cãci bun în veac este Isus
ºi gura Lui aºa a spus.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 41
Dã, - dacã vrei sã ai de-a pururi
sau nu da, - dacã vrei sã n-ai
cãci Sfînt este Hristos, - ºi astfel
a spus Dumnezeiescu-I grai,
- dar dacã vrei sã fii avut
învaþã sã împarþi tãcut
cã-n veci e darnic Dumnezeu
cu omul care-i bun mereu.

Fii tare, - dacã vrei izbînda


sau lasã-te, - de vrei sã cazi
cãci fiecare strînge mîine
aceea ce aruncã azi,
- dar dacã vrei cununa Sus
jertfeºte-aici pentru Isus
ºi dacã vrei un cer slãvit
rodeºte pe pãmînt, smerit.

49 - Deschide-mi Doamne ochii

Deschide-mi Doamne ochii


cei care-mi vãd curat
sã vãd nu ce-i pãrere
ci ce-i adevãrat,
sã vãd cã nu vrãjmaºul
mã chinuie-n vreun fel
sã vãd cã Tu eºti Cel ce
mã dai legat la el.

Atunci Te-aº preamãri mereu


pe Tine Veºnic Dumnezeu
ce-ntorci chiar ura celor rãi
spre slava celor buni ai Tãi.

Sã nu vãd cã durerea
e palma celui rãu
sã vãd cã ea-i un înger
trimis de harul Tãu,
sã nu vãd slava lumii
ca s-o doresc ºi chem
sã vãd cã ea-i un blestem
de care sã mã tem.
Pag. 42 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Sã nu-mi vãd forþa urii
acum, ameninþînd
sã-mi vãd ºi mai aproape
puterea Ta lucrînd.
- Atunci întotdeauna
aº fi de pace plin
aº ºti trãi cereºte
ºi-aº ºti muri senin.

50 - Nu-i greu a-i învãþa

Nu-i greu a-i învãþa pe alþii


e greu a mã-nvãþa pe mine
- dar altfel cum mi-ar fi Isuse
umblarea vrednicã de Tine?

Ajutã-mi ochilor sã vadã


ajutã-mi inimii sã creadã
ajutã-mi vieþii sã Te poarte
Isuse vrednic pîn-la moarte
Isuse, Isuse
Isuse, - vrednic pîn-la moarte.

E mult cînd îi îndrept pe alþii


dar mai mult cînd mã-ndrept pe mine,
cuvîntul nu mi-l cred cu toþii
dar viaþa-mi crede oriºicine.

Sã nu pot judeca pe alþii


cît nu mã-ncerc întîi pe mine
cã-n viaþa altora-ncolþeºte
ce-n viaþa mea rodeºte bine.

Sã poatã sã-mi renunþe trupul


mereu spre-a duhului solie,
nainte ca s-o cer la alþii
sã-mi cer neprihãnirea mie.

Nu-i greu a-i stãpîni pe alþii


e greu a mã jertfi pe mine,
- dar cum mi-ar fi Isuse altfel
viaþa vrednicã de Tine?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 43

51 - Cei care vin de tineri

Cei care vin de tineri în slujba lui Hristos


rãmîn de-a pururi tineri cu chip în veci frumos
cum El nu-mbãtrîneºte nu-mbãtrînesc nici cei
ce vin la El de tineri, rãmîn ca El ºi ei.

Isus Cel Veºnic Tînãr


Viteaz ºi Minunat,
pãstreazã-i veºnic tineri
pe cîþi Þi s-au predat.

Cei care mor de tineri spre slava lui Hristos


rãmîn în Nemurire cu chipul luminos
cu Numele cel Veºnic al lui Hristos unit
va fi ºi-al lor sfînt nume în veci ºi-n veci cinstit.

Hristos Cel Veºnic Tînãr s-aprindã sfîntu-I zel


ºi-n tine suflet tînãr sã vii ºi tu la El
sã creºti în El puternic, viteaz ºi credincios
cãci tot ce-i brav ºi nobil e lupta lui Hristos.

52 - Cît Tatãl Sfînt lucreazã


Cît Tatãl Sfînt lucreazã
cît Tu lucrezi mereu
ajutã-mã Isuse
sã nu pot sta nici eu.

Ajutã-mi sã lucrez, s-alerg ºi sã veghez


nicicînd sã nu-ncetez
cînd lucru-mi voi gãta, atunci sã pot gusta
în Cer odihna Ta.

Cît Duhul Sfînt lucreazã


cît haru-i lucrãtor
ajutã-mã ca lucrul
sã-mi fac ºi eu cu spor.

Cît Biblia lucreazã


cît fraþii mai trudesc,
ajutã-mã Isuse
nici eu sã nu-obosesc.
Pag. 44 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Cît soarele strãluce,
cît apele nu stau
ajutã-mi ºi eu parte
la lucrul Tãu sã iau.

Cît vîntul nu-nceteazã


cît holdele rodesc
ajutã-mi ºi eu lucrul
sã nu mi-l pãrãsesc.

Cãci vine grabnic noaptea


cînd lucrul va-nceta
atunci sã gust Isuse
ºi eu odihna Ta.

53 - Ia jugul lui Hristos

Ia jugul lui Hristos pe umãr


ºi trage lîngã El arînd,
chiar dacã semeni numa-n lacrimi
ºi umbli numai sîngerînd...
Hristos Cel Sfînt te va cunoaºte
în sãrãcie nu-n belºug
cãci mulþi au stat cu El la mese
dar prea puþini au tras la jug.

Ia-I sarcina ºi-o du alãturi


ºi simte-o apãsînd din greu
cum ai rãspunde doar tu singur
de tot ce are Dumnezeu.
Hristos Cel Sfînt te va cunoaºte
odatã-n Cerul Lui de Sus
nu dupã haina ce-ai purtat-o
ci dupã sarcina ce-ai dus.

Ia-þi crucea ta ºi-I mergi pe urme


tãcînd ºi mulþumind ca El
iubeºte, roagã-te ºi rabdã
urmînd Dumnezeiescu-I fel.
Hristos Cel Sfînt te va cunoaºte
nu dupã numele ce-þi pui
ci dupã ranele-ndurate
sub crucea ta ºi Crucea Lui.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 45

54 - Hristos nu are morþi!

Hristos nu are morþi, - cîþi poartã


în ei sãmînþa lui Hristos
trãiesc mereu ºi ard ºi luptã
cu suflet nalt ºi curajos.

Cu viaþa lor, cu moartea lor


vestesc pe-un Viu Mîntuitor
ce veºnic e Biruitor.

Hristos nu are muþi, - cîþi poartã


Cuvîntul Lui cel fericit
slãvesc, mãrturisesc ºi cîntã
al Lui Sfînt Nume Strãlucit.

Cu graiul lor, cu traiul lor


slãvesc pe-un Sfînt Mîntuitor
ce veºnic e Biruitor.

Hristos nu are-nvinºi, - cîþi luptã


pentru-Adevãr, cu el încinºi
prin orice-nfrîngeri, se înalþã
din orice foc, ies mai aprinºi.

Cu jertfa lor, cu slava lor


cinstesc pe-un Scump Mîntuitor
ce veºnic e Biruitor.

55 - Cîþi ne-am atins de Domnul

Cîþi ne-am atins de Domnul


ºi El ne-a vindecat
datori sîntem sã spunem
aceasta ne-ncetat.

Sã spunem, sã spunem mereu


ce mult ne-a fãcut Dumnezeu
sã spunem mereu, da mereu ºi mereu
noi ºi voi, - tu ºi eu
cît de mult, cît de mult
ne-a iubit Dumnezeu.
Pag. 46 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Toþi cîþi zãceam în moarte
ºi El ne-a înviat
datori sîntem sã spunem
aceasta ne-ncetat.

Toþi cei ce-am fost în lanþuri


ºi El ne-a liberat
datori sîntem sã spunem
aceasta ne-ncetat.

Toþi cei ce-am fost robi lumii


iar El ne-a înfiat
datori sîntem sã spunem
aceasta ne-ncetat.

Recunoºtinþa noastrã
sã strige-n lung ºi-n lat
cu slava Lui sã umplem
pãmîntul ne-ncetat.

56 - Doamne, tot ce ne-ai dat nouã

Doamne, tot ce ne-ai dat nouã


fã sã nu putem ascunde
ci cu-o bucurie nouã
noi sã Te vestim oriunde
ca toþi auzind ce mare-i
harul ce ne-a dat iertare
sã Te caute ºi sã afle
mîntuirea Ta cea mare.

Doamne, fã mai nalt s-aprindem


focul mãrturiei Tale
de-ale Tale binefaceri
toþi sã spunem pe-orice cale
asta nu numai sã-Þi cînte
slava Ta pe veºnicie
ci sã-i facã ºi pe alþii
mulþi, sã se închine Þie.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 47
Doamne, cîþi ne vor cunoaºte
fã-i pe Tine sã Te cate
sufletele fãr-de-numãr,
neamurile-ndepãrtate,
toþi se bucure de Tine
ºi de scumpa-Þi mîntuire
pînã unde-i poþi cuprinde
Doamne-n marea Ta iubire...

57 - Dumnezeul Îndrãznelii

Dumnezeul Îndrãznelii
vino-n ajutor degrab
vîntul fricii ºi-a-ndoielii
cînd mi-nfrînge duhul slab.

Vino-n ajutor degrab,


vino-n ajutor degrab
ºi-ntãreºte-mi, întãreºte-mi
Doamne, duhul meu cel slab.

Dumnezeul Izbãvirii
vino cînd nu vãd nimic
cînd în spaimele privirii
totu-mi pare inamic.

Dumnezeul Îndurãrii
vezi-mã cînd tremur tot
vino-n clipa disperãrii
scapã-mã, cînd nu mai pot.

Dumnezeule-al Puterii
sînt netrebnic ºi fricos
scapã-mã din al cãderii
iad cumplit ºi fioros!

Dumnezeul disperãrii
vino cînd nu ºtiu ce spun:
scapã-mã de-al lepãdãrii
ºi-al vînzãrii grai nebun!
Pag. 48 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

58 - Toate-averile din lume

Toate-averile din lume sînt un fum


tot ce ai poþi pierde astãzi, chiar acum
singura avere care n-are-apus
e Isus, e Isus, e Isus...

Sã-L cîºtigi, sã-L cîºtigi pe El


vinde casã, uitã masã, totul lasã
numai sã-L cîºtigi, sã-L cîºtigi pe El.

Nu-i mãrgãritar pe lume, aur nu-i


nu-i nimic, nimic sã aibã preþul Lui
lucrul care trebuieºte mai presus
e Isus, e Isus, e Isus...

Toatã slava lumii piere, cum e scris


toate-s trudã ºi durere, scrum ºi vis
doar o slavã þine veºnic jos ºi Sus
e Isus, e Isus, e Isus...

59 - De crezi cu-adevãrat

De crezi cu-adevãrat o viaþã


de veci promisã de Hristos,
de ai cu-adevãrat în faþã
un viitor pe veci frumos.

- Atunci dã-þi timpul ºi iubirea


privind spre moarte ca-nspre-un steag
ºi-mbrãþiºeazã-þi pãtimirea
cum þi-l sãruþi pe cel mai drag.

De crezi cu-adevãrat o platã


nebãnuitã la Isus,
de crezi cã-n ceruri te aºteaptã
ce nu-i pe lume grai de spus...

- Atunci primeºte-a Lui sudalme


cum ai primi un mir plãcut
ºi-ntinde-þi faþa cãtre palme
cum ai întinde-o spre-un sãrut!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 49
De crezi cu-adevãrat Cuvîntul
lui Dumnezeu netrecãtor,
atunci jertfeºte-te purtîndu-L
înflãcãrat ºi-ncrezãtor.

- Atunci ocãrile duºmane


primeºte-le-n al slavei schimb
ºi nalþã-þi fruntea cãtre rane
cum ai nãlþa-o cãtre-un nimb...

60 - Cei ce-au luptat

Cei ce-au luptat pentru Hristos


nici n-au murit, nici n-au sã moarã
pe-acelaºi nor strãluminos
în Marea Zi au sã aparã
slãviþi alãturi de Hristos
cînd va veni a doua oarã.

Ajutã-mi Domnul meu


cu ei sã fiu ºi eu
cînd ai sã-i nalþi la Dumnezeu,
ca ei sã fiu ºi eu...

Cei ce-au rãbdat pentru Hristos


ocãri ºi osteneli ºi moarte
vor sta pe tronu-I glorios
ºi scriºi vor fi-n a Vieþii Carte
ºi-un nimb asemeni cu Hristos
pe frunte veºnic au sã poarte...

Cei ce-au cãzut pentru Hristos


vor fi nãlþaþi pe veºnicie
ºi-n cerul cel mai preafrumos
vor sta-n Eterna-I Bucurie
la slava slavei lui Hristos
pãrtaºi pe veci ºi-n veci sã fie.
Pag. 50 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

61 - Sã fac ºi eu ca Tine

Sã fac ºi eu ca Tine, Isuse, între-ai mei


iertînd s-acopãr totul, din dragostea de ei.

Sã tac ºi eu ca Tine cînd am sã fiu pîrît,


sã pot privi cu milã spre orice grai urît.

Sã iert ºi eu ca Tine cînd am sã fiu lovit


nu este ca iertarea rãspuns mai potrivit.

Sã mor ºi eu ca Tine pe crucea mea senin


nu-i ca triumful jertfei nimica mai divin.

Atunci ºi înviere-aº ca Tine-a treia zi


o slavã negrãitã primind cînd m-aº trezi.

Aº fi la arãtare, venind la Dreapta Ta


cununa Ta cea scumpã ºi veºnicã-aº purta.

62 - O, cum sã-ntîrzie pedeapsa?...

O, cum sã-ntîrzie pedeapsa acestui secol desfrînat


cînd orice gurã e-o gheenã ºi orice uns e-un apostat,
cînd orice ochi sticleºte ura ºi-n hãul cel mai fioros
religii fãrã de credinþã ºi creºtinism fãrã Hristos!

O, cum sã-ntîrzie sfîrºitul acestui veac de urã plin


în care jumãtate-i fiere ºi jumãtate e venin
în care tremurã dreptatea printre iscoade ºi cãlãi
ºi nu ºtii care-þi mai sînt fraþii sau care-þi sînt duºmanii tãi.

Primejdia de-a fi-ntre oameni e-ades mai mare ca-ntre lupi


la orice pas se cere, ochii ºi sufletul, sã þi-i astupi,
curajul care þi se cere ca sã trãieºti, adeseori
e mult mai mare ca acela ce þi s-ar cere ca sã mori.

O, cum sã-ntîrzie rãsplata acestui secol împietrit


cînd tot ce-i vrednic de-nchinare e lepãdat sau murdãrit,
cînd ºi pe ce-i mai sfînt în lume satana-ºi pune-al lui stigmat, -
ce-ar mai putea opri osînda acestui secol blestemat?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 51

63 - Creºti cîntare dulce

Creºti cîntare dulce


din suspinul meu
ºi rodeºte slavã
pentru Dumnezeu
creºti-mi din virtutea
ºi din vina mea
sã-I dai toatã slava
cît-o vei putea.

Creºti cîntare sfîntã


veºnic mai frumos
pentru cea mai mare
slavã lui Hristos
creºti ºi din tãcerea
ºi din graiul meu
slava cea mai mare
pentru Dumnezeu.

Creºti cîntare naltã


pînã-n porþi cereºti
creºti din bucuria
dragostei frãþeºti
creºti din mulþumirea
sufletului meu
- tu eºti mirul veºnic
dus lui Dumnezeu.

64 - O, casa mea cereascã

O, casa mea cereascã în care mã aºteaptã


iubirea cea mai dulce ºi unicã ºi mare
oriunde-aº fi, spre tine tînjind mi se îndreaptã
tãcerea din suspine, fiorul din cîntare.

Anevoios mi-e timpul ºi silnicã mi-e starea


peregrinînd pe-aceste cãrãri aºa strãine
ce neagrã-mi pare încã ºi rece depãrtarea
pîn-am s-ajung odatã sã odihnesc în tine.
Pag. 52 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
O, Vînt Ceresc, fã-mi zborul mai grabnic ºi mai dulce
spre harul ce m-aºteaptã în casa mea cea sfîntã
sã-mi poatã-odatã fruntea iubirii sã se culce
pe împlinirea care o leagãnã ºi-o-ncîntã.

65 - Tot ce-mi fãgãduieºti tu lume

Tot ce-mi fãgãduieºti tu lume


deºertãciune e ºi vis
tot ce mi-ai da, tot ce mi-ai spune
îmi trage sufletu-n abis
o, lume, toate-n tine lume
deºertãciune sînt ºi vis.

Trec bucuriile din tine


ºi-atît de grabnic veºtejesc
ºi frumuseþea ta-i suspine
ºi banii tãi nefericesc
o, lume, toate-n tine lume
înºalã, mint ºi veºtejesc...

Vai cum se-nºealã cîþi te catã


ºi cum vor plînge cîþi te cred
cum se vor prãbuºi deodatã
cei ce pe-a tale tronuri ºed
o, lume, vai de cîþi te catã
ºi-amar de cîþi în tine cred.

Ferice-n veci de cine-ºi pune


întreaga-ncredere-n Hristos
de cei ce-ºi strîng cu-nþelepciune
rãsplata-n cerul luminos
de-acei ce-ºi pun din tine lume
întreaga-ncredere-n Hristos!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 53

66 - Unde-þi cauþi tu fericirea?

Unde-þi cauþi tu fericirea


suflete sãrmane
cînd þi-e calea ºi trãirea
numai spini ºi rane
cînd oriunde-ntorci privirea
vezi doar spini ºi rane?
Caut-o la Isus, numai la Isus
cãci pãcatul þi-a adus
numai spini ºi rane.

Unde-þi cauþi tu mîntuirea


suflete pierdute
cînd te-apasã presimþirea
flãcãrii temute
ºi-i aproape pîrjolirea
flãcãrii temute?
Caut-o la Isus, numai la Isus
cãci pãcatul te-a supus
flãcãrii temute.

Unde-þi cauþi tu liniºtirea


vieþii zbuciumate
cînd în temeri ºi-ngrozire
inima se zbate
cînd în plîns ºi-n tînguire
inima se zbate?
Caut-o la Isus, numai la Isus
cînd pãcatul cel nespus
inima þi-o zbate.

Unde cauþi tu mîngîiere,


suflete durute,
cînd nu poate în durere
nimeni sã-þi ajute
cînd nu poate, cît ai cere
nimeni sã-þi ajute?
Caut-o la Isus, numai la Isus
cînd pãcatu-i greu ºi nu-s
nimeni sã-þi ajute.
Pag. 54 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

67 - Spre Fãptura Ta

Spre Fãptura Ta Divinã aº sta veºnic sã privesc


toate ale Tale Doamne mã încîntã ºi sfinþesc.

Ochii Tãi îmi sînt ferestre ce mã fac sã vãd în rai,


glasul Tãu e-un fagur care fericit mi-l dai.

Sînul Tãu e-alinul tainic ce mã odihneºte blînd,


Mîinile-s îmbãrbãtarea sufletului tremurînd.

Coasta Ta este Izvorul care m-a spãlat deplin


Poala Ta e locul unde plînsul meu e blînd ºi lin.

La picioare Îþi simt mila cãtre care mã întind


ºi de care-aº vrea în totul inima sã mi-o cuprind.

Din Fãptura Ta din toatã, fericit mã-mpãrtãºesc


- lasã sã Te-ating Isuse sã mã vindec ºi sfinþesc.

68 - Doamne, sînt pe lume oameni

Doamne, sînt pe lume oameni cãrora mi-aº da ce-am tot


ºi sînt alþii pentru care, cît aº vrea, nimic nu pot.

Pentru unii cu iubire ºi cu drag îngenunchez


pentru alþii mã cutremur sã mã rog ºi sã veghez.

Duhurile unor oameni mã-seninã fericit


ale altora m-apasã ºi-mi fac gîndul chinuit.

Lîngã unii veºnicia mi-aº trãi-o-mbrãþiºat


lîngã alþii chiar ºi clipa mi-o trãiesc cutremurat.

Unii, simt cu bucurie cã-s al Tãu sfinþit lãcaº


pe-alþii-i simt cu groazã casa unui demon ucigaº.

- Doamne, printre cîte taine ºi primejdii pribegim


dintre-acestea ce puþine le vedem ºi presimþim!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 55

69 - Eu nu Þi-am dat

Eu nu Þi-am dat Stãpînul meu,


toþi anii mulþi cîþi m-ai rãbdat,
- nimic decît pãcatul greu
nici mir plãcut, nici plîns mereu
eu nu Þi-am dat.

Eu nu Þi-am dat Prieten Bun


pe-atîtea cãi cît m-ai cãutat
nimic decît un mers nebun
nici grai frumos, nici crez strãbun
eu nu Þi-am dat.

Eu nu Þi-am dat Isuse Sfînt


de cîte ori s-ar fi-aºteptat
nici al vorbirii nalt cuvînt
nici al desãvîrºirii cînt
eu nu Þi-am dat.

Eu nu Þi-am dat Iubite Drag


nimic vãzut ºi lãudat
doar dulcele iubirii prag
ºi-un tremurat suspin de drag
atît Þi-am dat.

Atît aveam Isuse-al meu


din multul cît Þi-am datorat
o, Dulce Dumnezeul meu
atît aveam curat ºi eu
ºi-atît Þi-am dat...

70 - Te voi iubi nemãrginit

Te voi iubi nemãrginit


de-adînc ºi-ndatorat Isus
cãci cît pe mine m-ai iubit,
cît mie mi-ai acoperit
- cuvinte nu-s!
Pag. 56 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Ce nu-mi putea nici mama mea
Tu mi-ai primit ori mi-ai adus,
cît mi-eºti de mult mai mult ca ea
ºi decît tot ce-aº mai vrea
- cuvinte nu-s!

Ce nimeni nu mi-ar fi-ascultat


mi-ai dat - ºi nimãnui n-ai spus
o Dumnezeule-ndurat
cît Þi-s de mult îndatorat
- cuvinte nu-s!

Ce nimeni nu mi-ar fi fãcut


Tu mi-ai fãcut Preascump Isus,
cum sã Te laud mai plãcut
cã-n tot frumosul cunoscut
- cuvinte nu-s!

Aº vrea mai recunoscãtor


sã-Þi cînt ºi sã-Þi urmez supus
dar Dragul meu Mîntuitor
cît ºtiu ºi simt cã-Þi sînt dator
- cuvinte nu-s!

71 - Sã-mi fac din fiecare zi

Sã-mi fac din fiecare zi


o zi de sufletesc folos
ducînd oricui ar suferi
un strop din harul lui Hristos
- atunci mi-aº face orice zi
o zi de sufletesc folos.

Sã-mi fac din fiecare pas


un umblet binecuvîntat,
spre cel cãzut ºi cel rãmas,
spre-al ridica dintr-un pãcat
- atunci mi-aº face orice pas
un umblet binecuvîntat.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 57
Sã-mi fac din fiecare gînd
cuiva un dar mîntuitor
punînd pe-o ranã sîngerînd
un sfînt balsam alinãtor
- atunci mi-aº face orice gînd
cuiva un dar mîntuitor.

Sã-mi fac din fiecare stãri


un har sã-I cînt lui Dumnezeu
sã-I laud marile-ndurãri
ce-mbelºugat îmi dã mereu
- atunci din fiecare stãri
L-aº preamãri pe Dumnezeu!

72 - Îmi amintesc plîngînd

Îmi amintesc plîngînd de vremea


întîiei dragoste de Tine
ce dor curat ardeam atuncea
ce-nfiorãri ºi ce suspine,
cum Te urmam de fãrã teamã
ºi-n locul cel mai plin de fiare
nimic n-aveam sã-Þi cer ºi totuºi
n-aveam o dragoste mai mare.

Isuse dulce har


mai dã-mi acest scump jar
sã-mi ardã iar ºi sã-mi rãmîi
în dragostea dintîi...

Nu Te iubeam pentru-o nãdejde


nimic lumesc n-aveam în mine
ci Te iubeam pentru iubirea
nemãrginitã pentru Tine.
Nimic nu-mi promiteai iubirii
nimic nu-mi trebuia anume
dar decît dragostea de Tine
nimic n-aveam mai scump pe lume.
Pag. 58 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Nu erau piedici sã mã þinã
nici depãrtãri, nici frig, nici teamã
nici legãturi sã mã opreascã
nici moarte s-o mai bag în seamã,
nu mai era nici dor, nici lume
nici fraþi ºi nici pãrinþi, nici casã
era numai un zbor prin ceruri...
ºi-o sfîntã dragoste frumoasã...

73 - Aºa vom trece

Aºa vom trece în curînd


spre dulcea noastrã Þarã
cum trece grîul prin pãmînt
spre nouã primãvarã,
cînd trupu-acesta muritor
scãpat din laþul firii
va fi-mbrãcat strãlucitor
cu chipul nemuririi.

Tiranicile-ngrijorãri
ce dor acum ºi-apasã
se vor preface din norãri
o slavã luminoasã
întîmpinarea Ta, Cel Drag,
în sãrbãtoarea-aceie
se va preface-un unic steag
din mii de curcubeie.

Ameninþãrile ce par
acum cã ne sfîºie
se vor preface-un unic har
ºi-un imn de bucurie.
- Cînd toate le vei face noi
în Ziua Sãrbãtorii
Isuse, - noi, cei slabi, chiar noi
vom fi biruitorii!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 59

74 - În ceasul cînd trece ispita

În ceasul cînd trece ispita - ºi ºtiu


cã toate-au fost doar ispite
îmi tremurã duhul zdrobit ºi pustiu
ruºinea slãbiei pripite.

Atunci vãd leul cu rãcnet turbat


era doar un praf ºi-o nimicã
- ºi sufletu-mi umple un gînd ruºinat:
de ce, o, de ce, mi-a fost fricã?

Atunci vãd ce slabã e inima mea


ce micã-i credinþa în mine
ce-ncredere-n mine mai poþi Tu avea
cînd stau, sau cînd fug, cu ruºine?

Atunci vãd Isuse cã nu sînt nimic


ºi-ntreaga viaþã mã doare:
nimica-i Isuse ce cînt ºi ce zic
cînd iatã, Te las la-ncercare!

O Doamne, ai milã în clipa cea grea


sã nu Te mai fac de ruºine,
mãreºte-mi credinþa în inima mea
sã poþi sã Te bizui pe mine...

75 - Fii credincios
Fii credincios suflete-al meu
cum þi s-a spus, pînã la moarte,
cã-n toate Însuºi Dumnezeu
purta-þi va grijã-n orice parte.

Mergi pînã poþi, cu drag la toþi


ori pot, ori nu pot sã te cheme -
ºi-atunci cînd nici tu n-ai sã poþi
te vor cãuta ei! - nu te teme.

Dã, pînã ai, din vremea ta


sau pîinea ta, cu bucurie
ºi-atunci cînd tu nu vei avea
o mie au sã-þi dea ºi þie.
Pag. 60 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Strîngi cît mai mult Cuvîntul Sfînt
cu grijã-n inimã ºi-n minte
cãci vor veni iar vremuri cînd
sã fie-o secetã fierbinte.

Învaþã sã te înfrînezi -
cît încã ai, fii cu rãbdare
ºi-atunci cînd ai sã-nfometezi,
n-ai sã-þi vinzi cerul pe-o mîncare.

Învaþã suflete al meu


în chinuri a-þi gãsi plãcere
cãci mai de preþ e Dumnezeu
ca tot ce pentru El s-ar cere!

76 - Nu-i judecãtor mai drept

Nu-i judecãtor mai drept


ca iubirea Ta în mine
ea-mi dã inimii din piept
cînd cîntare, cînd suspine
cînd cîntare - dacã þin
calea Ta neprihãnitã
cînd cel mai amar suspin
dac-ascult la vreo ispitã.

Cînd rãspund cu pas grãbit,


dragostea-Þi din mine cîntã
cînd avîntul mi-e slãbit
se-ntristeazã ºi frãmîntã,
cînd mã duc sã mor cu drag
mã sãrutã-nflãcãratã,
cînd mã cruþ ºi mã retrag,
mi se-ntoarce ruºinatã...

Cînd o pun cea mai dintîi,


îmi strãluce ca un soare -
cînd o uit sau o amîi
mã sfîºie ºi mã doare!
- Doamne, fã-mi a ei porunci
aspre-n orice cãi a mele
cãci ea nu-mi dã miere-atunci
cînd sînt vrednic de nuiele...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 61

77 - Cum sã Te slãvim Isuse?

Cum sã Te slãvim Isuse


mai înalt ºi mai deplin
cînd ne faci deodatã noaptea
cel mai fericit senin,
cînd ne-nlãturi orice teamã
cînd ne dai cît nici gîndim
mai cu drag ca orice mamã,
cum sã Te slãvim, cum sã Te slãvim Isuse
cum sã Te slãvim?

Sã nãlþãm a noastre glasuri?


- dar cît vom putea de sus
ca sã-Þi poatã da o slavã
cît-am datora, Isus?
cînd ne-araþi o grijã dulce
cît nu-i cer s-o mãrginim,
de-am veni ori de ne-am duce
cum sã Te slãvim, cum sã Te slãvim Isuse
cum sã Te slãvim?

Sã-Þi jertfim fiinþa noastrã


- dar ce sîntem oare noi!
Sã-Þi vãrsãm izvor de lacrimi?
- dar cît poate-al lor ºuvoi!
Ce-am putea avea spre Tine
vrednic ca sã-Þi mulþumim
ce cîntãri, ori ce suspine,
cum sã Te slãvim, cum sã Te slãvim Isuse
cum sã Te slãvim?

78 - Isus, tot ce primim...


Isus, tot ce primim noi este
belºugul Sfintei Tale Cruci,
Isus, din harul Jertfei Tale
e tot ce ne-ncetat ne-aduci.

Isus, orice cîntare-a noastrã


e rodul unei izbucniri
ce-ai dat-o inimilor noastre
în clipa unei izbãviri!
Pag. 62 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Isus, cele mai arse lacrimi
nu le-am vãrsat în ceasul greu
ci-n ceasul celei mai curate
recunoºtinþi, lui Dumnezeu...

Isus, cînd azi simþim ce dulci-s


a Tale sfinte-mpãrtãºiri
cum sã putem ºi cît ºi unde
sã-Þi dãm a noastre mulþumiri?

Isus, de ce-am aflat aceasta


abia acum aºa tîrziu,
Isus, de ce-am pierdut atîtea
iubiri ºi lacrimi în pustiu?

Isus, de ce n-avem mai multe


puteri ºi-averi sã-Þi dãruim
Isus, cu cîte mii de inimi
ar fi de-ajuns sã Te iubim?

79 - Cît ne-am încrezut în Tine

Cît ne-am încrezut în Tine


Doamne, - nu ne-am înºelat
cãile ne-au fost senine
adãpostul apãrat.

Slavã Þie, Þie, Þie


Mare Dumnezeu Isus
Tu dai numai bucurie
la venit ºi dus...

Oricît ne-am luptat cu fiara


ne-am întors biruitori
tot ce-am dat cu lacrimi seara
am primit cîntînd în zori.

Tot ce-am petrecut cu jale


ni s-a-ntors zîmbind cu drag
cãtre Rai mereu ni-e cale,
casa ni-e mereu cu steag.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 63
Tot ce ne pãrea furtunã
ni s-a prefãcut senin,
tot ce-avem ni-e împreunã
tot ce strîngem ni-e din plin.

Teama-ntoarcerii Acasã
ni s-a prefãcut sãrut, -
o Isus, cît de frumoasã
Dragoste ni Te-ai fãcut!

80 - Toate cîntã-cîntã

Toate cîntã-cîntã Sus ºi jos ºi Sus


dragostea Ta sfîntã Dragul meu Isus
roua de pe iarbã, stelele-n apus
ziua care vine, noaptea ce s-a dus
toate cîntã-cîntã slava Ta Isus.

Slava Ta Isus, slava Ta Isus


toate cîntã-cîntã slava Ta Isus.

Chipul Tãu e zîmbet, glasul Tãu e cor


toate-Þi cîntã-cîntã, Drag Mîntuitor
mersul Þi-e mireasmã, gîndul Þi-e fior
Faþa Ta e soare, Mîna Ta e spor
Tu eºti Tot Iubire, Drag Mîntuitor.

Drag Mîntuitor, Drag Mîntuitor


toate cîntã-cîntã, Drag Mîntuitor.

Tu-mi eºti al meu zîmbet, Tu al meu suspin


toate-Þi cîntã-cîntã Þie-n veci, amin
Tu-mi petreci plecarea, Tu-mi deschizi cînd vin
eu al Tãu în totul, Tu al meu deplin
toate-Þi cîntã-cîntã slavã-n veci, amin.

Slavã-n veci, amin, slavã-n veci, amin


toate-Þi cîntã-cîntã slavã-n veci. Amin.
Pag. 64 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

81 - Iubire fii-mi dascãl

Iubire fii-mi dascãl


cãci tot ce mã-nveþi tu
nu piere nici în viaþã
ºi nici în moarte nu...

Iubire fii-mi þarã


cãci unde tu ai steag
acolo sînt acasã
acolo stau cu drag.

Iubire fii-mi leagãn


cã-n orice loc mã culci
mi-e ºi-aºternutul moale
ºi visurile dulci.

Iubire fii-mi platã


la orice muncã-a mea,
iubire, lîngã mine
nimic nu mi-aº mai vrea.

Iubire fii-mi pîine


ºi apã-mi fii ºi foc
ºi totul, totul, totul
pe veci ºi-n orice loc.

Iubire fii-mi slava


ºi raiul meu ceresc
lîngã Hristos ºi tine
nimic nu-mi mai doresc.

82 - Isuse, Tu eºti Miezul


Isuse, Tu eºti Miezul
a tot ce e cu har -
ce-s fãrã Tine toate
decît un gol amar?

Ce-i fãrã Tine ziua


decît un aspru chin,
ce-i fãrã Tine noaptea
decît un lung suspin?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 65
Ce-i fãrã Tine munca?
- un jug de ne-ndurat
ce-i fãrã Tine-odihna?
- un zbucium tulburat!

Ce-i fãrã Tine mersul?


- un tîrîit greoi,
ce-i fãrã Tine-averea?
- un tremur ºi-un gunoi!

Ce-i fãrã Tine slava?


- un munte înnorat
ce-i fãrã Tine cerul?
- un vis însingurat.

O, dar cu Tine totul


se umple fericit
Isuse, Tu eºti Miezul
cel dulce ºi dorit!

83 - Tu Cel ce-mi vii

Tu Cel ce-mi vii prin senin ºi prin nor


eu Te cînt, Te iubesc ºi Te-ador.

Tu m-ai scos - din ce-i jos


ºi m-ai dus - spre ce-i Sus
slavã-n veci, Þie-n veci Bun Isus
voia Ta - voi cãuta
crucea Ta - voi purta
slava Ta - voi cînta
pînã-n veci, pînã-n veci Bun Isus...
Bun Isus, Bun Isus...

Tu Cel ce-mi schimbi plîns amar în har sfînt


Te iubesc, Te ador ºi Te cînt.

Tu Cel ce-mi eºti tot ce-mi cer ºi-mi doresc


eu Te cînt, Te ador ºi iubesc.
Pag. 66 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

84 - Cînd duhul meu

Cînd duhul meu se leagãnã-ntre ceruri


ºi gîndul meu se-nchinã-ntre iubiri
ºi graiul meu Te laudã-ntre lacrimi
- de ce-mi sfîrºesc aceste strãluciri?

De ce-ntorc iar spre cîte-mi sînt strãine


din noru-Þi luminos ºi-nsingurat
de ce mã-ntorc de unde-s doar cu Tine
ºi unde n-am nimic de întrebat?

De ce-mi sfîrºeºte clipa strãlucitã,


de ce se frînge-am inimii sfînt zbor,
de ce cobor spre teama de ispitã,
de ce nu merg în sus de pe Tabor?

... O, pînã cînd îmi vor sfîrºi lucrarea


ce tot mai sfîntã vreau sã Þi-o închin,
fã-mi tot mai sus ºi tot mai lungã starea
din care n-aº mai vrea sã mai revin.

Iar saltul cînd, Isus, îmi vei desparte


cîntarea mea de trupu-n care-o sui
mi-l fã uºor - ea-mi zboare, fãrã moarte,
iar el, nu ºtiu... ci doar sã-l simt cã nu-i...

85 - În spaima strãlucitã
În spaima strãlucitã a Marii Învieri
cãdea-vor dintr-o datã hotare de tãceri
Porþi veºnice cãdea-vor adîncuri arãtînd
ºi cei de dupã ele ieºi-vor tremurînd...

Nimicul ce-ascunsese sub chip acoperit


tot ce-a-nghiþit de veacuri, tot ce pãrea pierdut,
va da-ntr-o clipã totul strigînd cutremurat
cã nu existã moarte, cã nu-i nimic uitat.

Mormintele de flãcãri, de ape sau pãmînt


vor da-ntr-un salt afarã tot ce-au ascuns tãcînd,
se vor reface trupuri cu chip înmãrmurit,
cãci nu existã moarte, cãci nimeni n-a murit!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 67
În clipa cea de fulger a Marii Arãtãri
va izbucni prin ceruri furtuna de cîntãri
toþi vecii de-aºteptare se va pãrea un vis
ºi Cerul ca Adîncul va aºtepta deschis.

Din faþa-nfricoºatã a Marelui Judeþ


vor merge-n flãcãri fiii eternului dispreþ,
vor merge-n slavã fiii eternei Învieri
ºi n-au sã se mai vadã în veci ºi nicãieri.

O, Mare Zi, trezeºte-i pe toþi cu spaima ta


ºi fã-i de-acum s-aleagã de partea cui vor sta
fã-i toþi s-aleagã partea din ceruri, lîngã Miel,
în iad sã meargã numai satana, singur el!

86 - Pot sã vãd cum altul are

Pot sã vãd cum altul are bogãþie cîtã vrea


nu-i rîvnesc deloc averea - ºtiu ce-amar e-ascuns în ea
dar cînd vãd cã altul are o credinþã mai cu foc
îmi doresc ºi eu fierbinte acest fericit mijloc.

Pot sã vãd cum altul are slava lumii de acum


n-o doresc deloc, cãci bine ºtiu sfîrºitu-acestui drum
dar cînd vãd cum altul are o iubire mai cu har
îmi doresc mai mult ºi mie acest sfînt mãrgãritar.

Pot sã vãd cum altu-i tare ºi-ndrãzneþ sã facã rãu


nu-i invidiez puterea, - ºtiu care-i sfîrºitul sãu
dar cînd vãd cã altul are o nãdejde mai cu-avînt
îmi doresc ºi mie-asemeni, sã fiu mai bun de cum sînt.

Pot sã vãd cuiva cã-i merge totul totdeauna-n plin


nu-i privesc cu jind norocul, - ºtiu amarul lui destin
dar cînd vãd cã altul are duh mai darnic ºi smerit
Dumnezeul meu, acesta Þi-l cer ºi eu mai dorit!
Pag. 68 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

87 - Tu nu ai pentru mine

Tu nu ai, pentru mine,


Isuse-un preþ - oricît!
eu nu spun pentru Tine
cã pot sã dau: atît!
Pãrinþi, ori soþi, ori nume,
ori anii-ntregii vieþi,
au poate-un preþ pe lume
- Tu însã n-ai un preþ.

Tu nu ai pentru mine
un seamãn pe pãmînt
eu nu spun: ca ºi Tine
mai iatã cîte sînt!
Eu pot sã spun de soare,
de miere, ori de rai
au toate-asemãnare
- Isus, Tu însã n-ai!

Tu nu ai pentru mine
Isuse-un stãvilar
eu nu ºtiu pentru Tine
un Timp sau un hotar.
Ajung un nu se poate,
la tot ce ºtiu acu...
O margine-mi au toate
- Isus, Tu însã nu...

88 - Sînt cîteodatã...

Sînt cîteodatã clipe care


Isus, n-aº vrea sã treacã-n veci...
- Sînt cele care eu cu Tine
ºi Tu cu mine le petreci...

O Domnul meu Isus


o Domnul meu Isus
sînt cele care eu cu Tine
ºi Tu cu mine le petreci.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 69
Sînt cîteodatã drumuri care
în veac n-aº vrea sã le sfîrºesc
- sînt cele ce le merg cu Tine
Însoþitorul meu Ceresc.

Sînt cîteodatã visuri care


n-aº vrea sã mai sfîrºeascã-n veac
- sînt cele ce le am cu Tine
ºi-atît de fericit mã fac.

Sînt cîteodatã stãri din care


în veci aº vrea sã nu mai ies
- sînt cele pe Tabor, cu Tine
Preastrãlucitul meu Ales.

Sînt cîteodatã locuri unde


în veci ajuns, n-aº vrea sã plec
- sînt cele care doar cu Tine
Iubitul meu Isus, petrec.

... O Dumnezeul meu Cel Dulce


ce-n totul eºti Desãvîrºit
- grãbeºte-mã spre toate-acestea
cu început fãrã sfîrºit.

89 - Binecuvînteazã-i veºnic

Binecuvînteazã-i veºnic Dumnezeul meu pe-acei


care Te-au slujit statornic de-ai putut sã crezi în ei,
care-au mers frumos ºi rodnic, vrednici în cuvînt ºi-n crez
- Dumnezeul meu pe-aceia sã-i mai binecuvîntezi.

Rãsplãteºte-i pe vecie Dumnezeul meu pe cîþi


Þi-au luptat cu vitejie rãmînînd nedoborîþi
ce-au primit mai bine crucea decît scaune ºi-arginþi
- Dumnezeul meu, pe-aceia pune-i între cei mai sfinþi!

Fericeºte-i pe vecie Dumnezeu meu pe-acei


ce-au purtat printre ispite dragostea-Þi curatã-n ei
ce prin anii de surghiunuri ºi-au ars cel mai tainic foc
- Dumnezeul meu, pe-aceia du-i în cel mai dulce loc!
Pag. 70 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Strãluceºte-i pe vecie Dumnezeul meu pe-acei
ce-au trecut lumini prin lume purtînd Semnul Tãu pe ei
ce-au sfîrºit frumos tot lucrul care Tu le-ai rînduit
- Dumnezeul meu, pe-aceia nalþã-i cel mai strãlucit!

90 - Tu eºti Dincolo...

Tu eºti Dincolo de vreme


ºi de veºnicie
Începutul ºi Sfîrºitul
nimeni nu Þi-l ºtie
Dumnezeul Veºniciei
nimeni nu Þi-l ºtie.

Tu eºti Dincolo de ºoapte


ori de rugãciune
Dincolo de Miazãnoapte
ori de Soare-apune
unde eºti, în Zi, ori noapte,
nimeni n-ar ºti spune.

Tu eºti Dincolo de cîntec


ori de frumuseþe
toate se cuprind în Tine
cu-nmiite feþe
Dumnezeule din totul
Tu ai mii de feþe.

Tu eºti Dincolo de toate


Dincoace de-oricare
Tu în toate, - dar Întregul
unde-Þi este oare?
Dumnezeule Tu Însuþi
unde-ntreg eºti oare?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 71

91 - Statornicã-i blîndeþea

Statornicã-i blîndeþea din glasul Tãu Isus,


în Cerul Tãu surîsul e fãrã de apus,
în Duhul Tãu alinul e-un nesfîrºit fior
Tu eºti balsamul dulce pe toate cîte dor.

Statornic e izvorul din care-mi curgi mereu


prin albia prea-plinã a sufletului meu
Tu-mi re-noieºti rodirea sfinþindu-mi-o divin
Tu-mi umpli necuprinsul cu zãri ce vin ºi vin.

Statornicã-i lumina ce-o treci prin ochii mei


cînd cerul fericirii se reazemã în ei
Tu re-noieºti seninul cel limpede ºi-afund
în care-mbrãþiºarea iubirii mi-o ascund.

Statornicã-i frumseþea a tot ce-mi dai mereu


Divin ºi Veºnic Soare al sufletului meu
prin tot ce gust eºti dulce, prin tot ce simt eºti dor
- uneºte-mã cu-acestea pe veºnicia lor.

92 - Cînd Tu mi-ai împlinit


Cînd Tu mi-ai împlinit chemarea
nespus mai mult din ce-am cerut,
eu cum sã nu pot pentru Tine
puþinul care-i de fãcut?

Cînd Tu mi-ai dus atîtea sarcini


ºi-mi porþi povara-atît de grea,
eu cum sã nu port pentru Tine
o sarcinã-n viaþa mea?

Cînd Tu mi-ai dat atîtea bunuri


cã mi-ai umplut al meu cuprins
eu cum sã nu-mi dau pentru Tine
puþinul fericit întins?

Cînd Tu Þi-ai pus cu drag Viaþa


zãlog spre mîntuirea mea
eu cum sã n-o pun pentru Tine
ce jertfã-ar fi sã-mi parã grea?
Pag. 72 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Cînd Tu-mi mergi ne-ncetat nainte
ºi-apoi mã-ndemni sã vin ºi eu,
o, cum sã nu-Þi urmez în totul
Iubitul Scump ºi Domnul meu?

ªi cum sã nu-Þi dau toate-a mele


ºi viaþa însãºi - sã Te-ascult,
cînd Tu Isuse-mi dai întruna
atît de mult, atît de mult?...

93 - Dumnezeule-al Credinþei

Dumnezeule-al Credinþei
totdeauna Credincios
întãreºte-mã-n credinþa
neclintitã din Hristos,
fã-mã-n ea pe veci statornic
ca o stîncã sã rãmîi
sã-mi þin tot mai sus credinþa
- dar credinþa mea dintîi.

Dumnezeule-al Nãdejdii
totdeauna mai presus,
fã-mã zilnic mai puternic
în nãdejdea din Isus
sã lucrez mai plin de rîvnã
ºi mai tare sã rãmîi
þinînd tot mai treaz nãdejdea
- dar nãdejdea mea dintîi.

Dumnezeule-al Iubirii
totdeauna Iubitor
fã-mi iubirea tot mai mare
din al Duhului Izvor
fã sã-Þi ard mai sfîntã para
unde Tu-mi spui sã rãmîi
mai din plin trãind iubirea
- dar iubirea mea dintîi...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 73

94 - S-ascult numai acolo

S-ascult numai acolo de unde Tu-mi vorbeºti


sã-mi þin urechea numai la Inima Ta Sfîntã
sã mã opresc doar unde Te vãd ºi simt cã eºti
ºi unde-al Tãu dor dulce se plînge ºi se cîntã
Isus, Isus, Isus, Isus, - se plînge ºi se cîntã.

Acolo sã-mi caut somnul pe Sînul Tãu Divin


sã scrie Sfîntu-Þi Nume acolo peste mine
sub semnul Tãu cel dulce sã-mi fie somnul lin
cînd va veni trezirea sã m-afle tot cu Tine
Isus, Isus, Isus, Isus, - sã m-afle tot cu Tine.

S-aud cum zorii strigã doar Numele-Þi atunci


cum Primãvara-L cîntã prin flori ºi prin iubire
cum Îl slãveºte rodul frumoasei noastre munci
ºi cum L-mbracã toate, ca aurul subþire
Isus, Isus, Isus, Isus, - ca aurul subþire.

Sã-mi simt atunci fiinþei cum aripile-i cresc


cum dragostea-mpletitã cu cîntecul mã suie
sfinþit, prin al Tãu Nume, din prag în prag ceresc
pîn-aº ajunge unde nu-i grai sã se mai spuie...
Isus, Isus, Isus, Isus, - nu-i grai sã se mai spuie...

Cînd spun Iubitu-Þi Nume - eu spun Isuse Tot


spun dragoste ºi cîntec, spun dor ºi bucurie
- ºi gura mi-e de miere atunci. - ªi nu mai pot
ºi nici nu vreau a spune nimic pe veºnicie
Isus, Isus, Isus, Isus, - nimic, pe veºnicie!

95 - Cei ce-odihnesc în Domnul

Cei ce-odihnesc în Domnul, nici unii, n-au murit


ci dorm frumos ca dupã o muncã fericitã
pe chipul lor cel veºnic e-un zîmbet strãlucit
lãsat de datoria cu dragoste-mplinitã
- cei care mor în Domnul au chipul strãlucit.
Pag. 74 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Priviþi acum, cînd drumul la capãt le-a ajuns
cît de mãreþ e cerul în care ei intrarã
în sfintele lor urme ce soare-a fost ascuns
ºi cît de sfinte urme prin lume ei lãsarã
- cei care mor în Domnul în soare s-au ascuns.

... Nu-þi pese de viaþã, ostaº al lui Hristos


o clipã nu sta-n cumpãt a þi-o jertfi iubirii,
nu-i mausoleu pe lume slãvit ºi glorios
cît cel în care-ªi nalþã Isus Hristos martirii!
- cei care mor în Domnul au cerul glorios.

Nu-þi parã rãu de moarte viteaz al lui Isus


cãci moartea-i clipitã dar slava-i nemurire
nu înaintea morþii, ci dupã ea þi-a spus
Hristos cã te aºteaptã a slavei rãsplãtire
- cei care mor în Domnul au slava lui Isus.

Cei care mor în Domnul - ºi pentru El, sînt vii


mai vii ca toþi eroii oricãror alte sfere
ei strãlucesc pe-ntinsul întregii Veºnicii
cu slava-n care-i nalþã Întîia Înviere...
- cei care mor în Domnul în El sînt veºnic vii.

96 - Nu te-ntrista prea mult

Nu te-ntrista prea mult atunci


cînd parcã-þi vine-o-mpotrivire
cînd pentru sfintele porunci
culegi dureri - ºi nu iubire
Cãci nici Hristos Cel Preamãrit
n-a fost cu drag, de toþi, primit.

ªi nici nu plînge prea amar


cînd pentru ca-ai fãcut ce-i bine
eºti pus alãturi de-un tîlhar
ºi mulþi privesc urît la tine
Cãci ºi Stãpînul tãu Hristos
n-a fost privit, de toþi, frumos.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 75
Nici nu te-nfricoºa prea greu
cînd parcã-þi vine-o rãstignire
ci roagã-te, cãci Dumnezeu
îþi va trimite întãrire
Cãci ºi Hristos pîn-a învins
a fost ºi de-ntristãri cuprins.

Ci crede, luptã-te ºi fii


statornic ºi viteaz în toate
cãci nu poþi nici gîndi - sã ºtii
ce rãsplãtiri îþi sînt pãstrate
Cãci ºi Hristos Cel ce-a rãbdat
nespus de mult este nãlþat!

97 - Sã fie cît de lungã noaptea!

Sã fie cît de lungã noaptea,


tu tot sã crezi al ei sfîrºit,
sã mori crezînd cã orice noapte
se va sfîrºi c-un rãsãrit!

Nici cele mai amare lacrimi


tu tot sã crezi cã nu-s pe veac
sã mori crezînd c-odatã toate
în zîmbet fericit se fac.

Sã fie cît de cruntã lupta


tu tot sã nu te crezi învins
sã mori crezînd în adevãrul
cu care Dumnezeu te-a-ncins.

Sã-þi fie cît de tari vrãjmaºii


tu tot sã crezi cã ei sfîrºesc
sã mori crezînd cã mai puternic
e Scutul tãu Dumnezeiesc.

Sã fie cît de falnici munþii


tu tot sã nu te crezi rãpus
sã mori crezînd cã ºi mai mare
ca toþi, e Domnul tãu Isus.
Pag. 76 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Sã fie cît de-aproape moartea
tu tot sã nu te temi c-o vezi
nu ea, ci dupã tine vine
Hristosul tãu în care crezi!

98 - Ne-am cununat

Ne-am cununat a noastrã soartã


în ceasul Sfintei Cincizecimi
de-atunci, iubirea Ta mã poartã
prin cele mai cereºti nãlþimi
Isus - numai iubirea Ta
numai ea, numai ea
ne poartã prin cereºti nãlþimi, numai ea.

O, numai ea ne poate face


s-acoperim ºi sã rãbdãm
ºi-oricît s-ar cere pentru pace
sã nu ne parã rãu cã dãm
Isus - numai iubirea Ta
numai ea, numai ea
ne poate face tot sã dãm, numai ea.

O, numa-n ea aflãm putere


sã ne smerim ºi sã tãcem
sã dãm mai mult decît se cere
sã stãm mai tari cînd toþi se tem
Isus - numai iubirea Ta
numai ea, numai ea
ne þine-atunci cînd toþi se tem, numai ea.

O, împleteºte-ne-mpreunã
nedespãrþiþi în ea mereu
de la Calvar pîn-la Cununã
de-aici ºi pîn-la Dumnezeu
Isus - numai iubirea Ta
numai ea, numai ea
ne suie pîn-la Dumnezeu, numai ea.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 77

99 - În ce loc sfînt?

În ce loc sfînt sã-Þi strîng eu oare


al dragostei olei, Isus,
cînd preþul ei e-atît de mare
ºi rostul ei e-atît de sus?
O, mirul ei nespus de dulce
ºi mai plãcut ca orice vin
ce dor e vrednic a Þi-l duce
ºi-n ce vas aurit sã-l þin?

La Porþile de Aur - unde


se intrã-n Negrãitul Loc
nimic nu mi-ar putea pãtrunde
necurãþit prin sfîntu-i foc.
În stãrile de slavã pline
pe rarul Tãu Tabor divin
rãmîn numai avînd pe mine
veºmîntul ei de veºnic in.

Iubirea ardã-mi ca o parã


ºi-nfãºoare-mã ca un steag
ºi-aºa sã zbor din þarã-n þarã
ºi-aºa sã plîng din prag în prag.
Iar cînd din lumea mortãciunii
Isus, ai sã mã chemi sã vin
s-o intru-n Patria Minunii
ca pe-o crenguþã de mãslin.

100 - De trei ori pe zi

De trei ori pe zi Te laud


dar Te-aº lãuda de-o mie,
pentru cîte binefaceri
mi-ai fãcut ºi-mi dai Tu mie.
ªi de ºapte ori pe noapte,
dar de-o sutã s-ar cuvine
sã Te laud pentru cîte
ai fãcut ºi faci cu mine.
Pag. 78 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Dumnezeul meu, nu-i numãr
ºi nici limbã sã pot spune
cum mi-ai ascultat de darnic
fiecare rugãciune.
Cum mi-ai dat nespus mai multe
decît Þi-am ºtiut eu cere
- ºi-atunci cum sã nu Te laud
cu o veºnicã plãcere?

Dumnezeul meu, cu-ntreaga


inimii recunoºtinþã
laud ne-ncetat în lacrimi
multa Ta bunãvoinþã.
ªi-aº dori sã strig s-audã
lumea toatã, ºi sã vie
sã Te-ncerce ºi sã vadã
cã la fel le-ai da, - ca mie...

101 - Cu duhurile celor vrednici


- 20 de cîntãri de înmormîntare -

Cu duhurile celor vrednici


ce-n voia Ta s-au sãvîrºit
Isuse Doamne dã-i odihnã
ºi-acestui suflet preaiubit.

O Doamne, odihneºte-l
la Sînul Tãu Ceresc
în fericirea-n care
toþi sfinþii odihnesc.

Cãci Tu eºti Dumnezeul care


Te-ai coborît la cei de jos
ºi pe acei legaþi în moarte
la Învierea Ta i-ai scos.

A Ta Dumnezeiascã milã,
al cerurilor dulce rai
ºi-a Ta iertare de-orice vinã
noi Doamne, Te rugãm sã-i dai.

În locul luminos ºi dulce


fãrã-ntristare ºi suspin
fã-i loc de veºnicã odihnã
cãci Tu eºti Cel de milã plin.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 79
Tu eºti Viaþa ºi-nvierea
ºi-odihna celor adormiþi
Hristoase Dumnezeul nostru
Lumina celor fericiþi.

102 - Tu Cel ce-ai Înviat

Tu Cel ce-ai Înviat Hristoase


ºi-al morþii loc l-ai nimicit
dã fericita înviere
ºi-acestui ce s-a sãvîrºit.

Tu-nvierea ºi viaþa
celor adormiþi
du-l ºi sufletul ce vine
între-ai Tãi slãviþi.

În cortul drepþilor aºeazã-l


în sînul lui Avraam sã-l pui,
cu sfinþii numãrã Hristoase
la Dreapta Ta - ºi duhul lui.

La dulcile Izvoare-a Vieþii,


de sfintele pãºuni cereºti
ºi veselia mesei Tale, -
Tu Doamne sã-l învredniceºti.

Cãci fericiþi pe veºnicie


sînt cei de mila Ta iertaþi
ºi binecuvîntat eºti Doamne
de toþi cei binecuvîntaþi.

103 - Sora noastrã preaiubitã


Sora noastrã preaiubitã
ce te-ai dus la Domnul
fie-þi pacea fericitã
fie-þi dulce somnul
fie-n Cartea Rãsplãtirii
scris al tãu scump nume
fie-n slujba mîntuirii
urma ta din lume.
Pag. 80 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Raiul luminos
sã þi-l dea Hristos
slava cea de Sus
sã þi-o dea Isus.

Dumnezeul bucuriei
vinã dupã tine
ºi în Raiul veseliei
sã te ia cu Sine
ºi sã fii cu-ai Lui la masa
dragostei curate
în slãvita ºi frumoasa
Cerului Cetate.

Fericitã se sfîrºeºte
viaþa ta-n credinþã
Dumnezeu îþi dãruieºte
marea biruinþã
harul Lui venind spre tine
te binecuvînte
ºi pe veci sã te lumine
slava Feþei Sfinte.

104 - Cei ce-au mãrturisit

Cei ce-au mãrturisit pe Mielul


ºi-au fost junghiaþi ca niºte miei
fiind mutaþi la Domnu-n slavã
cu El în ceruri sînt ºi ei.

Fie-n veci fericit


cel ce moare mîntuit
fie-n veci cu Hristos
cel ce moare credincios.

Cei ce-au umblat pe calea strîmtã


prin chinuri ºi cu jugul greu
au moºtenit fãgãduinþa
ºi sînt acum cu Dumnezeu.

Cei ce-au trecut pînã la moarte


prin orice ape ºi-orice foc
dar nu s-au despãrþit de Domnul
- acuma-s în acelaºi loc.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 81
Cei ce s-au despãrþit de lume
unindu-ºi viaþa cu Isus
au ºi ajuns moºtenitorii
Ierusalimului de Sus.

Cei ce-au rãbdat smeriþi ocarã


ºi suferinþi pentru Hristos
sînt fericiþi în Sfînta Þarã
cu Domnul lor Cel Credincios.

105 - Nu este drept ca Tine

Nu este drept ca Tine Doamne


nici bun, nici milostiv, nici sfînt
nici plin de dragoste ca Tine,
- cu orice om de pe pãmînt.

Te rugãm dã Doamne-n ceruri


fericirea de apoi
lîngã Tine-acestui suflet
ce se mutã de la noi.

Tu, ce cu Mîna-Þi, din þãrînã,


cu bunãtate ne-ai zidit
milostiveºte-Te spre-oricine
Te cheamã la al lui sfîrºit.

Tu, Cel ce ne cunoºti pe-oricine


ºi ºtii din ce sîntem fãcuþi
primeºte-l Doamne cu-ndurare
ºi-aºeazã-l între-ai Tãi plãcuþi.

ªi dac-a sãvîrºit greºale


adu-Þi aminte Tu Cel Sfînt
cã nimeni Doamne-afar de Tine
nu-i negreºit pe-acest pãmînt.

Ci ca un Bun ºi plin de milã


ºi Viu ºi Veºnic Dumnezeu,
milostiveºte-Te ºi-aºeazã-l
la Dreapta Ta pe robul Tãu...
Pag. 82 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

106 - Deºertãciuni ºi vis

Deºertãciuni ºi vis sînt toate


în lumea asta de acum
averea lumii-i amãgire
ºi mãreþia ei e fum.

Fericit cine-ºi adunã


avuþia cea de Sus
fericit cine-mpreunã
umblã cu Isus, rabdã cu Isus, moare cu Isus, -
el ºi-nvie cu Isus.

Nu-i o mai mare nebunie


decît sã-L uiþi pe Dumnezeu
ºi sufletul sã-þi legi de lume
ºi trupul de pãcatul greu.

Cu-adevãrat deºertãciune
sînt toate ºi-amãgiri ºi vis
zadarnic se frãmîntã omul
precum Scripturile au zis.

Cînd parcã dobîndim pãmîntul


atunci în groapã ne sfîrºim
ºi toate cîte-am strîns pe lume
le lepãdãm ºi pãrãsim.

Nu-ºi duce omu-n veºnicie


nimic, - decît ce-a dãruit
lui Dumnezeu ºi suferinþei
cu dragoste, - cît a trãit!

107 - Fericit cel credincios

Fericit cel credincios


cãci el merge la Hristos
cine-i Domnului pe plac
nu mai vede moartea-n veac.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 83
Dupã el vine Isus
ca sã-l ducã-n ceruri Sus
unde loc i-a pregãtit
în lãcaºul fericit.

El în clipa morþii lui


vede Faþa Domnului
vede slava cerului
aºteptînd sosirea lui.

Vede îngerii cîntînd


ºi-o cununã aºteptînd
ºi-o rãsplatã de nespus
pregãtitã de Isus.

Trupul lui e încã jos


sufletul e la Hristos
trupu-i încã pe pãmînt
sufletul e-n Raiul sfînt.

Fericit ºi fericit
cel cu credincios sfîrºit
lui i-a pregãtit Hristos
loc în Raiul luminos.

108 - Nici o desfãtare-n lume

Nici o desfãtare-n lume


nu-i scutitã de-ntristare
pe pãmînt orice mãrire
ºi-avuþie-i trecãtoare
toate-s mai neputincioase
decît umbra care trece
mai deºarte decît visul
care-o clipã se petrece.

Numai slava, numai slava lui Isus


este fãrã de apus
ºi-ndulcirea, ºi-ndulcirea Feþei Lui
þine-n veacul veacului.
Pag. 84 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Sînt deºertãciune toate
cele omeneºti de-acum
amãgiri ºi fum sînt cîte
nu luãm pe-al morþii drum
nu luãm cu noi averea
nici mãrirea, - toate pier
numai faptele credinþei
ne-nsoþesc mergînd spre cer.

Suflete ce vrei lumina


vino pîn-o poþi afla
umblã dupã mîntuire
cîtã vreme-o poþi avea
cãci cînd vine ceasul morþii
dacã n-o cauþi cît eºti viu
vei dori-o, vei striga-o
dar atunci va fi tîrziu!

109 - Unde-i dezmierdarea lumii?

Unde-i dezmierdarea lumii,


unde-i nãlucirea sa,
unde-i aurul ºi-argintul,
unde-i tot ce-a fost în ea?
- Toate sînt þãrînã, toate
umbrã ºi cenuºã sînt
iatã, cîte duce omul
cînd se duce spre mormînt!

Numai harul, numai harul lui Isus


însoþeºte, însoþeºte pînã Sus
numai cel ce I-a slujit
e bogat ºi fericit.

Iatã, cum a zis prorocul:


þãrînã ºi cenuºã sînt!
Luaþi seama ce s-alege
de toþi oamenii-n mormînt...
Care este împãratul
sau oºteanul cel mai mic,
sau bogatul, sau sãracul?
- toþi ajung la fel: - nimic!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 85
Plînge ºi te tînguieºte
pentru-al tãu pãcat acum
ºi cu Dumnezeu te-mpacã
pînã eºti cu El pe drum
cã dac-ai ajuns la moarte
ne-mpãcat cu Dumnezeu
nu-þi rãmîne decît chinul
cel mai lung ºi cel mai greu.

110 - Ce-i viaþa-n lume?

Ce-i viaþa-n lume?


- floare, fum, scînteia
iatã ce rãmîne
într-un ceas din ea!
Unde-i frumuseþea
care o avea,
unde-i slava lumii? unde-i slava lumii?
- iatã ce-i din ea!

Numai viaþa cu Hristos, cu Hristos, cu Hristos


are-un fericit folos ºi-are-un viitor frumos
numai viaþa cu Isus, cu Isus, cu Isus
are slava cea de Sus ºi lumina fãr-apus.

Unde-i tinereþea
plinã de avînt
unde-i chipul fraged,
ochii unde sînt?
Unde-i veselia
care le-nsoþea?
- iatã ce rãmîne, iatã ce rãmîne
într-un ceas din ea!

ªi tu cel ce-acuma
ai avînt ºi pas
vei fi-aºa odatã
fãrã ochi ºi glas
dacã n-ai pe Domnul
în viaþa ta
ce-þi va mai rãmîne, ce-þi va mai rãmîne
într-un ceas din ea?
Pag. 86 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

111 - Mare plîns ºi tînguieli

Mare plîns ºi tînguieli


ºi suspin ºi vaiet greu
este despãrþirea morþii
celui fãrã Dumnezeu
- dar cîntare ºi iubire
ºi-adormire-n somn frumos
ºi-o trezire-n rai - e moartea
celui ce-are pe Hristos.

Ce folos de tot ce-i jos


dacã mori fãrã Hristos,
ce folos de tot ce-ai strîns
dacã mergi în chin ºi-n plîns?

Iad ºi pierdere e viaþa


celui fãrã Dumnezeu
dupã el rãmîn la moarte
numai chin ºi blestem greu
- însã rai ºi roadã-i viaþa
celui ce-are pe Hristos
dupã el rãmîne-n lume
drum curat ºi chip frumos.

Vãzînd mortul care zace


toþi sã ne-ngrijim de-acum
sã ne pregãtim spre ceruri
bine, cel din urmã drum
- ca sã n-avem tînguire
ci cîntare la sfîrºit
sã nu mergem la osîndã
ci la raiul fericit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 87

112 - Cît e de dulce-a Ta luminã!

Cît e de dulce-a Ta luminã


o Dumnezeul nostru Sfînt
lãcaºurile Tale Doamne
ce pline de cîntare sînt,
ce desfãtãri nebãnuite
ce har e-n Raiul Tãu slãvit
ce bunãtãþi sînt pregãtite
acelor care Te-au iubit!

O, Dulce Domnul meu, Domnul meu, Domnul meu


fã sã-le-ajung ºi eu
cã-n casa Ta ºi eu doresc, eu doresc, eu doresc
cu-ai mei sã locuiesc.

Privim ca-n tainã prin credinþã,


la cei rãscumpãraþi de Sus
în ce luminã se desfatã
scãldaþi în harul Tãu Isus,
ce strãlucire-i înveºmîntã
ºi ce cununi pe fruntea lor
cum Te slãvesc ºi cum Îþi cîntã
Preascump ºi Drag Mîntuitor!

Preafericiþi sînt toþi aceia


care-au sfîrºit biruitori
ei sînt pe veci cu Tine-n slavã
preafericiþi de mii de ori.
Ce-ar mai putea întrece slava
ce Tu ne-ai pregãtit-o Rai?
ce suferinþã sã n-o birui,
ce aur ca sã nu i-l dai?

113 - Nu plîngeþi pe cel viu!

Nu plîngeþi pe cei viu cu morþii


nici pe cel drept ca pe cei rãi
cãci fericit cel drept la Domnul
ºi-n veci e el cu sfinþii Sãi.
Pag. 88 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Fericit e cine moare
credincios
cãci rãsplata lui e mare
la Hristos...

Slãvit în veci sã fie Domnul


ce l-a-ntãrit ºi ajutat
de ºi-a pãzit deplin credinþa
ºi lupta bunã s-a luptat.

Nu-i mort cel care moare-n Domnul


dac-a trãit pe-al Lui sfînt plac,
ci-i dus din moarte la viaþã
ºi-i fericit în veac ºi-n veac.

Nu plîngeþi pentru el, ci plîngeþi


pentru pãcatul vostru greu
cãci dacã nu-i urmaþi credinþa
voi nu veþi fi cu Dumnezeu.

Nu plîngeþi, ci-L rugaþi pe Domnul


ca sã ne-ajute sã-L slujim
ca-n Raiul Lui, cu scumpul nostru
ºi noi la Dumnezeu sã fim...

114 - O, ce lãcaº slãvit

O, ce lãcaº slãvit
e-n ceruri pregãtit
de Domnul Preaiubit
la cei ce I-au slujit.

Scump Isus, Scump Isus - Tu ne-ai spus


cã acolo-n ceruri Sus
ai gãtit, ai gãtit - loc slãvit
celor care Te-au slujit.

Acest lãcaº din Rai


noi Te rugãm sã-l dai
ºi celui care-acum
sfîrºeºte-al vieþii drum.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 89
Acolo nu e chin
nici jale, nici suspin
ci-i numai vesel cînt
ºi dragoste-n Cel Sfînt.

Acolo-n veac de veac


toþi voia Ta o fac
mereu mai fericiþi
pe vecii nesfîrºiþi.

O Scump Ierusalim
cu mare dor dorim
cînd lupta ne-o sfîrºim
în tine sã venim.

115 - Liniºtitã-i moartea...

Liniºtitã-i moartea celui credincios


ca un somn preadulce într-un loc frumos
ca o odihnire dup-o muncã grea
- fericit acela ce sfîrºeºte-aºa!

Dintre fraþi el trece între îngeri Sus,


cea dintîi el vede Faþa lui Isus
Faþa cea doritã care-a sîngerat
patima prin care l-a rãscumpãrat.

Ochii-nchiºi în lume se deschid în Rai


unde ce-l aºteaptã nu-i pe lume grai
toþi cei duºi nainte, într-un cor nespus
îl primesc în slava Dulcelui Isus.

- O, cum mulþumeºte el lui Tatãl Sfînt


c-a sfîrºit cu bine lupta pe pãmînt
cã-n iubirea-I mare l-a rãscumpãrat
din osînda morþii cea de ne-ndurat.

O, cum mulþumeºte Domnului Isus


prin a cãrui Jertfã a ajuns el Sus,
o, cum mulþumeºte Duhului Preasfînt
cã i-a dat putere pe tot drumul strîmt.
Pag. 90 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Lãudaþi pe Domnul cînd un credincios
are-o moarte dulce ºi-un sfîrºit frumos
ºi vã-ntoarceþi ºi voi la Hristos deplin
ca s-aveþi la moarte loc în Rai. Amin.

116 - Plînge ºi te tînguieºte!

Plînge ºi te tînguieºte
azi, gîndind la moartea ta,
cã-n zadar vor plînge alþii
cînd tu vei fi-ajuns în ea.

Rupe-o astãzi cu pãcatul


vino astãzi la Hristos
ca sã ai o moarte dulce
ºi în Rai un loc frumos.

Uitã-te, de azi, spre groapã


unde ai s-ajungi curînd
ca sã-þi pregãteºti plecarea
în cîntãri ºi nu plîngînd.

Adã-þi tu de-acum aminte


cã viaþa ta-i un vis
cã-n zadar îþi vei aduce
cînd mormîntul s-a deschis.

Socoteºte-te de astãzi
ca un cãlãtor sãrac
ca sã ºtii sã-þi strîngi averea
care-þi va rãmîne-n veac.

Vezi de-acum ce-amãgitoare-i


orice slavã pe pãmînt
ca sã poþi sã le dai toate
pe-un loc bun din Raiul Sfînt.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 91

117 - Fericitã e nãdejdea

Fericitã e nãdejdea care ne-a adus Hristos


cã la moarte, nu-i sfîrºitul, sufletului credincios
moartea nu-i sfîrºit! - ci moartea este doar un prag de-un pas
peste care toþi vom trece cãtre-al doilea popas.

Cã lãcaºul nostru veºnic nu-i nici groapa cea de jos


ºi din ea vom fi odatã scoºi de Glasul lui Hristos
Marea Zi a Judecãþii ºi-nvierii de Apoi
ne va scoate din morminte pe oricare dintre noi.

... Numai unde ne vom duce dupã-al Judecãþii ceas


va fi-al nostru-adevãratul ºi de-a pururea popas.
Acolo rãmînem veºnic, veºnic, veºnic, veºnic - stînd
cu Hristos ori cu satana, cum ne-am vrut de pe pãmînt.

Vai ce moarte disperatã are cel fãrã Hristos


el îºi vede-atunci deodatã tot trecutul mincinos
vede iadul ce-l aºteaptã, vede raiul cel pierdut
- cum ar ºti acum alege, dar zadarnic, a trecut...

Dar ce moarte fericitã are cel cu Dumnezeu


pentru el nimic nu-i groazã, nici chinuitor, nici greu
dupã el nu vine moartea, dupã el vine Isus
ca sã-l ia sã-l ducã-n locul cel frumos ce-l are Sus.

Fericitã e nãdejdea care ne-a adus Hristos


moartea-i doar un prag ce-l trecem spre lãcaºul luminos
dincoace e suferinþa, Dincolo e-un veºnic Rai
- fericit eºti dulce suflet ce nãdejdea asta ai!

118 - Vai ce luptã-nfricoºatã


Vai ce luptã-nfricoºatã are sufletul pierdut
cînd îºi pãrãseºte trupul unde-n lume-a petrecut
vai cît lãcrimeazã-atuncea, cum suspinã de amar
cînd pierdutã-ºi vede viaþa... ºi-alergarea în zadar.

Plînge sorã, plînge frate cît eºti viu


ca sã nu plîngi prea tîrziu
vino sorã, vino frate la Isus
cã-n zadar cînd El S-a dus.
Pag. 92 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Cãtre cine-þi vei întinde mîinile în ceasul greu
tu cel care nu vrei astãzi sã le-ntinzi spre Dumnezeu?
Cine oare-o sã-þi rãspundã cînd te vei ruga din foc
dacã nu vrei sã strigi astãzi cãtre Dumnezeu deloc?

Cine oare-o sã-þi ajute în al morþii tale ceas


cînd pe veci tu singur, singur, singur, singur ai rãmas?
cînd nici îngeri ºi nici oameni ºi nici nimeni, nimeni nu-s
- cine oare-o sã-þi ajute dacã n-ai vrut pe Isus?

O, drag suflet vino astãzi sã-L cîºtigi pe Dumnezeu


n-aºtepta pînã la ceasul cel ne-nchipuit de greu
n-aºtepta pînã la iadul unde dacã vei fi-ajuns
nu mai este-n veci scãpare, cãci a fost - ºi n-ai rãspuns!

119 - Ceata sfinþilor aflarã

Ceata sfinþilor aflarã


al Vieþii Scump Izvor
- fã sã-Þi aflu ºi eu Raiul
Bunul meu Mîntuitor.

Eu sînt oaia cea pierdutã


ce pe-a lumii cãi m-am dus
cheamã-mã ºi mã ajutã
ºi-mi dã Raiul Tãu Isus!

Spinii vieþii pãcãtoase


sufletul mi-au sîngerat
scapã-mã acum Hristoase
spre lãcaºul cel curat.

Flãmînzit-am dupã Tine


ºi-nsetat-am pe pãmînt
du-mã-acuma la pãºunea
cea din Raiul Tãu cel sfînt.

Obosit-am de-alergarea
cea pe-acest pãmînt strãin
dã-mi acuma odihnirea
unde nu-i amar nici chin.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 93
Plîns-am pe pãmînt destule
lacrimi fãrã de folos
fã sã cînt pe veci de-acuma
Blînd Pãstor Isus Hristos...

120 - Cu sfinþii odihneºte

Cu sfinþii odihneºte
Hristoase-n Cerul Sfînt
pe robul Tãu ce vine
acum de pe pãmînt.

ªi unde nu-i durere


nici lacrimi, nici suspin
ci viaþã fãrã moarte
aºeazã-l Tu - amin.

Tu Cel fãrã de moarte


ce ne-ai zidit din lut
Tu Singur poþi Hristoase
sã-i ierþi tot ce-a fãcut.

Tu Cel ce vezi cã viaþa


e-o clipã pe pãmînt
fã-i loc pe veºnicie
la Sînul Tãu cel sfînt.

Tu Cel ce ºtii cã-n lume


el multe-a pãtimit
fã-i loc de mîngîiere
în Raiul fericit.

Tu Cel ce eºti Odihna


ºi viaþa celor buni
primeºte ale noastre
cîntãri ºi rugãciuni.
Pag. 94 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

121 - Voi care-aveþi cuvinte

Voi care-aveþi cuvinte mai dulci ca ale mele


veniþi, vestiþi iubirea lui Dumnezeu cu ele
veniþi, luaþi-mi locul, suiþi-vã mai sus
- cu imnul cel mai vrednic slãviþi-L pe Isus
cîntaþi-L pe Isus, nãlþaþi-L pe Isus
cu tot ce-aveþi mai vrednic nãlþaþi-L pe Isus.

Voi care-aveþi simþire mai caldã ºi curatã


veniþi cîntaþi Golgota ºi Jertfa-I neuitatã
voi inime de aur, voi mîini de crin frumos
cu viersul cel mai dulce slãviþi-L pe Hristos
iubiþi-L pe Hristos, slujiþi-L pe Hristos
cu tot ce-aveþi mai dulce slujiþi-L pe Hristos.

Voi care-aveþi miresme ºi mir de preþ mai mare


veniþi ºi revãrsaþi-l pe-a Domnului picioare
voi înzestraþii muzei, voi cei aleºi de Sus
cu harul artei voastre slãviþi-L pe Isus
purtaþi-L pe Isus, mãriþi-L pe Isus
cu tot ce-aveþi mai aur, mãriþi-L pe Isus.

Mai vrednic de mãrire e-al Domnului Sfînt Nume


ca tot ce e mai vrednic, mai scump ºi sfînt pe lume
cu graiul cel mai unic, mai nalt ºi mai frumos
cum nimeni nu mai ºtie, - slãviþi-L pe Hristos
vestiþi-L pe Hristos, sfinþiþi-L pe Hristos
cum nimeni nu mai ºtie, - sfinþiþi-L pe Hristos.

122 - Zicã-þi rãii ce-o sã-þi zicã


Zicã-þi rãii ce-o sã-þi zicã
facã-þi orice rãu
sã nu-þi pese de nimicã:
tare-I Domnul, n-avea fricã
- nu-I Isus al tãu?

Spunã oamenii minciuni


tot ce e, sau nu-i
sã nu-þi pese de nici unii:
Sus e Soarele Minunii
- nu eºti tu al Lui?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 95
Plece unul, vinã altul
de-orice neam ºi fel
suie josul, cadã naltul
Domnul e Neclãtinatul
- nu al tãu e El?

Clatine-se munþii-n mare


piarã tot sau nu,
tu-þi urmeazã-a ta cãrare
Domnul este Cel mai Tare
- nu al Lui eºti tu?

Vinã moartea-n orice vreme,


fie-þi gîndul Sus
nici nu-þi pese, nici te teme
Domnu-I Cel ce-o sã te cheme
- nu-I al tãu Isus?

Într-o dulce rugãciune


Dragostea sã-I spui
ºi ce nu se poate spune
va veni sã vã-mpreune
- nu eºti tu al Lui?

123 - Tot ce-i al Tãu Isuse


Tot ce-i al Tãu Isuse iubesc acum ºtiind
cum îl iubeam odatã deºi nu-nþelegeam
cãrãrile spre lume ni-s negre cît se-ntind
dar calea cãtre Tine atît de albã-o am.

O, eu cunosc acuma ce alþii n-au ºtiut


trãiesc o bucurie cum alþii n-au gustat
eu am aflat luminã cum alþii n-au vãzut
ºi stãri ce-n lume Doamne la alþii nu le-ai dat.

Îmi duse focul casa ºi apa pîinea mea


ºi vîntu-mi smulse pomii - ºi furii banii mei,
dar dragostea Isuse ºi raiul meu din ea
nu mi-o puturã smulge nici ele ºi nici ei.

... O, oare nu-s eu Doamne prea flori acum ºi vis,


prea zîmbet ºi prea frunzã cu rod nepîrguit,
nu-s eu prea mult cîntare acum ºi zbor deschis
ºi prea puþin tãcere ºi chin ºi plîns sfinþit?
Pag. 96 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Prea fericiþi Isuse ºi prea uºori îmi par
azi paºii dupã Tine prin dragoste mereu
- sã n-am eu oare fricã de-acest preadulce har,
- sã nu mã tem cã-n lume prea fericit sînt eu?

124 - Toatã viaþa mea Isuse

Toatã viaþa mea Isuse


e-n credinþã ºi iubire
numa-n ele-mi aflu pîine
ºi luminã ºi sfinþire
pomii, iarba ºi pãdurea
m-au iubit mereu din ele
ele m-au trecut prin lupte
de-am învins primejdii grele.

O, Tu mi-ai salvat viaþa


prin credinþã ºi iubire
ele m-au fãcut sã birui
lunga lumii-mpotrivire
ele m-au fãcut sã stãrui
în aprinsa rugãciune
care face cu putinþã
cea mai unicã minune.

În credinþã ºi-n iubire


vreau sfîrºitul vieþii mele
cu ele-am trãit sub ceruri
ºi-n cer vreau sã merg cu ele
cãci dac-am avut frumoasã
bucuria mîntuirii
o voi datora de-a pururi
doar credinþei ºi iubirii.

125 - Sã nu uit!

Sã nu uit, odatã pentru totdeauna


c-al meu Singur Prieten îmi eºti numai Tu
sã le-ngrop pe-a lumii, una cîte una
dar, Isus, nici una din a Tale nu!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 97
Fã-mi a mele lacrimi pe-a Ta cale rouã
gîndurile-mi toate, flori sub talpa Ta
dragostea, - cîntarea pururea mai nouã
inima - o pernã s-odihneºti pe ea.

... Du-mi Vîntule Sfinte dulcile seminþe


ºi le fã sã-mi cadã pentru rodul greu
rãsplãtind sudoarea sfintei nãzuinþe
numai unde arã Preaiubitul meu.

Pune-mi Sfîntã Parã semnul Tãu pe frunte


ºi pecete pune-mi inimii din piept
sã mã mai înalþe cîte-au sã mã-nfrunte
sã mã mai smereascã cîte-am sã le-aºtept.

126 - Poþi sã cînþi


Poþi sã cînþi cîntãri o mie
mîndre cum pe lume nu-s
orice dar pe lume fie,
în zadar fãrã Isus!
- În zadar ºi în zadar
tot ce nu-i pentru Isus!

Poþi sã scrii la cãrþi ºi-o sutã


cu talent ºi har nespus
ºi-ntr-o formã ne-ntrecutã,
- în zadar fãrã Isus!
- În zadar ºi în zadar
tot ce nu-i pentru Isus!

Poþi trãi vieþi ºi zece


ºi-n oricîtã cinste, pus,
orice munþi dac-ai întrece
în zadar, fãrã Isus!
- În zadar ºi în zadar
tot ce nu-i pentru Isus!

... Dar de-ai fi ºi-un vis de-o searã


sau o razã de-un apus,
viaþa ta va fi-o comoarã
ºi-un har dacã-i cu Isus
- E un har, e un har
tot ce e pentru Isus!
Pag. 98 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

127 - Tu nici nu bãnui

Tu nici nu bãnui cã-n mireasma


ce-nconjurã cãsuþa ta
e nardul mirului iubirii
din Jertfa de pe Golgota.

Tot ce ai - colþ de rai


luminos - ºi frumos
este numai din Hristos.

Tu nici nu bãnui cã-n privirea


scînteietoarelor vãpãi
nu-s miile de stele-a nopþii
ci-s razele din Ochii Sãi.

Tu nici nu bãnui cã-n foºnirea


frunzarelor pe unde treci
nu-i vîntul, ci-i suspinul dulce
al dragostei din El, pe veci.

Tu nici nu bãnui cã nu-i umbra


ce-þi merge-alãturea plãcut
ci-I El Mîntuitorul Dulce
Însoþitorul tãu tãcut.

Tu nici nu bãnui cã-n susurul


ce-þi trece rãcoros prin pãr
nu-i boarea serii ci-i alintul
iubirii Lui într-adevãr...

De-aceea cînd, de-acum, acestea


tu ai sã le-ntîlneºti mereu
sã ºtii cã-n toate-I Cel ce-þi este
Prieten, Soþ ºi Dumnezeu!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 99

128 - Tu singur trebuie sã cauþi

Tu singur trebuie sã cauþi,


de vrei sã afli ce doreºti,
tu singur trebuie sã stãrui
de vrei vreodatã sã primeºti,
tu singur trebuie, tu singur
sã baþi la Porþile Cereºti
- de vrei cu-adevãrat izbînda
în tot ce-aºtepþi ºi nãzuieºti.

Dar cãutã, stãruie ºi bate


pîn-ai sã izbuteºti ce vrei
sã nu te laºi nici dus de lene
ºi nici înspãimîntat de lei.
Împotriveºte-te ispitei
înfruntã-te cu anii grei
trîntit, - ridicã-te ºi luptã
- pîn-ai sã izbuteºti ce vrei!

Cãci trebuie sã afli-odatã


ce cauþi umblînd stãruitor
ºi trebui-sã primeºti odatã
ce ceri cu lacrimi ºi cu dor
ºi trebui-sã þi se deschidã
odatã oriºice zãvor,
- numai sã lupþi, sã ceri, sã stãrui
nerenunþînd - ºi-ncrezãtor!

129 - Iubire, numai tu

Iubire, numai tu mã saturi


cãci tu eºti pîinea mea de Sus
nu-s pe-atît de-adînci ca tine
nici bunãtãþi ca tine nu-s.

Iubire-a lui Isus, iubire-a lui Isus


nu-s bunãtãþi ca tine nu-s
iubire-a lui Isus...
Pag. 100 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Iubire, numai tu eºti cheia
ce-mi poþi deschide-orice zãvor
toþi cei neeliberaþi de tine
în temniþe eterne mor.

Iubire, numai tu eºti para


ce-mi arde orice-ntinãciuni
tu sfinþitoarea-mpãrtãºirii
îmbrãþiºatei rugãciuni.

Iubire, numai tu-mi dai totul


cãci numai tu mã ceri de tot
la nimeni nu-mi pot da viaþa
iubire, numai þie-mi pot.

Iubire, numai tu-mi ºtii spune


cuvinte cum pe lume nu-s
iubire, nu-þi mai ºtiu alt nume
nici alt izvor decît Isus!

130 - Adevãrate binefaceri

Adevãrate binefaceri
sînt numai cele ce se tac
adevãrate milostenii
sînt cele ce-n ascuns se fac.

Sã le fac, sã le fac pe toate eu


sã le ºtie, sã le ºtie numai Dumnezeu.

Adevãrata rugãciune
e cea ce-nsingurat suspin
iubirile adevãrate
sînt cele ce pe moarte þin.

Adevãraþii fraþi sînt numai


acei ce-n suferinþã-i ai
adevãrata avuþie
e numai locul scump din rai.

Adevãratul prieten este


doar cel de cruce ºi de jug
adevãrata dãruire
e cea de jertfã ºi de plug.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 101
Adevãrata frumuseþe
e cea a duhului curat
ºi Miezul tuturora-I numai
Hristos Cel Viu ºi-Adevãrat.

131 - Numai inima smeritã

Numai inima smeritã poate-ascunde dãrnicia


ºi acoperi pãcatul ºi ierta nevrednicia
ºi iubi cînd e uitatã ºi ierta cînd e lovitã
ºi rãbda cînd e strãpunsã, - numai inima smeritã.

Dumnezeul meu - aºa


fã-mi sã am inima mea.

Numai inima curatã e statornicã-n veghere


ºi fierbinte-n rugãciune ºi duioasã-n mîngîiere
ºi tãcutã-n binefaceri ºi retrasã la rãsplatã
ºi deschisã-ntotdeauna, - numai inima curatã.

Numai inima sfinþitã este-ntotdeauna bunã


ºi mereu stãruitoare ºi de-a pururea-mpreunã
largã ºi-nþelegãtoare, prietenoasã ºi simþitã
necerºind recunoºtinþã, - numai inima sfinþitã.

132 - Ce scurtã-i noaptea mea

Ce scurtã-i noaptea mea cu Tine


ºi munca ce uºoarã-mi vine
ºi calea mea ce scurtã-mi pare
ºi crucea cum nu mã mai doare
ºi-n toate cît îmi e de bine
Isus, - cînd eºti cu mine!

Din ochii Tãi primesc luminã


din Duhul Tãu odihnã linã
din glasul Tãu îmbãrbãtare
din suflul Tãu înmiresmare
din toate-mi faci atît de bine
Isus, - cînd eºti cu mine!
Pag. 102 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Iubirea Ta îmi umple viaþa
surîsul Tãu îmi scaldã faþa
fiorul Tãu îmi dã cîntarea
ºi Tu Întreg mi-eºti Sãrbãtoarea
în tot mai drag ºi-n tot mai bine
Isus, - cînd eºti cu mine!

133 - O, dupã-a Ta iubire


O, dupã-a Ta iubire
ce mult am tot cãutat
mi-am dus toiagul
verde ºi l-am adus uscat
m-am dus cu pãrul
tînãr ºi m-am întors albit
mergeam cu bucurie
ºi mã-ntorceam zdrobit...

Cãutam, - dar tot cuprinsul


mi se pãrea pustiu
strigam, - dar tot întinsul
îmi rãspundea: - nu ºtiu,
nãdãjduiam spre toate,
plîngeam spre nicãieri
pînã-n clipita marii
ºi sfintei Învieri!

... De-atunci mã duc cu lacrimi


ºi mã întorc cu stele
duc florile uscate
ºi-ntorc cu roua-n ele
merg plin de-ngrijorare
ºi vin cu bucurie
- s-a prefãcut grãdinã
întreaga mea pustie.

Isus - a mea Iubire


cãutatã ºi gãsitã
fii binecuvîntatã,
cîntatã ºi slãvitã
rãmîi în veci cu mine
sã nu-mi pleci niciodatã
Supremã Sãrbãtoare
etern îmbrãþiºatã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 103

134 - Fiindcã sînt cu Tine

Fiindcã sînt cu Tine, nici unele nu-s grele


din orice miez mã satur ºi toate-s ale mele
de tot ce-ating mã bucur, în orice loc dorm bine
oriunde sînt acasã - Isus, cînd sînt cu Tine.
Isus, Isus
oriunde sînt acasã atunci cînd sînt cu Tine.

Fiindcã sînt cu Tine ºi-un strop de rouã-i soare


ºi-o frunzã-mi face umbrã ºi-o lacrimã mã doare
ºi-o fragã mã-ndulceºte ºi-un fir de pãr mã þine
ºi-o razã mã dezmiardã - Isus cînd sînt cu Tine.
Isus, Isus
ºi-o razã mã dezmiardã atunci cînd sînt cu Tine.

Fiindcã sînt cu Tine mi-e totul drag ºi dulce


cîntarea mã-nsoþeºte pe orice drum m-aº duce
ºi nopþi ºi zile la fel mi-s de senine
ºi rai cu rai mi-s toate, - Isus cînd sînt cu Tine.
Isus, Isus
ºi rai cu rai mi-s toate, Isus cînd sînt cu Tine.

135 - Cînd dragostea-mi zîmbeºte

Cînd dragostea-mi zîmbeºte


îmi iese iarãºi luna,
trec vînt ºi nori ºi iarãºi
mi-e cer ºi mare una,
pier urmele-ntristãrii,
uit luptele amare
ºi toate-s dintr-o datã
cîntãri ºi rai ºi soare.

Isus, Isus, Isus


în dragostea de Sus
Tu nouã ne-ai adus
cîntãri ºi rai ºi soare.
Pag. 104 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Cînd dragostea învinge
întineresc deodatã
ºi-s gata iar de muncã
ºi luptã-nflãcãratã
ºi toate-s cu putinþã
ºi toate-s zîmbet iarã
ºi totu-i tinereþe
ºi-avînt ºi primãvarã.

Isus, Isus, Isus


în dragoste ai pus
ºi nouã ne-ai adus
avînt ºi primãvarã.

136 - Tu care-mi umpli totul

Tu care-mi umpli totul,


- îmi faci din cer ocol
ºi nu-i nimica noapte
ºi nu-i nimica gol
nimic singurãtate
ºi iarnã ºi pustiu
ºi-s lanurile toate
un cîntec auriu
Isus, Isus
mi-s lanurile toate un cîntec auriu.

Izvoarele mi-s pline


cu cerul cel mai nalt
ºi marea mea-mpleteºte
un þãrm cu celãlalt
la oriºicare casã
mi-atîrnã cîte-un steag
suspinurile mele
nu-s azi decît de drag
Isus, Isus
suspinurile mele nu-s azi decît de drag.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 105
ªi lacrimile mele
nu-mi sînt decît de dor
din orice amintire
îmi cîntã un fior
închid a mele gene
ºi vãd ce nu e grai
Tu-mi umpli-a mea viaþã
cu roadele din rai
Isus, Isus
Tu-mi umpli-a mea viaþã cu roadele din rai.

137 - O, cîtã mulþumire

O, cîtã mulþumire sã-Þi dau cã mi-ai rãspuns


cã din nectarul vieþii îmi dai ºi-mi dai de-ajuns?

Îþi mulþumesc - ºi Te slãvesc


Isuse Domnul meu, - de tot ce-mi dai mereu...

Cã au a mele gînduri cu-a Tale-acelaºi þel


cã-n toate totdeauna primim ºi dãm la fel.

C-avem acelaºi templu - ºi-n sfîntul lui altar


aceeaºi jertfã ardem pe-acelaºi dulce jar.

O, cîte am a-Þi spune, dar limba mea e grea


Þi-aº spune cu privirea, dar mi-e la fel ºi ea.

Încerc sã mi Te-apropiu, dar iatã tremur tot


Þi-aº spune-a mea iubire, dar Doamne nu mi-o pot.

Priveºte-mi-le toate, ca sã-nþelegi Isus


cã toate-s mulþumire de jos ºi pînã sus...
Pag. 106 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

138 - O, nepãtrunsã tainã...

O, nepãtrunsã tainã: ce fericit gîndite


ºi ce-mpletit sfinþite ni-s toate în Isus
în El ºi în iubire desãvîrºit unite
sînt ceruri ºi pãmînturi în cîte sînt sau nu-s.

Prin voia Lui unite miresmele ni-s una


nãscute dintr-o rouã, crescînd pe-aceiaºi crini
ºi parcã n-am fost altfel ci-aºa dintotdeauna
hrãniþi cu-aceeaºi sevã de-aceleaºi rãdãcini.

Ni-s sufletele raze ºi trupurile muguri


sfinþiþi de-acelaºi soare, umbriþi de-acelaºi har,
ni-s zilele culesuri ºi nopþile belºuguri
ºi rugãciunea flãcãri ºi arderea altar.

În Domnul ºi-n iubire nu-i nici o depãrtare


în Domnul ºi-n iubire, nici munþi nici piedici nu-s
în raiul lor nu-i zbucium, în þara lor nu-s fiare
cãci raiul e-n iubire, iar ea este Isus...

139 - Cînd sufletul mi se desfatã

Cînd sufletul mi se desfatã


Isus, în Numele Tãu Drag
sînt toate-un cîntec pentru mine
ºi-o-mbrãþiºare sub un steag.

Isus, Isus
în Numele-Þi nespus
tot harul este pus
tot raiul cel de Sus
e-n Numele Tãu pus
Isus...

Cînd toatã fruntea mea se culcã


pe sînul Numelui Tãu Sfînt
o, nu-i asemenea o stare
în nici vreun cer sau vreun pãmînt.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 107
Cînd toatã aºteptarea-mi arde
în para Numelui Tãu nalt
cîntarea mea-i o-mbrãþiºare
a unui cer cu celãlalt.

Cînd toatã moartea-mi se-mpreunã


cu slava Numelui Tãu Sfînt,
e-o mergere cãtre cununã
ºi-o-mpreunare cu un cînt.

O, Nepãtruns ºi Dulce Nume


Te cînt, - ºi gura mi-e nectar
Te scriu, - ºi pana mea e aur
Te-ador, - ºi inima mi-e jar...

140 - Cred cã de-aceea m-am nãscut

Cred cã de-aceea m-am nãscut ºi am venit pe lume


sã spun douã cuvinte doar: Iubirea - ºi-al Tãu Nume.

Toþi spinii care m-au ascuns se vor usca odatã


ºi umbra ce m-a odihnit va trece-ndepãrtatã
ºi cãile pe care-am mers odatã vor fi uitate
ºi semnele ce le-am lãsat vor fi pierdute toate
ºi iarba unde-am odihnit odat-o sã se-usuce
ºi ochii mei se vor goli... ºi toate se vor duce
- dar cele douã vorbe dragi: iubirea ºi-al Tãu Nume
vor strãluci pe veci frumos, cu nici un soþ pe lume.

Cred cã de-aceea m-am nãscut sã-aflu aceste douã


ºi sã le cînt de mii de ori c-o harfã tot mai nouã
ºi-n mii ºi mii de viersuri, noi de fiecare oarã
s-arat aceloraºi comori o altã faþã rarã,
sã-ntorc spre-aceiaºi sori priviri mereu din altã zare
sã aflu-aceloraºi frumseþi o altã încîntare,
s-aduc mereu în alþii ochi acea sfinþitã sete
ce poate inima c-un imn ºi-un colþ de rai s-o-mbete,
s-aduc mereu în alþii dor de Þara Promisiunii
sã facã alþi fii fericiþi atingerea Minunii...

ªi pentru-acestea am sã mor cãci Viaþa care vine


de mii ºi mii de mii de ori - mai dulce-mi e - ºtiu bine!
Pag. 108 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

141 - Mai nainte de-a-mi fi ochii

Mai nainte de-a-mi fi ochii


tu-mi erai lumina mea,
pînã nici mi-era fiinþa
Tu-mi erai sãmînþa-n ea,
cînd nici nu-mi fusese gîndul
Tu-mi erau frumosul Þel
ºi nainte de-a-mi fi dorul
Tu-mi erai iubirea-n el
- Tu Isuse, Tu Isuse
îmi erai iubirea-n el.

Tu mi-ai rînduit cãrarea


pînã nici n-aveam vreun pas,
Tu mi-ai pus al întîlnirii
mai nainte loc ºi ceas
fãrã Tine niciodatã
nici n-aº fi-nvãþat sã cînt
mut aº fi umblat prin lume
orb aº fi ajuns mormînt
- Fãrã Tine, fãrã Tine
orb aº fi ajuns mormînt.

Dumnezeul meu, Izvorul


fericitei mele vieþi
Tu-mi eºti zilnic Dãtãtorul
de minuni ºi frumuseþi,
Tu-mi dai plînsul care-mi rîde
Tu durerea-n care cînt,
Dumnezeul meu, cu Tine
raiu-ncepe pe pãmînt
- Lîngã Tine ºi cu Tine
raiu-ncepe pe pãmînt.

142 - Care-i semnul?

Care-i semnul primãverii,


care-i semnul c-a sosit?
- toatã-nmiresmarea zãrii,
tot seninul nesfîrºit!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 109
Semnul Tãu Isuse
cînd în suflet vii
e mai mult ca asta
de-nsutite mii.

Care-i semnul înserãrii?


- liniºtirile de-amurg,
rugãciunea-nsingurãrii,
lacrimile care curg.

Care-i semnul dimineþii?


- limpezirile din vis,
dezmorþirile vieþii,
cerul inimii deschis!

Care-i semnul Zilei Sfinte?


- saltul cel din iad în Rai,
starea-n care nu-s cuvinte
numai foc ºi lacrimi ai.

Care-i semnul tãu iubire?


- fericitul, sfîntul foc,
într-un rai ºi-o strãlucire
toate-acestea la un loc.

143 - Sã nu ne parã rãu!


Sã nu ne parã rãu de tot
ce-am dat ºi dãm iubirii
cãci numa-n ea ni-s pe pãmînt
izvoarele trãirii
ea-i mama noastrã scumpã, ea
ni-e leagãn, sîn ºi nume
de ea ne alipim - ºi nu-s
mai fericiþi pe lume.

Iubirea arde dintre noi


ºi zid ºi depãrtare
în ea avem acelaºi gînd
ºi dor ºi drum ºi stare
în ea sîntem nedespãrþiþi
în muncã ºi-n rãsplatã
în ea deplin împãrtãºiþi
de fiecare datã.
Pag. 110 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Cînd toatã viaþa ne-o trãim
în slujba mîntuirii,
sã nu ne parã rãu de tot
ce-am dat ºi dãm iubirii.
Ea ne va rãsplãti-nmiit
în Viaþa Viitoare
cãci nimãnui cui i-a jertfit
ea n-a rãmas datoare.

144 - Din clipa cînd

Din clipa cînd mi-ai zis pe nume


ºi cînd pe Nume eu Þi-am spus,
pe noi ne-a-nlãnþuit deodatã
ceva de nemairupt, Isus!

Acel ceva mi-a dat puterea


în anii tinereþii grei
sã nu mai am aºa ca Tine
nimic frumos în ochii mei.

ªi m-a ferit de-a ispitirii


cãrãri ºi curse ºi noroi
ºi m-a fãcut ca dupã Tine
nimic sã mai doresc apoi.

ªi m-a trecut peste primejdii


ce nici nu le-am vãzut cã sînt
ºi m-a fãcut sã uit de toate
cum nici n-aº fi pe-acest pãmînt.

Iar eu i-am dat cu bucurie


ºi somn ºi casã ºi avut
ºi niciodatã, nici o clipã
de toate, rãu nu mi-a pãrut.

... O, cînd Isus mi-ai zis pe nume


ºi cînd pe Nume eu Þi-am spus
nu-i grai sã poatã spune-n lume
ce stare sfîntã mi-ai adus!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 111

145 - Fericiþi ºi sfinþi cei care vãd

Fericiþi ºi sfinþi cei care


vãd întîia Înviere
peste ei a doua moarte
nu mai are vreo putere.

Fericitã este starea


fericitei învieri
fericitã arãtarea
fericitei revederi
Tu Isus, Scump Isus, Drag Isus, Bun Isus
vei fi Starea, Sãrbãtoarea ºi Cîntarea ºi-Arãtarea
fericitei învieri...

Fericiþi biruitorii
morþii ºi ai putrezirii
ei vor moºteni-n Cetatea
Împãratului Iubirii.

Fericiþi cei care-i spalã


Sîngele Rãscumpãrãrii
ei avea-vor drept la slava
Sãrbãtorii-Ncoronãrii.

Fericiþi cei ce-o sã vadã


Faþa Lui Dumnezeiascã
slava Numelui Sãu Veºnic
pe-a lor frunþi o sã luceascã.

146 - Isuse, strînge-mã puternic

Isuse, strînge-mã puternic


la Sînul Tãu nedezlipit
c-atuncea nu mai am pe lume
nimic de vrut ºi de dorit
atuncea n-am singurãtate
nici temeri, nici pãreri de rãu
din toate zilele-mi rãsare
lumina zîmbetului Tãu.
Pag. 112 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Isuse, þine-mã puternic
cu braþul Tãu nebiruit
c-atuncea nu-i vrãjmaº pe lume
sã-mi ia ce Tu mi-ai dãruit
atuncea toate-n jur mi-s pline
de melodii cereºti mereu
ºi strig, - ºi-n toate-aud rãspunsul
iubitul Meu, iubitul Meu...

Isuse, umple-mã puternic


de Duhul Tãu desãvîrºit
sã pot iubi a Ta ocarã
cu Tine, dintre toþi ieºit
cu Tine suferind, ca Tine,
acum cînd Tu eºti ocãrît
aceasta fi-va pentru mine
tot raiul, - ºi mai mult de-atît!

147 - Mã apasã ca o piatrã


Mã apasã ca o piatrã nevegherea unui ceas
- de ce chiar atunci Isuse fãrã minte am rãmas?
Unde mi-a fost duhul oare, unde inima arzînd?
chiar cînd trebuiau mai treze le-am avut mai dormitînd!

Ce somn vinovat... ºi cine m-a fãcut sã dorm aºa


cînd Tu suspinai Isuse ºi-mi plîngeai napoia mea!
Alergasem toatã vremea pentru alþii peste tot
iar acuma lîngã Tine cad de somn ºi nu mai pot.

Oare cît mi-ai plîns alãturi pentru starea mea Isus,


cînd ºtiai cu cîte lacrimi voi fi eu cînd Tu Te-ai dus!
De ce oare-ai plîns la mine ºi-ai tãcut ºi m-ai lãsat
cînd ºtiai cît îmi va pare rãu de somnul vinovat!

... Þi-am cãutat în urmã semnul urmei paºilor iubiþi


le udam cãlcînd cu lacrimi - dar curînd n-au fost gãsiþi
s-a sfîrºit atît de grabnic ceasul meu cel fericit
numai plînsul nevegherii nu-l ºtiu cînd va fi sfîrºit.

Oare n-ai plecat de-a pururi, oare-ai sã mã poþi ierta,


oare Te mai poþi întoarce unde-a plîns iubirea Ta,
oare-n ochii Tãi Isuse n-am pierdut eu locul sfînt?
- vai cine-ar putea sã-Þi spunã cum mã doare ºi cum sînt!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 113

148 - Sã ne dãruim iubirii

Sã ne dãruim iubirii
tot mai nalt ºi mai senin
cãci numai prin ea viaþa
ni se umple pe deplin.

Sã ne dãruim, sã ne dãruim
dragostei de Sus
prin ea sã trãim
prin ea sã rodim
tot ce-i din Isus...

Ale dragostei sînt toate


ca un cer cu curcubeu
dulcea ei singurãtate
o-nsoþeºte Dumnezeu.

Plînsul dragostei se schimbã


în mãrgãritare vii
graiul ei e-n orice limbã
fraþii ei sînt mii ºi mii.

Pîinea dragostei e miere


perna ei e numai vis
tot ce dã ºi tot ce cere
e un har din paradis.

Noaptea dragostei nu-i lungã


drumul ei nicicînd nu-i greu
nu-i puþin sã nu-i ajungã
tot ce-i iei din Dumnezeu.

Toate zãrile sînt una


toate cãile-i sînt sus
toate raiurile - unul
ºi-n acela El: Isus!
Pag. 114 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

149 - De ce taci lîngã mine?

De ce taci lîngã mine


acum cînd Þi-am greºit
cînd vezi cum în suspine
mi-e sufletul zdrobit?

- Nu tãcea, nu tãcea, nu tãcea


mustrã-mã cît vrei de greu
cînd e rea - starea mea
nu tãcea, - nu tãcea, nu tãcea Domnul meu.

De ce-mi laºi apãsarea


în inimã, mereu
o, nu-mi cruþa mustrarea
de ce taci Domnul meu?

De ce Te-nchizi în Tine
ºi taci privind în jos
cînd arde totu-n mine
atît de dureros?

Te-am întristat eu oare


atît de mult încît
sã nu mai am iertare
- de ce-mi taci amãrît?

De ce-mi stai în suspine


ºi nu-mi grãieºti deloc,
vezi inima din mine
cum toatã-i numai foc?

O, pot rãbda durerea


cuvîntul cît de greu
dar nu mai pot tãcerea
- de ce-mi taci Domnul meu?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 115

150 - Pentru Cine-aºtepþi?

Pentru Cine-aºtepþi deschisã draga mea portiþã,


pentru Cine-mi eºti gãtitã - dulce grãdiniþã,
pentru Cine-mi eºti întinsã masa mea gustoasã,
pentru Cine-mi eºti aprinsã lampa mea voioasã!
Pentru Tine-i Preaiubite lampa mea voioasã!

Domnul meu Isus - Þie Þi-am adus


tot ce-am mai presus
Domnul meu Hristos, Þie-Þi dau prinos
tot ce-am mai frumos...

Pentru Cine-am eu întruna steag de Sãrbãtoare,


pentru Cine-mi cîntã toate pãsãrile oare,
pentru Cine-mi arde dulce candela cîntãrii?
pentru Cine-s flori pe toate crengile-aºteptãrii,
- pentru Tine-i Preaiubite candela cîntãrii!

Inimã, - spre Cine-þi arde dragostea fierbinte,


limbã, - pentru-a Cui mãrire nu mai ai cuvinte,
ochi ai mei, spre Cine-aþineþi dulcile lumine?
- pentru Dulce Preaiubitul inimii din mine
pentru Tine-s, Preaiubitul inimii din mine...

151 - Toate porþile-s deschise

Toate porþile-s deschise


numai pe a mea-i zãvor
toate zãrile-s senine
numai peste-a mea e nor.

O, dar iatã-Te Isuse


ºi-atunci toate-toate vin
ºi cãsuþa mea-ntr-o clipã
este-un rai de îngeri plin.

Toate geamurile-au soare


numai într-a mele-i stins
toate florile-s cu rouã
numai peste-a mele-a nins...
Pag. 116 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Pe la toþi sînt puse steaguri
numai eu sînt fãrã steag
la toþi cîntã veselia
numai eu suspin pribeag.

Fericitã-i clipa-n care


dupã lung pustiu revii
- toate zãrile-s deodatã
desfãtãri ºi bucurii.

152 - Oricît de lungã-i noaptea

Oricît de lungã-i noaptea,


furtuna cît de grea,
eu n-am sã-mi sting lumina
ºi nu-nchid poarta mea
- la orice strajã poate
sã vinã Domnul meu
ºi-n casa cu luminã
El ºtie c-aºtept eu.

Oricît de grea-i vegherea


singurãtãþii stînd
eu n-am sã-mi las iubirea
închisã dormitînd
- pe Domnul meu sã vinã
cu drag voi aºtepta
ºi poarta cea deschisã
El ºtie cã-i a mea.

La geamul cu luminã
grãbeascã-Se uºor
pe poarta cea deschisã
sã intre iubitor
ºtiind c-acolo este
un suflet singurel
ºi Cel mai scump acolo
El ºtie cã e El.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 117

153 - O, noi am trãit Isuse


O, noi am trãit Isuse prin iubire ºi minuni...
- am ºi dat pe-o clipã sfîntã zile, sãptãmîni ºi luni
am ºi plîns pentru-o cîntare împreunã, ani ºi ani
am ºi mers pentru un frate printre sute de duºmani...

Chiar cînd groaza-mprejurãrii ne vorbea nejudecat


zicea gura, dar în suflet Te iubeam de neuitat
Tu erai, cã-ntotdeauna ne ºtiai ai Tãi deplin
ºi ºtiau cã doar de Tine ni-e adîncul vieþii plin.

Pentru Tine vrem Isuse sã dãm totul ºi de-acum


viaþa Ta cu viaþa noastrã ni le-a-mpreunat un drum
vrem s-avem cu Tine totul, într-un singur duh ºi grai
lîngã Tine ºi cu Tine sã fim ºi-n pãmînt ºi-n rai.

154 - Oricît mi-acopãr cerul


Oricît mi-acopãr cerul
tot nu mi-l pot ascunde,
oricît mi-astup izvorul
vin alte ºi-alte unde.

- Aºa Isuse Dulce


ºi Chipul Tãu Iubit
pe toate-a mele ceruri
stã veºnic strãlucit.

Oricît mi-mpiedic vîntul


el vine ºi iar vine,
oricît sã fug de soare
el cerul tot mi-l þine.

Oricît uit primãvara


ea tot mã-nmiresmeazã,
oricît mi-ntunec luna
ea-mi tot trimite-o razã.

Oricît îmi tac iubirea


ea mai fierbinte-mi creºte,
oricît mi-ascund cîntarea
mai naltã-mi strãluceºte.
Pag. 118 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

155 - Acum cînd noaptea pare

Acum cînd noaptea pare


cã a trecut, Isus,
luceafãrul rãsare
ºi luna-i la apus
ºi zorii ies aproape
ºi spaimele dispar
- eu cum s-aºtept chiar clipa
ivirii Tale iar?

O, daþi-mi toþi strãjerii


a voastre trîmbiþãri,
priveghetori, voi daþi-mi
a voastre dragi cîntãri,
voi flori, o, daþi-mi toate
a zorilor parfum
- cu toate-aº vrea sã-ntîmpin
pe Domnul meu acum!

O, sfîntã suferinþã,
o, lacrimi sfinte, voi
sã-mi fiþi cîntãri ºi trîmbiþi
ºi flori ºi miruri noi...
Cînd lemnul odrãsleºte,
cînd timpu-i la apus
- eu treaz s-aºtept sã-ntîmpin
pe Domnul meu Isus!

156 - Nu mã treziþi

Nu mã treziþi din visul


pe care-l am cu El,
nu mã chemaþi de unde
cu Domnu-s singurel.

Lãsaþi-mã mereu
sã stau doar El ºi eu
cãci fericit sînt de nespus
doar cu Isus...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 119
Nu mã opriþi din drumul
cu Domnul însoþit,
nu-mi tulburaþi tãcerea
popasului sfinþit.

Nu-mi rupeþi lanþul care


de El mã þine strîns,
nu-mi alungaþi, lãsaþi-mi
al dragostei Lui plîns.

ªi nu-mi plîngeþi în clipa


cînd am sã mã cunun,
din tot ce-i har, acela
e veºnic cel mai bun.

157 - De-aº face-un fir

De-aº face-un fir pe care


sã-l trec prin stropi de rouã
ori printr-un ºir de lacrimi
ori ºir de stropi de plouã
ori ºir de stele sfinte
ori ºir de stãri divine
- ar fi el oare vrednic
Isuse-al meu de Tine?

De inima mi-aº face


o harfã de furtunã
ºi-aº pune-n ea tot dorul
ce frunzele îl sunã
ºi-aº scoate din ea viersul
ca nimenea altcine,
- ar fi el oare vrednic
Isuse-al meu de Tine?

De-aº face rugãciunea


o strãlucitã salbã
ºi dragostea de-aº face-o
cununa cea mai albã
ºi aurul jertfirii
în picuri de rubine
- ar fi el oare vrednic
Isuse-al meu de Tine?
Pag. 120 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

158 - Cînd Te-am întîlnit Isuse

Cînd Te-am întîlnit Isuse, - o nu mai pot uita, -


ce dulce mi-a fost glasul, ce dragã Faþa Ta,
ce cald Þi-a fost fiorul cu care m-ai chemat,
ce sfînt ºi tare lanþul cu care m-ai legat,
ce rai a fost în care m-ai dus sã nu mai vin
- Isuse, toate-acestea, o, tot aºa le þin!

Oricîþi trecurã anii de aspri ºi de grei


Isus, aºa eºti ºi-astãzi de drag în ochii mei
ni se schimbarã faþa ºi vîrstele de munci
dar Tu-mi eºti tot Acelaºi Frumos ºi Drag de-atunci
în inimã-mi ºi astãzi aud chemarea Ta
din cea dintîi iubire, - o, n-o mai pot uita!

Vor trece anii? - treacã, mai scurþi ºi mai grãbiþi


sã vinã-odatã vecii în dragoste-mpletiþi
mã lasã toþi? - mã lase, sã fim odatã-n Rai
cum eu eram atuncea, cum Tu atunci erai
în veci s-ascult la glasu-Þi privind la Faþa Ta
din cea dintîi iubire, - o, n-o mai pot uita!

159 - Cu cît mai mult

Cu cît mai mult Tu ne-ai iubit


pe noi decît pe-oricine,
mai cine oare a primit
atîta de la Tine,
cu cine oare-ai mai putut
fi-atît de bun vreodatã,
cine-a primit aºa avut
pe lumea asta toatã?

Isus, noi Te-adorãm


ºi-n veci Îþi datorãm
mai mult ca toþi sã-Þi dãm
o fii slãvit, slãvit, slãvit
Isuse Preaiubit...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 121
Cîþi îngeri ne-au pãzit pe noi
între atîtea fiare,
spre cine-ai revãrsat apoi
atîta Sãrbãtoare,
cui i-ai fost Scut aºa ascuns
la pîndã ºi urgie,
cui oare ai mai dat rãspuns
cu-aºa credincioºie?

Cui i-ai mai dezvelit atît


din tainele-Þi divine,
spre cine alþii-ai coborît
cu mîini aºa de pline,
în ochii cui pui noi ºi noi
minuni aºa de rare?
- Isuse, dragostea din noi
Þi-e-n veci ºi-n veci datoare!

160 - Iubire, pentru tine

Iubire, pentru tine mã voi ruga mereu


cu mîinile-mpletite deasupra pernei tale
ca paza cea tare sã-þi punã Dumnezeu
sã-þi ocroteascã paºii de orice rãu pe cale.

Iubire, pentru tine voi arde ne-ncetat


ca para cea mai albã cãldura ta s-o þinã
pe capul tãu turna-voi tot mirul meu curat
picioarele spãla-þi-voi cu lacrimi de luminã...

Iubire, dupã tine întind a mele mîini


ca strîns sã te înlãnþui sã nu-mi mai pleci vreodatã
din lacrimi sã-þi dau apã, din imnuri sã-þi dau pîini
sã-mi creºti tot mai înaltã, mai sfîntã ºi-nzestratã.

Iubirea mea frumoasã din Unul Dumnezeu


mai scumpã-mi eºti pe lume ca oriºice comoarã
a mea eºti pe vecie, al tãu pe veci sînt eu
- aºa sã ne-afle Domnul venind a doua oarã!
Pag. 122 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

161 - Cîntarea mea sã fie

Cîntarea mea sã fie ca roua primei flori


din dimineaþa Zilei Iubirii care vine
pe care îºi revarsã lumina primii zori
- aºa Isus, sã-mi fie cîntarea mea spre Tine!

ªi rugãciunea-mi fie ca primul clopoþel


ce creºte din cãldura zãpezilor curate
ca jertfa-nduioºatã ce-o nalþã-ntîiul miel
spre-altarul Sãrbãtorii de Paºti adevãrate.

ªi dragostea sã-mi fie ca primul strop de mir


din amfora întîiei fecioare înþelepte
ce mantia de Nuntã, ca inul de Ofir
- ºi sufletul meu astfel, Isuse, sã Te-aºtepte!

162 - În ziua mea sînt stele

În ziua mea sînt stele


în noaptea mea sînt zori,
în iarna mea e varã,
pustiul meu e flori
ºi lacrimile mele
sînt strãluciri de Sus
- aºa e, o, aºa e
oriunde e Isus!

Prin Duhul Lui simt taine


ºi semne din Ascuns,
prin Ochii Lui vãd limpezi
lumini de nepãtruns,
prin graiul Lui cu îngeri
ºi lucruri sã-nþeleg
- aºa e, o, aºa e
unde-I Isus Întreg!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 123
Cu El eu gust minunea
la fiecare pas,
cu El ascult minunea
din fiecare glas,
cu El trãiesc minunea
în fiecare fel,
- aºa e, o, aºa e
oriunde este El!

163 - Strãjerule, soseºte...

Strãjerule, soseºte Cel care-a spus: Eu vin!


strãjerule, vesteºte cum trebuie vestit,
strãjerule, tu însuþi trezeºte-te deplin,
strãjerule, El vine! - nu poate fi oprit!

- Strãjere! - strigã lumea - stai, culcã-te, ce faci?


nu-mi tulbura odihna, nu mã trezi din somn!
vezi ce plãcutã-i lenea ºi ce-nþelept sã taci
cum fac ceilalþi cu toþii... - Ce Nuntã? - ºi ce Domn?

- Strãjere! - strigã iadul - taci, culcã-te ºi stai


nu vezi în ce primejdii te-arunci cu cei nebuni?
Ce Judecatã vine? - Ce iad e? - Sau ce Rai?
Nu vezi tu cum tac alþii? De ce chiar tu sã suni?

- Strãjere! - zice Domnul, - o, nu tãcea! Nu vezi


tu rãsãritul Zilei ºi semnele pe cer?
nu vezi cum odrãsleºte smochinul prin livezi
ºi nimeni nu-nþelege? De ce eºti tu strãjer?

- Strãjere! - zice Duhul - fii treaz ºi credincios


cãci Ziua tot soseºte ºi dacã tu vei sta!
Dar veºnicã cinstire te-aºteaptã la Hristos
sau veºnicã osîndã - ºi acum e clipa ta!
Pag. 124 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

164 - Nimic nu pot a spune

Nimic nu pot a spune


de ceasu-acesta sfînt
cînd parcã într-o stare
cereascã toate sînt.

Isus, Isus
cînd sînt cu Tine Sus
mi-e ceasul cel mai sfînt
pe-acest pãmînt.

În ceasul rugãciunii
nu ºtiu unde-s rãpit
îmi e oprit ºi graiul
ºi timpul mi-e oprit.

Nici gura n-are vorbe


nici ochii n-au priviri
ºi totu-i parcã visul
unei cereºti trãiri.

Doar Crucea ca un suflet


o simt la piept arzînd
ºi spinii Tãi cei roºii
mã sîngerã cîntînd.

ªi-n ºiroiri de lacrimi


vãd cerul tot deschis
ºi-o slavã care vine
prin unduiri de vis.

ªi totu-i legãnare
de dragoste ºi rai
ºi altceva ce n-are
nici lacrimi ºi nici grai.

165 - Nici o lacrimã cu Tine


Nici o lacrimã cu Tine n-a curs Doamne, în zadar
nici un cîmp arat cu Tine n-a rãmas neroditor
nici o luptã lîngã Tine, n-am sfîrºit-o cu amar
- orice semen, pentru Tine, mi-a fost binevoitor.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 125
Nici un chin rãbdat cu Tine nu mi s-a pãrut prea lung,
nici un jug purtat cu Tine nu mi s-a pãrut prea greu
nici un þel dorit cu Tine n-a fost ca sã nu-l ajung
- toate mi-au rodit cu Tine Binefãcãtorul meu.

... Pune-Þi Mîna-ntre-ale mele ºi-aºa hai sã ne rugãm


în aceastã umbrã dulce a frunziºului foºnind
raiul este ºi deasupra ºi-mprejurul unde stãm
numai mîini de îngeri prieteni ne pãzesc din cît cuprind.

Printre frunze, printre ierburi, printre raze mii ºi mii


numai ochii Maicii Sfinte ne învãluie cu drag...
Tatãl, ce recunoºtinþã-Þi datorãm pe veºnicii
c-ai fãcut acest rai dulce ºi ne-ai pus acest sfînt steag!

166 - Nu-i pe lume pîine bunã

Nu-i pe lume pîine bunã


ca iubirea Ta Isus
ea ne saturã-mpreunã
c-o dulceaþã de nespus.

Nici o miere nu ne-adapã


ca izvorul Tãu curat
cãci iubirea Ta-i o apã
vie, cu adevãrat.

Nici o casã nu ni-e caldã


ca iubirea Ta Isus
în ea sufletul ni-l scaldã
harul revãrsat de Sus.

Nici o zi nu-i fericitã


ca-n iubirea Ta cînd sînt
lîngã Tine-i strãlucitã
orice noapte pe pãmînt.

Cred cã slava viitoare


va fi-n al iubirii zbor
printr-o sfîntã sãrbãtoare
ºi-ntr-un fericit fior.
Pag. 126 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Doamne, toate-acestea-n Tine
ni le þii sã ni le dai
în al dragostei depline
fericit ºi veºnic rai.

167 - Ce plãcutã-i ploaia

Ce plãcutã-i ploaia
pe-un ogor uscat
ce plãcutã-i roua
peste-o iarbã arsã
- mai plãcut Cuvîntul
Domnului curat
cînd peste pustiul
inimii se varsã.

Dulce e odihna
sub un fag umbros
dulce-i apa bunã
cînd eºti ars de sete
- dar mai dulce-i
starea inimii-n Hristos
cînd e fãrã temeri,
doruri ºi regrete.

Scumpã-i ziua nunþii, -


zile ca ea nu-s -
scumpã-i vremea care
o închini iubirii
- dar mai scumpã-i ziua
naºterii de sus
ziua hotãrîrii,
ziua mîntuirii.

Sfîntã-i pacea-n care


duhu-ntreg e-un rai
sfîntã-i zarea-n care
gîndul tot luminã
- dar mai sfîntã-i pacea
care-atunci o ai
cînd fiinþa-ntreagã
de Hristos þi-e plinã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 127

168 - Tu eºti din vecie


Tu eºti din vecie
Preaiubit Isus,
ºi alãturi Þie
fericiþi ne-ai pus
cu acelaºi nume
dulce ne-ai numit
din aceastã lume
Þie ne-ai unit.

Þine-ne mereu
Sfinte Dumnezeu
pînã Sus, pînã Sus
una cu Isus.

Tot o maicã bunã


ne-a nãscut cu drag,
dragostea ne-adunã
sub acelaºi steag
lupta ne-nfrãþeºte
pentru-acelaºi Þel
Tatãl ne sfinþeºte
înfiaþi de El.

Pãrtãºia dulce
este-un sfînt mijloc
care-n toþi aduce
sfînt acelaºi foc,
mergerile toate
între noi, ne sînt
binecuvîntate
de la Duhul Sfînt.

169 - Eu Þi-s umbra micã


Eu Þi-s umbra micã
Soarele meu Sfînt,
fãrã Tine-n fricã
tremur unde sînt
nu pot fãrã Tine
nicãieri s-alerg
vino Tu cu mine
oriºiunde merg.
Pag. 128 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Domnul meu Isus
þine-mã, þine-mã, þine-mã supus
sã-Þi urmez, sã-Þi urmez, cum ai spus
Þie pînã Sus, pînã Sus...

Nu-mi da spadã mare


nici armurã grea
eu nu sînt în stare
Doamne-a le purta
ci îmi dãruieºte
scumpul Tãu inel
mi se potriveºte
numai singur el.

Cînd Te duci prin sate


eu sã chem plîngînd
inimile toate
cãtre Tine-arzînd
dragostea-mi sã ºadã
lîngã Tine-apoi
îngerii sã vadã
cã nu sîntem doi...

170 - Sînt fericit, Stãpînul meu

Sînt fericit, Stãpînul meu


doar cînd vãd cã Te-ncrezi în mine
doar cînd nu eºti silit mereu
s-alergi pe unde umblu eu
ca sã mã-ntorci sã merg mai bine.

Fã-mã credincios
Domnul meu Hristos
sã fii mulþumit
de cum Þi-am slujit.

Sînt fericit doar cînd Îþi pot


simþi iubirea liniºtitã
cînd simt cã nu-Þi greºesc un iot
cînd simt cã inima Þi-e-n tot
de-a mea umblare mulþumitã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 129
Sînt fericit cînd Te ºtiu
Isuse, mulþumit de mine
cînd unde merg sau unde viu
rãsar izvoare în pustiu
ºi toþi mã vãd cã sînt cu Tine.

171 - Nu pot sã spun la nimeni

Nu pot sã spun la nimeni


Isuse, ce-mi arãþi
cînd stau cu Tine singur
plîngînd de-atîtea dãþi
cînd sufletu-mi se-nchide
în templul Tãu tãcut
ºi numai ochii umezi
privesc minunea mut...

Isuse Drag, Isuse Scump


nu pot sã spun la nimeni
privesc minunea mut.

Nu pot sã spun la nimeni


Isuse cum cobori
pe munþii mei cînd singur
mã chemi de-atîtea ori
cînd singurã uimirea
mi Te cuprinde lin
ºi tot ce-ar vrea iubirea
rãmîne doar suspin.

Isuse Drag, Isuse Scump


nu pot sã spun la nimeni
rãmîne doar suspin.

Nu pot sã spun la nimeni


Isuse ce-mi tot dai
cînd merg cu Tine singur
tãcut din rai în rai...
- Dar cum sã duc în mine
ce-aº spune ºi nu pot,
ce fac cu el la Tine
Acolo unde-i tot?...
Pag. 130 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Isuse Drag, Isuse Scump
nu pot sã spun la nimeni
Acolo unde-i tot!

172 - Mai presus ca orice soare

Mai presus ca orice soare dintre rãsãrit ºi-apus


ºi mai fãrã-asemãnare - e frumseþea Ta Isus.

Mai frumos, mai frumos


eºti Tu Domnul meu Hristos
mai presus, mai presus
eºti Tu Domnul meu Isus...

Mai presus decît lumina spicelor ce-ngãlbenesc


e lumina ce-nconjoarã Chipul Tãu Dumnezeiesc.

Mai frumoºi decît sînt crinii - sînt obrajii Tãi curaþi


ºi mai limpezi ca seninul ochii Tãi cei minunaþi.

Mai frumos ca tot ce are lumea-I frumuseþea Ta


nimeni, nicãieri vreun seamãn nu-Þi mai poate arãta.

Pot fi prea frumoase-n lume: soare, spice, ape, flori


Frumuseþea Ta-i în mine mai presus de mii de ori!

173 - Cînd zace uneori rãbdarea


Cînd zace uneori rãbdarea
prea îndoitã de-ntristãri
- o, vindecã-mi-o rugãciune
noindu-i sfintele-aºteptãri.

Noieºte-mi Domnul meu


puterile mereu
sã pot rãbda, sã pot lupta
pîn-la venirea Ta.

Cînd dor ale credinþei coapse


de lovituri ºi-mpotriviri
o, vindecaþi-mi-le lacrimi
cu mîngîieri ºi cu-ntãriri.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 131
Cînd cad ale nãdejdii aripi
de zboruri prin furtuni ºi vînt
o, vindecã-mi-le puterea
curajului din legãmînt.

Cînd rîvna inimii slãbeºte


cînd ni se stinge-ascunsul jar
o, mustrã-mã dar mã-ntãreºte
Dumnezeiesc ºi tainic har.

Cînd sîngerã-a iubirii frunte


de spinii lungii despãrþiri
o, vindecã-mi-o strãlucire
a mult doritei Reveniri.

174 - Mã sui din tristele adîncuri

Mã sui din tristele adîncuri


spre zîmbetul iubirii Tale
ca-nspre-o minune care-mi iese
întîmpinîndu-mã în cale.

Dar cum sã pot Isuse, oare


vreodatã-n taina ei pãtrunde
cînd întunericul luminii
mi-o înfãºoarã ºi-o ascunde!

Cînd toate simþurile mele


în pipãirea mîinii puse
ca orbii, bîjbîind, Te cautã
sã pot sã Te-nþeleg Isuse.

Cãrãrile vieþii toate


mi le-am fãcut de-acuma una
cu ea sã pot s-alerg spre Tine
mai însetat ca-ntotdeauna.

Din toate fragedele feþe


ce mi le-ai vrut cît mai divine
mi-am refãcut Isuse chipul
cu care-ai vrut sã vin spre Tine.
Pag. 132 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Pecetluieºte-mã cu semnul
de înfiat al Jertfei Sfinte
ce-mi face Porþile deschise
ºi slava slobodã nainte.

175 - Sã ºtiu sã tac

Sã ºtiu sã tac cînd iuda-ntreabã


de Tine ºi de Gheþimani,
sã nu Te vînd c-o sãrutare
sã nu-Þi spun taina la duºmani.
- Sã ºtiu sã spun cînd orbii-ntreabã
de Tine pe ce drum cobori
ca toþi sã-Þi iasã înainte
ºi sã se-ntoarcã vãzãtori.

Ajutã-mã sã ºtiu
cum Tu doreºti sã fiu
cum sã vorbesc ºi cum sã tac
ca voia Ta s-o fac.

Sã ºtiu sã uit ce dau la alþii


sã nu mai cer napoi ce-am dat
cã tot ce nu-mi plãteºte nimeni
plãti-mi-vei Tu îndestulat.
- Sã ºtiu sã þin în minte numai
ce-s eu dator a da oricui
spre-a nu rãmîne niciodatã
dator nimica nimãnui.

Sã ºtiu sã iert oricare vinã


a semenilor mei mereu
ca ºi-ale mele sã le poatã
ierta pe toate Dumnezeu.
- Dar ºi sã ºtiu sã nu-mi iert mie
nici într-un mic pãcat sã cad
ca nu cumva chiar pentru-acela
sã meargã cineva în iad.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 133

176 - O, ce divin...

O, ce divin e tot ce-mi leagã


Isuse sufletul de Tine,
ce fericitã-mpãrtãºire
de Tine-nlãnþuit mã þine,
ce sfinte revãrsãri de daruri
trãirea pe Tabor mi-o suie,
- o stare-aºa ca lîngã Tine
Isuse-n lumea asta nu e.

De ce atunci nu pot, ca nimeni,


sã Te iubesc ºi-ascult mai tare?
De ce nu pot cînd chiar aceasta
mi-ar fi rãsplata cea mai mare?
De ce cînd chiar ce-aº da mai grabnic
m-ar binecuvînta mai bine,
de ce mereu se poate spune
cît sînt în stare pentru Tine?

Iubirea mea aº vrea sã spargã


cuvintele trecînd prin ele
curajul meu sã-ntreacã margini
ºi duhul meu sã-ntreacã stele
trecînd, mereu trecînd, sã suie
ca Steaua Naºterii întruna
sã se opreascã doar Acolo
unde eºti Tu, pe totdeauna!

177 - O, sã nu mor

O, sã nu mor Isuse
pîn-am sã-nfãptuiesc
tot binele pe care
Tu m-ai trimis sã-l fac
pîn-voi sfîrºi Cuvîntul
dat mie sã-L vestesc
pîn-am sã-mi spun solia
- sã nu mã laºi sã tac!
Pag. 134 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Sã nu-mi îngheþe mîna
pîn-am sã-mi seamãn tot
ogorul Tãu ce mie
mi-ai rînduit sã-l ar,
pîn-am sã-mi dau lumina
la cîte-ntinderi pot
sã nu-mi stingi dinspre mare
Isuse-aprinsul far.

Sã nu-mi sfîrºesc oleiul


decît cînd voi intra
la slava Nunþii Tale
cu cei veniþi pe nori
nici harfa sã se spargã
decît cînd va cînta
frumuseþea mãreþiei
cu care-ai sã cobori.

Nici ochii sã se-nchidã


pîn-aº vedea crescînd
urmaºul luptei mele
viteaz ºi strãlucit
ºi pîn-am sã-mi vãd fraþii
o inimã ºi-un gînd
- atunci sã mor,
cu Þinta atinsã fericit!

178 - Aº vrea sã-mi fie

Aº vrea sã-mi fie nesfîrºitã


Isuse starea mea în Tine
cãci doar atunci mi-e calea sfîntã
ºi merg ºi vin cum se cuvine.

În Tine, în Tine
Isuse aº vrea
sã-mi fie, sã-mi fie
mereu starea mea.

Sã-mi fie nesfîrºitã rîvna


de-a fi cu fraþii împreunã
ºi de-a-mplini cu ascultare
tot ce Cuvîntul o sã-mi spunã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 135
O nesfîrºitã aplecare
sã am spre-a Tale fapte bune,
o nesfîrºitã-mpreunare
sã fiu cu Tine-n rugãciune.

O nesfîrºitã-mpãrtãºire
sã fim în tainã laolaltã,
o nesfîrºitã împletire
sã fim în dragostea cea naltã.

Desãvîrºitã unitate
sã ai cu mine pe-orice cale
ºi toate ale mele, toate
sã-mi semene cu ale Tale.

179 - De-ar curge toate

De-ar curge toate-a mele ape


pe vadul Tãu, spre-acelaºi loc,
de-ar arde toate-a mele flãcãri
pe-altarul Tãu cu-acelaºi foc,
- atuncea orice fapte-a mele
Þi-ar împleti-al iubirii nimb
ºi-atunci rãsplata mea Isuse
cu nimeni n-aº mai vrea s-o schimb.

Ajutã-mi Scump Isus


mai sus, mereu mai sus
în lupta mea, în munca mea
s-ajung cum Tu m-ai vrea.

Atunci din zîmbetele Tale


s-ar naºte dulci toþi zorii mei
ne-ar fi cereascã-mpãrtãºirea
în tot ce-mi dai ºi-n tot ce-mi ceri
mi-ar fi din glasul Tãu cîntarea
din Chipul Tãu frumseþea mea
ºi-ar fi-o-mpletire fericitã
în tot ce vrei ºi-n tot ce-aº vrea.
Pag. 136 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Ajutã-mi har ceresc, ca zilnic
sã urc mai drept spre-acest sfînt loc
tot ce-i mai scump s-adun cu Tine
tot ce-am mai nalt, pe-acelaºi loc
tot ce lucrez, mereu mai vrednic
tot ce gîndesc, mereu mai drept
- aºa sã-mi poþi deschide Cerul
spre care tremurînd mã-ndrept.

180 - Frumseþe veºnicã-a iubirii

Frumseþe veºnicã-a iubirii,


preafericiþi sînt ochii cei
ce pot sã se-odihneascã-n tine
ºi poþi sã te-odihneºti tu-n ei.
Preafericit e duhu-n care
tu arzi de-a pururea curat
ºi care poate arde-n tine
desãvîrºit ºi-adevãrat.

Isus, Isus
iubire de nespus
preafericiþi sînt cei
ce Te sfinþeºti Tu-n ei.

Minune veºnicã-a iubirii


desãvîrºitã-n Dumnezeu,
preafericiþi sînt drepþii care
se-mpãrtãºesc din harul tãu
cei ce primindu-te din ceruri
te dau pãmîntului la fel
deplinã în Hristos ºi-aprinsã
ºi de la El - ºi pentru El.

Comoarã veºnicã-a iubirii


neclãtinatã în Hristos,
preafericiþi sînt cei ce-n tine
pot fi ºi pot muri frumos.
Binevoieºte ºi ne-ajutã
ca pînã-n Ziua de Apoi
tot mai curatã ºi mai dulce
sã te putem avea ºi noi.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 137

181 - De-atîtea ori am auzit

De-atîtea ori am auzit


parabola neghinii
ºi totuºi nu-mi plivesc smerit
din mine fructul vinii.

O, Dumnezeul meu Slãvit


alungã-mi nepãsarea
ºi fã-mã sã-Þi ascult smerit
ºi treaz înºtiinþarea.

Atît de bine ºtiu ce vrei


cînd îmi vorbeºti de Cale
ºi totuºi Doamne paºii mei
cum pierd urmele Tale!

O, am privit cu înþeles
la crini ºi vrãbioare
ºi totuºi Doamne, ce ades
sînt plin de-ngrijorare.

Cunosc Cuvîntul Tãu Cel Sfînt


cît de puternic este
ºi totuºi cum mã las înfrînt
de orice tristã veste.

Cred Doamne cã-Þi va fi-n curînd


venirea-nfricoºatã
ºi totuºi prea sînt ca ºi cînd
ea n-ar fi niciodatã...

182 - Mai repede Isuse

Mai repede Isuse


înalþã-ne spre Þel
cu ochii tot mai tineri
ºi inima mai treazã
sã fim cu bucurie
îmbrãþiºaþi la fel
de slava ce ne-atrage
legaþi de-aceeaºi razã
Pag. 138 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Ne treci de munþii
negri ºi veºnicul hotar
cu-ntinsurile albe
de lanuri de luminã
prin apa-ntineririi
ne treci spãlînd în har
aripile de zgurã
ºi buzele de tinã

În dulcea împletire
a inimilor noi
ne-aprinde-aceeaºi parã
mai albã ºi mai mare
din care storci minunea
ºi nardul sfînt ºi-apoi
naintea Ta ne-aºeazã
spre binecuvîntare

O, cum ni se-nfrãþeºte
credinþa spre-acest gînd
cum ne-mpletim nãdejdea
spre-aceastã rugãciune
cînd plînsul ºi cîntarea
le-mpreunãm chemînd:
- mai repede Isuse,
slobozi-ne ºi du-ne!

183 - Nimic nu ne-ai pierdut

Nimic nu ne-ai pierdut Isuse


din tot ce pentru Tine-am dus
strãlucitoare ºi frumoase
ne-aºteaptã toate-toate Sus!

Ce dãm lui Dumnezeu


va strãluci mereu
ce-am dat pentru Hristos
va creºte-n veci frumos.

Nimic nu ne-ai uitat din sute


de rugãciuni ce le-am ºoptit
întreg vãzduhul de deasupra
de ele-i dulce ºi sfinþit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 139
Nimic nu ne-ai secat din rîul
de lacrimi care l-am vãrsat
ci urme mai strãlucitoare
prin întuneric le-ai lãsat.

Nimic nu-i în zadar din posturi


din binefaceri ºi vegheri
ci-mprospãtate ºi-nmulþite
ni-s cele mai de preþ averi.

Nimic nu s-a uscat Isuse


din cît cu Tine-am semãnat
ci toate cresc rodind la Tine
mai fericit ºi minunat.

184 - Treci timpule mai iute

Treci timpule mai iute


sã vinã ceasul meu
ºi Vîntule mai linã
du-mi luntrea mea pe ape
ºi Tainã, mai degrabã
mã du spre Dumnezeu
ºi Norule, coboarã-L
mai repede aproape...

O, ceasul întîlnirii
rãmîi-mi netrecut
înveºmîntînd în harul
transfigurãrii sfinte
tot ce-i ºi vis ºi nu e,
nici spus ºi nici tãcut
ºi care dupã-aceea e
numai dor fierbinte.

Apoi tu Veºnicie ni-l


cîntã tot mai sus
ºi Duh al Bucuriei
mi-l poartã mai departe
sfinþind nedespãrþirea
iubirii de Isus
ºi Dincolo de Viaþã
ca dincoace de moarte.
Pag. 140 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

185 - Cîntarea Revederii

Cîntarea Revederii
ni-e Numele Tãu Sfînt
spre Ziua Învierii
cu ea merg prin mormînt
spre slava Înfierii
cu ea pe buze sînt
Isus, Isus, Isus
Cîntarea Revederii
mi-e Numele Tãu Sfînt.

Cîntarea Înfierii
mi-e Numele Tãu Drag
cã-mi este soþ vegherii
pe drumul meu pribeag
ea-mi este-al mîngîierii
ºi-al bucuriei steag
Isus, Isus, Isus
Cîntarea Înfierii
mi-e Numele Tãu Drag.

Cîntarea Învierii
mi-e Numele-Þi Isus
cu El merg cãtre-al Serii
odihnitor apus,
cu El spre-al primãverii
Ierusalim de Sus
Isus, Isus, Isus
Cîntarea Învierii
mi-e Numele-Þi Isus.

186 - O, de m-aº face-o iarbã


O, de m-aº face-o iarbã cu cel mai moale drum
sub tãlpile rãnite de sfînta alergare
s-alerge mai cu rîvnã toþi solii Tãi de-acum
ºi toþi s-ajungã vrednici la Slava Viitoare.

Atunci aº asculta
Isus, porunca Ta
ºi-atunci ºi eu m-aº desfãta
Isus în slava Ta.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 141
O, de m-aº face-un umãr sub grelele poveri
a celor orbi ºi bolnavi ce zac fãrã putere
sã li se umple duhul cu proaspete puteri
ºi toþi s-ajungã vrednici la-Ntîia Înviere.

O, de m-aº face-o lampã aprinsã pe-orice mal


la toþi cei din primejdii pe marea-ntunecatã
sã li se-ndemne mersul spre Þãrmul de Cristal
ºi toþi s-ajungã vrednici Rãsplata Aºteptatã.

O, de m-aº face-o punte pe-aceste adîncimi


pentru aceste slabe picioare-nspãimîntate
sã treacã spre Viaþã flãmîndele mulþimi
ºi toþi s-ajungã vrednici în Veºnica Cetate.

O, de m-aº face-o pernã pe care Fruntea Ta


sã-ªi poatã-afla odihna în ceasuri obosite
- ce nimb de bucurie ºi dragostea-aº purta
ce vrednic aº ajunge Lãcaºele Dorite...

187 - Se duc pe rînd Isuse

Se duc pe rînd Isuse,


acei ce Te-au iubit
dar veºnic fericitã
iubirea Ta rãmîne
se duc cei sfinþi,
dar harul rãmîne strãlucit
din ieri în azi, acelaºi,
apoi din azi în Mîine

Se-nchid Isuse ochii


ce Te-au privit pe rînd
dar dragostea rãmîne
tot tînãrã ca Tine
îngheaþã-odatã gura
ce-a sãrutat plîngînd
dar dorul Tãu rãmîne
la rîndul care vine
Pag. 142 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Se uscã mîine mîna
ce-mbrãþiºeazã azi
îmbrãþiºarea însã
va rãmînea întruna,
se ruineazã maluri
ce-au curs al ei talaz
doar unda ei cea dulce
va curge-ntotdeauna

O, las-sã treacã vecii


sã nici nu-i numãrãm
sã ne-mbrãcãm murirea
cu chipul Nemuririi
ca în afara Vremii
în veci ºi-n veci sã stãm
nedespãrþiþi Isuse
sub razele iubirii...

188 - Sã nu renunþ la luptã

Sã nu renunþ al luptã
oricît de greu mi-ar pare
Puternic este Domnul
ºi El e-a mea scãpare.

Sã lupt mereu
cãci Dumnezeu
va fi-ajutorul meu...

Puterea Lui ce face


ca iarba sã-nverzeascã
îmi va-ntãri credinþa
luptînd sã biruiascã.

Lumina Lui ce-alungã


din orice-abis noptarea
îmi va-ntãri în suflet
curajul ºi rãbdarea.

Tãria Lui ce nalþã


în vîrf de munþi izvoare
va-mprospãta ºi-n mine
nãdejdi biruitoare.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 143
Cãldura Lui ce face
ca ramul sã-nfloreascã
va face ºi-al meu suflet
zdrobit sã îndrãzneascã.

Iubirea Lui ce-nvie


din orice lacrimi cîntul
îmi va-nvia Edenul
prin luptã ajungîndu-l.

189 - Sã-L binecuvîntezi pe Domnul

Sã-L binecuvîntezi pe Domnul


chiar cînd þi-e totul nimicit
cãci chiar atunci El îngrijeºte
sã-þi dea ceva mai fericit.

Sã-I mulþumeºti
lui Dumnezeu
oriunde eºti
ºi-n orice greu
cãci negreºit
El are-un þel
ºi fericit
vei fi cu El.

Sã-L binecuvîntezi pe Domnul


chiar cînd îþi ia ce-ai mai presus
cãci chiar prin asta-þi pregãteºte
ceva cu mult mai scump Isus.

Sã-L binecuvîntezi pe Domnul


chiar cînd þi-e chinul mai amar
cãci chiar atunci El vrea sã-þi schimbe
necazul scurt - în veºnic har.

Sã-L binecuvîntezi pe Domnul


cãci tu nu ºtii, dar planul Sãu
prin toate cautã ºi lucreazã
spre veºnicul folos al tãu!
Pag. 144 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

190 - Dacã vrei sã ºtii

Dacã vrei sã ºtii ce-i mila


pentru cei din chin nespus
ºi cum sã le-alini durerea,
- du-te la Isus, vezi-L pe Isus
El þi-aratã cum e mila
pentru cei din chin nespus.

Ca sã ºtii ce-i rugãciunea


care-i ascultatã Sus,
rugãciunea-adevãratã,
- du-te la Isus, vezi-L pe Isus
El te-nvaþã rugãciunea
care-i ascultatã Sus.

Dacã vrei sã-nveþi iertarea


care Dumnezeu a spus
bunãtatea ºi-ndurarea,
- du-te la Isus, vezi-L pe Isus
El te-nvaþã ce-i iertarea
care Dumnezeu a spus.

Ca sã ºtii ce-i suferinþa


care viaþa ne-a adus
ºi în care-i biruinþa,
- du-te la Isus, vezi-L pe Isus
El, Cel Sfînt, e Suferinþa
care viaþa ne-a adus...

191 - Avem o-ncredere deplinã

Avem o-ncredere deplinã


în tot ce ne-ai promis Isus
cã tot ce este ºi-o sã vinã
va fi aºa cum Tu ne-ai spus.

Ajutã-mi Domnul meu


deplin s-ascult ºi eu
statornic ºi de neînfrînt
întreg Cuvîntul Sfînt.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 145
Avem o-ncredere deplinã
în rãsplãtirea celor buni
de-aceea toate-a lumii bunuri
la socotim deºertãciuni.

Avem o-ncredere deplinã


cã va veni Judeþul Sãu
de-aceea plîngem orice vinã
ºi ne-ngrozim de orice rãu.

Avem o-ncredere deplinã


cã dacã facem cum ne-ai spus
vom fi-ndrumaþi de-a Ta luminã
ºi vom fi-odatã-Acolo Sus.

Avem o-ncredere deplinã


cã dacã-alãturi suferim
ºi-n slava Ta ce va sã vinã
cu Tine-avem sã-mpãrãþim...

192 - Ce preþ înalt

Ce preþ înalt avea credinþa


ce naintaºii ne-au vestit
de ce duh sfînt ºi-aprins ºi mare
le-a fost cuvîntu-nsufleþit,
de ce-ndrãznealã ºi rãbdare
ºi zel spre sfintele porunci
erau însufleþiþi în lupte
ostaºii Domnului de-atunci!...

O, Doamne, fã-ne vrednici


de marii-naintaºi
sã-Þi fim ºi noi asemeni
adevãraþi ostaºi!

Ce dulce gust avea frumoasa


iubire-a fraþilor dintîi
cum le veghea ea-ntreagã viaþa
ca îngerul de cãpãtîi
cum le înlãtura-ntristarea
ºi le-alina orice dureri
ce-mpãrtãºire-aveau ºi rîvnã
ostaºii Domnului de ieri!...
Pag. 146 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Ce neclintitã ºi voioasã
era nãdejdea la-nceput
cu ce biruitoare steaguri
spre Viaþa Veºnicã-au trecut.
Din ce slãvitã Rãsplãtire
de umblet drept ºi credincios
ne mustrã astãzi ºi ne cheamã
ostaºii Domnului Hristos!

193 - Îmi voi sfîrºi odatã

Îmi voi sfîrºi odatã


ºi eu acest surghiun
îmi voi sfîrºi Cuvîntul
ce mi-a fost dat sã-L spun
îmi voi sfîrºi-alergarea
ce-n cale mi s-a pus
ºi voi ajunge-odatã
în faþa Ta Isus.

Ajutã-mi Domnul meu


sã biruiesc ºi eu
sã-Þi cînt în Cerul Tãu slãvit
cu cei ce-au biruit.

Se va sfîrºi prigoana
atîtor ani ºi ani
vor mai scrîºni zadarnic
sãrmanii mei duºmani
ºi-apoi vor plînge veºnic
cuvîntul ce le-am spus
cînd vor mai sta odatã
în faþa lui Isus!

Duc singura mea cinste


ocara lui Hristos
cununa Lui spinoasã
mi-e nimbul glorios
doar ranele ºi Crucea
e tot ce-Þi am de dus
- ºi toate le voi pune
în faþa Ta Isus!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 147

194 - Doamne, cum sã nu-Þi dãm?

Doamne, cum sã nu-Þi dãm slavã


pentru-atîta îndurare
ºi atîtea binefaceri
ce ne dai fãrã-ncetare,
pentru soare, pentru ploaie
pentru pîine ºi cîntare
pentru toate, - cãci în toate-i
numai binecuvîntare!

Mare Dumnezeu, - fii slãvit mereu


veºnic vom cînta, vom cînta, vom cînta
bunãtatea Ta.

Stãm în nopþile de veghe


ºi gîndim cu închinare,
bunãtatea Ta o Doamne
cîte mii de feþe are
ºi în cîte mii de feluri
Þi-o araþi spre fiecare
ºi prin toate cãci în toate-i
numai binecuvîntare.

O, de-am lãuda întruna


bunãtatea Ta cea mare,
de-am nãlþa spre Tine Doamne
mulþumiri fãrã-ncetare,
de Te-am preamãri oriunde
toþi, din zare pînã-n zare,
pentru toate, cãci în toate-i
numai binecuvîntare...

195 - O, toate ne-amintesc...

O, toate ne-amintesc Isuse


oriunde mergem sau privim
de-un legãmînt ºi de-o iubire
cum alta-n lume nu mai ºtim.
Pag. 148 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Sã nu uitãm cã-Þi datorãm
în veci sã Te-ascultãm
de cît primim - în veci sã ºtim
Isus, sã-Þi mulþumim...

Frumoasa floare-a cãrei ramuri


cu-a noastre mîini le-am împletit
sã ne aducã-n veci aminte
de-un legãmînt ce l-am rostit.

Seninul fericit sub care


am ars pe-al rugãciunii-altar
sã ne-aminteascã-n veci cã-n jertfa
pentru iubire nu-i hotar.

Lumina ce ne-ai dat ºi pîinea


ºi casa-n care ne-ai pãzit
sã ne-aminteascã-o fericire
cum nimeni alþii n-au gãsit.

Atîtea stãri, atîtea locuri


ºi-atîtea zile din trecut
sã ne-aminteascã-n veci cã alþii
un har asemeni n-au avut.

ªi toate, Domnul nostru, toate


sã ne-aminteascã-n veci sã-Þi fim
atît de-ascultãtori ºi vrednici
precum pe nimeni nu-i mai ºtim!

196 - Isuse, Dumnezeul


Isuse, Dumnezeul
Pãtruns ºi Nepãtruns
Tu Cel Vãzut în toate
Tu Cel în toate-Ascuns
fii slãvit, fii slãvit
Tu Cel în toate-Ascuns.

O, cît eºti de departe


ºi totuºi cunoscut
o, cît ne eºti de-asemeni
ºi totuºi ne-ntrecut
fii slãvit, fii slãvit
Tu Cel neîntrecut.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 149
Cît eºti de pretutindeni
ºi totuºi cît de-Ascuns
cît eºti de fãrã margini
ºi totuºi ne-ndeajuns
fii slãvit, fii slãvit
Tu Cel ne-n veci de-ajuns.

Cît eºti de om Isuse


ºi cît de Dumnezeu
cît eºti de drept ºi aspru
ºi totuºi bun mereu
fii slãvit, fii slãvit
Tu Cel Preabun mereu...

Ascunsul tuturora
ºi nimãnui ascuns
Isuse Dumnezeul
Pãtruns ºi Nepãtruns
fii slãvit, fii slãvit
Pãtruns ºi Nepãtruns.

197 - Primeºte-ne cu bunãtate

Primeºte-ne cu bunãtate cînd Doamne Þie ne rugãm


ºi pentru cei ce ne ajutã ºi pentru cei ce-i ajutãm
ºi binecuvînteazã-i Doamne din Veºnicu-Þi Ierusalim
pe-acei ce ne iubesc în Tine ca ºi pe-acei care-i iubim...

Cãlãtoreºte-ntruna Doamne cu cei ce merg ºi cei ce vin


ºi binecuvînteazã darul primit ºi dat cu gînd senin
primeºte mijlocirea noastrã cu îndurare cînd vom sta
ori pentru Tine-n faþa lumii, ori pentru lume-n faþa Ta.

Scãpaþi sã fim cu grabã Doamne, oricînd spre mila Ta strigãm


ºi-acei ce pentru noi se roagã ºi pentru care ne rugãm
ºi fã datori sã nu rãmînem nici pe pãmînt ºi nici în cer
nici celor ce ne dau ei nouã, nici celor care ei ne cer.

Sã-Þi mulþumim cu bucurie ºi pentru bine ºi de rãu


cã nu-i nimic sã ni se facã decît dupã Cuvîntul Tãu
ºi dacã tot ce ni se face e cu îngãduinþa Ta
sã fim încredinþaþi cã-n toate Tu-al nostru bine-l vei cãuta.
Pag. 150 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
ªi dacã toþi cîþi ne dau nouã ºi toþi la care noi le dãm
cuvine-se ca pentru toate pe Tine sã Te lãudãm
ne fã sã fim fãrã prihanã ºi-n ce lãsãm ºi-n ce iubim
cã ºi-nspre-ai Tãi, ca ºi-nspre Tine sîntem datori cît timp trãim.

198 - Domnul nostru Preaiubit

Domnul nostru Preaiubit


noi rãmînem una
orice-ar fi de suferit
azi ºi-ntotdeauna.
Fie apã, fie scrum,
plece oriºicine
noi n-avem de-ales alt drum
decît cel cu Tine.

Domnul nostru Preaiubit


soarta ni-e legatã
drumul ni-e nedespãrþit
azi ºi niciodatã.
Fie-n glasul oriºicui
miere sau blesteme
nici vom vrea avutul lui
nici nu ne vom teme.

Domnul nostru Preaiubit


noi ne vrem cu Tine
orice-ar fi de pãtimit,
fie rãu, ori bine.
Te urmãm prin orice treci
nu vom þine seamã
Tu eºti pentru noi pe veci
Frate, - Soþ - ºi Mamã!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 151

199 - O, glasul Tãu Isus Iubit

O, glasul Tãu Isus Iubit


cu-nfiorãri divine
nici plînsul nu l-a-nãbuºit
nici cîntecul în mine.
Nici zgomotul din jurul meu
nici strigãtul minciunii
ci el mi-a-mprospãtat mereu
încrederea minunii.

În faþa strigãtului crud


din cea mai cruntã vreme
ce fericit eram s-aud:
- nu plînge, nu te teme!
Nu te-ngrozi de ura lor,
oricît se nãpusteºte
cãci Eu þi-s scut ºi ajutor, -
dar crede ºi-ndrãzneºte!

În faþa morþii ºtiu cã, blînd


simþi-l-voi cum mã cheamã
cum nu m-a mai chemat nicicînd
nici cea mai dulce mamã...
O, glasul tãu cel drag Isus
de-a pururi o sã-mi fie
nespus mai minunat, nespus
ca orice bucurie...

200 - Gatã-te cã vine!

Gatã-te cã vine
vine, iatã vine
anul, ziua, ceasul,
clipa pentru tine.

Gatã-te, gatã-te, gatã-te


pentru Domnul, pentru moarte, pentru Veºnicie
care vine, dar cînd vine nimenea nu ºtie
gatã-te, gatã-te, gatã-te!...
Pag. 152 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Poþi s-o crezi departe
vine, grabnic, vine, -
- clipa cea de moarte
cine-o ºtie, cine?

Pentru fiecare
vine, vine-odatã
ceasul de plecare
clipa-nfricoºatã.

Ceasul tãu cel mare


vine, iatã-l vine, -
- fi-va sãrbãtoare
sau foc pentru tine?

Cine ºtie oare


cui îi vine, vine?
Fericit cel care
îl aºteaptã bine!

201 - Eu Doamne nu-s în mîna


Eu Doamne nu-s în mîna morþii
nici în a unui crud destin
ci sînt în Mîna Ta cea dulce
o, Dumnezeul meu Puternic
ºi-n harul Tãu de pace plin.

Viaþa mea nu-i în puterea


nici unui om, nici bun, nici rãu
ci este-n Voia Ta cea Tare
o, Dumnezeul meu Puternic
ºi-n dulce adãpostul Tãu.

Nici pãrtãºia mea cu fraþii


nu-i la al nimãnuia plac
ci este-n grija-Þi iubitoare
o, Dumnezeul meu Puternic
ºi-n ocrotirea Ta pe veac.

De-aceea-s liniºtit oriunde


ºi cînt oriunde mã gãsesc
ºtiind cã toate-mi sînt spre bine
o, Dumnezeul meu Puternic
cînd eu Te-ascult ºi Te iubesc!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 153

202 - Sã nu renunþi la þintã

Sã nu renunþi la þintã
oricîþi întorc din drum
ºi oricîþi cad în lupta
cu marea ºi pustia
izbînda care trece
prin negurã ºi scrum
o-ncununeazã slava
ºi-o cîntã veºnicia.

Poþi renunþa la tot ce ai


- sã nu renunþi la rai!
poþi pierde tot ce ai frumos
- sã nu-L pierzi pe Hristos!

Sã nu renunþi la luptã
oricît ai fi trîntit
mai curajos te scoalã
ºi mai viteaz te luptã
mãreþ este eroul
sub steagul zdrenþuit
cu platoºa strãpunsã
dar calea ne-ntreruptã.

Sã nu renunþi la ceruri,
orice þi-ar fi promis
ºi orice te-ameninþã, -
nimic sã nu te-abatã
cã tot ce-i azi, ori slavã
ori chin - e doar un vis
dar slava ta din ceruri
nu trece niciodatã!

203 - Cînd îmi va veni

Cînd îmi va veni nuiaua


Doamne, sã nu uit cã eu
Þi-am cerut-o ca sã-mi cureþi
sufletul ºi trupul meu.
Pag. 154 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
Sã-Þi mulþumesc
sã Te slãvesc
sã mã smeresc
ºi sã-Þi slujesc.

Cînd îmi va veni-ndoiala


inimii - sã-mi amintesc
cã eu am mustrat pe alþii
cã sînt slabi ºi se-ndoiesc.

Cînd îmi va veni ispita


aminteºte-mi cum eram
cînd pe alþii în ispite
fãrã milã-i judecam.

Cînd va fi sã-mi fie fricã


aminteºte-mi tot ce-am spus
eu cu gura mea cînd Þie
legãmîntul sfînt l-am pus.

Iar cînd o sã-mi vinã moartea


fã sã nu uit Domnul meu
cã prin ea trec la mãrire
cei nãscuþi din Dumnezeu...

204 - Eu ºtiu cã numai de la Tine

Eu ºtiu cã numai de la Tine


e tot ce am ºi tot ce pot
al Tãu sînt eu în întregime
ºi-al meu Te simt pe Tine tot.
Tu iei al meu ca de la Tine
eu iau al Tãu ca din al meu...
Ce har e-n stãrile divine:
în mine Tu, în Tine eu!...

Isus, Isus Iubit


atunci sînt fericit
cînd sînt unit
desãvîrºit
cu Tine-mpãrtãºit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 155
A noastre rãdãcini unite
ºi împletite-s sub pãmînt
a noastre ramuri fericite
sub ceruri împletite sînt.
Puterea inimii din mine
pe-a Tale crengi rodeºte greu
iar seva dragostei din Tine
se face rod în trunchiul meu.

Tot ce culegem împreunã


tot ce-nþelegem e la fel
aceeaºi nãzuinþã bunã
ne-ndeamnã cãtre-acelaºi Þel.
Aceeaºi slavã-o sã-ncunune
pe-acei ce-au semãnat plîngînd
unind aceeaºi rugãciune
ºi-aceeaºi dragoste arzînd.

205 - Eu Te cunoscusem Doamne

Eu Te cunoscusem Doamne
din Cuvîntul ascultat
dar cunoaºterea aceasta
prea puþin m-a ajutat.

ªi Te-am cunoscut odatã


din citiri ºi din cîntãri
dar ºi-aceastã cunoºtinþã
m-a lãsat în grele stãri.

Însã numai din iubire


pe deplin Te-am cunoscut
cînd mi-ai dat ce nu se cere
ºi mi-ai fost ce n-am crezut.

ªi Te-am cunoscut în zile


de senin ºi bucurii
dar nici asta nu-mi ajunse
cînd treceam prin stãri pustii.

ªi Te-am cunoscut la mese


la minuni ºi pe la nunþi
dar de toate-toate-acestea
am uitat în anii crunþi.
Pag. 156 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
În necaz ºi-n suferinþã
ºi mai bine Te-am aflat
c-am vãzut ce bunãtate
ºi-ajutor ºi-alin mi-ai dat.

206 - Tu m-ai gãsit Isuse

Tu m-ai gãsit Isuse


cînd stam mai pãrãsit,
Tu Te-ai oprit cu mine
cînd nimeni n-a venit,
Tu, Singur Tu Isuse, - cînd nimeni n-a venit.

Tu mi-ai ºtiut pãcatul


ce nimeni nu-l ºtia
mi-ai vindecat durerea
cînd nimeni n-o putea
Tu, Singur Tu Isuse, - cînd nimeni n-o putea.

Tu mi-ai aflat sã-mi lauzi


ce nimeni n-a vãzut
Tu ai ºtiut sã-mi mustri
ce nimeni n-a ºtiut
Tu, Singur Tu Isuse, - ce nimeni n-a ºtiut.

Tu ai putut sã-mi mîngîi


suspinul meu ascuns
Tu ai venit sã-mi dãrui
comori de neajuns
Tu, Singur Tu Isuse, - comori de neajuns.

Nimic nu m-ar desparte


de Tine nicidecum
Tu ai pe veci întreagã
iubirea mea, de-acum
Tu, Singur Tu Isuse, - iubirea mea, de-acum...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 157

207 - Cum aº fi aflat eu Doamne?

Cum aº fi aflat eu Doamne


cît eºti Tu de bun
dacã nu-mi fãceai atîtea
cît nici nu pot sã spun?

Cum aº fi aflat ce-adîncã


e iubirea Ta
dacã nu-mi fãceai ce nimeni
Doamne nu-mi putea?

Dacã nu-nfruntam atîtea


stãri de nedescris
cum aº ºti ce-adevãrat e
tot ce ne-ai promis?

Dacã nu treceam prin valuri


cîte m-au izbit
cum Þi-aº fi vãzut puterea
de nebiruit?

N-am vrut sã-Þi încerc iubirea


nici s-o ispitesc
dar n-aº fi ºtiut-o altfel
cît s-o preamãresc.

Doamne, ce se cade oare


mai întîi sã-Þi cînt:
mila, dragostea sau grija
- cãci la fel Îþi sînt!

208 - Îndepãrtata mea iubire

Îndepãrtata mea iubire


ce printre lacrimi Te privesc
spre Tine sufletu-mi se-ntinde
cu-n foc ce nu-l mai stãpînesc
ºi azi ºi ieri ºi zi ºi noapte
ºi treaz ºi-n somn ºi-n mers ºi-n loc
ºi nimeni ºi nimic pe lume
nu-mi poate potoli-al Tãu foc.
Pag. 158 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1
O, cum sã-mi pot opri suspinul
sã nu se-atingã de fior
ºi lacrima dinspre luminã
ºi rugãciunea dinspre dor
ºi buzele dinspre sfinþirea
Dumnezeiescului mister
ºi inima dinspre trãirea
îmbrãþiºãrilor din cer?

O, Tainã Sfîntã ce mã-nlãnþui


de peste-atîtea depãrtãri
ºi mã-mpreuni de peste-atîtea
adînc despãrþitoare stãri
ºi mã-ntãreºti sã-nfrunt atîtea
înspãimîntate-mpotriviri
Isus, Te preamãresc din pragul
Eternei nemaidespãrþiri!

209 - Dac-am fi avut pe lume


Dac-am fi avut pe lume
un trai obiºnuit
cum am fi aflat Isuse
minuni ce ne-au uimit?

Cum am fi aflat, cum am fi aflat


cît eºti minunat
ºi cît sînt de nespus
mila Ta, puterea Ta, iubirea Ta
Isus...

Dacã nu vedeam ce milã


ne-araþi de-atîtea ori
cum Þi-am ºti sã fim atîta
de recunoscãtori?

Dacã nu aveam sã-Þi cerem


minuni la orice pas
o, în ce necunoºtinþã
de Tine-am fi rãmas.

Dacã nu ne-ai fi dat locuri


ºi stãri atît de sus
cum am fi aflat ce slavã
Îþi datorãm Isus!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 159
Dumnezeule, Tu Însuþi
ne-ai vrut aºa sã fim
cãci în altfel marea-Þi milã
noi n-am fi ajuns s-o ºtim!

210 - Mai fã-mã Doamne-n stare

Mai fã-mã Doamne-n stare


sã fac ºi-aceastã cale
pentru-mplinirea unei
porunci a voii Tale.

Cãci orice ajutorare


ºi orice-ndemn spre bine
ºi orice îndurare
vin numai de la Tine.

Mai dã-mi tãrie Doamne


sã port ºi-aceastã vinã
cu buzele tãcute
ºi inima seninã.

Mai þine-mi privegherea


ºi noaptea asta treazã
ca vrednic sã mã afle
întîia zilei razã.

Mai dã-mi putere Doamne


sã urc ºi-aceastã scarã
ca sã mã treacã pragul
ce parcã mã-nfioarã.
Pag. 160 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

211 - Sã-ntîmpin Veºnicia

Sã-ntîmpin Veºnicia
cu drag ca pe-o iubire
a cãrei sãrutare
o caut de prea-ndelung
ca pe un soare nordic
spre-a cãrei strãlucire
mã-ntind de-atîta noapte
cu sufletul s-ajung.

Sã-ntîmpin Veºnicia
din patru timpuri - una
ºi preschimbatã-n mirul
cu cel mai bun miros
frumoasã pretutindeni
ºi dulce-ntotdeauna
din cap pînã-n picioare
s-o torn pentru Hristos.

Sã-ntîmpin Veºnicia
cu-ntreaga jertfã datã
cu-ntreaga roadã strînsã,
cu-ntregul drum suit
cu-ntreaga luptã bunã
biruitor purtatã
cu aurul iubirii
în totul dãruit.

Sã-ntîmpin Veºnicia
cu dragostea-mpletitã
cu þara-n sãrbãtoare,
cu mii de steaguri sus
sã intru-n bucuria
eternã ºi-nsoritã
cu oºtile cîntãrii
în frunte cu Isus...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1 Pag. 161

212 - Slavã Þie pentru toate

Slavã pentru toate Þie


Dumnezeul Cel Slãvit
Te slãvim pe veºnicie
cum ni Te-ai milostivit
cum ne-ai preschimbat durerea
într-un cîntec fericit
temerile-n bucurie
noaptea-n soare strãlucit!
Slavã, veºnic slavã Þie
Dumnezeul Cel Slãvit.

Slavã pentru cîte cereri


minunat ne-ai împlinit,
pentru cîte lupte grele
le-am purtat ºi-am biruit,
pentru cîte sfinte-ndemnuri
ni le-ai dat ºi le-am pãzit,
pentru-atîtea munci frumoase
ce le-am dus la bun sfîrºit
Slavã, veºnic slavã Þie
Dumnezeul Cel Slãvit.

Slavã Þie de credinþa


ce ne-a fost de neclintit,
de nãdejdea fericitã
care ne-ai statornicit,
de iubirea-mpãrtãºitã
ce ne-o dai pe nesfîrºit,
de Vecia strãlucitã
fericit cu fericit
Slavã, veºnic slavã Þie
Dumnezeul Cel Slãvit.
Pag. 162 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Învierii - Caietul 1

Slãvit

fie

Domnul
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 163

Cîntarea Veºniciei

Caietul 2
Pag. 164 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

213 - Cîntarea Veºniciei

Cîntarea Veºniciei
Isus, Isus, Isus
e imnul bucuriei
de mii de graiuri spus
cînd toatã lumea una
de Jos ºi pînã Sus
cînta-va-ntotdeauna:
Isus, Isus, Isus...

Slãvit sã fii slãvit


în veacul nesfîrºit
Isus, Isus, Isus.

În veac mãrire Þie


Isus, Isus, Isus
cu imn de bucurie
de mii de coruri spus
Tu Soarele Iubirii
din care ne-am desprins
Tu Raiul Nemuririi
ce iarãºi ne-ai cuprins.

Slãvit sã fii slãvit


de corul nesfîrºit
Isus, Isus, Isus.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 165
Isus Hristos
Marele nostru Dumnezeu ºi Mîntuitor
ºi Nebãnuita noastrã Fericire
Slavã veºnicã Þie...
Þie, Isus Biruitorul
care scoþîndu-ne din þara robiei ne-ai strãmutat în Canaanul ºi
Ierusalimul Tãu Ceresc.

Þie, care ne-ai înãlþat tinerele steaguri ºi înflãcãratele izbînzi din


Cîntãrile Dintîi,

Þie, care ai dãruit Oastei Tale cele mai grele ºi cele mai frumoase bãtãlii
cucerite din Cîntãrile Luptãtoare,

Þie, care ne-ai împletit în aceeaºi luminã Stîlpul de Foc ºi Stîlpul de Nor
din Cîntarea Cîntãrilor noastre,

Þie, care ne-ai însoþit prin Cîntãrile Îndepãrtate, ale Anilor,


ale Surghiunului ºi ale Roadelor,

Cãtre Cîntãrile de Drum, de Sus ºi din Urmã,


trecîndu-ne din Cîntãrile Nemuritoare în Cîntarea Învierii ºi apoi
în a Veºniciei, -
- toatã slava tuturor acestora...

Te rugãm acum, aici lîngã Veºnicie, fã-ne sã intrãm în Ea


dintr-o datã, deodatã ºi frumos.
Nu închide uºa dupã noi,
spre a se mai auzi încã
ºi în urma noastrã cîntarea Ei,
fiindcã ea eºti Tu, Preadulce Isus.

Sã rãsune în Infinit
ºi în Veºnicie
mereu mai frumos
ºi mereu mai nou:

Slavã veºnicã Þie


Nesfîrºita noastrã slavã
Marele nostru Mîntuitor ºi Dumnezeu
Isus Hristos.
Amin.
Pag. 166 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

214 - Tot corul Veºniciei

Tot corul Veºniciei - slãvi-Te-va Isus


rostit în mii de feluri de mii de Lumi ºi Sfere
cîntat în mii de coruri ºi veacuri suprapuse
suind de la Întîia - la Ultima-Nviere.

Mãrire veºnic Þie


a noastrã Bucurie
Isus, Isus, Isus
Scumpã Mîntuire
dulce Fericire
veºnicã Mãrire
Þie Scump Isus
Þie Scump Isus...

Rãscumpãraþii Slavei înveºmîntaþi în soare


Te vor slãvi de-a pururi Miel Preamãrit ºi Dulce
cununile de aur ºi harfele-arzãtoare
la sfintele-Þi picioare, cîntînd ºi le vor duce.

ªi aºa vor trece vecii în sfînta împletire


dintre minuni ºi raze, dintre cununi ºi ere
ºi dintr-o nesfîrºitã cîntare ºi iubire
ce nu ºtiu azi ce inimi ºi graiuri ne vor cere.

Eternã slavã Þie, Eternul nostru Mire


încã din drum spre-aceste minuni nãdãjduite
nãlþãm ºi noi cu lacrimi de dor ºi de uimire
spre Tine-aceste ºoapte abia îngãduite.

215 - Isuse-al meu Preasfînt

Isuse-al meu Preasfînt


în clipa întîlnirii
întîiul meu cuvînt
va fi al mulþumirii,
al mulþumirii-aduse
cu nu ºtiu ce suspine
c-ai fost din veci Isuse
aºa de bun cu mine.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 167
Veºnicã-nchinare - veºnicã iubire
veºnicã cîntare, - Þie mulþumire
Þie, Preaiubit Isuse, - mulþumire.

Iubitul meu Preasfînt


nu-i nimenea, spre Tine,
pe tot acest pãmînt
- aºa dator ca mine,
cã nimãnuia, pare
cã n-ai mai fost ca mie:
- o, veºnicã-nchinare
ºi mulþumire Þie.

ªi ultimul cuvînt
de-ar fi sã-l spun vreodatã
mi-ar fi Isuse Sfînt
o ºoaptã-nlãcrimatã
de dulce mulþumire
eternã cãtre Tine
cã-n marea Ta iubire
ai fost aºa cu mine.

216 - O, glasul meu cel veºnic

O, glasul meu cel veºnic gãseºte-þi limpezirea


cu care sã-þi destãinui cîntarea mai frumos
pe-altarul cel mai dulce ºi sfînt sã-þi arzi iubirea
în veºnicã mireasmã - spre slava lui Hristos.

Apleacã-mi tot auzul spre ºoapta Sa cea dulce


mai dulce decît mierea ºi picurul de miel
cãci buzele de soare ºi inima de Cruce
mi le-aº lipi Isuse - ºi-n veci aºa sã ºed.

Apoi mã ia cu harfa în taina-mpãrtãºirii


cu ochii plini de raiul rãsfrînt de Faþa Sa,
sã ne-afundãm în plinul izvoarelor iubirii
aºa, pe totdeauna aºa, aºa, aºa.

Afundã-ne Isuse atunci în tot Cuprinsul


atît de fãrã margini ºi-atît de fericit
sã ardã-n veci din sine de-a pururi nemaistinsul
fior al însoþirii în care ne-am unit.
Pag. 168 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

217 - Îmi simt arzînd

Îmi simt arzînd Isuse


al harfei mele foc
ºi flacãra iubirii
spre-altar îºi face loc
ºi ºoapta rugãciunii
din lacrimi face mir
ºi-n faþa Ta Isuse
pe toate mi le-nºir
În faþa Ta Iubit Isus
pe toate mi le-nºir.

Din temelia Crucii


Tu ne-ai fãcut altar
ºi din potirul Coastei
ne-ai picurat nectar
ºi din sudoarea morþii
ne-ai dat al vieþii leac
- Isuse, mulþumire
ºi slavã Þie-n veac
Mãrire Þie, Scump Isus
ºi slavã Þie-n veac.

Uit harfa pãrãsitã


ºi Te privesc tãcut
spre Crucea Ta-nsoritã
nu cînt - ci Þi-o sãrut.
Mi-s lacrimile rouã
pe-altarul sfinþitor
ºi-o slavã tot mai nouã
în veci voi fi dator
Iubirii Tale Drag Isus
în veci voi fi dator...

218 - Cînd n-am puteri

Cînd n-am puteri sã-mi birui


al inimii amar
Isuse-adu-mi aminte
de-amarul Tãu calvar.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 169
Doamne-ndreaptã-mi inima
spre rãbdarea Ta
ca sã-mi pot ºi eu purta
crucea mea.

Cînd n-am puteri sã-mi mustru


cuvîntul meu greºit
Isuse-adu-mi aminte
ce scump l-ai ispãºit.

Cînd n-am suspin sã-mi ardã


a-vieþii slãbiciuni,
Isuse-adu-mi aminte
de-a Tale rugãciuni.

Cînd n-am curaj sã sufãr


loviri de la duºmani,
Isuse-adu-mi aminte
de Tine-n Gheþimani.

Cînd n-am tãria jertfei


de-a duce ºi-a tãcea
Isuse-adu-mi aminte
c-aºa pot învia.

219 - Tu-ai înþeles Isuse

Tu-ai înþeles Isuse


din primul meu suspin
cã inima întreagã
mi-o ai pe veci deplin,
cã dragostea mea toatã
de-acum pe veci e-a Ta
cã-n veci aº sta cu Tine
aºa, aºa, aºa...

Þine-mi Domnul meu


inimii mereu
sfînt ºi-adevãrat
focul Tãu curat.
Pag. 170 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Tu-ai înþeles Isuse
chiar cînd, cãzut plîngeam
cã mã legase lumea
dar eu al Tãu eram,
fãceau ce vreau cu trupul
dar sufletul mi-era
întreg Isus cu Tine
aºa, aºa, aºa...

Tu-ai înþeles Isuse


cã ºi-azi mi-eºti Cel mai Drag
cã toate ale mele
spre Tine se atrag
cã vreau sã-mi poþi odatã
fiinþa-mbrãþiºa
sã fiu vecia toatã
aºa, aºa, aºa...

220 - E plînsul meu


E plînsul meu Isuse, - acela ce-l auzi
în ceasul trist de searã cînd florile se strîng
cînd mîinile-s întinse ºi ochii mei sînt uzi
- Isuse, pentru vina iubirii mele plîng.

E glasul meu Isuse, - acela ce-l asculþi


înveºmîntat în jale prin negrul nopþii ceas
- Isuse, de durerea de fraþii mei cei smulþi
de vînturi rãtãcite, mi-acest amarnic glas.

E focul meu Isuse, - acela care-l simþi


în clipa sãrutãrii picioarelor din cui
în arderea acelor ascunse suferinþi
pe care mi le-acopãr de gura nimãnui.

E darul meu Isuse, - acela ce Þi-e dat


fricos pe cel mai tainic ºi ultim colþ de-altar
e copt în plîns fierbinte, e-n foc amar sãrat
sã-mi poþi ierta iubirea cînd se re-ntoarce iar.

Isuse, nu-Þi retrage piciorul cînd îl þin,


Isuse, nu-Þi întoarce privirea cînd mã vezi,
Isuse, nu-Þi închide iertarea Ta cînd vin
Isus, - doar data asta Te rog sã mã mai crezi!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 171

221 - Nu este moarte!

Nu este moarte pentru nimeni


nici pentru buni, nici pentru rãi
- e numai veºnica viaþã
ori numai veºnice vãpãi.
Nimic nu-þi poate ºterge nimeni
din ce cu fapta-þi scrii acum
ºi plata lor e ori lumina
ori noaptea veºnicului fum.

Nici toatã mãreþia lumii


nu-þi poate-acoperi-un pãcat
nici toatã apa veºniciei
nu-i stinge focul blestemat,
- deci cîntãreºte bine preþul
acestui unic timp de har
cã ori plîns veºnic, - ori cîntare
þi-e dincolo de-acest hotar.

Cutremurã-te-n faþa Crucii


pe care sîngerã Hristos!
- de-aici ori sui spre Raiul dulce
ori cazi spre iadul fioros
ºi clipa ta e numai asta
ºi-al tãu prilej e doar acum,
- de-aici þi-alegi ori raiul slavei
ori iadul veºnicului scrum!

222 - Iubirea Ta mi-e hrana

Iubirea Ta mi-e hrana


de fiecare zi
- de n-ar fi ea Isuse,
ce greu aº flãmînzi,
Iubirea Ta mi-e apa
de fiecare ceas
de n-ar fi ea Isuse,
ce gol aº fi rãmas.
Pag. 172 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Iubirea Ta curatã
sã n-o pierd niciodatã
ci-n ea sã cresc mereu
spre fraþi ºi Dumnezeu.

Iubirea Ta mi-e perna


pe care odihnesc
ºi raza-nfãºuratã
în care mã-ncãlzesc
ºi dulcea-nmiresmare
cu care mã-nsenin
în ceasul rugãciunii
din locul cel divin.

Iubirea Ta-i comoara


spre care mã întind
de peste-atîtea valuri
odatã s-o cuprind
ºi-apoi sã stau Acolo
uitat numai cu ea
- ºi vecii lin sã curgã
aºa, aºa, aºa...

223 - Ce s-au fãcut Isuse?

Ce s-au fãcut Isuse


atîþia ani amari
trãiþi printre fiorduri
ºi-mpinºi printre gheþari?
gemuþi printre unghere
de spaime ºi de scrum,
- o, anii lungi de lacrimi
ce s-au fãcut acum?

Mulþumesc lui Dumnezeu


pentru tot ce-a fost mai greu
din ce-am ars pentru Hristos
noi am strîns ce-i mai frumos.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 173
Ce s-a fãcut tot chinul
abia rãbdat cîndva?
- ni s-a fãcut comoara
ce-n veci o vom avea.
Ce s-au fãcut vrãjmaºii
temuþi atîta drum?
- mormintele ºi praful
pe care calci acum!

Ce s-a fãcut Isuse


întreaga noapte grea
- ni s-a fãcut lumina
mai albã ca de nea.
Mai duse-s astãzi toate
decît un vis ºi-un fum
- ce aur ºi ce soare
ni s-au fãcut, acum!

224 - O, clipa rãtãcirii


O, clipa rãtãcirii de cîte ori mi-o plîng
în cît de-amare lacrimi suspinul ei mi-l frîng
ºi-n ce amare flãcãri stã sufletul meu tot
cînd spinul ei din mine l-aº smulge ºi nu pot!

Isus, o, cît de-amar


e-al ispãºirii jar
ajutã-mi a-l rãbda
pîn-la iertarea Ta.

O, pasul neascultãrii nebun ºi rãtãcit


ce bine-ar fi fost veºnic sã nici nu-l fi gîndit,
ce orb am fost cînd ºoapta ispitei m-a împins
sã merg spre unde iadul mã aºtepta aprins!

O, duh viclean ce mintea ºi inima mi-ai dus


sã-mi nimicesc cu fapta tot ce-am cîntat ºi-am spus
o, cum n-am înþeles eu tot harul ce-am avut
ºi care-acuma veºnic ºi veºnic e pierdut!

O, sufletul meu ardã pe crucea mea de jar


ºi flãcãrile treacã prin mine cît de-amar
ºi gura mea se strîngã de-acest amar oþet
- dar vina mea sã piarã pe rugul meu încet!...
Pag. 174 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

225 - Noi toþi vom fi aduºi

Noi toþi vom fi aduºi odatã


la judecata lui Hristos
ºi-atunci o sã-ºi primeascã platã
ºi cel drept ºi cel pãcãtos.

ªi cãrþile vor fi luate


- ºi orice fapte-a fiecui
ºi vorbele-adunate toate
vor cere rãsplãtirea Lui.

Atunci nu pãmînteasca vinã


va fi pãcatul cel mai greu
ci lepãdarea de luminã
ºi rîderea de Dumnezeu!

Atunci nu Dumnezeu va duce


pe nime-n locul bun sau rãu
ci fiecare-o sã apuce
el însuºi cãtre locul sãu.

Atunci vor fi doar douã feluri:


cei drepþi - ºi cei nelegiuiþi
apoi, spre cele douã þeluri
vor merge, veºnic despãrþiþi.

- O, frate om, tot nu iei seamã


spre-acest înfricoºat judeþ
- tot nu te-ntorci, tot nu þi-e teamã
ºi tot nu vrei nimic sã-nveþi?

226 - Eu n-am fost niciodatã


Eu n-am fost niciodatã al nimãnui Isus,
al Tãu eram nainte de-a-mi spune ce mi-ai spus,
al Tãu eram nainte chiar de-a Te ºtii cã eºti,
Te aºteptam acolo sã vii sã mã-ntîlneºti.

Frumoasa-mi tinereþe cu dulcele-i parfum


a Ta era din veacuri tot astfel ca acum
simþirile-mi curate cu aurul lor sfînt
Þi-erau din veci a Tale aºa cum ºi-astãzi sînt.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 175
Eu n-am avut pe nimeni sã-l mai iubesc Isus
al Tãu sînt ca ºi-atuncea cînd primul DA Þi-am spus,
nu m-am lipit de nimeni nici pînã, - nici apoi
ºi n-am mai fost cu nimeni aºa cum am fost noi.

Cu toatã-nsingurarea eu sînt ºi azi al Tãu


a Ta îmi e iubirea cu tot adîncul sãu
al Tãu îmi e ºi trupul chiar cînd mi-l dau legat
mã zvîrcolesc, dar duhul al Tãu e-ntreg curat.

O, vino dupã mine odatã Drag Isus


s-a dus ºi tinereþea ºi toþi ai mei s-au dus
Te-aºtept ºi-acum pe Tine ºi-s gata tot aºa
sã merg ca-n clipa-n care Þi-am spus întîiul DA!

227 - O, Sfînt Copil al Jertfei

O, Sfînt Copil al Jertfei


Nãscut pentru durere
gãteºte-Te cãci lumea
o nouã Jertfã-Þi cere
e-atît de mare vina
acelor care ºtiu
- ce plin rãsunã iadul
iar cerul ce pustiu!

O, Sfînt Copil al Pãcii


de-ar mai putea fi-o razã
de milã pentru-aceia
ce-n contra Ta lucreazã
trezeºte-le-ngrozirea
ºi scapã-i de-acest drum
cît încã vechiul ºarpe
nu i-a închis în scrum.

O, Sfînt Copil al Milei,


mai mijloceºte harul
cît, chiar ºi-n clipa morþii
s-ar pocãi tîlharul
cãci vai ce bocet veºnic
va fi-n clipita grea
cînd toþi vor vrea sã-ntoarcã
ºi nimeni n-ar putea.
Pag. 176 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

228 - Sã cadã solzii

Sã cadã solzii vinei ce-acopãr ochii tãi


ca ei sã vadã calea ºi slava mîntuirii
sã te-ngrozeºti de iadul în care merg cei rãi
ºi sã-ngenunchi sub Crucea cu Preþul ispãºirii.

Sã cadã umbra morþii ce-acopere-al tãu trai


iar tu sã scapi din bezna ce-acuma te apasã
sã ai o înviere ºi-o naºtere de rai
cum iese primãvara din iarna-ntunecatã.

Sã cadã zidul care te þine despãrþit


de Dumnezeu Milei ºi Þãrmul Fericirii
ºi tu cãzut sub cruce sã te ridici sfinþit
ºi-mpãrtãºit cu Taina luminii ºi-a iubirii.

Sã fie clipa asta acel hotar divin


din care robul morþii devine fiul vieþii
ºi-atuncea tot pãmîntul ºi cerul þi-ar fi plin
de Soarele Minunii ºi Nunta Frumuseþii.

229 - De ce sã-þi muºti?

De ce sã-þi muºti odatã limba


în chinul veºnicului vai
cînd ea-þi mai poate încã spune
cuvîntul ce te-ar duce-n rai?

De ce s-ajungi, de ce s-ajungi
în veºnicele chinuri lungi
frumosul mîntuirii drum
de ce s-ajungi, de ce s-ajungi
în chin nespus
cînd ai putea - fi cu Isus?

De ce s-ajungi sã-þi plîngã ochii


în chinul veºnicului fum
cînd poþi - a pocãinþei lacrimi
spre Dumnezeu - sã plîngi acum!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 177
De ce sã arzi scrîºnind în cazna
nestinsului osîndei foc,
cînd ai putea acum în ceruri
sã afli-al mîntuirii loc?

De ce s-ajungi sã-þi blestemi mama


ºi ceasu-n care te-ai nãscut
cînd Jertfa lui Hristos, chiar astãzi
þi-ar da cît har nici n-ai crezut?

O, vino, vino, vino, vino


cît încã-ai lacrimi ºi cuvînt
- de ce sã fii în iad un demon
cînd poþi fi-n cer un înger sfînt?

230 - Afla-vei tu vreodatã?

Afla-vei tu vreodatã
sãrmane cãlãtor
în lung pustiul lumii
al Vieþii Scump Izvor?
- sau vei pieri-n deºertul
acestei lumi pustii,
fãr-a afla vreodatã
Izvorul Apei Vii?

- Vin’ din cãile pustii


la Izvorul Apei Vii
Acest scump Izvor gustos
e Hristos, e Hristos, e Hristos.

Deschide-þi-vei vreodatã
tu oare ochii tãi
spre slava-n care suie
a pocãinþei cãi,
- sau rãul te va þine
departe-n veci de har
sã mergi în iadul unde
vei plînge-n veci amar?
Pag. 178 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Întoarce-vei tu oare
acuma cît mai poþi
ca sufletul din moarte
spre Dumnezeu sã-l scoþi,
- sau ºi acum spre Domnul
cu rîsete rãspunzi
ºi sufletul în flãcãri
pe veci de veci þi-afunzi?

231 - În iadul cel de flãcãri

În iadul cel de flãcãri


nu-i suflet sã nu ºtie
ce preþ avea iertarea
cea-n veci de el pierdutã,
dar în zadar e toatã
cãinþa prea tîrzie
cînd vremea mîntuirii
va fi pe veci trecutã.

În chinul cel de-a pururi


nu-i þipãt sã nu spunã
ce orb nebun e-acela
ce pe satana-l crede
dar în zadar e toatã
durerea cea nebunã
cînd dus lîngã satana,
el prea tîrziu, o vede.

În locul cel de scrîºnet


nu-i vaiet, nici strigare
nici þipãt ca al celui
ce ºi-a vîndut iubirea
ºi binefãcãtorul
ºi fraþii din lucrare
- dar în zadar e veºnic
ºi veºnic tînguirea!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 179

232 - O, dragoste respinsã

O, dragoste respinsã ºi har dispreþuit


nu-s mai amare lacrimi ca ale voastre-odatã
cînd sufletul în flãcãri va plînge chinuit
ºi-ºi va aduce-aminte chemarea lepãdatã.

Suflete ce încã ai
harul sã te-ntorci spre rai
- sã nu plîngi odatã greu
vin-acum - la Dumnezeu.

O, Sfînt Cuvîntul Vieþii atît de bun ºi-aprins


ce astãzi încã dulce spre oriºicine sunã
cum vor striga din flãcãri acei ce te-au respins
învinuindu-ºi veºnic orbia lor nebunã!

O, dac-ar mai întoarce vreodatã-acel timp sfînt


ca harul fãrã margini al lui Hristos - sã cheme
cum l-ar cãuta cei care sînt astãzi sub pãmînt
cum l-ar primi cei care sînt astãzi sub blesteme.

O, de-ar pãtrunde-n tine un cît de slab ecou


din plînsetele celor din chinurile-amare
cum L-ai cãuta pe Domnul ºi naºterea din nou
ºi cum þi-ai duce viaþa în lacrimi ºi-nfrînare!

233 - O, ce puternic ne grãieºte


O, ce puternic ne grãieºte
un trup înþepenit ºi mut
de timpul care nu mai este
de harul cel pe veci pierdut!

Ce prevestire-ngrozitoare
ne este-un trup într-un sicriu
pentru prezentul de-ndurare
sau viitorul prea tîrziu.

Ce grai înspãimîntat ºi rece


e-acel din cimitir ºi iad,
ce foc e-acel ce nu mai trece
ce vai de-acei ce-acolo cad!
Pag. 180 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Tot ce-au spus cei ce ard, în viaþã,
þi-ar zice-acum s-arunci pe foc
ºi þi-ar striga-ngroziþi: învaþã
cum sã n-ajungi în acest loc!

Ce fericit e-acela care


pãzeºte-al Domnului credeu
ºi-acum, în vremea de-ndurare
se-apropie de Dumnezeu!

Cãci vine-o zi cînd lumea toatã


ar da-o toþi, pe-un strop de har
ar vrea atunci, - dar n-au sã poatã
vor plînge-atunci, - dar în zadar!

234 - O, bunuri trecãtoare!

O, bunuri trecãtoare, ce mulþi vã preþuiesc


mai mult ca mîntuirea ºi slava viitoare
- o, bunuri netrecute, cît de puþin privesc
spre strãlucirea voastrã mai scumpã ca un soare!

O, dulci comori ascunse, ce scumpe sînteþi voi


dar ce puþini sînt ochii ce vã cunosc ºi catã
- odatã vãd ºi orbii, dar ce folos c-apoi
prilejul de-a vã strînge nu-ntoarce niciodatã!

O, fericiþi pe lume sînt toþi acei ce-au pus


spre Cer a lor nãdejde ºi-averea lor divinã
ei au un aur veºnic ºi-un bun etern: Isus
- doar ei ºtiu cum e lumea de goalã ºi strãinã.

O, vai de voi ai lumii nefericiþi bogaþi


cãci toþi cu-arginþii voºtri vã cumpãraþi doar laþul
în care pe vecie, de-aici, vã spînzuraþi
ºi sufletul cu trupul ºi viaþa cu nesaþul.

O, unde sînteþi lacrimi, atunci cînd este har


ºi unde tu credinþã, atunci cînd e vestire
de ce prea mulþi vã aflã doar jos în focu-amar
în care-i veºnic beznã ºi nici o licãrire?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 181

235 - Crucea-I Semnul Jertfei

Crucea-I Semnul Jertfei


Domnului Hristos
Crucea este Steagul
celui credincios,
- fericit ostaºul
ce-a purtat mereu
Semnu-acesta vrednic
pîn-la Dumnezeu.

Focul este semnul


veacului de-acum,
viitorul lumii
este jar ºi scrum
- fericit creºtinul
ce-a ales mereu
calea cea spinoasã
pîn-la Dumnezeu.

Dragostea curatã
sufere acum
adevãrul plînge
pãrãsit pe drum
- dar ferice-aceia
care-ºi duc mereu
crucea lor curatã
pîn-la Dumnezeu!

236 - Doamne de-ar fi fost

Doamne de-ar fi fost vreun altul


mai cãzut ºi mai ateu
poate cã pe-acela Doamne
l-ai fi-ales, în locul meu
- Doamne, însã n-a fost nimeni
mai pierdut ºi mai uitat
decît mine, - ºi de-aceea
m-ai ales ºi m-ai chemat
Tu Isuse, Scump Isuse
m-ai ales ºi m-ai chemat.
Pag. 182 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Doamne, de-ar fi-un preþ mai mare
sã ne mîntui din pãcat
bunãtatea-Þi iubitoare
pe acela l-ar fi dat,
- Doamne, de-ar fi fost altunde
pentru noi mai dulce rai
cu minuni ºi mai profunde
Tu acolo ne-aºezai
Drag Isuse, Scump Isuse
Tu acolo ne-aºezai.

Doamne, de-ar fi-un har pe lume


decît Viaþa - mai presus,
pentru Dulcele Tãu Nume
- eu pe-acela l-aº fi-adus.
Dar eu n-am decît cîntarea
cît o pot de-nlãcrimat
ºi iubirea ºi-adorarea
ºi pe-acestea Þi le-am dat
Scump Isuse, Drag Isuse
ºi pe-acestea Þi le-am dat!

237 - Doamne, Tu ºtii adevãrul

Doamne, Tu ºtii adevãrul


ºi-l cunoºti pe oriºicine
nimeni nu se poate-ascunde
ori fãli faþã de Tine
Tu ºtii Doamne ºi slãbia
ºi tãria noastrã-n toate
Tu ºtii totul cãci de Tine
nimeni a fugi - nu poate.

- Scapã-ne de larga
cale a pierzãrii
ºi ne du pe-ngusta
cale-a mîntuirii.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 183
Doamne, ºtii c-a Ta Lucrare
ne e unica iubire
cã-n iubirea asta mare
n-a fost nici o despãrþire
Doamne-n rîvna noastrã poate
c-am putut cãdea-n greºale,
nu lãsa sã vrem prin toate
decît cauza slavei Tale.

Doamne, ºtim cã adevãrul


l-ai iubit întotdeauna
c-ai urît fãþãrnicia
ºi c-ai osîndit minciuna.
Doamne-alungã-le de-oriunde
smulge-le de pe-orice cale
dar întîi ºi-ntîi le smulge
dinãuntrul Casei Tale!

238 - Acolo unde-i domn pãcatul

Acolo unde-i domn pãcatul


e iadul cel mai fioros,
acolo-i osînditã mila
de-acolo-I alungat Hristos,
acolo moare curãþia
ºi piere-al duhului oleu
ºi sufletul cãzut ajunge
un hulitor de Dumnezeu.

Iar unde Dumnezeu cu urã


e lepãdat ºi necinstit
acolo diavolul s-aºeazã
stãpîn tiranic ºi cumplit
ºi omul stãpînit de demoni
ajunge-un blestem tuturor
ºi cine oare sã-l mai scape
cînd el nu-ºi vrea Mîntuitor?
Pag. 184 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
O Dumnezeule, ai milã
de toþi aceºti nefericiþi
ce n-au nici minte, nici credinþã
ºi nici nu ºtiu cã-s osîndiþi
ºi nici cã plata lor e iadul
ºi chinul cel mai fioros
- cu Mare Mila Ta cuprinde-i
în Preþul Jertfei lui Hristos!

239 - Pe toate drumurile noastre

Pe toate drumurile noastre


ne-ai fost Isuse-nsoþitor
ºi orice drum ne-a fost cu Tine
atît de sigur - ºi uºor.

Fii slãvit - mulþumim


Drag Isuse Preaiubit,
mulþumim, mulþumim, mulþumim.

În toate temerile noastre


ne-a liniºtit Cuvîntul Tãu
ºi nu ne-a tulburat ispita
ºi nu ne-a biruit cel rãu.

În toate nopþile departe


n-am stat cu fricã ci cu dor
ºi patul suferinþei noastre
ne-a fost ºi moale ºi uºor.

Urcuºul crucii ne-a fost dulce


ºi jugul Tãu plãcut la dus
ºi valea umbrei morþii noastre
ne-ai strãlucit-o, Scump Isus.

ªi somnul odihnirii noastre


pe Sînul Tãu e liniºtit
ºi locul pregãtit la Tine
ne este-atît de strãlucit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 185

240 - Lumina mea nestinsã

Lumina mea nestinsã


ce minunat strãluci
cînd inima aprinsã
spre voia Ta-mi conduci
cînd îmi araþi cununa
la care-ai mei s-au dus,
- doresc întotdeauna
sã zbor mai drept în Sus.

Lumina luminii mele


Domnul meu Isus
prin oricîte lupte grele
du-mã drept în Sus.

Credinþã, - spre iubire


îndreaptã-mã arzînd,
rãbdare, - la sfinþire
mã-nalþã mai curînd,
- ºi una dupã alta
mã duceþi tot mai sus
s-ajung curînd înalta
rãmînere-n Isus.

La capãtul suirii
acestui drum slãvit
m-aºtepte al iubirii
sãrut nemaisfîrºit...
- Dar pîn-atunci, fierbinte,
Te rog Iubit Isus
ajutã-mi înainte
sã urc mai drept în Sus.

241 - O, nopþilor ascunse...

O, nopþilor ascunse ale vieþii mele


ce grele de luminã ºi de cîntãri mi-aþi fost,
în sãrutãri de rouã ºi-n tremurãri de stele
voi mi-aþi sfinþit iubirii cerescul adãpost.
Pag. 186 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
O, drumurilor scumpe ale vieþii mele
ce fericiri înalte mi-aþi dat la orice pas
din voi mi-s adunate seminþele mai grele
pe voi am stîlpi de aur la fiece popas.

O, ceasurilor sfinte a-rugãciunii mele


ce nimburi aurite pe-a mele cruci aþi pus
ce praf de-argint pe aripi, ce pulbere de stele
cînd m-am nãlþat spre Tainã, eu m-am întors de Sus.

O, Tainicã Prezenþã a Dragostei Divine


ce dulce siguranþã îmi dai cînd mã-nsoþeºti
toþi îngerii ºi fraþii se roagã lîngã mine
sau merg cu mine-alãturi, cînd Tu cu mine eºti.

242 - Tu cu cei ce sufãr

Tu cu cei ce sufãr
eºti pîn-au sã scape
ºi cu cei departe
pîn-ajung aproape, -
toþi s-ajungã lîngã Tine
Doamne mai aproape.

Eºti cu cei în lacrimi


pîn-ajung sã cînte,
eºti cu cei din urmã
pîn-ajung nainte, -
toþi s-ajungã lîngã Tine
Doamne mai nainte.

Eºti cu cel ce cade


pînã se ridicã,
cu fricosul pînã
nu mai are fricã -
toþi sã mergem dupã Tine
Doamne fãrã fricã.

Eºti cu cel mic Doamne


pîn-ajunge mare,
eºti cu cel din lanþuri
pîn-la liberare -
ca s-ajungem toþi în Tine
scumpa liberare.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 187
Eºti cu cel ce piere,
pîn-la mîntuire,
eºti cu cel ce rabdã
pîn-la rãsplãtire, -
ca s-ajungem toþi în Tine
pîn-la rãsplãtire.

243 - Tu-mi ceri smerit

Tu-mi ceri smerit, Isuse


spre Tine a veni
- dar cum sã cred cã altfel
Tu m-ai putea primi?

Tu-mi ceri sã spun din suflet


Cuvîntul Tãu frumos,
- dar cum L-aº spune altfel
ºi n-aº fi mincinos?

Tu-mi ceri inima-ntreagã


cînd spun cã Te iubesc
- dar cum s-o pot da altfel
sã nu pãcãtuiesc?

Tu-mi ceri sã n-am alt mire


- dar cum aº mai avea?
sã nu mai merg cu alþii,
- dar cum aº mai putea?

Tu-mi ceri sã-mi fii Tu Domnul


ºi Preaiubitul meu,
- dar cum sã nu-mi fii astfel
cînd Tu-mi eºti Dumnezeu?

O, nimeni nu-i ca Tine


de Jos ºi pînã Sus,
- cum sã nu-mi fii Tu totul
Preadulce-al meu Isus!
Pag. 188 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

244 - Cînd Îþi spunem noi

Cînd Îþi spunem noi Isuse


slavã nesfîrºitã Þie,
- cu noi cîntã ºi se-nchinã
orice zare ºi tãrie
tot ce-i ºi-n afara noastrã
ºi-nãuntrul nostru cîntã
numai slava ºi mãrirea
ºi-adorarea Ta cea sfîntã.

Cînd Tu ne-ai legat Isuse


nu pe-o zi ºi nici pe douã
ci pe-ntreaga veºnicie
cu-o iubire pururi nouã,
- tot ce-i ºi-n afara noastrã
ºi-nãuntrul nostru dulce
numai slavã ºi mãrire
ºi-adorare Îþi aduce.

Fã-ne, Preaiubit Isuse,


cît veciile vor þine,
tot ce-avem ºi-n noi ºi-afarã
sã Te laude pe Tine
sã-Þi aducem a iubirii
jertfã-n veci desãvîrºitã
într-o slavã ºi-o mãrire
ºi-adorare nesfîrºitã.

245 - Tu care-ai fãcut

Tu care-ai fãcut iubirea


sfîntã ºi desãvîrºitã
binecuvîntat fii veºnic
de iubirea-mpãrtãºitã
de iubirea neschimbatã, sfîntã ºi împãrtãºitã.

Fã-ne Tu sã ºtim
cum sã Te iubim
cum sã Te slujim
ca mai dragi sã-Þi fim.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 189
Noi care-am ales iubirea
ca pe singura avere
fã s-o ardem pentru Tine
cu întreaga ei putere
tot mai nalt ºi mai curatã, cu întreaga ei putere.

Cît Îþi datorãm noi Þie


Preaiubitul nostru Dulce
anii, mie dupã mie,
n-au sã-Þi poatã da ºi-aduce
mulþumire ºi cîntare cîtã-am vrea a-Þi da ºi-aduce.

ªtim cã jertfa cea mai scumpã


ce-am putea sã-Þi dãm vreodatã
e iubirea noastrã dulce
sfîntã, unicã ºi toatã
fã Isuse s-o dãm astfel: sfîntã, unicã ºi toatã!

246 - Cu Tine-am mers


Cu Tine-am mers prin norii grei
ºi printre flãcãri ºi zãbrele
cu Tine am trecut prin ei
cu Tine am rãbdat prin ele.

Cu Tine, cu Tine dorim


sã fim, sã trãim, sã murim
cu Tine Isuse, cãci vrem
cu Tine din morþi sã-nviem.

Cu Tine-am îndurat ocãri


cu Tine-am pãtimit întruna
- ºi toate s-au fãcut cîntãri
ºi toate ne grãbesc cununa.

Cu Tine semãnãm plîngînd


sãmînþa Ta de Sus primitã,
cu Tine vom cînta strîngînd
frumoasa roadã strãlucitã.

Aici ne-ai pus Tu sã sfinþim


izbînzile soliei sfinte
de-aici sã ne învii dorim
de sub drapele ºi morminte!
Pag. 190 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

247 - Aici ne-ai pus!

Aici ne-ai pus Tu sã luptãm


în cea mai crîncenã-ncleºtare
ºi-aici ne-ai poruncit sã stãm
ºi nici un pas sã nu cedãm,
oricare: - biruie ori moare!

E locul poate cel mai greu


dar noi n-avem de-ales altunde
ne-a pus aicea Dumnezeu
ºi-aici avem de stat mereu
cã-n faþa Lui noi vom rãspunde!

Aici sã fim muncind voios


pe orice vreme, rea sau bunã,
ni-e locul tare ºi pietros?
aici ne-a pus pe noi Hristos
ºi El cu noi trage-mpreunã.

Aici vrea El sã luminãm


oricît ne-ar fi vrãjmaºe toate
oricît ar fi sã sîngerãm,
ºi vai de noi dacã-ncetãm
ºi vai de noi de ne-am abate!

ªi-aici El cere sã murim


sfinþindu-I toþi statornicia,
cãci numai astfel dovedim
cã sîntem vrednici sã trãim
cu El alãturi Veºnicia!

248 - O, dulce Duh al curãþiei, ce la


O, dulce Duh al Curãþiei
ce minunaþi sînt ochii Tãi
ce la ai Tãi vãd numai roade
ºi nu-i vãd pe nici unii rãi.

Duh Preasfînt ºi-adevãrat


dã-ne Chipul Tãu curat
dã-ne ochii cei de Sus
ai Preadulcelui Isus.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 191
O, dulce Duh al Bunãtãþii
ce ierþi ºi-Þi dãrui tot ce ai,
fã sã fim ºi noi toþi ca Tine
cã dar din dar se face rai.

O, dulce Duh al Rugãciunii


ce nu Þi-e greu sã Te smereºti,
fã sã ne-avem ºi noi cu toþii,
genunchii cei duhovniceºti.

O, dulce Duh al Pãrtãºiei


fã sã ne strîngem toþi cu drag
ºi una toþi în cer sã mergem
avîndu-L pe Hristos ca Steag!

249 - O, toate-ºi vor primi...

O, toate-ºi vor primi rãsplata


în Marea Zi a lui Hristos, -
ºi ochii care-au plîns în tainã
ºi cei ce-au rîs neruºinos,
ºi mîinile ce-au dus crãpate
poveri pe soare ºi pe-ngheþ
ºi cele ce-au vîndut pe alþii
luînd cel mai netrebnic preþ.

O, toate-ºi vor primi rãsplata


din Însãºi Mîna lui Hristos
ºi cele fãptuite-n soare
ºi cele-n loc întunecos
ºi cele tuturor ºtiute
ºi cele-ascunse tuturor
cãci fiecare vom sta-n faþa
Cerescului Judecãtor!

Nu rîde tu, cel tare-acuma,


nici tu, cel tînãr ºi-ncrezut
cãci slava lumii e ca spuma
iar tinereþea-i vis pãrut
- ci-ntoarce-þi ochii de la toate
spre plata lor de la sfîrºit
ºi vino pînã se mai poate
sã nu rãmîi nemîntuit.
Pag. 192 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

250 - Toþi pot cînta

Toþi pot cînta


puþini pot plînge
toþi pot lua
puþini pot strînge
toþi pot lovi
puþini s-aline
- dar ei vor fi
Isus cu Tine.

Da, cu Tine Scump Isus


vor fi numai cei ce-au dus
crucea lor cum Tu ai spus...
pînã Sus.

La bucurii
sînt mulþi sã vinã
la datorii
puþini se-nclinã
al Tãu folos
îl vreau mulþime
o, Sfînt Hristos
dar crucea nime.

Ferice-acei
ce pot sã þinã
curatã-n ei
a Ta luminã
ferice cîþi
pînã la moarte
pot hotãrîþi
crucea s-o poarte.

251 - S-a dus cu Sîngele Iertãrii

S-a dus cu Sîngele Iertãrii


pãcatul nostru curãþit
cînd Preþul Veºnic al Salvãrii
pe Cruce Domnul l-a plãtit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 193
Slavã Jertfei lui Hristos
care din adînc ne-a scos
slavã Sîngelui Curat
care ne-a rãscumpãrat.

S-au dus cu lacrima cãinþei


pãcatele ce le-am strigat
cînd toatã arºiþa credinþei
spre Tatãl Sfînt ne-a-ngenuncheat.

S-a dus cu Sîngele Sfinþirii


trecutul nostru pãrãsit
cînd, prin Izvoarele-noirii
trecînd Hristos ne-a curãþit.

S-a dus în Mãrile Uitãrii


tot rãul nostru lepãdat,
cu duhul dulce al cîntãrii
Hristos ne-a binecuvîntat.

S-a dus ce-i vechi, pe totdeauna


l-au înghiþit al Slavei Zori
veniþi priviþi venind cununa
spre cei ce mor biruitori!

252 - Isus, Tu care ne-ai fãcut


Isus, Tu care ne-ai fãcut
cu mîinile iubirii
ºi-ai pus din harul ei în noi
seninul fericirii
Tu, duhul nostru l-ai pãtruns
cu-a veºniciei tainã
cînd trupul nostru l-ai ascuns
cu-a umbrei Tale hainã.

Tu, prin iubire ne-ai noit


a trupului simþire
ºi sufletul ni l-ai sfinþit
tot numai prin iubire
ºi în iubire ne-ai dorit
sã fim pe totdeauna
prin ea ºi-n ea ne-ai rînduit
ºi crucea ºi cununa.
Pag. 194 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Noi de iubirea Ta-nsetãm
mai mult ca de izvoare,
mereu spre ea ne îndreptãm
ca florile spre soare
nu ne lãsa sã n-o primim
Isuse, niciodatã
cãci fãrã ea ne ofilim
ca floarea neudatã.

253 - Curînd îmi vei lua

Curînd îmi vei lua lumina din locul unde arde-acum


ºi-ai sã mi-o duci sã-mi lumineze doar mie-nsinguratul drum
toþi cei ce-au început sã-ntoarcã, sãtui privirea dinspre ea
puþinã vreme, n-aibã grijã, - ºi-apoi nici n-o vor mai vedea.

Le va rãmîne numai locul pustiu din care-au dispãrut


spre care cînd ºi cînd sã-ntoarcã doar va apare ce-a trecut
sau cu vreo razã de nãdejde cãutîndu-ºi sprijin în zadar
- atunci putea-vor sã-ºi tot cearã iertare unui gînd amar!

Sînt cel din urmã, mi se pare, ce apãr duhul cel dintîi


un zid în calea rãtãcirii, - dar nu mult am sã mai rãmîi
ceilalþi ai mei toþi sînt morminte ºi raze într-un rai slãvit
curînd voi fi ºi eu acolo, - vã las la cel ce l-aþi primit.

Un alt isus, alt duh ºi altã învãþãturã v-aþi ales


cu astea vã veþi strînge sigur, curînd un blestemat cules.
Eu am sã-mi iau plîngînd trecutul cu steaguri ºi cu-naintaºi
cãci Cerul nu vã crede vrednici sã-i mai aveþi nici un urmaº.

Au sã mã plîngã poate cele cinci strãzi cu cîte-un nume sfînt


dintr-un oraº în care Oastea mai are numai un mormînt
vor mai voi sã mã opreascã, poate-un uitat, sau poate doi
ce, chiar mergînd în prãbuºire, din cînd în cînd privesc napoi.

Dar calea mea e hotãrîtã ºi timpul meu s-a isprãvit


rãmînã Absalom stãpînul peste-un Ierusalim orbit.
Petrece-þi duh al uzurpãrii, cîntînd cu gurã largã-acum
cãci dedesubtul tãu e focul, iar pe deasupra ta e fum!...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 195

254 - La urma-urmei se alege


La urma-urmei se alege
cel înþelept ºi cel nebun,
cel ce-a ºtiut alege bine
cîte rãsar din cîte-apun.
Atunci, în Ziua Judecãþii,
va arãta pe veci Hristos,
cine-a ºtiut alege bine
între-nºelare - ºi folos.

Sã nu te duci atunci
la veºnicele munci
fii astãzi credincios
ºi-alege-L pe Hristos.

La urma-urmei se aratã
ce este aur sau gunoi,
cînd flãcãrile ne vor cerne
pe fiecare dintre noi
atunci o sã se vadã veºnic
cine-i sãrac ºi cine-avut
cine-a ºtiut alege astãzi
ºi cine-i cel ce n-a ºtiut.

La urma-urmei au sã vadã
toþi cei ce merg pe-al lumii vad,
ce scurt e rîsul lor de astãzi
ce veºnic va fi plînsu-n iad.
Nu plîngeþi voi cei rîºi de lume
ci suferiþi lîngã Hristos
la urma-urmei voi veþi strînge
cel mai nebãnuit folos.

255 - E prea tîrziu sã-ntorci


E prea tîrziu sã-ntorci cînd moartea
o vei simþi la patul tãu,
atunci zadarnicã-i trezirea
ºi-amarele pãreri de rãu,
atunci zadarnicã e lupta
de-a prinde-un reazem sã te þii
zadarnic þipãtul de groazã
zadarnic, lacrimi prea tîrzii.
Pag. 196 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
O, n-amîna, o, n-amîna
ia astãzi hotãrîrea ta,
vin astãzi sã te mîntuieºti
cãci poate mîine nu mai eºti.

E prea tîrziu atunci cînd gura


ºi-nchide ultimul ei glas,
e prea tîrziu atunci cînd ochii
ajung la ultimul lor ceas,
e prea tîrziu atunci cînd viaþa
napoi în veci nu-ntoarce iar
sã poþi sã mai auzi chemarea
ºi sã mai poþi sã afli har...

E prea tîrziu din iad... de-acolo


zadarnic ai sã strigi în sus
de-acolo nu mai e scãpare
cãci timpul tãu de har s-a dus.
- Cutremurã-te tu cel care
mai poþi sã vii, eºti încã viu,
cãci, vai, se poate cã de mîine
e prea tîrziu, e prea tîrziu!

256 - Sînt, mi se pare, cel din urmã

Sînt, mi se pare, cel din urmã ce-am mai rãmas pe-aici demult
un luptãtor pe-aceste ziduri ce-ntîia dragoste-o ascult.
Cîndva, viteazul Neemia lupta aici nebiruit
atunci aceste ziduri sfinte vuiau de-un cîntec fericit.

Ce mulþi veneau pe-aceste uliþi, un gînd ºi-o inimã atunci,


cu sãbii ºi mistrii, un suflet jertfiþi acestei sfinte munci,
ce steaguri fîlfîiau în aer, ce lungi coloanele cîntînd
ce sãrbãtori nemaiuitate, - erau aicea oarecînd...

Atunci, de-aici þîºneau izvoare ce-o lume-ntreagã adãpau


ºi toate drumurile þãrii, spre patru zãri, pe-aici treceau
ºi-o inimã arzînd, de aur, de foc ceresc ºi de nectar
îºi revãrsa de-aici spre-o lume lumina dulcelui ei har.

... ªi-acum ce-amar pustiu e totul... domneºte numai sambalat


ºi duhul lui ce cîntã-cîntã pe sfîntul templu dãrîmat
ºi duhul lui ce cîntã-cîntã în timp ce piere tot ce-i sfînt
ºi Oastei îi rãmîne numai un sfînt ºi chinuit mormînt.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 197
O, duh al Oastei fericite, hai soarele sã ni-l luãm
ºi lacrimile ºi-amintirea ºi tot ce-a fost - ºi sã plecãm
ºi numa-n noaptea de Rusalii, cu-o lacrimã ºi-o floare-n vis
sã-ntoarcem nevãzuþi s-atingem mormîntul sfînt cum i-am promis!...

257 - Cel drept n-ajunge

Cel drept n-ajunge-n lumea aceasta om bogat


nici numele lui nu e pe uliþe lãudat
- el nici nu vrea alt nume ºi nici un alt folos
ºi nici alt mers în lume decît al lui Hristos.

Cel blînd nu are-n lumea aceasta de pãcat


alt drum decît acela ce Domnul l-a cãlcat
ci numai dupã moarte ºi numai Sus, nu jos
e slava celui vrednic, - ca slava lui Hristos.

Cel sfînt nu are-n lumea cea fãrã Dumnezeu


alt drept sau altã platã decît Hristosul sãu,
nici lui nu-i mai dã lumea ce pe nedrept i-a scos
cum nu I-a dat a-Sale napoi nici lui Hristos.

Cuvîntul fericeºte pe cei ce-au suferit


ei strãluci-vor veºnic la Domnul lor Iubit...
- atunci de ce te tulburi scump suflet credincios
sãrutã-þi ºi tu crucea ºi du-þi-o ca Hristos!

258 - Eu n-am uitat

Eu n-am uitat cuvîntul: aduceþi-vã-aminte,


ca fulgerul îmi arde, ca tunetul mi-e spus,
- înaintaºii noºtri nu-s pietre ori morminte
ci steaguri înãlþate ºi sori ce n-au apus.

Îl vãd venind pe ziduri pãrintele-luminã


cu fruntea lui ºi mîna cea albã - singurel
ºi glasu-i alb întreabã... ºi tace ºi suspinã
ºi nu-ºi mai recunoaºte pe nime-aici cu el.
Pag. 198 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
ªi vãd o Mînã Sfîntã cum scrie pe o razã
un Mane Tekel Fares pe-acest oraº beþiu
ce cîntã-cîntã-cîntã cînd tot se ruineazã
ºi cîntecul rãsunã a jale ºi-a pustiu.

ªi vãd copii nevîrstnici venind ca sã se-mbete


de cîntecul acestui þimbal zîngãnitor
ºi sunetul i-nºealã - ºi sufletele, bete,
se duc pe alte drumuri pierzîndu-ºi þara lor.

... Cum m-a-nºelat iubirea sã nu vãd mai din vreme


cã duhul îndãrãtnic nu poate fi salvat
cã vai e-n veci de cel ce n-ascultã nici se teme
ºi vai e ºi de-aceia ce-n urma lui s-abat.

Acum aud cuvîntul: ia seama ce rãsplatã


au toþi dãrîmãtorii - ºi teme-te mereu,
- ºi mã-ngrozesc ce are sã vinã dintr-o datã
ºi peste-acel ce scrise acuma Dumnezeu!

259 - Vai de cei ce n-au acum

Vai de cei ce n-au acum


loc pentru Hristos
care merg rîzînd pe-un drum
cãtre vaiete ºi scrum,
- cum îi va-nghiþi duium
iadul fioros!

Suflete al meu - þine-te mereu


lîngã Dumnezeu
nu te da-nºelat - la nici un pãcat
ºi vei fi salvat.

Vai de cei ce rîd uºor


astãzi de Hristos
ei resping nepãsãtor
Singurul Mîntuitor
ce-a rãbdat în locul lor
chinul fioros.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 199
Vai de-acel ce stricã az’
Casa lui Hristos
care cu-ntãrit grumaz
face alor Lui necaz,
îl aºteaptã-n veºnic iaz
focul fioros.

Doamne, Tatãl nostru Sfînt


ºi Preabun Hristos
þine-mã prin Duhul Sfînt
tare-n sfîntu-Þi legãmînt
sã n-ajung sã vãd nicicînd
iadul fioros!

260 - Cînd ne gîndim la tot

Cînd ne gîndim la tot ce-a fost,


Te recunoaºtem bine
cã tot al nostru adãpost
ºi-a noastre case pline
ºi tot cuprinsu-ndestulat
cu zãri ºi stãri divine
ºi tot ce tot ne-ai dat ºi dat
- e numai de la Tine.

Isus, Isus, Isus


cu graiul cel mai sus
Îþi mulþumim - ºi Te slãvim
de toate - doar pe Tine.

Cînd ne gîndim la tot ce-avem


Te recunoaºtem bine
ºi Te slãvim - ºi nu putem
aºa cum se cuvine,
cã n-avem nici cîntãri, nici grai
nici lacrimi, nici suspine
ºi tot ce tot ne-ai dat ºi dat
- e numai de la Tine.
Pag. 200 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Cînd ne gîndim la viitor
Te recunoaºtem bine
Isus, Preascump Mîntuitor
cu sufletele pline
vom preamãri iubirea Ta
în Slava care Vine
ºi tot ce tot n-i da ºi da
- e numai de la Tine.

261 - κi pleacã trupul fruntea

κi pleacã trupul fruntea


spre-odihnã, mai uºor
cînd sufletul îºi suie
mai fericit Taborul
ºi ochii mai cu dulce
ia bun-rãmasul lor
cînd dragostea mai albã
îºi ia-mpletitã zborul.

Ce minunatã-i crucea,
de raze, ca un pod
pe care trecem golul
cel dintre lut ºi stele
ce cale fericitã,
feritã de-orice glod
e calea rugãciunii
ºi lacrimilor grele.

Ce rod ceresc rãsare


din ce-a fost mai arat
de plugul suferinþei
prin viaþa scrijelatã
ce nimb slãvit e-acela
în flãcãri aºezat
pe fruntea crucii noastre
cea mai cu greu purtatã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 201
Acum pot trece vama
cernut ºi cîntãrit
c-am fost trecut prin raze,
am fost spãlat cu rouã
ºi-nfãºurat în lacrimi -
plecarea mi-am plãtit
ºi-abia aºtept sã intru
în casa mea cea nouã.

262 - Isuse, cînd din nou

Isuse, cînd din nou primim


un alt dar al iubirii
ºi noi, cu dulce-Þi dãruim
cîntarea mulþumirii.
Nu ne oprim la ce primim
ci mergem pîn-la Tine
cu orice dar Îl preamãrim
pe-Acel din care vine
Te preamãrim, Te preamãrim
Isus, numai pe Tine.

Isuse, cînd din nou gustãm


clipita minunatã
noi pîn-la Tine înãlþãm
recunoºtinþa toatã.
Nu la mireasmã ne oprim
ci mergem pîn-la floare
de orice razã ce-o primim
îl preamãrim pe soare
Te preamãrim, Te preamãrim
Isus, al nostru Soare.

Isuse, cînd din nou gîndim


la Slava viitoare
Te preamãrim - ºi ne silim
spre-o tot mai naltã stare.
Nu numai în al Tãu lãcaº,
ci vrem sã-Þi fim la masã,
nu numai haina de nuntaº,
ci harul de Mireasã
Te preamãrim, Te preamãrim
Isus, a Ta Mireasã.
Pag. 202 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

263 - O, Betleem, o, Betleem...

O, Betleem, o, Betleem, - ce noapte-a fost aceea


cînd Soarele din Ieslea ta ªi-a rãsãrit scînteia
o, Betleem, pãmînt sfinþit de-atîta strãlucire
- ce mulþi, ca tine, ºi-au uitat întîia lor iubire!

Ierusalim, Ierusalim - care-þi ucizi profeþii


de cîte ori þi-ai nimicit luminile vieþii
de cîte ori te-ai prãbuºit - în prag de mîntuire
- ce mulþi, ca tine-ºi rãstignesc eterna lor iubire!

Betanie, Betanie, - cetate fericitã


în care dragostea-i mereu cîntatã ºi sfinþitã
cu cîte binecuvîntãri ai tu împãrtãºire
- dar ce puþini, ca tine-ºi þin curata lor iubire!

Capernaum, Capernaum, - cetate cercetatã


cîte minuni s-au petrecut în faþa ta odatã
de cîte ori ai fost chemat, - ºi totuºi ce-mpietrire
- ce mulþi, ca tine, nu-ºi cunosc divina lor iubire!

O, Nazaret, o, Nazaret, - cetate lepãdatã


ce paºi cereºti te-au strãbãtut, ce slavã þi-a fost datã
dar ce netrebnic te-ai vãdit de marea strãlucire
- ce mulþi, ca tine-ºi izgonesc frumoasa lor iubire!

O Golgota, o, Golgota, - nãlþime-nfricoºatã


spre care ne-nchinãm smeriþi, - de fiecare datã
- voi Sfintele Amintiri, - ce mult ne spun a-voastre nume
- cu care oare dintre voi ne-asemãnãm în lume?

264 - Dã tot ce eºti dator!

Dã tot ce eºti dator oricui,


la timp ºi-n întregime
- cã nu-i mai fericit ºi nu-i
mai drag atuncea nime.
Dã la pãrinþii tãi voios
tot ce li se cuvine
cã nu-i atunci nici sus, nici jos
mai fericit ca tine.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 203
Dã-i celui care-þi este soþ
iubirea ta cea mare
dã tuturor cît ºtii ºi poþi
ce-i dragostea datoare,
dã tot ce eºti dator oricînd
la timp, cu bucurie,
- ºi nimeni fericit nicicînd
ca tine n-o sã fie.

Dar nu uita cã mai presus


acum ºi-ntotdeauna
ca dragostea cãtre Isus
tu nu mai ai nici una.
Nici una sã nu-þi ardã-aºa
de naltã ºi curatã
- ºi-atunci cu drag te vei uita
în Ochii Lui - odatã!

265 - Au înflorit mãslinii

Au înflorit mãslinii
pe Muntele Divin
ºi-nfrãgezesc lãstarii
smochinilor Grãdinii
albitã holda lumii
se leagãnã a plin
chemînd secerãtorii
cu arderea neghinii.

Fecioarele-nþelepte
lumina ºi-o-nteþesc
rãsunã Miez-de-Noapte
în clopot de aramã
strãjerii de sub ziduri
primejdii prevestesc
ºi-n aer sunã zvonuri
ce-ameninþã ºi cheamã.
Pag. 204 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
- Cum poþi tu sta molatic
în patul tãu mizer
cînd freamãtã vãzduhul
ºi þãrna e fierbinte
cînd tunete-nfundate
cutreierã prin cer
ºi parcã se-nvîrt morþii
cu zgomote-n morminte?

Priveºte Marea Poartã


cum tremurã-n uºiori
ºi Timpul ce stã gata
sã batã Doisprezece
- nu trec prin tine oare
nici azi niºte fiori
ºi-n viaþa ta nici astãzi
nimic nu se petrece?

266 - Cînd mãrturia-i teamã


Cînd mãrturia-i teamã
sau lene-n viaþa mea,
- Isuse Dulce ia-mã
pe-o cale ºi mai grea.

Nu mã lãsa sã cad
cu nici un preþ, la iad
ci fã s-alerg în Sus
cu orice preþ - Isus.

Cînd rîvna mea slãbeºte


ºi ochii-ntorc spre jos,
mã ceartã, dar mã creºte
pe-un drum mai dureros.

Cînd firea pãmînteascã


mã va robi-n vreun fel
nuiaua-Þi mã trezeascã
sã nu laºi sã mã-nºel.

Nu mã lãsa prin lume


fricos ºi slãbãnog
cît port al Tãu Sfînt Nume
- Isuse-al meu, Te rog!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 205

267 - Noi am aflat comoara

Noi am aflat comoara ascunsã-n locul sfînt


cînd am primit chemarea ca Levi de la vamã
ºi-am biruit în lupta dintre avînt ºi teamã
cînd ne-am atins de Coasta Divinului Cuvînt.

Noi ne-am întors la þãrmuri cu luntrea grea de peºti


cînd mreaja la Cuvîntul Lui Sfînt am aruncat-o
ºi pacea cunoºtinþei deplinã ne-am aflat-o
cînd ne-am predat deplinei trãiri Dumnezeieºti.

Azi noaptea ne-nfioarã de-al Mirelui Sfînt dor


ºi soarele ne spune de Faþa-I Strãlucitã
ºi ºoaptele iubirii - de Nunta Fericitã
la care-o sã ne cînte al cerurilor cor.

O, veºnicã Mireasã, etern Ierusalim


cu Mielul al tãu Templu, cu Mirele-al tãu Soare
sîntem tot mai aproape de scumpa ta Intrare,
- trimite-un vînt prielnic, mai grabnic sã sosim!

268 - Spre Tine-mi duc


Spre Tine-mi duc tot sufletul Isuse
ca spre-un Liman de-atîþia ani cãutat
ºi dorurile inimii - nespuse -
afla-le-vei alinul aºteptat.

Spre Tine-mi duc tot gîndul meu Isuse


ca spre-un Eden de-atîta timp dorit
ºi toate scumpele-mi nãdejdi apuse
îºi vor vedea cuprinsul înflorit.

Spre Tine-mi duc pustiul meu Isuse


ca spre Izvorul cel mai rãcoros
ºi ºtiu cã tot ce-al Tãu vrãjmaº rãpuse
vei învia mai tînãr ºi frumos.

Spre Tine-mi duc iubirea mea Isuse


ca spre Alesul Cel mai Adorat
cînd vara ei ºi florile par duse
- ºi Tu mã-ntorci din nou înviorat.
Pag. 206 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Spre Tine-mi duc altarul meu Isuse
ca înspre Domnul Dumnezeul meu
cu cele mai curate jertfe-aduse
în tot ce am mai scump ºi vrednic eu...

269 - Isuse, numai Tu eºti

Isuse, numai Tu eºti Stînca


de mîntuire ºi-ajutor
- afar-de Tine-s numai valuri
în care mii ºi sute mor.

O, þine-mã mereu
Isuse Domnul meu
cã numa-n Tine-s mîntuit
ºi fericit.

Isuse, numai Tu eºti Pacea


ce-aduce inimii alin
- afar-de Tine-i numai zbucium
ºi deznãdejde ºi suspin.

Isuse, numa-n Tine-i soare


ºi primãvarã ºi frumos,
- afar-de Tine-i numai noapte
ºi-ngheþ ºi vaiet dureros.

Isuse, numa-n Tine-i viaþa


cu desfãtãri ºi bucurii
- afar-de Tine-i numai moartea
cu osîndiþii morþi de vii.

Isuse, numa-n Tine-i raiul


cu fericire ºi cîntãri
- afar-de Tine-i numai iadul
cu veºnicele-i remuºcãri!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 207

270 - O, dragoste dintîi

O, dragoste dintîi, ce dulce


ne ducem crucea amîndoi,
cînd toate drumurile noastre
ni-s numai roduri dulci ºi moi.

Slavã Þie Scump Isus


Dragostea de Sus
Tu de-a pururi ne rãmîi
Dragostea dintîi.

O, dragoste dintîi, ce scumpã-i


comoara ce ne-o strîngi mereu
cînd binefacerea ºi mila
ne-mbogãþesc în Dumnezeu.

O, dragoste dintîi, ce sfinte-s


a noastre lacrimi lîngã fraþi
cînd mîinile ºi mulþumirea
ni le-mpletim îngenuncheaþi.

O, dragoste dintîi, ce calde


sînt ale noastre rugãciuni
ºi jertfele recunoºtinþei
pentru-nmiitele minuni.

O, dragoste dintîi, ce slavã


ne pregãteºti în raiul tãu
cînd cea mai sfîntã-mpãrtãºire
ne va uni cu Dumnezeu.
Pag. 208 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

271 - Singurãtãþi ºi jertfe

Singurãtãþi ºi jertfe
ºi lupte ºi-nfrînãri
îºi au cei buni pe calea
spre veºnice cîntãri
necazuri ºi-ntristare
furtuni ºi vînt ºi ger
ºi lacrimi sînt pe calea
cea-ngustã cãtre cer.
Însã fericiþi, fericiþi, fericiþi
fi-vor cei smeriþi
drumul lor cel strîmt
duce-n cerul sfînt.

Petrecere ºi jocuri
ºi pofte ºi plãceri
au azi cei rãi pe calea
spre veºnice dureri
desfrîu ºi libertate-i
pe largul lumii vad
ºi rîsete-s pe calea
cea largã cãtre iad.
Însã vai ºi-amar, vai ºi-amar, vai ºi-amar
de cei fãrã har
rîsul lor de-acum
duce-n foc ºi-n scrum!

272 - Dã-þi mîna ta!

Dã-þi mîna ta celui cãzut


cãci pentru asta ai crezut
fii milostiv, cum þi s-a spus
- pentru Isus, pentru Isus.

Aºa ne vrea Hristos


pe orice credincios
ºi numai cel ce face-aºa
ascultã voia Sa.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 209
Dã-þi haina ta celui sãrac
dã-þi graiul tãu celor ce tac
dã-i locul tãu celui supus
- pentru Isus, pentru Isus.

Dã-þi sfatul celui rãtãcit


dã-þi umbra celui ostenit
dã-þi crezul tãu celui rãpus
- pentru Isus, pentru Isus.

Dar mai întîi te dã mereu


pe tine-ntreg lui Dumnezeu
acesta-i darul mai presus
- pentru Isus, pentru Isus.

273 - Bisericã slãvitã

Bisericã slãvitã, Ierusalim ceresc


ce strãlucit þi-e locul, ce veºnicã-i cununa
ce luminos veºmîntul de in Dumnezeiesc
în care umbli-alãturi de Mielul totdeauna.

Mireasmã Fericitã, Comoarã de nespus


ce slavã nepãtrunsã e cea gãtitã þie
cînd Însuºi Împãratul ºi Domnul tãu Isus
þi-e Mirele ºi Soþul Iubit pe veºnicie.

Frumoaso, Preaiubito ºi Scumpo, ce slãvit


e locul tãu ºi chipul ce þi l-a dat iubirea
ºi frumuseþea care prin foc þi-ai înnoit
ºi numele pe care þi l-a albit sfinþirea.

Te vor privi de-a pururi cereºtile minuni


uimite de frumseþea ºi slava ta divinã
plãcutã ca mireasma a mii de rugãciuni
curatã ca un cîntec de neauã ºi luminã.

Spre Tronul cel deasupra de-al ºaptelea scump rai


nãlþãm ºi noi suspinul cu jertfa rugãtoare
sã ne gãseascã vrednici de sfîntul Slavei strai
sã stãm în Ziua Nunþii în tine, lîngã Soare.
Pag. 210 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

274 - Mereu mai Sus

Mereu mai Sus - ºi vom atinge


odatã Þinta ce-o dorim,
lumina-n noi nu se va stinge,
se va aprinde mai sublim.
Cu aripi mari ºi largi, întinse
spre-al Slavei fericit azur
strãbatem ceruri necuprinse
cu stol de îngeri împrejur.

Isus, Isus, Isus, Isus


prin Tine mergem spre mai Sus
pînã la Tine Scump Isus.

În proslãvirile iubirii
din care Tu ne-ai zãmislit,
împreunãm al Nemuririi
neînceput ºi nesfîrºit
ºi-n zborul ne-ntrerupt prin ele
trãind mai proaspete minuni,
- cu Tine sîntem ºi-ntre ele
în Tine sîntem ºi-n genuni.

Ne-apropiem, sfinþiþi, sãrutul


Aceleaºi Împãrtãºiri
dînd tot prezentul ºi trecutul
Fãgãduitei Fericiri
minunãþiile Frumseþii
i le cuprindem tot mai plin
ºi-n Miezul Sîmburelui Vieþii
vom deveni un fir divin.

275 - Din cîte rugãciuni, Isuse


Din cîte rugãciuni, Isuse
Þi le-am nãlþat de pe pãmînt
am face-o scarã îngereascã
pîn-la Altarul Cel Preasfînt...
- primeºte-ni-le-nmiresmate
prin al iubirii sfînt eter
ºi sufletele-mpreunate
pe ele ni le suie-n cer!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 211
Din cîte gînduri dragi Isuse
Þi le-am adus necontenit
noi Þi-am putea nãlþa spre ceruri
coloana fãrã de sfîrºit,
- primeºte-ni-le-nlãnþuite
ºi-n Ziua cînd ai sã ne iai
a noastre suflete sfinþite
pe ele ni le suie-n rai.

Din cîte cîntece, Isuse,


Þi-am ars pe-al dragostei Altar,
am face-o cale de luminã
pentru cerescul slavei car,
- primeºte-ni-le ºi le-aºterne
pe norii cei mai albi ºi moi
ºi-n carul dragostei eterne
pe ele sã Te sui cu noi.

276 - Cãutînd mereu

Cãutînd mereu cãrãri frumoase


am dat de drumul Tãu Isus
ºi-a Tale urme luminoase
ne-au tot atras ºi ne-au tot dus.
Cu Tine ne-am suit pe munte
gustîndu-Þi Chipul Fericit
ce face sufletul sã-nfrunte
eroic, orice vînt cumplit.

Cu Tine-am coborît pe mare


printre furtuni ºi încleºtãri
aflînd credinþa care n-are
nici îndoieli, nici lepãdãri.
Cu Tine-am stat lîngã fîntînã
aflînd Izvorul Apei Vii
trecuþi de cer ºi de þãrînã
spre slava veºnicei Tãrii.
Pag. 212 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Cu Tine-am strãbãtut Calvarul
lui Moria ºi Golgota,
golindu-Þi pîn-la fund Paharul
ne-am cununat sub Crucea Ta.
Cu Tine vom intra prin Poarta
Cerescului Sãrut Isus,
- aici unitã ne-a fost soarta
unitã fi-ne-va ºi Sus!

277 - Sã nu-mi simt datorie

Sã nu-mi simt datorie recunoºtinþa mea


ci-un dulce har, cînd totul m-ajutã s-o arat,
tot ce-am mai sfînt în mine eu ºtiu cã-i numai ea
ºi aurul ei veºnic e tot ce-am mai curat.

Recunoºtinþa-mi spune cel mai frumos cuvînt


ea-mi cîntã cel mai dulce, ea-mi dã cel mai cu drag
ea-mi þese cunoºtinþei cel mai curat veºmînt
ea-mi fluturã pe casã cel mai puternic steag.

Recunoºtinþa-mi pune pe orice cruce flori


ºi orice rugãciune mi-o presarã cu mir
ea toate-a mele zile la face sãrbãtori
ºi nopþile luminã ºi lacrima ofir...

Recunoºtinþã, - vino la orice pas al meu


ºi-ajutã-mã în totul sã-þi fiu un drag pãrtaº
cãci dacã tu-mi vei pune cuvînt la Dumnezeu
eu voi intra în frunte la masa Lui nuntaº.

278 - Nu te opri din drumul

Nu te opri din drumul


aflãrii lui Hristos
nici dacã þi-ar da lumea
tot ce-are mai frumos
nici dacã te-ameninþã
cu ce-are mai urît
- nu te opri niciunde
ci mergi mai hotãrît.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 213
Mergi voios - cu Hristos
pîn-la raiul luminos
mergi supus - cu Isus
pîn-la Slava Lui de Sus.

De moarte nu te teme
cãci moartea cu Hristos
e dulce strãmutare
în raiul luminos,
e-o sfîntã îmbrãcare
a albului veºmînt
cu care ai intrare
în Locul cel Preasfînt.

Nu te opri la nimeni
ci mergi pîn-la Hristos
numai la El ai totul
deplin ºi luminos
numai în El ai Viaþa
pe veci ºi-n orice fel,
de la Hristos începe
ºi mergi pînã la El!

279 - Ce minunate sînteþi

Ce minunate sînteþi, voi,


cele trei frumuseþi
care-aþi sfinþit în lume
cereºtile virtuþi:
durere, sãrãcie,
singurãtate, - voi
doar voi, ºtiþi face aur
din ce era noroi.

În lumea prãbuºirii,
doar voi rãmîneþi sus
voi, dulcile mirese
a-Dulcelui Isus,
Hristos v-ascunde chipul
cel negrãit de sfînt
de cea mai mare parte
din cei de pe pãmînt.
Pag. 214 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
... O, mulþumesc Iubirii
cã mi v-a scos în drum
sã vã cunosc frumseþea
ºi s-o-ndrãgesc de-acum,
ce dulci vã vãd prin vãlul
sub care vã feriþi
de toþi nebunii lumii
ce fug de voi grãbiþi.

O, fericiþi aceia
ai cãror ochi, Hristos,
îi face sã vã vadã
curatul chip frumos
voi sînteþi cei trei îngeri
ce-i duc pe cei sfinþi sus
voi, dulcile mirese
a-Dulcelui Isus!

280 - Ce dulce ne-a fost Doamne

Ce dulce ne-a fost Doamne


iubirea Ta frumoasã
în ea am fost oriunde
ca-n cea mai dulce casã
în ea am fost oriunde
ca-n cea mai sfîntã pazã
în ea, prin orice noapte
ne-a strãlucit o razã.

Nu ne lãsa Isuse
nicicînd fãrã de ea,
iubirea dac-o pierdem
nimic n-am mai avea.

Iubirea Ta ni-e Doamne


cea mai curatã parã,
în ea ne-am dat comoara
oricui a fost s-o cearã,
ea orice rugãciune
ne-o face-nlãcrimatã
ea-i numai mulþumire
de fiecare datã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 215
Iubirea Ta prin soare
ne-a dus întotdeauna
ea-n blîndã susurare
ne-a preschimbat furtuna
oriunde ne-a dat umbrã
ºi-oriunde ne-a-ntins masã
- ce dulce ne-a fost Doamne
iubirea ta frumoasã!

281 - Pînã Domnul nu S-aratã

Pînã Domnul nu S-aratã


nici o zare nu-i curatã
nici o steauã nu rãsare
nici o frunzã nu tresare
nici o cale nu-nverzeºte
nici o floare nu zîmbeºte.

Dar cînd Faþa Lui rãsare


noaptea se preface soare
zarea cît era pustie
dintr-odatã toatã-nvie
inima cît de zdrobitã
dintr-odatã-i fericitã.

Fãrã-a Domnului iubire


casa-i gheaþã ºi-nvrãjbire
munca-i silã ºi-nrobire
tinereþea-i cãrunþire
bãtrîneþea-i pãrãsire
ºi viaþa-i nimicire.

Dar cînd Dumnezeu voieºte


ºi iubirea Lui soseºte
toatã gheaþa se topeºte
tinereþea înfloreºte
bãtrîneþea-ntinereºte
ºi viaþa-n veci trãieºte.
Pag. 216 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

282 - Sã fi-avut o mie

Sã fi-avut o mie de cãrãri în faþã


eu, Isus, tot numai asta aº fi-ales,
din rãscrucea mare ce mi-a stat în viaþã
numai lîngã Tine am dorit sã ies.

Sã fi-avut o mie de iubiri în cale


eu, Isus, tot numai asta o primeam,
mii de drumuri le-mpleteam cu-a Tale
de-avem mii de inimi, - Þie Þi le dam!

Sã fi-avut o mie de cuvinte-alese


eu, Isus, tot numai Þie le-aº fi spus
le-aº fi-aflat podoabe scumpe ºi mirese
ºi-n cîntãri eterne Þie le-aº fi-adus.

Sã fie-avut o mie de vieþi în mine


eu, Isus, tot numai Þie le-aº fi dat
cã nu-i nimeni, nimeni, nimeni nu-i ca Tine
Þie, totul-totul-totul mi-am predat!

283 - O, cereascã melodie

O, cereascã melodie
pentru slava lui Hristos,
- har ºi desfãtare fie
cui te cîntã mai frumos,
harul Domnului Hristos
cui te cîntã mai frumos.

O, cereascã faptã bunã


cãtre cel mai greu cãzut,
- cea mai veºnicã cununã
cui te face mai plãcut
harul cel mai netrecut
cui te face mai plãcut.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 217
O, cîntare-nlãcrimatã
a iubirii lui Hristos
- slava cea mai minunatã
cui te nalþã mai frumos
raiul cel mai luminos
cui te nalþã mai frumos.

O, înaltã rugãciune
spusã-n felul mai divin
- raiul veºnic sã-mpreune
pe-acei ce te-au plîns, - amin
raiul de rãsplatã plin
celor care-au plîns - amin!

284 - Cine umblã cu Hristos

Cine umblã cu Hristos


are numai drum frumos
cine merge pe-a Lui cale
calcã numai iarbã moale.

Fericit ºi fericit
cine-i lui Hristos iubit
lui îi strãlucesc mereu
Feþele lui Dumnezeu.

Cine umblã cu Isus


are numai soare sus
cine-n Dumnezeu se-ncrede
are numai umbrã verde.

Cine stã cu Dumnezeu


are ajutor la greu
are numai cer cu soare
de cum naºte pînã moare.

Suflet drag ºi credincios


umblã numai cu Hristos
cãci ºi-aici ºi-n veºnicie
viaþa-i numai bucurie!
Pag. 218 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

285 - Cînd cel gol strigã

Cînd cel gol strigã: îmi e frig


sau cel fricos: mi-e teamã
sau cel cãzut: pe nimeni n-am,
- pe mine-atunci mã cheamã.

Pe mine, pe tine, pe noi


ne cheamã cei flãmînzi ºi goi
sã facem atunci tu ºi eu
ce porunceºte Dumnezeu.

Sã nu putem închide-atunci
nici ochii ºi nici mîna
cum nu-ºi închide de-nsetaþi
izvorul ei fîntîna.

Sã dãm ºi singurul bãnuþ


ºi ultima putere
cãci sub aproapele cãzut
Hristos e Cel ce cere.

Atunci ºi cînd vom merge noi


la Veºnica Lui Casã
ne va deschide Însuºi El
cu-o Faþã bucuroasã.

286 - Mereu nainte


Mereu nainte - ºi-o sã-nvingem,
mereu luptînd - ºi-o sã rãzbim,
mereu mergînd - ºi-o sã te-ajungem -
ceresc ºi drag Ierusalim!

Ierusalim, Ierusalim
ceresc ºi drag Ierusalim
de cîtã vreme te dorim
sã te primim.

Cît ne rugãm sã te cuprindem,


cît alergãm ºi ostenim,
cît ne-nfrînãm ca sã te-ajungem -
ceresc ºi drag Ierusalim!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 219
Cei ce-am pornit, nu mai întoarcem,
cei ce alergãm, nu mai oprim,
cîþi ne-am aprins, nu ne mai stingem -
ceresc ºi drag Ierusalim!

Ferice-acela ce doreºte
mereu frumosu-þi chip sublim,
ce luptã pîn-te moºteneºte -
ceresc ºi drag Ierusalim!

287 - Dacã nu vreþi

Dacã nu vreþi sã vã naºteþi


cu adevãrat de Sus
ºi nu vreþi sã vã întoarceþi
cum a poruncit Isus,
- nu veniþi, nu veniþi, nu veniþi
în Lucrarea lui Isus!

Dacã vreþi mãrirea lumii


ºi cãutaþi a ei folos,
dacã-aveþi în voi trufie
ºi vi-e gîndul pãcãtos,
- nu veniþi, nu veniþi, nu veniþi
în Lucrarea lui Hristos!

Dacã vã-nspãimîntã crucea


ºi fugiþi de jugul greu,
dacã nu vreþi sfinte sarcini
ci vreþi desfãtãri mereu,
- nu veniþi, nu veniþi, nu veniþi
sã-L slujiþi pe Dumnezeu!

Cã-n a Domnului Lucrare


fãrã naºterea de Sus
faceþi numai tulburare
- ºi din Mîna lui Isus
veþi lua, veþi lua, veþi lua
plata focului nespus!
Pag. 220 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

288 - Sã nu cîrteºti!

Sã nu cîrteºti cînd jugul


îþi pare cã-i prea greu
- încã puþin ºi iarãºi
ajutã Dumnezeu!

Sã nu cîrteºti cînd singur


ajungi în loc de chin
- mai rabdã, te mai roagã
ºi iar va fi senin.

Sã nu cîrteºti cînd drumul


îþi pare cã-i amar,
- încã puþin ºi totul
se face dulce iar!

Sã nu cîrteºti cînd plînsul


îþi arde-al tãu obraz
- tot vreme trecãtoare-i
ºi vremea de necaz.

Sã nu cîrtim nici unii


cînd vine-o stare grea
cãci ºi-ai ei vreme trece
ºi trece-atunci ºi ea.

Chiar Dumnezeu va ºterge


tot chinul suferit
din viaþa celor care
au plîns, - dar n-au cîrtit!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 221

289 - Numai pentru Tine

Numai pentru Tine


soarele rãsare,
crinul înfloreºte
inima tresare,
apele suspinã
primãvara vine
totul e luminã
- numai pentru Tine, numai pentru Tine
Scump Isus, Drag Isus
numai pentru Tine.

Numai dupã Tine


ochii-mi lãcrimeazã,
inima-mi aleargã,
mîinile-mi lucreazã,
masa mi se-ntinde,
gîndul mi se-aþine,
dragostea-mi aºteaptã,
- numai dupã Tine, numai dupã Tine
Scump Isus, Drag Isus
numai dupã Tine.

Numai pentru Tine


spicul se desface,
mãrul se roºeºte,
strugurul se coace,
cerul îºi deschide,
sînul pentru mine,
Tatãl mã primeºte
- numai pentru Tine, numai pentru Tine
Scump Isus, Drag Isus
numai pentru Tine.
Pag. 222 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

290 - Cine-i fãrã de Hristos

Cine-i fãrã de Hristos


calcã numai drum pietros
umblã numai pe-noptat
chinuit ºi apãsat
ºi nici stã ºi nici soseºte
numai viaþa-ºi chinuieºte.

Pentru cel fãrã Hristos


tot ce vede-i duºmãnos
cîmpul plînge amãrît,
cerul tace mohorît
toate-s goale ºi strãine
ºi cînd pleacã ºi cînd vine.

Celui fãrã Dumnezeu


tot ce-i vine este greu
cîte stele toate-i pier
ºi rãmîne fãrã cer
cît trãieºte ºi cît moare
n-are nici un strop de soare.

Suflet fãrã de Hristos


nu mai sta necredincios
smulge-te din foc acum
pînã n-ai ajuns la scrum
cautã calea luminatã
pînã poate fi aflatã.

291 - O, Sfînt Pãstor

O, Sfînt Pãstor, - ce-am fost eu oare


decît un miel în spini cãzut
pe care Tu cu îndurare
l-ai izbãvit - ºi l-ai pãscut
- o, fã ca-n veºnicã predare
sã-Þi fiu un fiu tot mai plãcut.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 223
O, Sfînt Vier, - ce-am fost eu oare
decît un spin din tinã scos
un pom neroditor pe care
l-a altoit cu drag Hristos
- o, fã mereu sã fiu în stare
de-un rod mai dulce ºi frumos!

O, Meºter Sfînt, ce-am fost eu oare


decît un ciob din praf luat
unealtã nefolositoare
spre care Tu Te-ai aplecat,
- o, fã-mã mai cu ascultare
sã-Þi folosesc cu-adevãrat.

O, Sfînt Olar, a cãrui Mînã


al meu slab vas l-a zãmislit
- un lut sînt numai ºi-o þãrînã
de care Tu Te-ai miluit,
o, fã-mi fiinþa sã-Þi rãmînã
în slujba Ta un vas sfinþit!

292 - Curge-mi lacrima iubirii

Curge-mi lacrima iubirii


pururi fericitã
- tu dai vieþii ºi-nfrãþirii
faþa strãlucitã.

Curge-mi lacrima iertãrii


pururea curatã
- tu dai casei ºi-adunãrii
pace-adevãratã.

Curge-mi lacrima cãinþei,


pururea fierbinte,
- tu-mi dai pacea conºtiinþei
ºi iertãrii sfinte.

Curge-mi lacrima departe


pururi cu nãdejde,
- tot ce astãzi mã desparte
în curînd sfîrºeºte.
Pag. 224 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Curge-mi lacrima rãbdãrii
pururi liniºtitã
- cu izbînda-ncununãrii
tu eºti rãsplãtitã.

Curge-mi lacrima sfinþirii


pururea tãcutã
- Însuºi Soarele Iubirii
dulce te sãrutã!

293 - De la Tine vin Isuse

De la Tine vin Isuse


bucuriile cereºti
cînd în ceasul rugãciunii
nici pe lume nu mai eºti.

De la Tine vin, de la Tine vin


orice dar ºi har divin
De la Tine vin Isuse, - de la Tine vin.

De la Tine vin Isuse


întãririle cereºti
cînd în flacãra-ncercãrii
ard puterile fireºti.

De la Tine vin Isuse


gîndurile nelumeºti
cînd în valul ispitirii
de cãdere ne fereºti.

De la Tine vin Isuse


razele Dumnezeieºti
cînd în ceasurile grele
duhul slab ni-l întãreºti.

De la Tine vin Isuse


imnurile îngereºti
- sã grãbim spre Þara Dulce
cã ne-aºtepþi ºi ne doreºti.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 225

294 - O, Tatã Sfînt, - eu Þi-am fost

O, Tatã Sfînt, - eu Þi-am fost fiul


cel mai netrebnic ºi hoinar
Tu m-ai cãutat prin tot pustiul
ºi m-ai adus acasã iar
o, Tatã Sfînt.

O, Sfînt Stãpîn, - eu Þi-am fost sluga


cea mai netrebnicã ºi rea
din nici o holdã n-ai strîns poate
aºa puþin ca dintr-a mea
o, Sfînt Stãpîn.

O, Rege Sfînt, - eu Þi-s ostaºul


cel mai netrebnic ºi fricos
de-atîtea ori, vãzînd vrãjmaºul
am tremurat fugind în dos
o, Rege Sfînt.

O, Mare Dumnezeu, - prin cine


ai fi mai arãtat aºa
cã totul este de la Tine
- cã-n mine doar pustiu era
Sfînt Dumnezeu...

O, Doamne Sfînt, aºa-s - dar dacã


Tu harul Tãu mi-mpãrtãºeºti
din pîiniºoara mea sãracã
mulþimi întinse Tu hrãneºti
o Doamne Sfînt!

295 - Sã-mi iau crucea

Sã-mi iau crucea - Tu mi-ai spus


Scump Isus,
însã crucea care-ai vrea
nu-i numai a mea
Scump Isus, Drag Isus, - nu-i numai a mea.
Pag. 226 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Crucea care-o am de dus
Scump Isus,
e ºi mila ce mi-o cei’
pentru toþi ai mei
Scump Isus, Drag Isus, - pentru toþi ai mei.

Tu doreºti sã port supus


Scump Isus
sarcinile tuturor
cald ºi iubitor
Scump Isus, Drag Isus, - cald ºi iubitor.

Orice om ce-l vãd rãpus


Scump Isus,
este semenul cãzut
cãrui sã-i ajut
Scump Isus, Drag Isus, - cãrui sã-i ajut.

Sã-mi iau crucea - Tu mi-ai spus


Scump Isus,
ca ºi Tine, Domnul meu
fã s-o port ºi eu
Scump Isus, Drag Isus, - fã s-o port ºi eu!

296 - Cu Tine vreau...

Cu Tine vreau sã trag Isus


în orice jug ºi stare
oricît ar fi de greu de dus
frumoasa Ta Lucrare.

Cu Tine trag - Isuse Drag


oricît va fi de greu - spre Dumnezeu.

Cu Tine sã-mi mãnînc smerit


amara mea merinde,
oricît ar fi de suferit
ºi oriºicîþi Te-ar vinde.

Cu Tine sã-mi împart tãcut


sãraca mea-ncãpere
cãci sãrãcia Ta-i avut
ºi moartea Ta-nviere.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 227
De Tine sã mã strîng lipit
în aºternutul rece
atunci, oricît de pãrãsit,
ca-n ceruri voi petrece.

Cu Tine sã mã rog plîngînd


cu mîinile-ntr-a Tale
cu fruntea pe-al Tãu umãr stînd
ca-n perna cea mai moale.

297 - Nu pot trãi fãrã iubire

Nu pot trãi fãrã iubire


ca floarea smulsã mã usuc
- de unde piere-a ei simþire
las tron de aur - ºi mã duc.

Nu pot trãi fãrã cîntare


ca rîndunica fãrã zbor,
- fãr-a ei dulce înãlþare
îmi pare cã mã-nec ºi mor.

Nu pot trãi fãrã Cuvîntul


Cel Dulce al lui Dumnezeu
El e puterea ºi avîntul
ºi mierea sufletului meu.

Nu pot trãi fãr-al tãcerii


ºi-al rugãciunii sfînt popas,
în el trãiesc al învierii
ºi-al fericirii mele ceas.

Nu pot trãi fãrã iubiþii


ºi dragii sufletului meu
ei îmi rãmîn nedespãrþiþii
însoþitori spre Dumnezeu.

Nu pot trãi fãrã nici una


din astea veºnice comori,
cu ele, viaþa mea e una
ºi vecii noºtri-s sãrbãtori.
Pag. 228 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

298 - Ce scurte sînt

Ce scurte sînt, - ce iute trec


frumoasele clipite,
abia sosesc ºi iarãºi plec
din stãrile dorite.

Cu Tine Scump Isus


frumoase de nespus
sînt toate cîte eu
primesc mereu.

Ce dulce-o simt, ce dragã-o am


frumoasa rugãciune
cînd fiecare ram cu ram
împreunat mi-o spune.

Ce nalte sînt, ce albe-n zbor


frumoasele poeme
cînd în preadulce raiul lor
vin îngeri sã mã cheme.

Ce calme curg, ce moale cad


frumoasele mãrgele
de lacrimi pe-al luminii vad
cînd harul sfînt e-n ele.

Ce dulci mi-au fost, ce scumpe-mi sînt


frumoasele-Þi versete
cînd Þi le gust ºi Þi le cînt
mereu tot mai cu sete.

Ce sfinte-au fost, ce rai le-a dus


frumoasele suspine
ce pentru Tine Drag Isus
le-am sãrutat cu Tine.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 229

299 - Doamne, nouã ne-ai purtat

Doamne, nouã ne-ai purtat


orice lipsã ºi durere,
cã ne-ai dat ºi tot ne-ai dat
cu atîta har bogat
cît nici n-am ºtiut noi cere
Te slãvim cãci Tu ne-ai dat
cît nici n-am ºtiut noi cere.

Tu n-ai fost cu noi strãin


nici în cãile mai rele
ci cu glas de milã plin
ºi cu cel mai blînd alin
ne-ai chemat ºi-ntors din ele
Te slãvim - ºi-Þi mulþumim
cã ne-ai chemat ºi-ntors din ele.

Tu n-ai fost cu noi vrãjmaº


niciodatã ºi niciunde,
ci din drumul ucigaº
ne-ai chemat sã nu ne laºi
pînã cînd Îþi vom rãspunde
Te slãvim - cã nu ne laºi
pînã cînd Îþi vom rãspunde.

Tu n-ai fost cu noi sãrac


ci-ai fost plin de îndurare
harul Tãu ne-a dat pe plac
vrem sã Te iubim în veac
cît iubirea Ta cea mare
Te iubim Isus în veac
cît iubirea Ta cea mare.

300 - Stãteai cu Mine

Stãteai cu Mine fericit


cînd cel rãu a venit miºel
- ºi o nici vorbã n-ai grãit
ci te-ai luat ºi-ai mers cu el.
Pag. 230 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
- Da, Isus Iubit
eu sînt cel greºit
nu lãsa - nu lãsa
sã rãmîn aºa.

- Uºor te-a amãgit cel rãu


ºi te-ai suit în carul lui
ºi nici un semn pe chipul tãu
ºi nici un grai n-ai vrut sã-Mi spui.

- ªi nici nu te-ai uitat napoi


cã Eu rãmîn în urma ta
te-ai depãrtat cu el apoi
ºi nu te-am mai putut vedea.

- Cum ai putut aºa uºor


uita atîþia ani de har?
- ai mers cu cel înºelãtor
fãr-un cuvînt frumos mãcar.

- Ce-amar ai tu sã plîngi cîndva


pãcatul nebunesc fãcut
dar cine þi-l va mai ierta
cînd harul Meu va fi trecut?

301 - Isuse Dulce, fii-mi

Isuse Dulce, fii-mi


lumina vieþii mele
în zilele-noroase
ºi-n noaptea fãrã stele
îndrumã-mi paºii vieþii
pe urma Ta seninã -
Lumina mea frumoasã,
frumoasa mea Luminã
Isus, Isus, Isus, Isus
Lumina mea frumoasã
frumoasa mea Luminã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 231
Isuse Dulce, fii-mi
iubirea vieþii mele
ºi-n vremile mai aspre
ºi-n stãrile mai grele
viaþa mea de Tine
sã n-aibã despãrþire,
Iubirea mea frumoasã,
frumoasa mea Iubire
Isus, Isus, Isus, Isus
Iubirea mea frumoasã
frumoasa mea Iubire.

Isuse Dulce, fii-mi


rãsplata vieþii mele
sã nu mi Te întreacã
nici aur, nici zãbrele
sã nu-mi iau de la Tine
privirea niciodatã
Rãsplata mea frumoasã
frumoasa mea Rãsplatã
Isus, Isus, Isus, Isus
Rãsplata mea frumoasã
frumoasa mea Rãsplatã.

302 - Spune-mi inimã

Spune-mi inimã - ºi spune


un cuvînt cu har de Sus
oriºicãrui suflet singur
- cum i-ar spune ºi Isus.

Iartã-mi inimã ºi iartã


orice rãu þi-ar fi adus
ºi acopere ºi-aºteaptã,
- cum ar aºtepta Isus.

Suie-mi inimã ºi suie


calea dragostei mai sus
ºi opreºte doar acolo
- unde S-ar opri Isus.
Pag. 232 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Bate-mi inimã ºi bate,
în oricare loc sînt dus,
ºi la orice uºã-nchisã
- cum ar bate ºi Isus.

Cautã-mi inimã ºi cautã


pe de-aproapele rãpus
îl ajutã ºi-l ridicã
- cum l-ar ridica Isus.

Cãci dacã aºa vei face


cum Hristosul tãu þi-a spus
te vei înãlþa ºi-n ceruri
- cum S-a înãlþat Isus.

303 - Cînd voi sfîrºi

Cînd voi sfîrºi suiºul


frumoasei munci, cu spor,
dã-mi Doamne luminiºul
din umbra cu izvor.

Cînd voi sfîrºi odatã


frumoasa luptã grea,
dã-mi bucuria toatã
a celor tari din ea.

Cînd voi sfîrºi clipita


acestei dulci iubiri
dã-mi Doamne nesfîrºita
cu veºnice-mpliniri.

Cînd voi sfîrºi cîntarea


ce-aici mai am de spus
dã-mi veºnica urmare
desãvîrºitã Sus.

Cînd voi sfîrºi pustiul


prin care azi mai sui,
fã sã ajung ca fiul
la sînul maicii lui.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 233
Cînd voi sfîrºi în soare
al rugãciunii-oleu
dã-mi strãlucita stare
Isuse-n Dumnezeu.

304 - Ce tîrziu am început

Ce tîrziu am început
sã trãiesc Isuse, -
timpul meu spre Nevãzut
ce curînd se duse.

Ce tîrziu mi s-au deschis


ochii spre viaþã,
- azi mi-e totul ca un vis
învelit în ceaþã.

Ce tîrziu am auzit
despre Calea Vie,
ce-n zadar mi-am risipit
viaþa mea pustie!

Ce tîrziu ajung sã-mi pun


spre cîºtig dinarii
cîþi i-am risipit nebun
una cu tîlharii!

Ce tîrziu vãd eu Isus


ce-am pierdut întruna
ºi ce multe mi s-au dus
azi, pe totdeauna.

O, ce har cã azi Te-ascult


ºi cã vin la Tine
- dar de-aº fi venit demult
cît era de bine!
Pag. 234 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

305 - Cuvîntul despãrþirii

Cuvîntul despãrþirii sã nu-l spui neplîngînd


cã nu-l ºtii niciodatã de nu-i pe totdeauna,
Neprevãzutul poate sã vinã mai curînd
de cum rãsare seara, sau cum apune luna.

Prin nici o rãspîntie nu trece prea uºor


întîi priveºte bine spre calea apucatã
cã orice pas te duce spre-un veºnic viitor
iar clipa care trece nu-ntoarce niciodatã.

În nici un ceas de noapte sã nu te culci rîzînd


cã nu se ºtie dacã mai vezi o dimineaþã
la orice-apus de soare priveºte meditînd
cã nu ºtii cînd rãsare, de vei mai fi-n viaþã.

La orice despãrþire, în Duhul Sfînt sã fii


cãci ea e ca o moarte de fiecare datã:
ieºi dintr-un timp în care în veci nu mai revii
ºi pierzi ceva ce poate n-o s-afli niciodatã.

O, fie-n toate-acestea, cãldura ta, Hristos


ºi-n tot ce faci, oriunde, sã fi-a Lui iubire,
c-atunci de fiecare te-ai despãrþi frumos
ºi-aºa o sã-l ºi afli în veºnica-ntîlnire.

306 - Dacã ai credinþã-adîncã


Dacã ai credinþã-adîncã,
- creadã alþii ori nu creadã,
tu vei rãmînea pe stîncã
oriºicine-ar fi sã cadã.

Dacã ºtii sã-noþi puternic


- vinã valul cît de mare,
nu mai slab te vei alege
ci-ai sã ieºi din el mai tare.

Dacã-ai aripi vii, - nu-þi pese


ardã creanga de sub tine
tu la timp ai sã-þi iei zborul
ºi nimic nu te va þine.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 235
Dacã-ai dragoste curatã
eºti ca ieri - ºi azi ºi mîine
- sã se schimbe lumea toatã
tu acelaºi vei rãmîne.

Dac-ai inimã frumoasã,


vinã orice despãrþire,
ea pe Domnul ei nu-ºi lasã
nici întîia ei iubire.

Dacã toate-acestea-n tine


sînt depline ºi curate,
- spre lãcaºele divine
zbori cu aripile toate!

307 - Cãtre faptele înalte

Cãtre faptele înalte,


fii mereu cu duh înalt
astfel sã te afle Domnul
la al învierii salt!

Cãtre þelurile sfinte


suie-þi orice nãzuinþi
ºi-n spre capul tãu coboarã
Domnul, - nimbul celor sfinþi.

Cãtre aurora Crucii


suie-þi oriºice calvar
ºi-o sã-þi fie de dulceaþã
tot ce þi-ai crezut amar.

Cãtre taina-mpãrtãºirii
suie-þi orice fir de gînd
ºi-o sã-þi strãluceascã faþa
cum e soarele arzînd.

Cãtre-altarul rugãciunii
suie-þi tot ce aur ai
ºi-o sã umbli prin rãcoarea
dimineþilor din rai.
Pag. 236 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Cãtre Poarta Veºniciei,
suie-þi totul fericit
ºi-o sã-þi afli dinainte
Preþul Sfînt, - întreg plãtit.

308 - Doamne, inimii ajutã-mi

Doamne, inimii ajutã-mi


oricît mi-ar strãpunge-o-n cuie
crucea slujbei Tale sfinte
pînã lîngã-a Ta sã-ºi suie.

Doamne, ochilor ajutã-mi


oricît mi-ar slãbi, - sã-mi þinã
pîn-ce slujba lor frumoasã
ºi-o vor fi sfîrºit deplinã.

Doamne, mîinilor ajutã-mi,


oricît tremurã slãbite,
pînã la sfîrºit sã-ºi nalþe
darul slujbei împlinite.

Doamne, dragostei ajutã-mi,


cît de greu mi-ar fi-ncercatã,
legãmîntul ei cel dulce
sã nu-ºi calce niciodatã.

Doamne, vieþii mele-ajutã-mi


sã-ºi sfîrºeascã credincioasã
datoria ei deplinã,
- ºi atunci s-o iei acasã.

Doamne, fã-mi-le sã-mi þinã


pîn-la datoria toatã
iar atuncea la odihnã
ia-le toate dintr-o datã!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 237

309 - Te vom preamãri-n vecie

Te vom preamãri-n vecie


Dumnezeul nostru Mare
pentru cîte binefaceri
ne dai Tu fãrã-ncetare,
cãci de-atîtea ori în viaþã
ni s-ar fi cãzut mustrare
dar Tu-n marea-Þi bunãtate
ne-ai dat numai îndurare,
ne-ai dat numai îndurare...

Te vom preamãri-n vecie


Domnul nostru Cel Preadulce
cãci al mîntuirii noastre
mare Preþ l-ai dat pe Cruce,
cã prin sute de primejdii
Braþul Tãu pãziþi ne duce
- am fi meritat pedeapsã
ºi ne-ai dat iubire dulce
ºi ne-ai dat iubire dulce...

Te vom preamãri-n vecie


Duhul Mîngîierii Sfinte
cã ne-ai fost cãlãuzire
printre stele ºi morminte,
cã ne dai rãcoare sfîntã
cînd aripa ni-e fierbinte
ºi ne þii mereu privirea
cãtre Slava Dinainte,
cãtre Slava Dinainte.

310 - Dragoste Dumnezeiascã


Dragoste Dumnezeiascã
tu-mi eºti unicul altar
unde jertfa îngereascã
mi-aº aduce-o iar ºi iar.

Rugãciunea mea -
mulþumirea mea,
toatã viaþa mea
fie-þi jertfa mea.
Pag. 238 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Cînd mã-mpãrtãºesc din tine
sînt mai mult ca fericit
ºi în veci de veci de-ai þine
alt-nimic n-am de dorit.

Cînd îmi ierþi ºi-mi speli tu vina,


cine-ar mai vorbi de ea:
cînd îmi dãrui tu lumina,
cine-ar fi sã mi-o mai ia?

Cînd pui mîinile-ntre-a mele


ºi-þi pleci capul, cãtre-al meu
- pe-unde zbor sînt numai stele
ºi-unde-ajung, e Dumnezeu.

Dragoste Dumnezeiascã
- ºi pe lume ºi în Cer
pînã vecii-or sã sfîrºeascã
am sã-þi cînt
ºi-am sã te cer.

311 - Vom preamãri

Vom preamãri iubirea Ta slãvitã


Mîntuitorul nostru Preaiubit
ea, numai ea, ne-a fost nedespãrþitã
Tu, numai Tu, ne-ai fost nedespãrþit.

Tu, numai Tu, - ea, numai ea


veþi fi pe veci - comoara mea.

Prin valuri mari, prin crîncena ispitã


cînd toþi de noi se despãrþeau grãbit
ea, numai ea, ne-a fost nedespãrþitã
Tu, numai Tu, ne-ai fost nedespãrþit.

În focul greu ºi-n cernerea cumplitã


ºi-n loc amar cînd toþi ne-au pãrãsit
ea, numai ea, ne-a fost nedespãrþitã
Tu, numai Tu, ne-ai fost nedespãrþit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 239
Ea, numai ea, preadulcea Ta iubire,
Tu, numai Tu, Preadulcele Isus
ne veþi rãmîne fãrã despãrþire
comoara noastrã-n care tot ne-am pus.

312 - De cîte ori am zis

De cîte ori am zis: - Isuse


poþi s-ai încredere în mine,
cã toþi de Te-ar lãsa vreodatã
eu n-am sã mã mai las de Tine,
- iar astãzi Doamne în ce stare
e legãmîntul meu cu Tine
ar trebui sã plîng o mare
dar nici o lacrimã nu-mi vine
Isuse, o Doamne Isuse
ºi nici o lacrimã nu-mi vine.

Cînd am vãzut cum sãrãcia


ºi teama mi le-ai dus deodatã
eu Þi-am promis cã nu uit asta
Isuse Doamne niciodatã
- iar astãzi Doamne în ce stare
e legãmîntul meu cu Tine
ar trebui sã plîng o mare
dar nici o lacrimã nu-mi vine
Isuse, o Doamne Isuse
ºi nici o lacrimã nu-mi vine.

Cînd viaþa mea-mi era povarã


ºi casa mea-mi era pustie
Tu rai mi le-ai fãcut ºi varã
ºi eu, - cît Þi-am promis eu Þie!
- iar astãzi Doamne în ce stare
e legãmîntul meu cu Tine
ar trebui sã plîng o mare
dar nici o lacrimã nu-mi vine
Isuse, o Doamne Isuse
ºi nici o lacrimã nu-mi vine.
Pag. 240 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

313 - Dac-am sã pot...

Dac-am sã pot sã-mi calc vreodatã


Isuse, legãmîntul meu
atunci din faþa Lui Curatã
sã mã alunge Dumnezeu!

Sã nu mã laºi, sã nu mã laºi
din fiu iubit s-ajung vrãjmaº
ci sã-Þi rãmîn, ci sã-Þi rãmîn
pe veci legat de Scumpu-Þi sîn.

De-Þi voi putea-ntina iubirea


vreodatã lîng-un sîn strãin
mîncarea mea se facã fiere
ºi apa care-o beau - venin!

De-Þi voi uita îmbrãþiºarea


ºi voi cuprinde alt altar
tot patul facã-mi-se gheaþã
ºi perna facã-mi-se jar.

Dacã-Þi voi lepãda credinþa


ºi-o alta voi cuprinde-o strîns,
sã mi se facã fãrdelege
tot ce-am cîntat ºi tot ce-am plîns.

Dac-am sã uit recunoºtinþa


vreodatã pentru cît mi-ai dat
sã-mi ardã-ntr-o clipitã toate
s-ajung ce-am fost: - un lepãdat!

Dac-am sã uit, ajuns la bine,


din ce eram, ce m-ai adus
- atunci în veºnice suspine
Tu Însuþi sã mã uiþi Isus!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 241

314 - Chiar cînd iubirea

Chiar cînd iubirea cea mai scumpã mie


s-ar despãrþi, Isus, de viaþa mea
iubirea Ta-mi va fi pe veºnicie
nedespãrþitã, - ea, o, numai ea.

Chiar cînd cel mai iubit mi s-ar desparte


uitînd tot legãmîntul ce-l fãcu,
nedespãrþit pe viaþã ºi pe moarte
îmi vei rãmîne Tu, - o, numai Tu!

De-aceea n-am nimic mai scump sã-mi fie


ca Tu ºi ea, - acum ºi-n veci apoi
- despartã-mi-se toþi pe veºnicie
dar sã-mi rãmîneþi voi, - o, numai voi!

315 - Dulce Domnul meu

Dulce Domnul meu, în Tine


pomii toþi sînt fraþi cu mine
firele de iarbã toate
mi-s surori ºi mi-s surate
stelele mi-s flori curate
florile mi-s stele toate
zilele mi-s toate bune
nopþile mi-s rugãciune
suferinþa mi-e cununã
zarea toatã - voie bunã.

Dulce Domnul meu, pe cale


toate-a mele-s ale Tale
toate-a Tale-s ale mele
nici uºoare ºi nici grele
nici uºoare sã mã lese
ºi nici grele sã m-apese
nici strãine, sã mã nege
nici a mele, sã mã lege
nici prea mari, sã mã doboare
nici prea mici, fãrã pãsare.
Pag. 242 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Dulce Domnul meu, e searã,
mi-am sfîrºit ce-aveam pe-afarã
lacrimile-s aºezate
imnele cîntate toate
zãrile mi-s dezlegate
ºi picioarele curate
hainele mi-s pregãtite
datoriile-mplinite
candela cu untdelemn
- Mire Dulce, - fã-mi un semn!

316 - Nu-mi acoperiþi mormîntul

Nu-mi acoperiþi mormîntul cu cununi, ci cu iubire


nu cununi am vrut în viaþã ci cîntare ºi-nfrãþire
cãci cununile se uscã ºi se ºterg de ploi ºi soare
dar iubirile curate sînt cununi nemuritoare.

Nici nu-mi scrieþi pe-a mea cruce data morþii-ntunecatã


eu am fost nãscut din ceruri ca sã nu mor niciodatã,
nici sã nu-mi spuneþi adio, ci-mi spuneþi la revedere
mîine vom cînta-mpreunã la Întîia Înviere!

Eu mi-am pregãtit o cruce ºi un loc de-nmormîntare


- crucea nu-i a mea, iar locul nu-i mormînt ci numai pare
pot muri în orice vreme ºi-ngropat pot fi oriunde
cu o cruce, sau ºi fãrã, - nici o groapã nu m-ascunde.

Voi trãi în orice cîntec, - orice frunzã-mi va fi sorã


orice fir de iarbã - prieten, orice searã - aurorã
orice foºnet - frate dulce, casã-mi va fi orice zare
cãci prin toate trece veºnic harfa mea nemuritoare.

Drumul meu spre lumea asta l-am plãtit cu cît pot duce
drumul meu spre cealaltã, l-a plãtit Hristos pe Cruce
naºterea spre moartea asta mi-a putut fi cunoscutã
naºterea spre Nemurire mi-e-n lumina neºtiutã.

Nici-o groapã de pe lume n-o s-acopere-n uitare


pãrtãºia ce-a-mpletit-o dragostea nemuritoare
nici o moarte de pe lume nu va nimici vreodatã
viaþa ce-a trecut prin Soare cu Hristos împreunatã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 243

317 - Mi-erai lîngã portiþã

Mi-erai lîngã portiþã


mi Te uitai pe geam
pãrea cã-mi tragi zãvorul
- ºi iatã, nu Te am!
De ce atunci Isuse
am stat ºi n-am sãrit
sã-Þi fi deschis deodatã
ºi Tu sã-mi fi venit?

Erai aci la mine


ºi totuºi m-am oprit
de ce Isuse, toate,
nu le-am lãsat grãbit?
A Ta e uºa asta
ºi masa e a Ta
ºi toate sînt ºi casa,
- de ce n-ai loc în ea?

A Tale-s toate-a mele


- din toate-mi strãluceºti,
mi-e totul plin de Tine
- de ce doar Tu lipseºti?
O, vino, vino, vino
m-aºez ºi iar mã scol
ºi casa Ta e goalã
ºi locul Tãu e gol...

318 - Celor care n-au în totul

Celor care n-au în totul


inima smeritã-n ei,
duhul falselor credinþe
le zideºte-un fals temei,
le dã false adevãruri
care dau un fals folos
ºi cea mai cumplitã platã:
slava unui fals hristos.
Pag. 244 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
De acei ce n-au în totul
cugetul în ei curat
Duhul Sfînt Se depãrteazã
amãrît ºi-ndurerat
ºi rãmîn apoi cu duhul
prefãcut ºi mincinos
ca sã facã spre osîndã
slujba unui fals hristos.

De acel ce nu-i în totul


credincios ºi-ascultãtor
Adevãrul se ascunde
dupã cel mai negru nor
ºi-i rãmîne-apoi minciuna
prefãcutã-n chip frumos
ºi satana cel mai negru
prefãcut în fals hristos.

319 - Tot ce-am cîntat cîndva

Tot ce-am cîntat cîndva mai dulce


ºi tot ce-am plîns cîndva mai drag,
îmi vor învinui cuvîntul
dac-am sã pot sã mi-l retrag.

Tot ce mi-ai dat umplîndu-mi casa


ºi lumea ºi vecia mea,
mi-ar arde mîinile ºi gura
Isuse, dacã Þi-aº tãcea.

Tot ce-a fost martor fericirii


din zi ºi noapte, ani ºi ani
ºi prietenii iubirii mele
- mi-ar fi cei mai aprinºi duºmani.

Tot ce-a spus gura mea mai dulce


ºi mi-a scris mîna mai frumos,
s-ar face cel mai aspru blestem
dacã Þi-aº fi necredincios.

Tot frigul meu ºi toatã foamea


ºi sãrãcia din trecut
m-ar blestema ca pe-un nemernic
dac-aº uita, ce mi-ai fãcut.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 245
Ruºinea toatã, ºi noroiul
ce-al Tãu sãrut mi le-a spãlat,
s-ar prãbuºi în veci pe mine
dac-aº uita - ce Tu mi-ai dat!

320 - O, locul Tãu

O, locul Tãu de lîngã mine


Isuse-acum atît de gol
- cît de amar mã-nvinuieºte
ºi cînd mã culc ºi cînd mã scol.

Isuse, du-mã iar


în primul dulce har
ºi fã-mã sã rãmîi
în dragostea dintîi.

O, rugãciunea mea cu Tine


cu mîinile-mpletite strîns
ºi capul lîngã-al Tãu odatã
- Isuse, cum îmi arde-n plîns!

O, pîinea ce-o mãnînc ºi apa


ºi haina-n care mã-nvelesc
ºi tot ce-mi ºtiu cã-i de la Tine
- Isuse, cum mã-nvinuiesc!

O, paºii mei cãlcaþi alãturi


ºi plînsu-mpreunat prelins
ºi toate-aducerile-aminte
- Isuse, cum mi-s jar aprins!

O, sãrbãtorile iubirii,
o, dulcii îngeri pãzitori,
o, luna, stelele ºi norii
- cum mi-s de grei judecãtori!

De ce n-au ars mai bine ochii


Isuse-n plînsul cel amar
ºi inima sã mi se rupã
- dar sã nu fi cãzut din har!
Pag. 246 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

321 - De lîngã calea Ta Isuse

De lîngã calea Ta Isuse


vãd mii de cãi cum se desprind
- sînt ale celor ce-au lãsat-o
spre calea lumii rãtãcind,
o, oare calea mea Isuse
va merge-ntr-una tot aºa
pe urma dulce-a Crucii Tale,
ori se va despãrþi de ea?
- o, nu lãsa, nu mã lãsa
sã mã despart de calea Ta.

Pe lîngã calea Ta Isuse


vãd mii de cruci lãsate jos
- sînt ale celor ce-au luat-o
pe drumul larg ºi lunecos,
dar oare crucea mea Isuse
voi duce-o tot aºa ºi eu
ori voi lãsa-o ºi voi merge
ca lumea fãrã Dumnezeu?
- o, nu lãsa, nu mã lãsa
ca lumea fãrã Dumnezeu!

De lîngã dragostea Ta sfîntã


vãd aruncate mii de flori
- sînt ale celora-ntorºi iarãºi
spre lumea asta-nchinãtori,
dar oare-a mele flori Isuse
vor fi întruna ca acum,
ori vor zãcea uscate-odatã
ºi eu întors pe-al lumii drum?
- o, nu lãsa, nu mã lãsa
sã mai întorc spre-al lumii drum!

322 - ªi praful ºi noroiul

ªi praful ºi noroiul
cãlcat de paºii mei,
vor arãta odatã
spre cine-am mers cu ei.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 247
ªi flacãra ºi gheaþa
prin care m-ai pãzit
îmi vor striga odatã
de ce Te-am pãrãsit.

ªi Cerul ºi pãmîntul
pe care m-ai culcat
mã vor goni odatã
fiindcã Te-am lãsat.

ªi frunza de deasupra
ºi iarba dedesubt
vor osîndi odatã
cuvîntul meu cel rupt.

ªi semnele lãsate
pe cîte cãi am stat
vor osîndi odatã
pe cel ce Te-a uitat.

ªi soarele ºi luna
ºi tot ce-a fost frumos
vor osîndi odatã
pe cel necredincios.

323 - Doamne, Domnul meu

Doamne, Domnul meu ai milã


de-a mea stare-n care sînt
cã n-am inimii putere
nici sã plîng ºi nici sã cînt.

O, Isus alinã
starea grea din mine
fã sã mã încred ºi-acuma
din tot sufletul în Tine
sã-mi plec capul pe-al Tãu Sîn
ºi cu Tine sã rãmîn.

Simt o nouã Gheþimanii


cu un nou calvar venind
ºi mi-e inima-ntristatã
ºi mi-e duhul suferind.
Pag. 248 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Doamne, dac-o nouã jertfã
trebuie amar s-o dau
crucea, sarcina ºi jugul
liniºtit sã mi le iau.

Dacã iar singurãtatea


dup-atîta drum îmi cei’
dã-mi puteri, fãrã cîrtire
sã-mi îndur povara ei.

Dacã trebuie iar chinul


cel mai greu de îndurat,
fã sã nu mã plîng de cruce
ci s-o duc cu gînd plecat.

Dacã liniºtea mi-e smulsã


ºi din suflet ºi din trup,
Doamne, Domnul meu, ai milã
inima sã nu mi-o rup.

324 - Doamne, visurile mele

Doamne, visurile mele


de ce rele-mi spun mereu,
- dacã nu-i nimica-n ele
de ce sufletul mi-e greu?

De ce, peste cerul serii


vine vaier din senin,
de ce peste grîul verii
ape mari deodatã vin?

De ce peste-amiaza mare
vine noaptea într-un ceas,
de ce ziua dintr-o datã
fãrã soare a rãmas?

De ce tocmai harul care


ca la ochii mei þineam
într-o clipitã de-ncercare
mã trezesc cã nu-l mai am?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 249
De ce oare-n casa asta
care-a fost a Ta deplin
mã trezesc pe neaºteptate
c-a pãtruns un duh strãin?

De ce inima-mi apasã
greu un gînd îndurerat?
ºi de ce-ai rãmas Tu Singur
- dacã nu-i adevãrat?

325 - Dac-am sã Te uit

Dac-am sã Te uit vreodatã


Dulce Domnul meu Curat,
mi se uºte-n cerul gurii
limba care Þi-a cîntat.

Sã nu mã laºi în veac
acest pãcat sã-l fac
ci-n veci sã-Þi fiu supus
Preascumpul meu Isus.

Dac-am sã Te vînd vreodatã


dulce dragoste dintîi,
într-o peºterã-ngheþatã
sã mor fãrã cãpãtîi.

Dac-am sã te rup vreodatã


dulce legãmîntul meu,
ca pe-o zdreanþã lepãdatã
sã m-arunce Dumnezeu.

Dac-am sã Te schimb vreodatã


Dulce Mirele meu Sfînt,
sã nu-mi aflu-n veci odihna
nici sub cer, nici sub pãmînt.

Dac-am sã mã-ntorc Isuse


dinspre Tine spre satan,
viermele ºi focul veºnic
ardã-mi sufletul viclean.
Pag. 250 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Cãci pãcatul ce l-aº face
desfrînînd iubirea Ta
nici c-o veºnicã osîndã
nu mi s-ar putea ierta!

326 - Dacã nu-s aici primejdii

Dacã nu-s aici primejdii,


- de ce inima se teme
ºi de ce din vreme-n vreme
scade flacãra nãdejdii?

Dacã-s toate adevãrate,


de ce-am semne de-ndoialã
de ce-n inimã-i rãcealã
ºi cuvintele-s cãutate?

Dacã totul e luminã


ce e dunga ce se-ascunde,
ce-i în ce nu se rãspunde
ce-i privirea ta strãinã?

Dacã sînt curate toate


ºi nu-i nici o-nstrãinare
ce-i ascunsa ta umblare
ºi privirile-ncurcate?

O, cînd nu e nici o vinã


între vorbã ºi simþire
ochii-s numai strãlucire
sufletu-i numai luminã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 251

327 - Îndatorat, Isuse Doamne


Îndatorat, Isuse Doamne, Þi-am spus cu ochi mulþumitori
cã n-am sã uit a Ta iubire, - de cîte ºi mai cîte ori...
- Tu mã credeai ºi-n bunãtatea iubirii Tale-mi dai ºi-mi dai
cã la nimic pe lumea asta, pe cît la mine, nu þineai.

Cu nimenea pe lumea asta, precum cu mine, n-ai mai stat


împãrtãºirea Ta, ca mine, nu-i nimeni s-o mai fi gustat
pentru nimic, ca pentru mine, n-ai semãnat atîþia crini
ca pentru mine, pentru nimeni n-ai mai fi mers aºa prin spini
n-ai fi trecut aºa primejdii, n-ai fi-nfruntat aºa vrãjmaºi
n-ai fi-alergat cu-atîta grabã, - cînd eu strigam sã nu mã laºi.

Cînd mã culcam în flãcãri noaptea ºi mã sculam de zeci de ori,


cînd sufletu-mi cãzuse pradã la cei mai rãi chinuitori,
cînd mintea mea-ºi pierduse ºirul, cînd casa-mi ajunsese iad,
cînd în prãpãstii ºi-n pierzare, din jos în jos vedeam cum cad,
cînd ziua stam privind cum alþii muncesc alãturi fericiþi
iar eu îndur singurãtatea urîndu-mi anii chinuiþi,
cînd noaptea dincolo de mine erau cîntãri ºi drum uºor
eu tremurînd de orice umbrã plîngeam rugîndu-mã sã mor,
cînd fiecare întuneric îmi aducea acel duh rãu
ce-mi chinuia ca-n iad ºi trupul ºi sufletul cu chipul sãu,
cînd stam înspãimîntat de starea ºi locul unde-am fost cãzut,
cînd singur, disperat de singur, mã socoteam pe veci pierdut,
cînd rupt de orice legãturã cu tot ce-a fost cîndva frumos
ºi fãrã nimeni, fãrã nimeni, mã prãbuºeam din jos, - mai jos,
atunci Tu ai venit deodatã...
- o, Tu Cel alungat cîndva
ºi-o strãlucire minunatã ºi-un rai fãcuºi viaþa mea!

O, cum s-a dus deodatã iadul ºi întunericul cu-ai lui


ºi mi-ai adus atîta soare cît nu duseseºi nimãnui
ºi eu cu ºiroiri de lacrimi stãteam în faþa Ta uimit:
era un vis? - era aievea? - eram eu oare cel primit?

Ce juruinþe-am pus atuncea, ce lacrimi, ce pãreri de rãu,


ce legãminte de iubire cã-n veci de veci voi fi al Tãu
al Tãu - ºi-al nimãnui altuia nici eu ºi nici ce mi-ai redat
cã n-am sã uit a Ta iubire Isuse Doamne niciodat’.

Iar astãzi, dupã toate acestea, cînd am ajuns la loc uºor,


cum sã Te pot lãsa Isuse?
- de mii de ori mai bine mor!
Pag. 252 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

328 - Doamne-ai milã de iubire

Doamne-ai milã de iubire


mai mult ca de orice floare,
- locul ei e cel mai gingaº
vîntul ei e cel mai tare.

Adãpostul ei e-o frunzã


casa-i nevinovãþie
are-atîþi vrãjmaºi puternici
- ºi nu-i vede ºi nu-i ºtie.

Apãrarea ei e-o umbrã


sau luminã preacuratã
stîlpii casei ei îi miºcã
orice vîntiºor sã batã.

Calea ei e cea mai asprã


viaþa ei, cea mai pînditã
apãrarea-i cea mai slabã
uºa-i cea mai iscoditã...

- Doamne-ai milã de iubire


cãci ea-i fiica Ta cereascã
ºi-are-atîþi vrãjmaºi puternici
ºi nu-i ºtie sã-i fereascã.

Doamne-ai milã de iubire


cît în lume-o vei mai þine
apãr-o cel mai puternic
ºi pãzeºte-o cel mai bine...

329 - Celui ce-mi dã crinul


Celui ce-mi dã crinul
cîntecului sfînt,
Îi sãrut seninul
ºi m-aplec sã-I cînt!

Celui ce-mi dã harul


naltei rugãciuni
Îi închin altarul
tainicei minuni.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 253
Cui îmi dã durerii
strãluciri de rai,
Îi-nalþ al tãcerii
sfînt ºi veºnic grai.

Cui a pus cununa


peste harfa mea,
slavã totdeauna
numai Lui din ea.

Celui ce-mi aduce


haina care-o-mbrac,
imnuri nemaispuse
pînã-n veac ºi veac.

Celui ce-mi deschise


cerul fericit
dragostea sã mi se
dea desãvîrºit.

330 - Doamne, dacã nu-s pãcate

Doamne, dacã nu-s pãcate


astea ce nu le þin seamã,
de ce-mi geme conºtiinþa
ºi de ce-am în suflet teamã?

Dacã nu-i pãcat dorinþa


care-mi pare-ndreptãþitã,
de ce-mi plînge curãþia
ºi mi-e inima-ndoitã?

Dacã nu-i pãcat privirea


lipicioasã ºi flãmîndã,
de ce-mi sîngerã iubirea
ºi mi-e duhul sub osîndã?

Dacã nu-i pãcat îndemnul


care-l simt adesea-n mine,
de ce-mi tremurã sfinþirea
ºi-mi roºeºte de ruºine?
Pag. 254 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Dacã nu-i pãcat în visul
ce mã-ncearcã cîteodatã,
de ce-mi simt o zi întreagã
conºtiinþa-mpovãratã?

Dacã nu-s pãcate-acestea


care parcã-mi fac plãcere,
de ce inima cu ele
simte teamã ºi durere?

331 - Prin mii de feluri

Prin mii de feluri sã-mi arat


simþirea cea din mine,
eu tot adînc îndatorat
rãmîn faþã de Tine,
- Isuse Dulce ºi-ndurat
nemãrginit de-ndatorat
rãmîn faþã de Tine.

În orice zori, eu Þi-am venit


cu cererile mele
- ºi ce frumos le-ai împlinit,
Îþi mulþumesc de ele.
- Isuse Dulce ºi Iubit
îndatorat ºi fericit
Îþi mulþumesc de ele.

În orice searã, bucuros


eu Te slãvesc pe Tine
c-atît de bun ºi de milos
Isuse-ai fost cu mine
ºi-n veci Îþi cînt tot mai frumos
c-aºa de bun ºi credincios
Isuse-ai fost cu mine!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 255

332 - Cît de bogat eºti Tu...

Cît de bogat eºti Tu Pãrinte,


- noi cerem, iar Tu dai ºi dai
ºi bunãtatea-Þi nu sfîrºeºte
ºi margini îndurãrii n-ai
ºi dragostea-Þi nu oboseºte
ºi ori de cîte ori venim
aceeaºi nesfîrºitã milã
ºi-aceleaºi mîngîieri gãsim.

O, fii slãvit mereu - Pãrinte Dumnezeu


cãci toate, toate spun, - cît eºti de Bun.

Cît de bogat în bunãtate


eºti cu oricare dintre noi,
ne-ntorci mereu spre Tine ochii
iar noi i-ntoarcem spre noroi
ne iei mereu spre Tine gîndul
noi iarãºi ni-l luãm napoi
- ºi totuºi mila Ta ne rabdã
pe fiecare dintre noi.

Ajutã-ne s-avem odatã


o dragoste cum Tu ne ceri
în slujba Ta cea minunatã
sã facem azi mai mult ca ieri
ºi pentru marea-Þi bunãtate
ce nouã tot mai mult ne-araþi
s-aducem faptele curate
de fii ai Tãi adevãraþi.
Pag. 256 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

333 - Ce bine e cu Tine

Ce bine e cu Tine
Isus, sã fim mereu
oricît am fi de singuri
ºi-oricît ne-ar fi de greu,
oricît ar fi sã tragem
la jugul Tãu cel drag
ºi-oricît ne-ar fi suiºul
de singur ºi pribeag
- Isus, Isus, - tot dulce
e jugul Tãu cel drag.

A fost frumos cu Tine


Isus, oriunde-am fost,
tot jurul ne-a fost casã
tot golul adãpost,
tot cerul ne-a fost raze
tot soarele sãrut
toþi îngerii prieteni
ºi har tot ce-am avut
- Isus, Isus, - tot dulce
ne-a fost tot ce-am avut.

Va fi frumos cu Tine
Isus, în veci ºi-n veci.
Ce fericiþi vom merge
pe-a Cerului poteci
ce-mbrãþiºat vei face
al nostru viitor
veºmîntul Nunþii noastre
ce in strãlucitor
- Isus, Isus, - tot dulce
e-al nostru viitor.

334 - Ne-a nins peste trecut

Ne-a nins peste trecut luminã


mai albã ca o nea curatã
ºi toate urmele cu vinã
n-au sã se vadã niciodatã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 257
Fii binecuvîntatã
luminã minunatã
a Crucii lui Isus
ce totul ne-ai adus.

Ne-a nins peste dureri cu soare


mai mult decît belºugul verii
ºi arºiþei ne-a dat rãcoare
ºi morþii - slava Învierii.

Ne ninge peste plîns cîntarea


de îngereascã sãrbãtoare
ºi veºnic binecuvîntarea
ni se va da fãrã-ncetare.

O, cum va ninge-odatã iarã


pe noi lumina-ntineririi
cînd în Cereasca Slavei Þarã
vom fi cu Mirele Iubirii.

Dar pîn-atunci înmiresmate


spre Tine Mirele Credinþei
sã ningã-n sus tot mai curate
cîntãrile recunoºtinþei.

335 - Poþi rãsuci Cuvîntul


Poþi rãsuci Cuvîntul
sã-L faci chiar dimpotrivã
c-o inimã vicleanã
ºi-o fire guralivã,
- dar teme-te cã vine
odatã Judecata
ºi gura ta vicleanã
îºi va primi rãsplata!

Poþi face cu minciuna


dreptatea sã se-nece,
poþi face cu bîrfirea
ca dragostea sã plece
poþi face cu satana
atîta rãu deodatã
- dar tu cain ºi iudã
curînd o s-ai rãsplatã.
Pag. 258 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Poþi face multor semeni
mult rãu în viaþa asta,
poþi, peste multe inimi
s-arunci acum nãpasta,
- dar teme-te cã-þi vine
da, sigur ºi deodatã
cumplitã ºi eternã
a faptei tale platã!

336 - Suim plîngînd adesea...

Suim plîngînd adesea în drum spre Gheþimani


ºi tot þinutul parcã e-un plîns de mare jale,
dar nu ºtim cã la slavã s-ajunge prin duºmani
ºi nici cã la-nviere ieºim pe-a crucii cale.

Azi curge-n tainã plînsul acelor ce sînt muþi


ºi geamãtul acelor ce nu pot sã vorbeascã,
dar mîine ei cînta-vor pe vecii netrecuþi
Hristos o sã-i sãrute în slava Lui cereascã.

Rugaþi-vã ca ochii sã vi se facã sori


cu care sã pãtrundeþi prin noaptea ce mai este
ca trupu-acesta ºubred sã vi se-mbrace-n zori
cu trupul nemuririi - sositã fãrã veste.

Noi plîngem dupã Domnul - dar ºi El dupã noi


Mireasa Lui Îl cheamã, - dar ºi El cum o cere!
- o, fericitã clipã: unirea Celor Doi
ºi Nunta ce va-ncepe cu Prima Înviere!

337 - Isuse, cînd vin dinspre Tine


Isuse, cînd vin dinspre Tine
de soare-mi simt ochii cã dor
ºi marile aripi mi-s pline
de praful de aur din zbor.

Isuse, fii slãvit


de harul fericit
cu care vin - cu care vin
oricînd mã-nchin.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 259
Cînd ceasul de tainã sfîrºeºte
ºi-ntorc de pe munte în jos
pe frunte mai simt cã-mi luceºte
cununa de har luminos.

Ce greu paºii mei vin spre vale


cînd ochii mei vor ºi mai vor
lumina privirilor Tale
ºi harul rãmas pe Tabor.

O, dulce-ntîlnire divinã
pe Munte cu Sfîntul Mister
ia-mi duhul odatã-n luminã
ºi-n veci nu-l mai întoarce din cer.

338 - O, Dumnezeule-al Iubirii

O, Dumnezeule-al Iubirii
cu cîte lacrimi Te-am rugat
ca pentru harul mîntuirii
- pentru iubirea ce ne-ai dat.

Tu ºtii ce flacãrã cereascã


dorim sã-i ardã strãlucit
ce dulce-am vrea mereu sã creascã
în noi fioru-i fericit.

Tu ºtii cã nu e jertfã care


a noastre inimi sã n-o dea
ca sã ne þii cereasca stare
ºi-a noastrã ne-ncetat în ea.

Pãzeºte-ne-o ca pe-o comoarã


de tot ce-i rãu ºi vinovat
ºi faþa ei ne-o înfãºoarã
în inul cel mai preacurat.

ªi rugãciunile-i scãldate
în cel mai limpede izvor
primeºte-i-le-nmiresmate
de mirul cel mai sfinþitor.
Pag. 260 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Iubirii noastre, - stãri divine
Isus, - ºi veºnice i-am vrea,
Tu ºtii cã-n lume dupã Tine
n-o mai aveam decît pe ea!

339 - O, frate lucrãtor

O, frate lucrãtor cu Domnul


nu deznãdãjdui urcînd
adesea gemi sub greul crucii
dar nu uita cã scapi curînd.
Nu te-ntrista prea mult în vremea
cînd semeni mult ºi strîngi puþin
cãci în curînd soseºte ceasul
sã-þi vezi hambarul cel mai plin.

Nu deznãdãjdui cînd lupta


îþi pare cã-n zadar o porþi
cînd parcã-n jurul tãu sînt numai
fricoºi ºi trãdãtori ºi morþi -
ºi nu te plînge de oricîte
rãniri ºi nedreptãþi primeºti,
curînd acestea toate-toate
se vor schimba-n cununi cereºti.

Nu deznãdãjdui cînd focul


îþi arde parcã tot ce-ai strîns
cã nu-i spre rãu nimic la Domnul
ºi nu-i spre moarte nici un plîns
ci-ncrede-te-n Hristos ºi crede
cã totul va sfîrºi frumos
cã oriºicît ar þine lupta
Învingãtor e tot Hristos!

340 - Sã retrãim minunea

Sã retrãim minunea frumoaselor izbînzi


din anii tinereþii cu steaguri fluturate
cînd tremurau toþi leii înfrînþi de mieii blînzi
cînd rãsunau toþi munþii de imne-nflãcãrate.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 261
Sã retrãim fiorii frumosului elan
cînd apãsam pe pluguri în lung ºi-n lat, pe creste
cînd greul grîu de aur mustea în orice lan
umplînd de veselie hotarele aceste.

Sã retrãim cãldura frumosului sãrut


cu gene-nlãcrimate ºi inimã fierbinte
cînd mai de preþ ca fraþii nimic nu ne-a pãrut
cînd ne spuneam iubirea în lacrimi nu-n cuvinte.

Sã reaprindem iarãºi frumosul foc de-atunci


sã ardã-n noi hãþiºul de-ncredinþãri strãine
sã ne simþim cu toþii din nou ca niºte prunci
ce-ngenuncheaþi cu mama învaþã sã se-nchine.

Atunci gusta-vom iarãºi frumoasele izbînzi


din sfînta ostãºie cu steaguri fluturate
ºi fraþii ce sfîºie - vor fi iar fraþii blînzi
ºi genele cu urã - iar gene-nlãcrimate.

341 - Isus, de cînd Te ºtiu...

Isus, de cînd Te ºtiu cu mine


eu nu Te ºtiu decît veghind
prin orice nopþi de teamã pline
din orice drum pîndit venind.

Cînd multe nopþi, în mari primejdii


m-ai rînduit sã stau strãjer,
Tu dulce-nsoþitor nãdejdii
vegheai sã nu rãmîn stingher.

Prin cîte nopþi de drum departe


cînd paºii mei n-aveau nici grai
Tu mã-nsoþeai din orice parte
ºi-atent alãturi îmi pãºeai.

Cînd obositele-mi pleoape


cãdeau de somnul trist ºi greu
Tu, treaz, îmi rãmîneai aproape
ºi eu Te-aflam veghind mereu.
Pag. 262 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Cînd neavînd putere-n mine
cãdeam în lene adormind
- cînd mã trezeam privind spre Tine
Te regãseam tot treaz veghind.

O, Dulce Paznic al Iubirii


nespus de bun ºi veghetor
- în toatã viaþa nemuririi
ce mult, ce mult þi-s eu dator!

342 - Te-ai dus Isus, - ºi-ndatã

Te-ai dus Isus, - ºi-ndatã


tot soarele-a apus
îmi arde starea toatã
o, unde mi Te-ai dus
îmi arde zarea toatã
de jos ºi pînã sus
ºi nimeni nu-mi aratã
- o, unde mi Te-ai dus?

- O Scumpul meu Isus


o Dragul meu Isus
de ce nu-mi spune nimeni
unde mi Te-ai dus?

Te strig ºi strig, cu lacrimi


cum mai amare nu-s
ºi-i rog pe toþi sã-mi spunã
- o, unde mi Te-ai dus?
atît de-al meu fuseseºi
ºi-atît mi-aveai de spus
ºi-am adormit - ºi iatã
- o, unde mi Te-ai dus?

Îmi tremurã fiinþa,


mi-e sufletul rãpus,
mi-e inima în flãcãri
- o, unde mi Te-ai dus?
de ce-am dormit Isuse
de ce-am cãlcat ce-am spus,
de ce nu ºtie nimeni
- o, unde mi Te-ai dus?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 263

343 - Doamne, dã-mi credinþei

Doamne, dã-mi credinþei dã-i


cele mai înalte cãi
cãtre starea cea de sus
ºi izbînda lui Isus.

Doamne, dã-i mereu - sufletului meu


ajutorul Tãu
pînã-ºi va afla - mîntuirea sa
în lumina Ta.

Doamne, dã-mi nãdejdii, dã-i


rîvna sfintelor bãtãi
care-Þi nalþã steag cu steag
pînã-n sfîntul Slavei prag.

Doamne, dã-mi iubirii, dã-i


para sfintelor vãpãi
care ard ºi nu se sting
pînã unde am sã-nving.

Doamne, rugãciunii dã-i


jarul sfintei vîlvãtãi
care-mi nalþã grai cu grai
pîn-la stãrile din rai.

Doamne, sufletului dã-mi


cele mai deschise vãmi
sã nu-ºi frîngã zborul sãu
pînã lîngã Tronul Tãu.

344 - Celui cu viaþa grea


Celui cu viaþa grea
Doamne, fã-i moartea uºoarã
celui pus în foc sã stea
Doamne, i-ai altã povarã.

Celui cãruia-i cer toþi


Doamne fã-l sã poatã duce
celui fãrã loc ºi soþi
Doamne, nu-i da altã cruce.
Pag. 264 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Celui care iartã tot
Doamne iartã-i-le toate
celor ce nimic nu pot
Doamne, tot la fel socoate.

Celui ce mãsoarã plin


Doamne, dã-i cu nemãsurã
celuia cu prea puþin
Doamne, tot aºa Te-ndurã.

Doamne, Tu eºti Cel ce ºtii


tot ascunsul din aceste
Tu Cel Drag ºi Veºnic - fii
fiecãruia, cum este!

345 - Doamne, sã nu-mi þin

Doamne, sã nu-mi þin vreodatã


nimic mie ce-am primit
ci sã-mpart mereu ºi Þie
ºi la alþii, fericit
fie darul mic sau mare,
fie mult, fie puþin,
tot ce-mi dai Tu, - eu sã dãrui
nimic mie sã nu-mi þin.

Dacã-mi dai un ceas de tainã


ºi o stare-n Duhul Sfînt
facã-mi-se rugãciune,
meditaþie ºi cînt
toate - la ai Tãi ºi Þie
ca ºi mirul cel ascuns
ºi rãsplata mea sã fie
un sãrut - ºi mi-e de-ajuns.

Dacã-mi dai un miez de pîine


sã mi-l afle-un mai flãmînd
eu, ascuns, sã-i vãd privirea
cãtre Tine lãcrimînd
iar a doua mea cãmaºã
încãlzeascã-l pe cel gol
ca sã-Þi simt ºi eu cãldura
cînd din moarte-am sã mã scol.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 265

346 - Eu n-am avut frumos Isuse

Eu n-am avut frumos Isuse


nimic din tot ce Þi-am adus
aºa-de rînd, aºa de rece
e tot ce eu pe-altar Þi-am pus.

Dar ce Þi-am adus - Domnul meu Isus


dacã Tu-l sfinþeºti - poþi sã mi-l primeºti
ºi sã-l împãrþeºti.

Eu n-am avut frumos nici graiul


cu care-am vrut sã Te slãvesc
doar cele mai de rînd cuvinte
eu am putut sã-Þi dãruiesc.

Cînd m-am apropiat de ceasul


ºi de altarul cel mai sfînt
în cele mai sãrace haine
eu am avut sã mã-nveºmînt.

În vistieria Ta cea sfîntã


am pus cel mai micuþ dinar
ºi numai douã turturele
eu Þi-am jertfit pe-al Tãu altar.

Isuse, Împãratul Slavei


cînd vãd cît alþii Îþi închin’
mã ruºinez de sãrãcia
cu care-am îndrãznit sã vin!

347 - Doamne, dintre cîte jertfe

Doamne, dintre cîte jertfe vor sta-n cer în faþa Ta


cea mai fãrã gînd adusã am dorit sã fie-a mea.

Dintre cîte miruri scumpe s-au turnat pe capul Tãu


Doamne, am dorit întruna cel mai scump sã fie-al meu.

Dintre cîte ºoapte sfinte s-au nãlþat spre mila Ta


mulþumirea cea mai caldã am dorit sã fie-a mea.
Pag. 266 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Dintre cîte binefaceri le-ai cerut ºi le-ai voit
cele mai plãcute Þie pe-ale mele le-am dorit.

Dintre cîte imnuri sfinte s-au cîntat spre slava Ta


cea mai dulce ºi plãcutã Þi-am dorit cîntarea mea.

Dintre dragostele cîte Þi s-au alipit în rai


dragostea cea mai legatã Þi-am dorit pe-a mea s-o ai.

Dintre candelele cîte ard în aºteptarea Ta


cea mai plinã ºi mai treazã am dorit sã fie-a mea.

Dintre lacrimile cîte s-au vãrsat cel mai tãcut


pentru Tine Drag Isuse, - pe-ale mele mi le-am vrut.

ªi din cîte legãminte Þi s-au tot fãcut mereu


cel mai sfînt ºi mai statornic l-am dorit sã fie-al meu.

Dar mã tem Isuse Doamne cã din toate-n faþa Ta


numai vorba cea mai multã vei gãsi c-a fost a mea!...

348 - Celui Nevãzut

Celui Nevãzut
sã-I dãm primul loc,
feþele sã-ntoarcem
toþi cãtre mijloc.

Celui Nevãzut
cel mai dulce miez
Lui în rugãciune
neclintitul crez.

Celui Nevãzut
gîndul cel mai bun
mîinile smerite
cînd ni se-mpreun.

Celui Nevãzut
inima deplin
jertfa cea mai scumpã
spre altar divin.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 267
Celui Nevãzut
darul cel mai sfînt:
viaþa prefãcutã
dragoste ºi cînt.

Celui Nevãzut
ultimul suspin
Numele Lui dulce
ºi apoi - Amin!

349 - O, dulce Duh al Curãþiei, cînd

O, dulce Duh al Curãþiei


ce minunaþi sînt ochii Tãi
cînd vãd numai virtuþi ºi daruri
chiar ºi la cei mai slabi ºi rãi.

Dulce Duh al lui Hristos


preacurat ºi preamilos
cãtre Tine toþi venim
sã ne mîntuim.

Cînd vii spre-ai Tãi Tu eºti iubire


cînd mergi spre alþii eºti sãrut
e numai har ºi milã Doamne
tot ce ne-ai dat ºi ne-ai cerut.

Cînd Tu ne rupi de suflet sora


sau mama, sau iubiþii fii
ne faci strãinii tuturora
dar ne-nfiezi ai Tãi copii.

Cînd Tu ne iei c-o mînã casa


ne dai o mie de-ncãperi
cînd pare cã ne rupi o floare
ne-aduci cît ºapte primãveri.

O dulce Duh al Bunãtãþii


ce-mparþi ºi dãrui tot ce ai
ca raiul unde-ai Tãi vor merge
nu poate fi-un mai dulce rai!
Pag. 268 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

350 - Dacã ne-am certat pe cale

Dacã ne-am certat pe cale


Doamne-ndurã-Te de noi
ne rugãm iubirii Tale
nu Te mai gîndi napoi!

De-am avut vreo rãtãcire


Doamne-ndurã-Te de noi
uitã-ne-o ºi cu iubire
nu ne-o socoti noroi.

De-am avut vreun vis aievea


Doamne-ndurã-Te de noi
nu ne arunca cu pleava
nu ne recunoaºte goi!

Dac-am prea iubit cîntarea


Doamne-ndurã-Te de noi
am gustat de-ajuns ºi starea
plînsului cu-amar ºuvoi.

Dac-a fost un dar iubirea


Doamne-ndurã-Te de noi
apãrã-i nedespãrþirea
nu ne-o mai lua napoi.

ªi de-i dreaptã rugãciunea


Doamne-ndurã-Te de noi
prelungeºte-ne minunea
pînã-n vecii de apoi!

351 - Dã-i rugãciunii mele


Dã-i rugãciunii mele Doamne
cãldura ce topeºte gheaþa
ºi dã-i cuvintelor puterea
seminþei ce renaºte viaþa.

Dã-i pîiniºoarei mele Doamne


mulþire sã hrãneascã mia
ºi dã-i cîntãrii mele-ntinderi
ce se-nsoþesc cu veºnicia.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 269
Dã-i neputinþei mele Doamne
tãria de-a urca Taboruri
ºi privegherilor din lacrimi
cîntarea veºnicelor coruri.

Dã-i stãruinþei mele Doamne


rãbdarea ce strãbate fierul
ºi binefacerilor haina
cu care le primeºte Cerul.

Dã-mpãrtãºirii mele Doamne


atingerea-ndumnezeirii
ºi taina mea îmbrac-o-n raza
din Faþa Soarelui Iubirii.

Cãci numai dacã Tu-mi dai Doamne


acestea încã de pe cale
eu voi putea ajunge-odatã
pãrtaº desãvîrºirii Tale!

352 - Iubire, haidem împreunã

Iubire, haidem împreunã


sã ducem crucea mai frumos
c-atuncea spinii ni-s cununã
ºi cerul cel mai cu Hristos.

Fii tînãrã mereu ºi tare


ºi-ajutã-mã sã pot ºi eu
cu cît sînt vremi mai de-ncercare
sã stau mai lîngã Dumnezeu.

Sã nu pot fi fãrã de tine


în nici un loc ºi-n nici un ceas
cu tine eu ºi tu cu mine
sã tragem în acelaºi pas.

Tu m-ai plãtit cu rãni amare


ºi eu la fel cu ani de chin,
din raza Crucii Sfinþitoare
ni-i tors acelaºi sfînt destin.
Pag. 270 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Tu poþi sã faci ce vrei cu mine
iar eu cu tine pot la fel
cãci Taina Tatãlui ne þine
un singur duh ºi gînd în El.

Hai dulce dragoste-mpreunã


ºi la sfîrºit ca la-nceput
cãci spinii ne vor fi cununã
ºi suferinþele sãrut.

353 - Ridicã-te, tu cel din groapã!

Ridicã-te, tu cel din groapã


nu te lãsa-n pãcat rãpus
ºi cheamã-L cãci Hristos te scapã,
- pe cei cãzuþi cautã Isus!
Ridicã-te ºi ai credinþã
viaþa din noroi sã-þi scoþi!
- azi ai putea, dar n-ai voinþã
mîine-ai voi, - dar n-ai sã poþi!

Ridicã-te spre Domnul - ºi nu te îndoi


Hristos, numai El Singur - te poate mîntui.

Ridicã-te, tu cel din lene


nu te lãsa în foc împins
e chinul veºnicei Gheene
de tine la un pas - aprins.
Ridicã-te ºi ai nãdejde
azi a scãpa e-aºa uºor
mai este încã har, - voieºte!
Hristos e-aici într-ajutor!

Ridicã-te tu cel din gheaþã


nu te lãsa de tot ucis
poþi fi azi liber-pe-viaþã
ori poþi fi pe vecie-nchis.
Ridicã-te ºi ai iubire
cãci dac-o ai, nimic nu-i greu
c-un strop de plîns pentru sfinþire
te mîntuieºte Dumnezeu!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 271

354 - Cum n-am putut gîndi

Cum n-am putut gîndi-n trecut


cît ne eºti azi de-ndurãtor
aºa nici nu gîndim acum
cît ne vei fi în viitor.

Isuse Te-adorãm
ºi Þie ne-nchinãm
de cît ne bucurãm.
Isus, Te preamãrim
ºi Þie-Þi mulþumim
de cît nãdãjduim.

Acum în ceasul chinuit


sfinþeºte-Þi Tu Mireasa Ta
spre ceasul cel preafericit
cînd Tu pe veci o vei nãlþa.

Te vom slãvi-ntr-un viitor


cît vecii vecilor de-apoi
Isus Preascump Mîntuitor
c-ai fost aºa de bun cu noi!

355 - Cu-atîta grijã

Cu-atîta grijã merg acum


pe cale pîn-la Tine
cînd pîn-aici atîta drum
l-am izbîndit cu bine.

Privesc în jur la orice pas


cu grijã ºi cu teamã
rugîndu-mã ca nici un glas
sã nu mã bage-n seamã.

Grãbesc puþinul ce-l mai am


ºi inima-mi tresare
cã-n orice uºi ºi-n orice geam
sînt numai colþi ºi numai gheare.
Pag. 272 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Mã tem de orice cîine rãu
de orice ochi de pîndã,
cã toþi stau gata-n jurul meu
sã muºte ºi sã vîndã.

Cu cît m-apropiu alergînd


spre Poarta-Þi Minunatã,
grãbesc, - un singur gînd avînd:
s-o aflu descuiatã.

Un pas - ºi încã-nspãimîntat
de teamã ºi uimire
mã voi trezi îmbrãþiºat
de-ntreaga Ta iubire!

356 - Þi-aº fi vrut Simone

Þi-aº fi vrut Simone


poarta descuiatã
sã nu trebuiascã
sã bat nici o datã
- dar tu n-ai avut Simone poarta descuiatã.

Aº fi vrut Simone
sã-Mi dai sãrutare
fãr-sã-þi cearã asta
lungã-Mi aºteptare
dar tu n-ai sãrit Simone sã-Mi dai sãrutare.

Aº fi vrut Simone
cît þi-am stat în casã
sã-þi vãd cum iubirea
toate ºi le lasã
dar n-ai fost aºa Simone cît þi-am stat în casã.

Þi-am cerut Simone


apã la picioare
ºi-aº fi vrut iubirea
sã þi-o vãd cum sare
dar Eu M-am spãlat Simone Singur pe picioare.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 273
Te-aº fi vrut Simone
altfel lîngã Mine,
atunci cîndva poate
mai veneam la tine
dar Eu am plecat Simone prea trist de la tine.

357 - O, tare dor - mai pot...

O, tare dor - mai pot purta


povara-þi sfinþitoare
dar greu simt inima sub ea
cum cîntã ºi cum doare
mai pot - o, tare dor - mai pot
sui cu crucea încã
dar simt cum arderea-de-tot
e tot mai grea ºi-adîncã.

O, tare dor - mai pot privi


lumina viitoare
dar clipa cînd se va ivi
cum voi putea-o oare?
mai pot - o, tare dor, - sã-ntind
cîntarea spre cununã
ºi candela sã-mi ard, veghind,
ajungerea-mpreunã.

O, tare dor - mai pot, cãci ºtiu


cã încã o clipã
ºi-apoi de-a pururi am sã fiu
o dragoste-mplinitã,
mai pot - o, tare dor - ºi cînt
cînd rugul se-nteþeºte
ºtiind cu ce slãvit avînt
va-ncepe ce sfîrºeºte.
Pag. 274 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

358 - Dulce Domnul meu Isuse

Dulce Domnul meu Isuse


eu spre Tine îndrãznesc
cã-mi ºtii faptele nespuse
ºi-mi ºtii dragostea ce-Þi cresc.

Dulce Domnul meu


eu Te rog mereu
fã-mã ne-ncetat
Faþa Ta s-O cat
ca umblînd în Ea
sã Te pot vedea.

ªtii cã inima mea toatã


Te-a dorit sã-i fii mereu
într-o dragoste curatã
Împãrat ºi Dumnezeu.

ªtii cã focul Tãu în mine


n-a fost potolit ºi mic
cînd ai vrut sã vin la Tine
nu m-a mai oprit nimic.

ªtii cã n-am avut nici casã


nici averi ºi nici pãrinþi
numai Faþa Ta Frumoasã
ºi-ale Tale dulci dorinþi.

Dulce Domnul meu Isuse


nici sã n-am alte comori
decît cele-n Tine puse
azi - ºi-n vecii viitori!

359 - Tot ce-am cîntat Isuse

Tot ce-am cîntat Isuse


ºi-am plîns sub Crucea Ta
- sã mã alunge-ntruna
ca groaza ºi furtuna
- de-am sã Te pot uita!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 275
Tot ce mi-ai dat Tu mie
ºi eu Þi-am dat cîndva,
- iubirea cea cereascã
mã ardã ºi-osîndeascã
- de-am sã Te pot uita!

Tot ce-a fost martor stãrii


ce n-o mai pot purta
mã-nvinuiascã-oriunde
sã nu mã pot ascunde,
- de-am sã Te pot uita!

Tot ce Þi-am spus prin lacrimi


sau zis prin gura mea,
ca arºiþa sã-mi fie
ca gheaþa sã mã þie
- de-am sã Te pot uita!

Tot chinul dus ºi foamea


ºi multa lipsã grea
ºi munca cea amarã,
napoi sã-mi vinã iarã
- de-am sã Te pot uita!

360 - Tu care ºtii ce jertfã


Tu care ºtii ce jertfã sfîntã
e-aceea cãreia ne-aduci
- sfinþeºte-ne-o ºi ne-o-nveºmîntã
în slava Naltei Tale Cruci.

Tu care ne presãri cu sare


usturãtoarele tãieri
ne-alinã cazna sfinþitoare
din zvîrcolitele tãceri.

Tu care ne aºezi tãciunii


sub arderea-de-tot cea grea
ne-ascunde-n ºoapta rugãciunii
suspinul care nu l-am vrea.

Tu care ºtii ce asprã cale


ne-a fost calvarul pîn-aici
ne fã zvîcnirile domoale
sub loviturile de bici.
Pag. 276 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Tu care ºtii cum arde fierul
trecînd prin carne cãtre lemn
fã sã vedem în flãcãri cerul
ºi-n moarte-al Învierii Semn.

ªi Tu care-ai promis Vecia


clipitei de sub Crucea Ta
împrospãteazã-ne tãria
iubirii s-o putem purta.

361 - Fiecare cade singur

Fiecare cade singur


sau tot singur se ridicã,
singur el se-mbãrbãteazã
sau el singur se înfricã.

Dumnezeu þi-aratã
calea Lui curatã
dacã o doreºti
dar tot El îþi lasã
calea pãcãtoasã
dacã te-mpietreºti.

Fiecare crede singur


sau tot singur ºi nu crede
cînd primeºte sau alungã
adevãrul care-l vede.

Fiecare luptã singur


sau tot singur ºi trãdeazã
dacã sufere cu Domnul
sau cu cel rãu ospãteazã.

Fiecare îºi ia singur


calea vieþii sau a morþii
astfel singur el îºi poartã
vina sau rãsplata morþii.

Fiecare-ajunge singur
la osîndã sau rãsplatã
iar prilejul mîntuirii
ori e-acum, - ori niciodatã!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 277

362 - Minunat Isuse...


Minunat Isuse, Tu eºti Minunat
Naºterea Ta-n lume seamãn n-a aflat
Viaþa Ta luminã lumii-a semãnat
Crucea Ta destinul lumii-a despicat
Jertfa Ta Isuse - Raiul ne-a redat.

Te slãvim - Te iubim - ºi slujim


Scump Isus
Cerul Sfînt - harul Sfînt - Raiul Sfînt
ne-ai adus.

Minunatã-i Doamne rugãciunea Ta


minunatã mila, - n-a mai fost ca ea
ºi rãbdare-asemeni cine-ar mai avea?
Tu rãscumpãrarea ne-ai adus aºa,
Singur Tu viaþa veºnicã poþi da.

Minunat Isuse, Scump Mîntuitor


Tu eºti al Vieþii Soare fãrã nor
Tu eºti al Iubirii dulce-nsoþitor
Tu eºti al cîntãrii fericit fior
Tu ne eºti Isuse Mire, Soþ ºi Dor.

363 - Isuse, pentru cele douã


Isuse, pentru cele douã
iubiri pe care mi le-ai dat
la Poarta Îndurãrii Tale
aº sta pe veci îngenuncheat
rugîndu-mã sã faci sã-mi ardã
cu cele mai cereºti vãpãi
iubirea mea cea pentru Tine,
iubirea mea cea pentru-ai Tãi.

C-o mînã strînsã dupã una,


c-o mînã dupã alta strîns
mi-s ochii totdeauna umezi
de bucurie ori de plîns,
le-aº vrea mereu nedespãrþite
ºi fericite-n veci le-aº vrea
cãci una-mi este maica dulce
iar cealaltã-i sora mea.
Pag. 278 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Isuse Sfînt, aceste douã
iubiri îmi sînt ca ochii mei
cu ele-mi întregesc fiinþa
ca funia împletitã-n trei
acestea-s aripile mele
cu care mã-ncãlzesc ºi zbor
Isus - ºi nu vreau fãrã ele
nici sã trãiesc ºi nici sã mor.

Iubire, maica mea din ceruri,


iubire sora mea de Sus
ca voi, mai scumpe pentru mine
comori pe lumea asta nu-s.
Isuse, þine-mã-ntre ele
cuprins cu-ntregul vieþii dor
sã nu pot fãrã ele Doamne
nici sã trãiesc ºi nici sã mor.

364 - Acum slobozi în pace...


Acum slobozi în pace pe robul Tãu Stãpîne
spre-odihna cea de astãzi ºi slava cea de Mîne
c-ajunge ura nopþii ºi-a vînturilor ace
ºi arºiþa vegherii - slobozi-mã în pace!

Tu ºtii cã n-am cui plînge ºi nu mai am cui spune


aici zadarnic graiul ar fi sã-mi mai rãsune
s-au obosit de mine destui - ºi nu le pasã
de-ajuns e-acum Stãpîne, - slobozi-mã acasã!

Ajunge a vegherii singurãtate lungã,


ºi-a bãtrîneþii trudã, - Stãpîne Sfînt, ajungã,
cenuºa jertfei arse pe-altar întreagã-mi zace
dezleagã-mã Stãpîne ºi mã slobozi în pace!

Spre alþi profeþi ºi-ndreaptã acum cei de-astãzi faþa


Stãpîne, fã-le parte de-aceia cu povaþa
pe mine iatã lumea tot mai oprit mã þine
ajungã-acum Stãpîne - slobozi-mã la Tine.

Ai mei s-au dus cu toþii în þãrînã ºi-n luminã


ºi ce-ar mai fi Stãpîne aici sã mã mai þinã:
de dulcea Ta Lucrare la nimeni nu-i mai place
de alþi hristoºi vrea lumea, - slobozi-mã în pace...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 279

365 - Pãrinte-al Veºniciei

Pãrinte-al Veºniciei din care toate vin


ºi-n care se-ntorc toate spre rostul lor divin
Tu le-ai fãcut pe toate - ºi toate-n graiul lor
Te preamãresc Isuse, - Eternul Creator.

Slãvit în veci sã fii


de toþi cei morþi ºi vii
de toþi ce merg ºi vin
Tu, - Creator Divin!

Tu umpli vremi ºi-ntinderi - ºi ele-s rod ºi cor


Tu le sãruþi - ºi ele sînt laude ºi dor
Tu le-ncununi - ºi ele sînt zîmbet fericit
- Mãrire veºnic Þie Isuse Preaiubit.

Tu faci - ºi nimeni nu mai desface ce-ai fãcut


Tu-nchizi - ºi nimeni Doamne nu-ntoarce ce-a trecut
Tu spui - ºi nu e nimeni sã schimbe ce Tu-ai spus
- Mãrire veºnic Þie, Etern Stãpîn Isus!

366 - O Domnul Pãcii, slavã


O Domnul Pãcii, slavã
dãm Numelui Tãu Sfînt
Izvorul armoniei
din ceruri ºi pãmînt.

Tu odihneºti în pace
tot cugetul curat
cînd ºi-a-mplinit chemarea
frumos ºi-adevãrat.

Tu stingi orice durere


în dulcele-Þi alin
cînd arderea-n tãcere
ºi-a isprãvit deplin.

Tu ºtergi oricare lacrimi


din orice-ascuns ungher
cînd numãrul de patimi
ºi-au împlinit spre cer.
Pag. 280 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Tu liniºteºti zvîcnirea
durerilor crescînd
cînd ºi-au ajuns menirea
spre inimã ºi gînd.

Tu-ncununezi sfîrºitul
cu-ai Veºniciei Zori
din Ziua cu Venitul
pe-al Slavei Tale Nori.

367 - Dumnezeul nostru Tare


- colind -

Dumnezeul nostru Tare


înaintea Ta cãdem
preamãrind fãrã-ncetare
Naºterea-Þi din Betleem.

Slavã-n Cerul Sfînt


pace pe pãmînt
Slavã Jos ºi Sus
Þie Scump Isus
care viaþa ne-ai adus.

Cine-a fost sã se smereascã


cît Tu Doamne Te-ai smerit
spre-a putea sã mîntuiascã
tot pãmîntul osîndit?

Ce-mpãrat putea sã facã


astfel pentru robii sãi
sã se-ndure ºi sã tacã
ºi de cei din urmã rãi?

Cine-a mai iubit ca Tine


pe oricine ºi oricînd
cine-a dat atîta bine
ºi-ntr-un fel atît de blînd?

Lumea-ntreagã cu iubire
înaintea Ta cãdem
ºi slãvim a Ta venire
- Sfînt Copil din Betleem.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 281

368 - Sfîntã Maicã, Sfînt Copil


- colind -

Sfîntã Maicã, Sfînt Copil


dulce Tainã Sfîntã
sufletul plecîndu-mi-l
gura mea Vã cîntã.

Fiu Frumos ºi Sfînt


Maicã Preacuratã
Ceruri ºi pãmînt
preamãresc cîntînd
Taina Minunatã...

Înfãºat în scutecel
de inuþ subþire
vine Sfîntul Copilaº
Miel pentru Jertfire.

În grãjduþ cu mieluºei
pãstoraºi de stînã
dar cãlduþ I-aduc ºi ei
cojocel de lînã.

Dulce Copilaº Ceresc


ºi Mãicuþã Bunã
ceruri ºi pãmînt privesc
Taina împreunã.

Noi ºi îngerii venim


înãlþînd osane
ºi din imnuri împletim
dragostei coroane.

369 - Cine vine, cine?


- colind -

Cine vine, cine?


- trei umbre strãine
ºi ne cer sãlaº
pentru-un Copilaº
Florile dalbe.
Pag. 282 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Nu-i loc în sãlaº
numa-n stãuraº
între vaci ºi oi
pe pãiþe moi
Florile dalbe.

Albul scutecel
tremurã pe El,
Fiu Micuþ la Sîn
tremurã pe fîn
Florile dalbe.

Tînãrã Fecioarã
dulce-I înfãºoarã
scutecel de in
cu miros de crin
Florile dalbe.

Scutecel de zori
cu miros de flori
aºternut micuþ
cojocel cãlduþ
Florile dalbe.

Domnul-Copilaº
vine-n stãuraº
printre miei ºi oi
vine pentru noi...
Florile dalbe.

370 - Vine Fiul Sfîntului


- colind -

Vine Fiul Sfîntului


Soarele pãmîntului
vine-n ieslea mieilor
Regele Iudeilor
Mirele Iubirilor
Preþul mîntuirilor.

- Ce-I aducem Lui


raza soarelui
floarea cîmpului
florile dalbe...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 283
- Noi aducem Sfîntului
lacrima Cuvîntului
închinarea zorilor
adorarea norilor
tremurul suspinului
ºi cununa spinului...

Pentru raza pãrului


nimbul adevãrului
pentru taina brîului
cununiþa grîului
pentru Fiul Cerului
ascuþiºul fierului.

Vine Fiul Domnului


Mîntuirea Omului...
- ºi darul primiþilor
Crucea rãstigniþilor
ºi plata pãmîntului
lespedea mormîntului.

371 - Sfîntul Copilaº


- colind -

Sfîntul Copilaº
într-un stãuraº
Domnul Cel Nãlþat
stã pe fîn uscat.

Osana - Osana - Osana


vine Domnul Copilaº - înfãºat în scutecaº
în grãjduþ cu miei ºi oi - sã ne mîntuie pe noi
florile dalbe - sã ne mîntuie pe noi, florile dalbe.

Tînãrã Mãicuþã
dã-I hainã cãlduþã
alb firuþ de crin
Drag Fiuþ Divin.

Îngeraºi de Sus
ce-I daþi lui Isus?
- Cerul cel senin
ºi cununi de crin.
Pag. 284 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Pãstoraºi de jos
ce-I daþi lui Hristos?
- raza soarelui
floarea cîmpului...

Copilaº sãrac,
- dau un fir de mac
copilaº cioban,
- dau un miel de-un an.

Copilaº pescar,
- dar un mic dinar
copilaº bogat
- n-am nimic de dat!...

372 - Vine Domnul Cãlãtor


- colind -

Vine Domnul Cãlãtor


cere-un loc, cere-un loc
cere-un loc întrebãtor.

Ce faci tu - ce spui tu
da sau nu - da sau nu - da sau nu
ai sau nu?

Vine Domnul Copilaº


cere-un loc, cere-un loc
cere-un loc sã-I dai sãlaº.

Îi vei da - casa ta
nu sau da - nu sau da - nu sau da
I-o vei da!

Vine Domnul ostenit


cere-un loc, cere-un loc
cere-un loc - a fi primit.

Îl iubeºti - Îl primeºti,
ce-I spui tu - da sau nu - da sau nu
ce faci tu?

Cere Domnul sã-I descui


cere-un loc, cere-un loc
cere-un loc - în casa Lui.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 285
Îi vei da - inima
nu sau da - nu sau da - nu sau da
I-o vei da!

Mîine-n uºa Raiului


ai sã baþi, ai sã baþi
ai sã baþi sã-I ceri tu Lui.

Ce va fi - vei primi?
nu sau da - nu sau da - nu sau da,
- tot aºa!

373 - În fiecare zi Te laud

În fiecare zi Te laud
ºi clipã bine-Te-cuvînt
spre Tine-n orice dimineaþã
se-ndreaptã-ntîiul meu cuvînt
spre Tine mi se urcã ziua
pe strãlucitul soare sfînt
- o, Mare Dumnezeu, spre Tine
m-arunc cu faþa la pãmînt.

Te voi slãvi
în orice zi,
cît voi trãi
spre slava Ta
voi înãlþa
cîntarea mea.

În fiecare searã cerul


mi-aratã mãreþia Ta
prin stelele al cãror numãr
nu-i nimeni a mi-l arãta
prin lina liniºte ce-n tainã
ºtii duhul a mi-l desfãta
prin mîngîierile cu care
ºtii sufletul a-mi ospãta.
Pag. 286 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
În fiecare dimineaþã
Îþi mulþumesc de-un rãsãrit
ca de-o nãdejde care vine
ca de-o durere ce-a sfîrºit
ºi ne rugãm pentru-o-mpletire
ce încã nu ne-a rãsãrit
dar care ne-o adevereºte
Cuvîntul Tãu Cel fericit.

374 - Mã înconjur cu darurile Tale

Mã înconjur cu darurile Tale


cum mã-nconjur cu-apropierea Ta,
în orice loc Isus ºi pe-orice cale
îmi eºti aici - sã nu Te pot uita.

Sã nu Te pot uita - sã nu Te pot uita


sã pot cînta spre slava Ta
oriunde m-ai purta.

Cuvîntul Tãu mi-L strîng în amintire


cîntarea Ta mi-o înfãºor în grai
ca-n fericita noastrã-mpãrtãºire
în veci, al Tãu Isuse sã mã ai.

Din tot ce-a fost mi-am tot crescut lumina


cu care sã-Þi urmez nedespãrþit
ºi-n dragoste, din care-i rãdãcina
puterii, - sã-Þi rãmîn de neclintit.

Dezbracã-mi, Scump Isus, fãptura nouã


tot mai deplin de pãmîntescul strai
ºi-mbracã-mi-o în raze ºi în rouã
spre zorii Primei Dimineþi din rai.

375 - O, dragoste cereascã

O, Dragoste Cereascã, tu m-ai nãscut din plîns


cînd cearcãnul luminii în jurul meu s-a strîns
ºi dintr-un nimb de soare minunea mi-a grãit:
- Eu sînt Isusul care ºi tu L-ai prigonit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 287
Sub cerul de miresme al unui Praznic Sfînt
m-am prãbuºit cu faþa la cer ºi la pãmînt
ºi-un Soare Nou, alt Soare - sau poate tot Acel
S-a strãmutat în mine - ºi-am devenit un El.

ªi cei doi sori, sau douã iubiri ce le-am primit


mi-au devenit viaþa ºi eul fericit
de-atunci înalþ spre Cerul eternei dãruiri
cîntarea fãrã moarte a-ambelor iubiri.

O, dragoste de Domnul, o, dragoste de fraþi


voi aripi de aur, - prin ce zãri mã purtaþi
voi, scumpe corzi de aur, preadulce strînse-n trei
în El în veci mã þineþi îmbrãþiºat cu ei.

376 - Cum va fi Acolo?

Cum va fi Acolo
Preaiubitul meu,
cu ai Tãi, cu Tine
- lîngã Dumnezeu?
Cum va fi-n iubire
împletit mereu
cum va fi Isuse
Preaiubitul meu?

Domnul meu Iubit


fã sã fiu gãsit
vrednic sã mã iai
în acel sfînt rai!

Cum va fi frumosul
Nume-Nou ce-L ai,
cum va fi întîia
dimineaþã-n rai,
cum va fi-armonia
dulcelui Tãu grai
- cum va fi Isuse
- în al Tãu scump rai?
Pag. 288 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Cum va fi cîntarea
Preaiubitul meu
cum îmbrãþiºarea
dragostei mereu,
cum va fi sãrutul
dat de Dumnezeu,
- cum, o, cum Isuse
Preaiubitul meu?

377 - Nu te ruºina de lacrimi

Nu te ruºina de lacrimi
suflet scump ºi credincios
nu S-a ruºinat de ele
nici Stãpînul tãu Hristos
nu s-au ruºinat de ele
nici preasfinþii tãi pãrinþi
- vai de cei ce nu pot plînge
lacrimi sfinte ºi fierbinþi!

Nu vã ruºinaþi de lacrimi
ci vã-nvinuiþi cînd nu-s
cei ce plîng sînt totdeauna
mai aproape de Isus
sute de versete sfinte
fericesc pe cei ce plîng
- vai de cei ce nu pot plînge
cã-n porniri fireºti se frîng!

Vai de cei ce pot sã rîdã


sau sã cînte, peste tot,
care pot vorbi de toate
- dar sã plîngã nu mai pot.
Nu-i mai mare osîndire
ca a celui ce nicicînd
n-are lacrimi, nici cînd toate
cer sã nu spui neplîngînd!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 289

378 - Dac-aº fi crezut Isuse!


Dac-aº fi crezut Isuse
cã Tu vii aºa curînd,
- cum m-aº fi luptat cu somnul
sã mã afli aºteptînd!
Cum m-aº fi luptat cu lenea
sã fiu voia Ta lucrînd
- o, de-aº fi ºtiut Isuse
cã Tu vii aºa curînd!

O, de-aº fi crezut Isuse


cu adevãrat cã vii
cum Þi-aº fi ieºit nainte
ca la Sfintele Florii
cum aº fi-mbrãcat veºmîntul
sfintei Tale cununii
- o, de-aº fi crezut Isuse
cu adevãrat cã vii!

O, de-aº ºti mãcar de-acuma


cum mã vrei Tu de curat
de-aº putea de-acuma crede
cã Tu vii ne-ntîrziat
sã mã pot mãcar de-acuma
pregãti cu-adevãrat
ca sã nu m-alungi Isuse
osîndit ºi lepãdat!

379 - Aprinsa Domnului iubire


Aprinsa Domnului iubire
mã rog mai sfîntã sã ne creºti
ºi-n alba ta neprihãnire
viaþa-n veci sã ne-o-mpleteºti
tot mai frumoasã, mai seninã
ºi mai predatã s-o primeºti.

Cu aripi tot mai largi spre Soare


sã ne desparþi de tot ce-i jos,
- cãtre vecia primitoare
ºi Necuprinsul prietenos
un imn sfinþit ºi-o jertfã dulce
spre bucuria lui Hristos.
Pag. 290 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Prin suferinþã sã ne-apropii
de împliniri ce sînt - ºi nu-s
fã lacrimile noastre stropii
de drag pe crinii lui Isus
alin pe rãni ºi mir pe glezne
ºi dor pe Sînul lui Isus.

O, fã-mi tot mai puþin pãmîntul


ºi tot mai mult cerescul eu
ºi tot mai strãlucit veºmîntul
cu care merg spre Dumnezeu
mai alb, mai sfînt, mai scump veºmîntul
sã mã iubeascã Dumnezeu.

380 - Tot mai greu ºi tot

Tot mai greu ºi tot mai singur


fuge timpul tãu grãbit
ceasu-þi numãrã din urmã
paºii lui cãtre sfîrºit
tu-i auzi numãrãtoarea
- te-ai obiºnuit cu ea,
dar odatã, dintr-o datã
va plesni - ºi va tãcea!

Ce vei face-atunci, ce vei face-atunci


dragul meu, - dragul meu
ce vei face-atunci, ce vei face-atunci
fãrã Dumnezeu?

Mor bãtrînii - vin copiii


- nici nu ºtii cum au crescut
solul morþii bate-n tîmplã
tot mai des ºi cunoscut
simþi bãtaia lui - ºi parcã
te-ai obiºnuit cu ea
dar odatã, dintr-o datã
va plesni - ºi va tãcea!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 291
Vai ce-aproape-i clipa morþii
de-orice om ºi orice pas
ºtii tu ceasului tãu oare
ce bãtãi i-au mai rãmas?
vrei tu oare sã te afle
trãsnetul nepregãtit?
- poate-i cea din urmã clipã
cînd mai poþi fi mîntuit!

381 - O, dragostea mea-mamã

O, dragostea mea-mamã, eu te-am primit copil


cînd Sfînta Cincizecime m-a pogorît din soare
ºi sufletul de aur mi-a dat fãcîndu-mi-l
sã umble printre îngeri, - sã cînte la izvoare.

ªi dragostea mea-sorã, eu te-am primit prin har


într-un pahar de apã dintr-o cereascã Mînã
iar harfa mea de aur mi-ai prefãcut-o jar
nãlþînd-o lîngã Soare - ºi-acolo sã rãmînã.

De-atîtea ori în flãcãri m-am zvîrcolit gemînd


prin ziduri, printre fiare sau printre morþi grãmadã
dar inima de aur la voi mi-a fost luptînd
odatã fericite în ceruri sã vã vadã.

O, cele douã sfinte iubiri din viaþa mea


iubirea mea din soare, iubirea mea din lunã
rãsplata mea de aur - ºi vecii dupã ea -
eu nici nu vã vreau altfel
ci numai împreunã!

382 - Eu n-am fost suflet curajos


Eu n-am fost suflet curajos
sã pot cu uºurinþã
sui pe drumul lui Hristos
voios, - spre biruinþã,
ci-am fost un suflet slãbãnog
ºi temãtor din fire
plãtind un greu ºi-amar zãlog
pe orice izbîndire.
Pag. 292 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
O Domnul meu Hristos
Cel Dulce ºi Milos
ajutã-mã sã pot ºi eu
s-ajung la Dumnezeu.

Eu n-am avut nici aripi tari


nici sigure picioare
sã pot zbura pe munþii mari
ori alerga mai tare
- abia de m-am tîrît ºi eu,
dar am dorit ce-i bine
ºi m-am cuprins de Dumnezeu
iar El m-a dus cu Sine.

O, Milostivul meu Hristos


Tu mã cunoºti prea bine
ce slab sînt ºi neputincios
- dar nu mã las de Tine
nu mã lãsa, oricum aº fi
ci-ajutã-mã întruna
prin mila Ta sã pot primi
ºi eu cîndva, cununa.

383 - Ce dulce e cînd sînt

Ce dulce e cînd sînt cu Tine


Mîntuitorul meu, deplin
cînd candelei aprinse-n mine
îi torni oleiul Tãu divin
cînd rugãciunilor curate
îmi verºi al Duhului Tãu foc
cînd toate-n Tine mi-s legate
adînc, Isuse, la un loc.

Tu nu-Þi ascunzi nimic de mine


eu n-am de Tine-ascuns nimic
sînt una-n tot Isus, cu Tine
în tot ce fac ºi-n tot ce zic
ºi fericita-mpãrtãºire
ºi-n suferinþã ºi-n cîntãri
e-o auritã-nlãnþuire
de numai binecuvîntãri.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 293
Cît eºti de dulce pentru mine
Mîntuitorul meu Iubit
cînd orice bun-rãmas e-n Tine
acelaºi dulce bun-venit
ºi toate nopþile-mi sînt soare
cu nicãieri nici un apus
- o,-mpãrtãºiri strãlucitoare
reþineþi-mã în Isus!

384 - Cînd norii grei acopãr

Cînd norii grei acopãr tot cerul vieþii mele


cînd nu mai vãd nici cale, nici þãrmuri ºi nici stele
Tu eºti întotdeauna Acel ce-mi dai nãdejde
Isuse, Isuse, Isuse
Tu, Soarele Iubirii ce dulce mã-ncãlzeºti.

Cînd Tu eºti lîngã mine Însoþitor ºi Frate


nu-mi simt viaþa frîntã de-a mea singurãtate
cã Tu-mi eºti Stîlp de Flãcãri ºi Norul de Luminã
Isuse, Isuse, Isuse
Tu-mi dai umblãrii mele încredere deplinã.

Slãvitã fie veºnic clipita neuitatã


cînd dragostei din mine i-ai strãlucit deodatã
cînd m-ai cuprins în soare ºi mi-ai grãit cu miere
Isuse, Isuse, Isuse
Tu-mi dai iubirii mele o veºnicã-nviere.

Sã nu-Þi mai pierd credinþa nici dus cît de departe


sã nu-Þi slãbesc nãdejdea nici stînd pe-un rug de moarte
iar dragostea-Þi sã-mi fie întreaga mea comoarã
Isuse, Isuse, Isuse
cum mi-ai avut-o toatã Isus, de-ntîia oarã.
Pag. 294 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

385 - Iubirea mea-nsoritã

Iubirea mea-nsoritã
înalþã-te mai sus
du-þi jertfa preasfinþitã
întreagã lui Isus
aºa ca pacea-linã
cînd Fiu-I adormit
iar Maica Lui se-nchinã
- sã fie-al tãu sfîrºit.

- Aºa sã-mi fie-aºa - Isus, iubirea mea


cînd Tu vei vrea - cînd Tu vei vrea
sã vin naintea Ta.

Sã-mi fie teamã mie


de tot ce-i vinovat
ºi-o fricã sfîntã-mi fie
pe drumul lumii lat
cununa mea spinoasã
purtînd-o fruntea mea
sã n-o simt cã m-apasã
ci sã mã nalþ sub ea.

Atunci a mea venire


cu arderea-de-tot
afla-va-n cer primire
la Domnul Savaot
afla-mi-voi noul nume
ca albul strãlucit
un bun-rãmas din lume
ºi-n rai un bun-venit!

386 - Chiar dacã eu vreodatã


Chiar dacã eu vreodatã
Þi-aº fi necredincios
ºi iarãºi m-aº întoarce
de unde Tu m-ai scos
- Tu n-ai sã poþi fi altfel
de cum eu Te-am aflat,
pot sã se mute munþii
dar Tu eºti nemutat!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 295
Binecuvîntare - Numelui Tãu Mare
laudã ºi cînt - Numelui Tãu Sfînt.

Chiar dacã eu vreodatã


putea-voi sã Te las
în vreo nebunã stare
sau în vreun negru ceas
- Tu n-ai sã poþi fi altfel
de cum Te ºtiu Isus,
pot cerurile trece
dar Tu eºti cum ai spus!

Chiar dacã eu vreodatã


Þi-aº deveni vrãjmaº
ºi m-aº uni cu rãii
în contra Ta fãptaº
- Tu n-ai sã poþi fi altfel
de cum Te ºtiu de Sfînt...
- ºi mi-aº aduce-aminte
ºi m-aº bãga-n pãmînt!

387 - Tu ai fost Preabun

Tu ai fost Preabun cu mine


Dumnezeul meu
- atunci faþã de oricine
cum sã pot fi eu?
cînd Tu-mi dai cu-atîta milã
mie braþul plin
cum sã pot eu da cu silã
stropul meu puþin?

Tu-ai fost iertãtor cu mine


Dumnezeul meu
- atunci cum mi se cuvine
ca sã iert ºi eu?
cînd Tu vina mea cea mare
toatã mi-ai plãtit
atunci cum sã nu-mi iert oare
micul meu greºit?
Pag. 296 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Tu-ai fost neschimbat cu mine
Dumnezeul meu
- atunci cum sã nu-mi pot þine
legãmîntul, eu?
vinã-mi orice pentru Tine
gheaþã ori vãpãi
ce-am promis pe veci voi þine
Þie ºi-alor Tãi!

388 - Ajungi aºa de greu

Ajungi aºa de greu la mine


- la orice colþ e-un lup hain
la orice gard stã nu ºtiu cine
la orice pas e pus un spin
la orice drum ceva nebine
la orice loc ceva strãin...
- ajungi aºa de greu la mine
de ce-mi rãmîi aºa puþin?

Cu-atîta dor Te-ascultã toate


în care sufãr ºi suspin
îmi vii cu-atîta greutate
ºi-aºa de greu pot sã Te þin
urechile mi-s însetate
ºi glasul Tãu e-aºa divin
cu-atîta drag Te-ascultã toate
- de ce-mi vorbeºti aºa puþin?

O, þie-þi spun toate-ale Mele


dar tu veghezi aºa puþin,
Mi-s vorbele de taine grele
dar tu-nþelegi aºa puþin
atîta har e-n toate cele
tu meditezi aºa puþin
ºi cît aº vrea sã-þi dau din ele
- de ce pãstrezi aºa puþin?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 297

389 - Tu care-ai fost cu mine

Tu care-ai fost cu mine mereu nedespãrþit


pe toate-a mele drumuri ºi-n toate-a mele zile
- fii ºi mai lîngã mine acuma la sfîrºit
ferind a mele temeri ºi luminîndu-mi-le.

Domnul meu Iubit - du-mã liniºtit


cãtre-al meu sfîrºit
iar în clipa grea - fii lumina mea
pîn-la dreapta Ta.

Cînd luptele de duhuri mã-nvãluiesc vîrtej


ºi-ntunecate suliþe strãpung a mea luminã
Tu Soare Scump trimite-mi, cu oriºice prilej
o razã din izbînda ce-o faci curînd sã vinã.

Mai moale untdelemnul mi-l picurã tãcut


pe ultimele rane ce-mi ard mai dureroase
ºi, dupã plata lumii, - îmi pune-al Tãu sãrut
pe ultimele lacrimi ascunse ºi sfioase.

Tu care ºtii ce-amarã e cina cu-acel


ce peste-un ceas aduce pe cei ce-au sã Te lege,
o, fã-mã ºi pe mine sã-l pot cu-acelaºi fel
pe-al meu, aºa ca Tine, ierta ºi înþelege.

390 - Doamne, Tatãl nostru


Doamne, Tatãl nostru Mare
- rugãciunea ce-o nãlþãm
în nespusa Ta-ndurare
ne-o ascultã - Te rugãm

Pentru Numele Nespus


al Preadulcelui Isus
pentru Numele Frumos
al Preadulcelui Hristos.

Doamne-a Ta Împãrãþie
vinã, - dupã-al Tãu Cuvînt
ºi-a Ta sfîntã voie bunã
cum în Cer - ºi pe pãmînt.
Pag. 298 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Doamne, pîinea noastrã care
toate zilele-o cãutãm
dã-ne-o Tu cu îndurare
nouã astãzi - Te rugãm.

Doamne, multele greºale


pentru care suspinãm
în Mãrirea Milei Tale
iartã-ni-le Te rugãm.

Doamne, nu ne du-n nici una


ispitiri a lui satan
ci ne scapã-ntotdeauna
de cel rãu ºi cel viclean.

391 - Doamne-al Judecãþii

Doamne-al Judecãþii, ia odatã-aminte


cît rãu face duhul prefãcãtoriei
cã nici mii de duhuri n-au ucis nainte
cît ucide-acuma cel al vicleniei.
Doamne, vezi cum furii vin vorbind de pace
omul dezbinãrii cîntã de iubire
robul îngîmfãrii înger se preface
ºi trimiºii vrajbei predicã unire.

Doamne, fã dreptate alor Tãi odatã


ºi Lucrãrii Tale ruptã ºi prãdatã.

Doamne, vezi cum darul dat spre unitate


Þi l-a pus vicleanul pentru dezbinare,
sfintele-Þi versete cum le-ntoarce toate
spre-a-i sluji sã strice Sfînta Ta Lucrare,
Doamne, vezi cum iuda poate merge-oriunde
nimeni nu-l opreºte, nimeni nu-l întreabã
Doamne, vezi ce-l mînã, - Doamne, vezi ce-ascunde
ºi vezi cum l-ajutã cei cu mintea slabã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 299
Doamne, vezi cum Însuºi Numele Tãu Mare
el Îl pune-n slujba scopului satanii
Doamne, vezi cum lasã numai rãni amare
Doamne, vezi cum pradã turma Ta hultanii
Doamne, vezi-Þi via numai jar ºi pradã
Doamne, vezi-Þi sfînta Casã-a Ta-n ruine
Doamne-al Judecãþii, strînge-i Tu grãmadã
ºi fã Tu cu dînºii ce fac ei cu Tine!

392 - Frumoasa mea iubire


Frumoasa mea iubire
de Dulcele Isus,
creºti tot mai fericitã
în anul care vine
ºi-adu-I mai sfinte roade
cu fiece apus
spre Rãsãritul Veºnic
cum cere El la Tine.

Creºti - binecuvîntatã
iubirea mea curatã
de fraþi ºi de Hristos
ca-n oriºicare vreme
ar fi El sã ne cheme
sã-L întîlnim frumos.

Frumoasa mea iubire


de fraþi mei dintîi
un duh cu ei în toate
sã-mi fii de orice datã
din ape-mi ieºi mai sfîntã
din foc mai sus rãmîi
din lupte-mi ieºi mai tare
din lume mai curatã.

Frumoase aripi sfinte


cu care zbor spre soare
îmi creºteþi ºi mai albe
ca neaua curãþiei
ºi mã lãsaþi odatã
la Veºnicul Mister
în care strãluceºte
sudoarea datoriei.
Pag. 300 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

393 - Domnul a grãit odatã

Domnul a grãit odatã:


fericit e cel ce catã
Calea Domnului curatã
ºi n-o lasã niciodatã
Fericiþi ºi fericiþi
cei cu cugetul smeriþi
ºi cu inima curatã
- ei au veºnica rãsplatã.

Domnul a grãit sã spunã:


- fericit e cel ce-adunã
roada inimii cea bunã
pentru veºnica cununã
Fericiþi ºi fericiþi
cei cu cugetul smeriþi
cei cu inima prea bunã
- ei au veºnica cununã.

Domnul a grãit spunînd:


fericit e oriºicînd
cel ce are duhul blînd
ºi se roagã lãcrimînd
Fericiþi ºi fericiþi
cei cu cugetul smeriþi
cu gînd bun ºi duhul blînd
- ei vor merge-n cer cîntînd.

Domnul a grãit ºi-a spus:


fericit e cel supus
care e nãscut de Sus
ºi-L urmeazã pe Isus
Fericiþi ºi fericiþi
cei cu cugetul smeriþi
ºi-L urmeazã pe Isus
- ei vor fi cu Tatãl Sus.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 301

394 - În Ziua asta plinã

În Ziua asta plinã


de slava Învierii
Îþi cîntã cu luminã
tot cerul Primãverii
ºi-s toate osanale
de slavã ºi iubire
ºi Învierii Tale
Isus, i-aduc mãrire.

Hristos a-nviat - Hristos a Înviat


rãsunã-n lung ºi-n lat - ºi totu-i minunat
Hristos a Înviat - Hristos a Înviat
Adevãrat - adevãrat - Hristos a Înviat.

Slãvim ºi noi cu lacrimi


Divina Suferinþã
care-a plãtit prin Patimi
a Vieþii Biruinþã
- cã noi prin lacrimi numa
ne limpezim vederea
ca sã-Þi privim acuma
Isuse - Învierea.

Ieri toþi vãrsam la Cruce


ºiroaiele durerii
azi înãlþãm preadulce
cîntarea Învierii
Tu ne-ai deschis Isuse
a Cerurilor cale
Mãrire Învierii
ºi Biruinþei Tale.

395 - Isuse, mergi cu mine

Isuse, mergi cu mine pe-oriunde mã trimiþi


atunci ºi eu oriunde mã duc cu voie bunã
ºi tot de-acelaºi Lazãr vom fi-amîndoi primiþi
ºi tot de-acelaºi Iuda vînduþi vom fi-mpreunã.
Pag. 302 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Ce fericit Isuse voi sta de veghe cînd
Tu, obosit, în luntre vei adormi vreodatã
nu m-ar clint nici vîntul, nici marea spumegînd
cãci luntrea cea cu Tine e-n veci nescufundatã.

Frumoasa mea comoarã e-aceea din ascuns


ce-am strîns-n-o pîinea datã la mai flãmînzi ca mine
ocãrile nedrepte plãtite-ar fi de-ndeajuns
prin sfînta fericire cã sufãr lîngã Tine.

Isus, mergi mai cu mine atunci cînd merg lovit


ºi stai mai lîngã mine cînd stau pe rug de parã
sã nu port altã vinã decît cã Te-am iubit
nici altã apãsare decît a Ta povarã.

Cu Tine-mi trece iarna mai iute ca o zi


ºi-mi zboarã ca un sunet anii de furtunã
ºi vine Veºnicia în care vom prînzi
sub steaguri ºi sub raze cu îngerii-mpreunã.

396 - Ziua Învierii!

Ziua Învierii, -
izbucniþi voios
slavã, slavã, slavã
Domnului Hristos.
Slavã Celui care
iadul l-a supus
slavã, slavã, slavã
Domnului Isus.

A-nviat, a-nviat - cu adevãrat


sã-I cîntãm, sã-I cîntãm - ne-ncetat
Hristos a-nviat.

Ziua Bucuriei
- inimile sus,
slavã, slavã, slavã
Domnului Isus.
Slavã Celui care
din pãcat ne-a scos
slavã, slavã, slavã
Domnului Hristos.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 303
Ziua Înnoirii
- înãlþãm voios
slavã, slavã, slavã
Domnului Hristos.
Slavã Celui care
iar în rai ne-a dus
slavã, slavã, slavã
Domnului Isus.

397 - Slavã, slavã, slavã

Slavã, slavã, slavã


cînte Sus ºi Jos
Cerul ºi pãmîntul:
- a-nviat Hristos!

- A-nviat, - a-nviat
da cu-adevãrat
Domnul a-nviat
Domnul a-nviat.

Slavã, slavã, slavã


Învierii Lui,
nici o sãrbãtoare
ca aceasta nu-i.

Slavã, slavã, slavã


Numelui Sãu Sfînt
astãzi Se Sfinþeºte
Noul Legãmînt.

Slavã, slavã, slavã


Lui ce ne-a adus
astãzi moºtenirea
raiului de Sus.

Slavã, slavã, slavã


sã cîntãm voios
iatã Mîntuirea
a-nviat Hristos!
Pag. 304 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

398 - Tu eºti mai Frumos

Tu eºti mai Frumos Isuse


decît orice rãsãrit
de la toate-mi întorc ochii
cãtre Tine Cel Iubit.

Tu eºti mai Frumos - Tu eºti mai Frumos


decît tot ce-i jos - Domnul meu Hristos
Tu eºti mai presus - Tu eºti mai presus
decît tot ce-i Sus - Domnul meu Isus.

Tu eºti mai Frumos ca zorii


cînd e-ntregul cer curat
dinspre toate-mi întorc ochii
cãtre Chipu-Þi Minunat.

Tu eºti mai Frumos ca toate


cîte poate spune-un gînd
de la toate-mi întorc ochii
lîngã Tine rãmînînd.

399 - Tot ce am de-acum


Tot ce am de-acum a-þi spune
fiul meu, - pîn-la sfîrºit,
este cum ar fi din moarte
sau de dupã ea grãit:

- Fiece cuvînt sã-þi fie


cutremurãtor de greu
cum þi-ar fi din focul veºnic
sau de lîngã Dumnezeu.

- Þine vorbele Scripturii


c-adevãrul lor divin
e mai scump ca orice aur
fericind pe cîþi îl þin!

- Sã-l iubeºti mai mult pe-acela


ce te mustrã apãsat
decît pe acel ce-þi lasã
drumul slobod la pãcat.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 305
- Mult mai greu de dus e lupta
cu pãcatele mai mici
pentru-acestea multã lume
împotriva ta-þi ridici.

- E frumoasã biruinþa
ce-o ajungi c-o luptã grea
dar mult mai frumoasã-i lupta
care-ai dus-o pîn-la ea.

400 - Ce dulce mi-i cînd ochii

Ce dulce mi-i cînd ochii se umplu de luminã


ºi inima se umple cu sfînta-nfiorare
ºi zãrile se umplu de îngeri ce se-nchinã
ºi toatã Firea-i plinã
de Nalta Sãrbãtoare.

Atunci îmi plec genunchii ºi simt cum lîngã mine


pe-un umãr ºi pe altul se-apleacã frunþi iubite
ºi toatã rugãciunea mi-i lacrimi ºi suspine
ºi toate-s pline-pline
de taine nerostite.

ªi locului sub cruce unde-am trãit minunea


îi cresc înmiresmate flori albe de scumpie
ºi simt cum tot cuprinsul îl umple rugãciunea
ºi Slava ºi Genunea
întregi Îþi cîntã Þie.

Ce dulce mi-i Isuse aceastã împletire


de cîntec ºi luminã, de flori ºi rugãciune
cînd cele ºapte ceruri sînt toate o iubire
ºi noi o contopire
în Veºnica Minune.
Pag. 306 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

401 - Doamne, ia aminte cît

Doamne, ia aminte cît tot stricã ura


ºi-a ei slugi viclene cît mai sînt de multe
- ori deschide-i mintea ori închide-i gura
duhului ce-ntruna nu mai vrea s-asculte.

Doamne, iatã duhul nerecunoºtinþii


cum urzeºte planuri plin de viclenie
cum rãstãlmãceºte tot ce-au spus pãrinþii
ca sã-l creadã orbii cã-Þi slujeºte Þie.

Doamne, vin-odatã apãrã-Þi Lucrarea


fã-i dreptate contra celui ce-o dezbinã
ori dã-i pocãinþã - ori i-ai îndurarea
dar alungã-odatã duhul ce-nveninã.

Doamne, dã izbîndã duhului iubirii


împotriva celui care-l tot alungã
ori îi scoate-afarã - ori îi dã-nfrãþirii
dar ajungã Doamne cît a fost, ajungã!

Iar la Judecata Ta ce-nfricoºatã


rãsplãteºte-i Doamne celui ce-i de vinã
vrajba rãspînditã - pacea-mpiedicatã
fã-le Doamne toate peste el sã vinã!

402 - Nu Þi-am cerut vreodatã


Nu Þi-am cerut vreodatã Isuse avuþie
nici n-am rîvnit nãlþare în ochii-acestui veac
nu foame dupã aur, nici sete mi-a fost mie
ci numai de iubire eu m-am simþit sãrac.

N-am însetat de slava lumeascã niciodatã


nici Þi-am adus ofrande pentru cîºtig lumesc
- dar ca un strop, Isuse, de dragoste curatã
nimic n-a fost pe lume mai tare sã-mi doresc.

Pe-acest strop de iubire am dat cît nu pot spune


ºi-aº fi mai dat cît aur aº fi putut avea
cînd i-am cuprins lumina am stat ca-n rugãciune
ºi m-am nãlþat spre ceruri cînd m-am plecat spre ea.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 307
Nimic nu-Þi cer nici astãzi Isuse-am meu niciunde
ci numai stropul dulce pe care l-am gustat
sã mi-l prefaci izvorul cu nesfîrºite unde
din care sã beau veºnic rãpit ºi-ngenuncheat.

403 - La ceasul cînd rãsunã

La ceasul cînd rãsunã


chemarea la-nchinat
aº vrea ca împreunã
cu-ai Tãi sã fiu aflat.

Ajutã-mi Domnul meu


sã nu lipsesc nici eu
din locul cel preasfînt
cînd chemã-al Tãu Cuvînt.

La ceasul rugãciunii
doresc sã mã închin
cum au fãcut strãbunii
spre-altarul Tãu divin.

La ceasu-mpãrtãºirii
aº vrea-ntre-ai Tãi mereu
cu Taina Mîntuirii
sã mã-mpreun ºi eu.

La ceasu-mbrãþiºãrii
sã dau ºi eu smerit
sãrutul împãcãrii
oricui mi-ar fi greºit.

La ceasul Pãtimirii
cu Tine-aº vrea sã fiu
ca-n Ceasul Înnoirii
cu Tine sã înviu.
Pag. 308 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

404 - Mai întîi de toate...

Mai întîi de toate-ncepe-þi


ziua ta cu Dumnezeu,
atunci calea ta întreagã
El te va-nsoþi mereu
Singur Dumnezeu cunoaºte
cîte pot sã vinã az’
- mulþumeºte-I totdeauna
cînd te scapã de-un necaz.

Lucrul tãu întotdeauna


tu începe-þi-l cerînd
harul cel ceresc sã vinã
peste tot ce-ai pus în gînd
Singur Dumnezeu te poate
ajuta în orice greu
- ºi-apoi pururi mulþumeºte-I
cînd þi-ajutã Dumnezeu.

Orice drum al tãu începe-l


cu cel mai fierbinte grai
cãtre Dumnezeu, sã-þi fie
pazã unde mergi ºi stai
Singur Dumnezeu le ºtie
cîte-þi stau în orice paºi
- mulþumeºte-I cînd te scapã
de primejdii ori vrãjmaºi.

405 - Sã ne-ntoarcem la-nceputul

Sã ne-ntoarcem la-nceputul tuturora cîte sînt


ºi-o s-ajungem totdeauna - la Hristos, Izvorul Sfînt.

Slavã-n toate - Sus ºi Jos


Domnului Isus Hristos
El e Veºnicul Izvor
ºi Sfîrºitul tuturor.

Dacã-ncepem de la Pîine, treci prin soare, prin pãmînt


ºi prin rouã - ºi ajungem tot la El - Izvorul Sfînt.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 309
Dacã-ncepem de la Cîntec, treci prin sunet, prin cuvînt
ºi prin tainã - ºi ajungem tot la El - Izvorul Sfînt.

Dacã-ncepem de la Floare, treci prin umbrã ºi prin vînt


ºi prin razã - ºi ajungem tot la El - Izvorul Sfînt.

Dacã-ncepem de la Viaþã, treci prin dragoste ºi-avînt


ºi minune - ºi ajungem tot la El - Izvorul Sfînt.

Dacã-ncepem de la Moarte, treci prin gheaþã ºi mormînt


ºi-nviere - ºi ajungem tot la El - Izvorul Sfînt.

Sã ne-ntoarcem totdeauna la eternu-nvãþãmînt:


Începutul ºi Sfîrºitul e Hristos - Izvorul Sfînt.

406 - Eu n-am un loc înalt

Eu n-am un loc înalt pe lume


- dar pot sta pe-nãlþimi mereu
cînd sînt un om al rugãciunii
ºi-un trãitor în Dumnezeu.

Dã-mi Isuse-al meu


Duhul Tãu mereu
sã fiu omul rugãciunii
trãitor în Dumnezeu...

Eu nu sînt mai presus ca alþii


dar pot sã am un dar ales
e rugãciunea cînd ea-mi arde
cît mai curatã ºi mai des.

Eu n-am în lume-o slujbã mare


sã pot prea mult sã fac cuiva,
dar am puterea rugãciunii
ºi multe pot - cînd m-aº ruga.

Eu n-am puteri sã schimb nimica


din mersul lumii - cu-al meu glas
dar rugãciunea-i o putere
ºi multe pot - cînd nu mã las.
Pag. 310 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Eu n-am descoperit nimica
din cît la alþii vãd mereu
dar cînd descopãr rugãciunea
am totul de la Dumnezeu!

407 - De-ai ºti Cine-I Acela

De-ai ºti Cine-I Acela ce inima þi-o vrea


o, cum I-ai da-o toatã cu tot ce ai în ea.

Dã-I inima ta - cînd Isus þi-o vrea


cînd þi-o va sfinþi - ºi-o va ferici
ºi va fi-al tãu trai - colþiºor de rai.

De-ai ºti ce-þi dã Acela ce-aºteaptã-n uºa ta


ce grabnic ai deschide-o - ºi Soarele-ar intra.

De-ai ºti Cine-I Acela ce-þi ºterge vina ta


cum I-ai cãdea sub Cruce - ºi te-ai sfinþi prin ea.

De-ai ºti ce har e-acela ce vine El sã-þi dea


I-ai sãruta þãrîna - ºi Cerul l-ai vedea.

De-ai ºti ce pierzi lãsîndu-L mereu în drum sã stea


þi-ai da pîrjol Sodomei - ºi n-ai mai rãmînea.

De-ai ºti ce-þi mai rãmîne cînd El te va lãsa


I-ai da grãbit viaþa - ºi nu þi-ar mai pãsa!

408 - Doamne, Tu-mi promiþi

Doamne, Tu-mi promiþi credinþei


ºi mai mult decît ºti-cere
rãsplãtiri ºi biruinþe
pîn-la-ntîia Înviere.

Doamne, Tu-mi promiþi nãdejdii


ºi mai mult decît ºti-spune
nãzuinþa ºi primirea
celei mai de preþ cunune.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 311
Dãruieºte-ne credinþa
pînã vom avea vedere,
ºi nãdejdea ne-o-ntãreºte
pîn-la Marea Înviere.

Dar iubirea ne-o-mplineºte


pentru veacurile toate
- toate-averile din ceruri
numai pentru ea-s pãstrate.

409 - O, Doamne fie-Þi milã

O Doamne, fie-Þi milã de cei ce prea uºor


îl cred pe-nºelãtorul ce vine-n casa lor
o, fã-i sã cerceteze ce duh ºi crez au cei
ce se prefac cã-s îngeri dar au pe iuda-n ei.

O Doamne, cîþi merg astãzi la flãcãri ºi la vai


spunînd trufaºi la alþii cum pot s-ajungã-n rai
vorbind de unitate ei fac doar dezbinãri
cu raiul în cuvinte, cu iadul în purtãri.

O Doamne, fie-Þi milã de cei ce-i cred ai Tãi


cã tot mergînd la dînºii ajung la fel de rãi
mîndrindu-se cã-s liberi - sînt robii cui se vînd
cu Dumnezeu în gurã ºi cu satana-n gînd.

O Doamne, dã-le groaza de locul unde cad


cã ei pe mulþi nainte i-au ºi trimis în iad
trezeºte-le-ngrozirea de focul cel nestins
- ori poate cã orbirea de veci i-a ºi cuprins!

O Doamne, cît de mare pãcat fac cei ce vor


sã schimbe-a Ta Lucrare precum e voia lor
- de nu-i nici o nãdejde în veac pentru acei
mãcar ai milã Doamne de cei ce merg la ei!
Pag. 312 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

410 - Cîntînd Osana

Cîntînd Osana Celui-care-Vine


mai jos ca toþi - ºi tuturor mai sus,
noi fericiþi - Te preamãrim pe Tine
Mîntuitorul nostru Scump Isus!

Te preamãrim ºi preamãrim mereu


Isuse-al nostru Domn ºi Dumnezeu...

Privind spre Crucea Rãscumpãrãtoare


îngenunchem sub Jertfa ce-ai adus
ºi preamãrim Iubirea Ta cea mare
Însîngeratul Miel Preasfînt Isus.

Slãvim Biruitoarea Ta-nviere


ºi-mpãrtãºiþi din harul ei nespus
Te preamãrim c-o veºnicã putere
Biruitorul nostru Domn, Isus.

ªi aºteptînd Slãvita-Þi Revenire


sã ne cununi cu Tine cum ai spus,
Te preamãrim c-o veºnicã iubire
Preafericitul Mire Scump Isus.

411 - Din locul unde-am plîns

Din locul unde-am plîns cu Tine


am cele mai de preþ comori
de-acolo-mi ies izvoare pline
ºi-i cerul meu cu mii de sori,
acolo vin oricînd sînt singur
ºi-mi capãt mii de-mbrãþiºãri
acolo vin cînd mi-e-ntuneric
ºi plec cu strãlucite zãri
Isuse, Isuse, Isuse
acolo vin cînd mi-e-ntuneric
ºi plec cu strãlucite zãri.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 313
Pe cîmpul cel arat cu Tine
îmi seamãn cel mai dulce grîu
ºi toate holdele mi-s pline
ºi roadele mi-s veºnic rîu
ºi-n orice umbrã-mi creºte-o pîine
ºi-n orice spic un gînd iubit
ºi-n orice imn un dar pe care
l-am sãrutat ºi dãruit
Isuse, Isuse, Isuse
ºi-n orice imn un dar pe care
l-am sãrutat ºi dãruit.

Sub crucea unde dorm cu Tine


mã strîng de cel mai dulce Sîn
spun rugãciunea cea mai dulce
ºi cel mai dulce viers îngîn
în cel mai dulce vis mã leagãn
ºi-n cel mai moale aºternut
ºi-n cea mai dulce Înviere
mã vei trezi cu-al Tãu sãrut
Isuse, Isuse, Isuse
în cea mai dulce Înviere
mã vei trezi cu-al Tãu sãrut.

412 - Lumina mea se luptã


Lumina mea se luptã cu cel mai negru nor
ce vine sã alunge din fraþii mei sãrutul
ºi lupt cu preþul vieþii, sã-ntorc privirea lor
sã desluºeascã Stîlpul-de-Flãcãri: Începutul.

Durerea mea se luptã cu ochii lor vrãjiþi


cãci singuri merg la fiara ce-i sfîºie ºi-i pradã
ºi-aºa-s de orbi sãrmanii cã nu pot fi opriþi
ºi nici nu pot s-asculte ºi nici nu pot sã vadã.

ªi rugãciunea-mi luptã cu duhul cel mai rãu


pãtruns cu viclenie în casa maicii sfinte
ºi inima-mi se rupe cînd vãd veninul sãu
cum arde ºi-ntineazã altare ºi morminte.

ªi deznãdejdea-mi luptã cu cel din urmã crez


cã-n ultima clipitã se vor trezi-nºelaþii...
- ajutã-mã o Doamne sã nu descurajez
pîn-au sã se trezeascã ºi-au sã-nþeleagã fraþii!
Pag. 314 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

413 - Þara Primãverii

Þara Primãverii
ce ne-aºtepþi în tine
dorul revederii
arde parã-n mine
paºii mi-i aºteaptã
zãri nestrãbãtute
treaptã dupã treaptã
sã le sui mai iute.

Dulci fãgãduinþe
þineþi-ne-ntruna
dragostea fierbinte
aºteptînd cununa
þineþi-ne starea
treazã-n gînd ºi-n fapte
pînã la Strigarea
Miezului-de-Noapte.

Casa noastrã dulce


gata pregãtitã
dorul tãu m-ar duce
Sus, într-o clipitã,
numai datoria
ce-o mai am mã þine
ºi-mi mai dã tãria
sã mã lupt cu mine.

414 - Nu te plînge!

Nu te plînge de vrãjmaºii
care te pîndesc întruna
ei te fac sã-þi aperi paºii
de-nsoþirea cu minciuna
- Cui vrea Dumnezeu sã-i þinã
viaþa-n cãile-nþelepte
îi ori duºmani sã-l mustre
ori prieteni sã-l îndrepte.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 315
Nu te plînge de-ntristarea
ce-þi înnegureazã faþa
ea te apãrã de starea
ce þi-ar nimici viaþa
- Cînd vrea Dumnezeu sã þinã
legãtura Lui cu tine
lasã ºi-ntristãri sã vinã
ca sã-L cauþi mai cu suspine.

Nu te plînge niciodatã
decît de credinþa micã
o credinþã-adevãratã
nu se plînge de nimicã,
ci te bizuie ºi-ncrede
pe iubirea Lui cea mare
care lumea nu o vede
dar e cel mai dulce Soare!

415 - O, fraþi ai mei de mamã

O, fraþi ai mei de mamã


cu ce dor v-am cãutat
nici munþi n-au fost, nici teamã
nici lei sã-i bag în seamã
atunci cînd m-aþi chemat.

V-am preþuit iubirea


mai mult ca viaþa mea
cu toatã dãruirea
v-am vrut nedespãrþirea
dînd totul pentru ea.

V-am dat lumina toatã


cîtã-am putut þinea
din jertfa minunatã
ce-o-mpãrtãºeau odatã
cei dinaintea mea.

Sã fie oare toate


acestea în zadar,
- sînt minþi prea mult uscate
ori sînt prea mari pãcate
de nu mai este har?
Pag. 316 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
E cea din urmã cinã
aceasta printre voi
- ori Domnul o sã vinã
ori n-o sã mã mai þinã
ºi fiþi cum vreþi apoi.

O, fii ai mamei mele


- de ce vreþi sã pieriþi,
viclene-ndemnuri rele
vã trag la iad cu ele
de ce nu vã treziþi?

416 - Ce-ndurerat mã duc

Ce-ndurerat mã duc din locul acesta unde-am ars aºa


cu toatã inima mea stoarsã de tot ce-a fost frumos în ea.

ªtiam cã trebuie o jertfã - ºi-am dat-o pe a mea mereu


spre oriºicine mi-a cerut-o cum I-o dãdeam lui Dumnezeu.

Am vrut sã-mi fie fraþii liberi de oriºice robie grea


iar libertatea cere jertfã - ºi eu vrut s-o dau pe-a mea.

ªtiam cã e pustiu aicea - dar un aºa amar pustiu


cã nu mai rãsuna ecoul nici unui singur sunet viu.

ªi-a trebuit strigat Cuvîntul cu disperare de nebun


- ºi-acum cînd jertfa-i arsã toatã
- o, ce puþini pricep ce spun!

Mai este oare vreo nãdejde sã se mai nascã-un disperat


sã-nalþe-aºa nebun lumina, cu orice jertfã neapãrat?

Sau nu mai sînt decît cuminþii ce-ºi cautã lor firesc folos
- O, Singuraticul, Strãinul ºi-ndureratul meu Hristos!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 317

417 - Pe muntele acesta

Pe muntele acesta
pe care-acuma vin
aº vrea Isuse singur
sã cad - ºi sã mã-nchin
cînd soarele departe
apune dupã stînci
o jale ca de moarte
îmi stoarce rãni adînci.

- Cum tremurã lumina


ºi moare dupã zãri
aºa plîng de ruina
acestei dragi Lucrãri
cum plîng dupã-acest soare
orfanele poteci
aºa de fraþi mã doare
cînd se despart pe veci.

- Cum îndreptarea-ncinge
toþi codrii depãrtaþi
aºa pãcatul stinge
iubirea dintre fraþi
- Ascultã-mã Isuse
ºi vino-n ajutor
ori fã de pe-acest munte
sã nu mã mai cobor!

418 - Dumnezeu sã-þi împreune


Dumnezeu sã-þi împreune
munca ta - cu rod frumos
orice om sã poatã spune
cã eºti fiul lui Hristos.

Cei ce te iubim - ne-ncetat dorim


sã fii credincios - fiul lui Hristos.

Rugãciunea ta fierbinte
fie-n Duhul Sfînt mereu
ca o punere-nainte
s-o primeascã Dumnezeu.
Pag. 318 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Ale vieþii tale toate
planuri ºi lucrãri ºi cãi
fie binecuvîntate
de Hristos ºi toþi ai Sãi.

Casa ta deschisã-ntruna
pentru Dumnezeu ºi-ai Lui
s-o pãzeascã-ntotdeauna
ocrotirea Domnului.

Masa ta cu grabã datã


oriºicãrui nou-venit
fie binecuvîntatã
cu belºugul nesfîrºit.

Iar sfîrºitul vieþii tale


fie dulcele-nceput
lîngã Domnul ºi-n a Sale
bucurii de netrecut.

419 - De raiul desfãtãrii Tale

De raiul desfãtãrii Tale


învredniceºte-mã Isus
cã-n Tine, pe îngusta cale
întreagã-ncrederea mi-am pus.

Dar nu pentru fapte


ci prin mila Ta
eu Te rog Isuse
raiul Tãu a-mi da.

Întîi, cînd Þi-am primit Cuvîntul


cu toatã inima Þi-am dat
cît de sãrac am fost, - avîndu-L
eu m-am simþit cel mai bogat.

Te-am însoþit pe orice cale


chiar dac-am mers însingurat,
de sfîntul semn al Crucii Tale,
niciunde nu m-am lepãdat.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 319
Sub sfîntul jug al crucii mele
am vrut sã nu cîrtesc nicicînd
deºi-mi erau atît de grele
ispitele cînd stam flãmînd.

Lãcaºul Casei Tale Sfinte


eu l-am iubit ºi l-am cãutat
de pe-ale sfinþilor morminte
a-mele flori nu s-au uscat.

Acum mai am un strop de cale


ºi-ajung la Poarta Ta de Sus
ºi raiul desfãtãrii Tale
prin mila Ta Þi-l cer, Isus...

420 - În ziua fericirii voastre

În ziua fericirii voastre


noi vã dorim sã fiþi mereu
în toate cãile vieþii
cãlãuziþi de Dumnezeu.

Mîinile vã fie albe


capul uns cu untdelemn
ºi pe toatã viaþa voastrã
sfîntul mîntuirii semn.

În toate lucrurile voastre


sã fiþi de Duhul îndrumaþi
nedespãrþiþi în veci de Domnul
ºi-n veci nedespãrþiþi de fraþi.

Cuvintele Scripturii Sfinte


vã fie candelã ºi far
în toate zilele vieþii
sã vã împãrtãºiþi de har.

La ceasul rugãciunii - una


sã fiþi cu fraþii-ngenuncheaþi
ca sã puteþi cu ei fi-ntruna
de Domnul binecuvîntaþi.
Pag. 320 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Cãminul cãsniciei voastre
vã fie-n dragoste pãstrat
sã poatã fi pãzit de Domnul
ºi fericit cu-adevãrat.

ªi-apoi în veci sã fiþi cu Domnul


în Sfîntul Lui Ierusalim
- în ziua fericirii voastre
acestea noi vi le dorim!

421 - Prin vremi vedem

Prin vremi vedem cum urcã spre Golgota Trecutul


- pãrinþii-atîtor timpuri ºi neamuri-mormîntate
ºi-Acolo închinîndu-ºi lumina ºi-nceputul
s-au reîntors în slava þãrînii împãcate.

Prin vremi vedem cum urcã spre Golgota furtuna


cu urlete-agitîndu-ºi ciocanele ºi parii
- ºi-apoi neputincioasã recade totdeauna
spre-a reîncepe iarãºi cînd se-nnoiesc tîlharii.

ªi-acum vedem Sfîrºitul, cu ura-nfumuratã


spre Cruce agitîndu-ºi maºina ºi bastonul
dar ºi el ºi-are soarta ºtiut ne-nlãturatã
cum ºi-a avut sentinþa odatã Babilonul.

... Prin vremi vedem urcîndu-ºi spre Golgota - fecioare


iubirile ºi corul, genunchii ºi-adorarea
ºi cum trecînd prin Cruce - ies Dincolo în Soare...
- ºi recunoaºtem Doamne eternã Neschimbarea.

422 - Chiar încercatã

Chiar încercatã cel mai greu


nu te mîhni iubirea mea
ce þi-a dat þie Dumnezeu
va fi al tãu, al tãu mereu
nu-i nimeni sã-þi mai ia.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 321
Lumina ce þi-a dat-o El
nu-i nor, s-o poatã nimici
va trece noaptea de-orice fel
rãsare Soarele ºi El
pe veci þi-o va ivi.

Comoara care El þi-a dat


nu-i nimeni a þi-o mai lua
nici focul cel înverºunat
nici valul cel înfuriat
- ea-n veci rãmîne-a ta!

Ce Domnul tãu þi-a dãruit


la El, Isus îþi þine-ascuns
ºi vine ceasul fericit
cînd tot ce þi-a fãgãduit
îþi vei primi-ndeajuns.

Nu te mîhni iubirea mea


ci suferã mereu ºi crezi
sfinþeºte-þi hotãrîrea grea
cãci astãzi nici nu ºtie ea
ce-i þine Dumnezeu!

423 - Noi nu avem

Noi nu avem decît un drum


Isuse, - înainte!
chiar de-ar fi numai foc ºi scrum
ºi secetã fierbinte,
noi nu avem decît un drum
Isuse, - înainte!

Nu-i drum napoi


nici nu dorim
Hristos cu noi
ºi biruim!

Noi nu avem napoi Isus


nici punte, nici cãrare
acel ce nu mai merge-n Sus
se duce la pierzare
noi nu avem napoi Isus
nici punte, nici cãrare.
Pag. 322 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Tot ce iubim ºi tot ce vrem
e numai înainte
sub Steagul Oastei Tale-avem
eroi ºi legãminte
tot ce iubim ºi tot ce vrem
e numai înainte.

Pe calea sfîntã ce ne-ai pus


sînt numai urme sfinte
nici stîngã ºi nici dreaptã nu-s
ci numai înainte
pe calea sfîntã ce ne-ai pus
sînt numai urme sfinte.

Noi n-avem nici un drum napoi


ci numai înainte
Isuse fii mereu cu noi
în lupta Ta fierbinte
noi n-avem nici un drum napoi
ci numai înainte.

424 - Cum sã pot uita vreodatã?


Cum sã pot uita vreodatã
Dumnezeul meu
cît de-ndatorat Þi-s toatã
veºnicia, - eu?
Cînd oricare zi-mi pot spune
cã mi-e numai o minune
cît de mult dator Þi-s eu
Dumnezeul meu!

Mulþumesc - cît trãiesc


Te slãvesc - ºi slujesc
Dumnezeul meu - Dumnezeul meu
Dumnezeul meu...

Cînd nu-i pe pãmînt altcine


Dumnezeul meu
sã fi fost cãzut ca mine
în adînc mai greu
nimeni în aºa pierzare
n-a aflat aºa-ndurare
nimeni nu-i dator cît eu
Dumnezeul meu.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 323
Nimeni dintr-un vas de-ocarã
Dumnezeul meu
n-a fost pus în cinste iarã
ºi primit ca eu,
tot ce-mi faci mereu pot spune
cã e zilnic o minune
- atunci cum sã nu-Þi cînt eu
Dumnezeul meu?

425 - Dulce Doamne, Tu


Dulce Doamne, Tu ne eºti
Scutul nostru Tare
Tu ne treci ºi ocroteºti
prin furtuni ºi mare
Tu ne aperi ºi ne scoþi
fericiþi ºi-n pace
ºi vrãjmaºii noºtri toþi
n-au ce ne mai face.

Mare Dumnezeu
fii cu noi mereu
c-al Tãu ajutor
e biruitor,
de-al Tãu har pãziþi
stãm nebiruiþi.

Dulce Doamne, Tu ne-ai fost


vieþii petrecute
fericitul adãpost
prin furtuni temute
numai Tu ne-ai potolit
crîncena furtunã
s-avem cîntec fericit
astãzi împreunã.

Dulce Doamne, Tu vei fi


slava noastrã Mîne
cînd din cea mai Scumpã Zi
una vom rãmîne
ºi cînd tot ce Þi-am jertfit
pentru-a Ta cinstire
înmiit ºi înmiit
ne vei da-n iubire!
Pag. 324 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

426 - Fii Doamne binecuvîntat

Fii Doamne binecuvîntat


de cîte ori ne-ai ascultat,
în ce primejdii mari eram
ce mãri venind spre noi vedeam
ce munþi ne-ameninþau pe noi
ce vînt, ce flãcãri, ce noroi
ºi Tu Cel Bun cum ne-ai scãpat
fii binecuvîntat, fii binecuvîntat
fii binecuvîntat.

Cînd nici o cale nu vedeam


cînd pradã morþii ne credeam
cînd toþi vrãjmaºii petreceau
cînd lacrimi grele ne curgeau
cînd toþi ai Tãi stãteam pe jar
ºi-ardeam pe cel mai greu calvar
atunci deodatã ne-ai scãpat
fii binecuvîntat, fii binecuvîntat
fii binecuvîntat.

ªi-acum cînd încã mai luptãm


cînd încã tot în valuri stãm
cînd drumul tot ne e pîndit
ºi locul tot primejduit,
- noi credem ºi mai mult Isus
cã eºti cu noi precum ai spus
vei face-un semn, - ºi ne-ai scãpat
fii binecuvîntat, fii binecuvîntat
fii binecuvîntat.

427 - Al Tãu, pe veci

Al Tãu, pe veci al Tãu Isuse


am spus cîndva cã sînt
cînd fericit cu Tine-am pus
eternul legãmînt
de-atunci ca-n raiul strãlucit
aºa am fost mereu
- pe veci unit e ce-a unit
odatã Dumnezeu.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 325
Ai Tãi dorim - pe veci sã fim
Isus, - sã Te slãvim
aici ºi Sus, Iubit Isus
uniþi cum Tu ai spus.

A Ta, pe veci a Ta Isus


Þi-am dat inima mea
cînd gura mea plîngînd a spus
aºa, aºa, aºa
ºi nu ne-a frînt nici jar, nici sloi
nici chinul cel mai greu
frumos e-n veci ce-a pus în noi
odatã Dumnezeu.

Ai Tãi, pe veci ai Tãi Isus


am fost ºi am rãmas
ºi Tu ne sui mereu mai sus
cu fiece popas
ºi vine Ceasul Strãlucit
cu-al Slavei Curcubeu
ºi-n veci uni-va ce-a unit
odatã Dumnezeu.

428 - Cît mîinile, Isuse

Cît mîinile, Isuse, mai pot sã se-mpreune


dorim sã ni le afli mereu în rugãciune.

Ajutã-ne Isus - sã fim cum Tu ai spus


sã Te iubim - sã Te slujim
ca fericiþi sã fim.

Cît ochii ne pot plînge o lacrimã curatã


dorim ca ea sã curgã spre Tine de-orice datã.

Cît gura ne mai poate o vorbã sã rosteascã


dorim ca ea pe Tine frumos sã Te slãveascã.

Cît ne mai pot Isuse picioarele-a mai merge


dorim ca ele numai pe urma Ta s-alerge.

ªi inimile noastre cît pot sã mai suspine


dorim sã Te iubeascã, pe Tine, doar pe Tine.
Pag. 326 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Cã ce alt rost mai are tot ce-am avea Isuse
ci numai spre-a Ta slavã în totul a fi puse!

429 - Fii binecuvîntatã clipa

Fii binecuvîntatã clipa


care-ai adus trezirea mea
din visul putred al ispitei
ce mã ducea spre iad cu ea.

Scump Isus Iubit - fã-mã neclintit


nu mã mai lãsa - sã mai pot cãdea
în ispita rea.

Fii binecuvîntatã grija


iubirii care ne-ai lãsat
sã mã scufund pe veci în focul
din care n-aº mai fi scãpat.

O, cine-ar mai privi spre mine


ºi cine-ar mai gîndi cã sînt
cînd aº fi-ajuns o mortãciune
nainte de-a fi-ajuns mormînt!

O, binecuvîntatã fie
numai iubirea Ta Isus
cãci numai Tu m-ai scos din flãcãri
ºi iarãºi între-ai Tãi m-ai pus.

Tu m-ai fãcut sã pot fi iarãºi


în locul sfînt de la-nceput
ºi sã doresc sã-mi spãl cu lacrimi
noroiul unui pas pierdut.

430 - Cine va plãti vînzarea?

Cine va plãti vînzarea sîngelui nevinovat


dat în mîinile-ucigaºe, cine Iudã blestemat?
Cine dacã nu, tu ºi numai tu
pentru veci ºi veci în flãcãri, - tu ºi numai tu.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 327
Cine va plãti ruina cîtor temple-ai nimicit
cîtor adunãri stricat-ai, - Diotref nelegiuit?
Cine dacã nu, tu ºi numai tu
pentru veci ºi veci în flãcãri, - tu ºi numai tu.

Cine va plãti zdrobirea inimii de tatã bun


uzurparea pãrtãºiei, - cine Absalom nebun?
Cine dacã nu, tu ºi numai tu
pentru veci ºi veci în flãcãri, - tu ºi numai tu.

Cine va plãti prilejuri cîte le-aþi zãdãrnicit


lacrimi cîte-au fost cãlcate, bine cît a fost zdrobit
cine dacã nu, voi ºi numai voi
pentru veci ºi veci în locul focului de-apoi?

Pentru anii dezbinãrii, pentru cîþi s-au nimicit


cine va plãti odatã cînd va trebui plãtit?
cine dacã nu voi ºi numai voi
pentru veci ºi veci în locul focului de-apoi?

Voi care-aþi stricat Lucrarea ce-a fãcut-o Dumnezeu


voi care-aþi fãcut pãcatul cel mai neiertat de greu
voi ºi numai voi, voi ºi numai voi
pentru veci ºi veci în locul focului de-apoi!

431 - Dulci fãgãduinþe

Dulci fãgãduinþe
ale lui Isus
cîte dragi silinþe
cãtre voi ne-am pus
cîte jertfe poate
inima din noi
ni le-am duce toate
fericiþi - spre voi.

Fã-ne Scump Isus


dorul mai adus
Patriei de Sus
sã putem þinea
duhul mai spre ea
pîn-o vom avea.
Pag. 328 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Dulci fãgãduinþe
haruri ne-au pãrut
orice suferinþe
care ne-aþi cerut
vi le-am dat pe toate
cît ne-a fost de greu
nalte ºi curate
pentru Dumnezeu.

Dulci fãgãduinþe
azi ºi mai cu drag
noi privim nainte
cãtre-al Slavei Steag
ºi dorim clipita
Sãrbãtorii Noi
cînd va fi slãvita
împlinire-n voi.

432 - O Doamne-nlãturã

O Doamne-nlãturã marama
de peste ochii noºtri cînd
nu Te putem vedea pe Tine
ci valurile-ameninþînd.

Îndreaptã-ne Isus
privirea numai Sus
sã credem neclintit
în harul Tãu slãvit.

O Doamne-nlãturã-ndoiala
din inimile noastre-atunci
cînd Tu ne chemi pentru-o-mplinire
a unei tainice porunci.

O Doamne-nlãturã-ne teama
de neputinþele ce-avem
cînd Tu ne ceri o-ncredinþare
de-un scop ce încã nu-l vedem.

O Doamne-nlãturã-ne groaza
de ochi ºi guri de cîine ºi lei
- cuprinºi la Sînul Tãu cel dulce
sã nici nu mai gîndim la ei.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 329
Din Ieri cel plin de-atîtea haruri
c-o-ncredere de neclintit
sã trecem peste Azi cel negru
spre Mîine cel preastrãlucit.

433 - Slavã nesfîrºitã Þie

Slavã nesfîrºitã Þie


Dumnezeule Slãvit
cu ce mare dãrnicie
ºi putere, ne-ai iubit,
cît de mari minuni fãcut-ai
pentru noi de-atîtea ori
cã nu-i grai sã poatã spune
cît Îþi sîntem noi datori.

Fã sã nu uitãm
cît Îþi datorãm
ci sã-Þi mulþumim mereu
Mare Dumnezeu...

Sîntem încã-n lume Doamne


la primejdii ºi vrãjmaºi
Doamne, ce mulþi sînt, - ºi totuºi
Tu ne þii ºi nu ne laºi
Tu ne þii a noastrã viaþã
ºi ne faci ai noºtri ani
cum am fi-ntre îngeri Doamne
ºi-ntre fraþi - nu-ntre duºmani!

Doamne, ce greu e, - ºi totuºi


parcã nu ni-i greu deloc
cum ºtii Tu sã ne acoperi
ºi sã ne fereºti de foc,
cum ºtii sã ne scapi de ape
cum ºtii sã ne-ascunzi de vînt,
- Slavã nesfîrºitã Þie
Dumnezeul nostru Sfînt!
Pag. 330 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

434 - Tu ne-ai nãscut

Tu ne-ai nãscut pe noi Isuse


din cea mai minunatã mamã
al ei scump nume lasã miere
pe-a noastre buze cînd o cheamã
ºi-am vrea iubirea mai aleasã
în cel mai dulce grai sã-i spuie
cã nici o mamã mai frumoasã
Isus, pe lumea asta nu e.

Tu nouã ne-ai nãscut Isuse


cîntarea cea mai minunatã
cîntãm - ºi duhul nostru nu se
mai oboseºte niciodatã
cu harfa cea mai luminoasã
am vrea iubirea-n veci s-o suie
cã nici cîntare mai frumoasã
Isus, pe lume asta nu e.

Tu nouã ne-ai nãscut Isuse


iubirea cea mai îngereascã
din ce în ce mai sfînt ºi sus e
pus rodul ei sã strãluceascã
- îmbrac-o-n haina de mireasã
ºi-alãturi Tatãl sã Þi-o puie
cã nici iubire mai frumoasã
Isus, pe lume asta nu e.

435 - O, numai Tu

O, numai Tu Sîn Dulce al Tatãlui Preabun


mã mai primeºti cu milã acum cînd vin acasã
ºi numai Tu-mi ierþi vina cu mersul cel nebun
ºi risipirea vieþii pe calea dureroasã.

Nici casa neuitatã ce m-a crescut duios


dar din a cãrei braþe m-am smuls cu vrãjmãºie
nici dulcea ei portiþã trîntitã mînios
nu-mi pot ierta plecarea spre marea pribegie.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 331
Nici fratele mai mare rãmas nedespãrþit
ce n-a fãcut ruºine familiei iubite
nu poate sã mã ierte chiar dacã-ntors zdrobit
cu toatã-mpovãrarea pãcatelor plãtite.

O, numai Voi Dragi Braþe mã ºtiþi cuprinde lin


Voi ºtiþi ce grea-i mustrarea ce-o dã o-mbrãþiºare
Voi aþi topit din mine tot eul meu strãin
ºi mi-aþi nãscut fiinþa cea nouã din iertare.

Nu-þi parã rãu Iubire cã nu m-ai pedepsit


cã nimeni nu mã poate mai pedepsi ca mine
ºi nu-i mai grea cãinþã ca-n sufletul zdrobit
cînd dragostea-l sãrutã spãlîndu-l de ruºine!

436 - Binecuvînteazã-mi Doamne

Binecuvînteazã-mi Doamne
sufletul de lîngã mine
care mi l-ai dat alãturi
sã lucreze pentru Tine
binecuvînteazã slujba
ce-Þi aducem împreunã
de la plug ºi pîn-la roadã
de la rug - pîn-la cununã.

Binecuvîntat - binecuvîntat
fie haru-Þi minunat
care ne-a-nsoþit ºi ne-a rînduit
pentru lucrul Tãu slãvit.

Mulþumesc Isuse Doamne


zi de zi fãrã-ncetare
pentru inima frumoasã
ce mi-ai dat-o-nsoþitoare
mulþumesc cã mi-ai fãcut-o
într-un duh ºi-ntr-o simþire
de la gînd ºi pîn-la faptã
de la dor pîn-la-mplinire.
Pag. 332 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Binecuvînteazã Doamne
slujba noastrã-mpreunatã
fã-ne-o Tu-n aceeaºi clipã
fericit încununatã
ºi la Dreapta Ta cea dulce
fã sã fiu în veci la Tine
cu-acest suflet drag pe care
l-ai legat pe veci de mine.

437 - Ar trebui, Isuse Dulce

Ar trebui, Isuse Dulce


sã n-am nimic al meu în mine
sã nu pot sta niciunde-o clipã
nici merge-un pas - fãrã de Tine.
Ar trebui sã nu se poatã
nici spune nici vorbi vreodatã
cît este-n stare pentru Tine
iubirea mea îndatoratã.

Ajutã-mi sã-Þi închin


viaþa mea deplin
sã Te iubesc nespus
Isus, - Iubit Isus.

Ar trebui sã n-am cuvinte


nici rugãciuni ºi nici cîntare
sã poatã spune cît Te-adorã
iubirea-mi recunoscãtoare,
ar trebui sã nu mai fie
pe lume nimeni ca ºi mine
atît de-ascultãtor ºi harnic
Isus, - ºi-ndatorat spre Tine.

Ar trebui sã n-am Isuse


atît de strãlucit ºi tare
atît de scump ºi-atît de dulce
nimic ca Tine pe sub soare,
- de ce atunci nu vreau mai bine
sã mor pe-o cruce lîngã Tine
decît sã pot trãi ºi-o clipã
cînd nu Te-aº ºti deplin cu mine?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 333

438 - Nu-þi fie teamã


Nu-þi fie teamã suflet drag
ºi nu privi cu fricã
Hristos ni-e Stîncã ºi Toiag
El orice mãri despicã
Hristos e-al nostru Adãpost
nebiruit ºi Tare
adu-þi aminte unde-am fost
ºi El ne-a dat scãpare.

Mergi voios - cu Hristos


suflet credincios
în curînd - la Hristos
vom sfîrºi frumos.

Nu-þi fie teamã de duºmani


ºi nici de slãbiciune
nu te-ndoi privind la ani
- priveºte la minune
ce-i oare prea mult pentru El
ori ce-i cu neputinþã
- El are mii de cãi spre Þel
dar ai ºi tu credinþã.

Nu-þi fie teamã suflet drag


cînd e Hristos cu tine
al dragostei puternic steag
mereu mai sus îl þine
orice dureri ar fi de dus
ce-nseamnã ele oare
în faþa harului nespus
ºi-al Slavei Viitoare?

439 - O, fie voia Ta


... O, fie voia Ta Pãrinte
oricare-ar fi, noi o primim
dar þine-ne pe veci alãturi
ºi liniºtiþi fã s-o-mplinim
vrem sã privim numai spre Tine
ºi numai spre Cuvîntul Tãu
primind cu bucurie totul
cãci bine-i tot ce pare rãu.
Pag. 334 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Vrem sã ne-ncredem mai puternic
decît oricînd în grija Ta
cã noi nici bãnuim acuma
ce Tu mai vrei a ne-arãta
cînd Doamne, pîn-acum cu nimeni
n-ai mai lucrat aºa frumos
cum sã nu credem noi cã astãzi
ne dai un har mai luminos?

ªi cînd trecutul tot ne este


aºa de plin cît îl vedem
cum n-ar fi mai degrab cu slavã
tot viitorul ce-l avem?
O,-ncrede-te în El puternic
iubirea mea, pe noul drum
cã tot ce-a fost cu noi pîn-astãzi
e pentru ce va fi de-acum!...

440 - Încrede-te puternic

Încrede-te puternic în tot Cuvîntul Sfînt


c-a Lui putere þine ºi ceruri ºi pãmînt
vor trece ºi pãmînturi ºi ceruri ca un vis
dar El rãmîne-Acelaºi - aºa precum e scris.

Încrede-te-n Cuvîntul grãit de Dumnezeu


cã El e-n veci Acelaºi slãvit ºi viu mereu,
se prãbuºesc istorii, puteri se nasc ºi pier
dar El rãmîne-Acelaºi ºi-n alt pãmînt sau cer.

Încrede-te-n Cuvîntul Etern, iubirea mea,


pot vecii toþi sã treacã, pot sorii toþi cãdea
pot sã se schimbe toate ce vremi ºi zãri strãbat
dar El rãmîne-Acelaºi, slãvit ºi neschimbat.

Slãvit sã fii Tu Veºnic Cuvînt Etern Hristos


Tu Adevãrul Unic, Puternic ºi Frumos
noi ne-alipim de Tine ºi-aºa-Þi vom sta mereu
în slujbã ºi-adorare, - cãci Tu eºti Dumnezeu!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 335

441 - Adevãrat e Doamne

Adevãrat e Doamne
Cuvîntul Tãu Cel scris
tot ce ne-ai spus e-n totul
aºa cum ne-ai promis
ferice-n veci de-oricine
se-ncrede-n el smerit
cãci El e Adevãrul
cel veºnic neclintit.

Ajutã-ne s-avem
credinþã sã þinem
cerescul legãmînt
ce-am pus pe-am Tãu Cuvînt.

Cuvîntul Tãu e calea


spre-al mîntuirii þel
toþi cei ce-au mers în ceruri
au mers numai prin El
ferice-n veci de-oricine
Îl þine credincios
cãci doar prin El se-ajunge
la slava lui Hristos.

Cuvîntul Tãu e viaþa


cea veºnicã în noi
El are sã ne-nvie
în Ziua de Apoi
ferice-n veci de-oricine
se-ncrede în Isus
c-adevãrat e Doamne
tot ce-n Cuvînt ne-ai spus...

442 - Fii slãvitã Mînã Sfîntã

Fii slãvitã Mînã Sfîntã care-ai sîngerat plãtind


al rãscumpãrãrii noastre preþ amar ºi fericit
cãtre dulcea-Þi mîntuire m-ai fãcut mereu sã-ntind
dragostea cu cele douã ramuri ce i-ai altoit.
Pag. 336 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Fii slãvitã Mînã Bunã ce-ai înlãturat mereu
toþi vrãjmaºii ºi toþi munþii dintre-a mele depãrtãri
ºi mi-ai netezit suiºul cel mai drept spre Dumnezeu
fiece popas fãcîndu-mi tot mai cu divine stãri.

Fii slãvitã Mînã Dulce ce m-ai binecuvîntat


într-o clipã neuitatã ºi-ntr-o stare ca de vis
într-un har atît de darnic care m-a înveºmîntat
cum m-ar fi primit aievea cerul radiind deschis.

Fii slãvitã Mînã Scumpã ce, la cap de cale grea


faci sã simt cã semnu-Þi dulce este ca sosit acum
vãd afarã ziua albã ºi ieºit în poarta mea
mã tot uit cu ochii umezi sã Te vãd venind pe drum.

Vino paºnic Mînã Dulce într-un fel ca cel din vis


ºi-Þi ia-n clipa Învierii ramurile de altoi
numai drumul printre raze lasã-n încã tot deschis
pentru cei ce vin în urmã, mai întîrziaþi ca noi!

443 - Putere a lui Dumnezeu

Putere a lui Dumnezeu


fii binecuvîntatã
Tu ne-ai purtat al nostru greu
de fiecare datã
Tu ne-ai înlãturat ce-a fost
primejdie ºi moarte
Tu ne-ai fost sprijin ºi-adãpost
prin luptele departe.

Fii binecuvîntat - Tu Cel ce ne-ai purtat


ajutã-ne ºi-acum - pe cel din urmã drum
sã biruim - sã moºtenim
al Tãu Ierusalim.

Tu ne-ai fãcut prin ape loc


sã trecem ca pe-o punte
Tu ne-ai fost Stîlp de nor ºi foc
ºi slava de pe munte
ºi ne-ai fost Braþ Apãrãtor
prin luptele purtate
Tu Minunat Mîntuitor
ne-ai izbãvit de toate.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 337
O, iatã cel din urmã greu
ce liniºtit ne vine,
- Putere a lui Dumnezeu
noi ne-alipim de Tine!
Cu tot trecutul împãcaþi
ne înfiem iubirii,
primeºte-ne îmbrãþiºaþi
la Porþile Mãririi.

444 - Îngenunchem în pace

Îngenunchem în pace
în faþa Ta Isus
încredinþîndu-Þi totul
aºa precum ne-ai spus
pe Braþul Tãu Puternic
vrem viaþa s-o sfîrºim
ºi-n starea asta dulce
la Tatãl sã venim.

Frumos a fost Isuse


tot cît Cuvînt ne-ai spus
de la-nceputul vieþii
ºi pînã la apus,
frumos e-acum sfîrºitul
acesta pãmîntesc,
frumos începe zborul
suiºului ceresc.

Îngenuncheaþi în pace
în faþa Ta acum
Þi-ncredinþãm Isuse
ºi noul nostru drum,
- ca un copil ce-adoarme
la sînul mamei lin,
ne liniºtim în totul
pe Braþul Tãu - amin.
Pag. 338 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

445 - Ce liniºtit veniþi

Ce liniºtit veniþi spre mine


voi dulci cîntãri ce v-am trimis
prin limpezimile senine
la Domnul meu în Paradis
- cu ce duioasã-mbrãþiºare
vã alipiþi de sînul meu
ºi-n ce sfînt cer de sãrbãtoare
voi mã-nsoþiþi la Dumnezeu!

Ce fericit veniþi spre mine


voi-naintaºii mei slãviþi,
cu ce priviri de soare pline
mã-nconjuraþi ºi mã primiþi
cu ce drag mã-nsoþiþi acasã,
cît v-aþi rugat s-ajung ºi eu
din lunga luptã dureroasã
biruitor - la Dumnezeu!

Ce bucuros vii Tu spre mine


Mîntuitorul meu Iubit
sã-mi dai tot ce mi-ai strîns la Tine
în Sfîntul Loc fãgãduit
ce negrãit de dulci ºi sfinte
sînt toate cîte-mi vãd nainte
- n-am nici cîntãri ºi nici cuvinte
ci numai lacrimi strãlucind.

446 - Sînt împresurat

Sînt împresurat de ape


Dumnezeul meu
tot mai mari ºi mai aproape
mi se strîng mereu,
mi-au închis orice cãrare
de m-aºtept sã mor
- numa-n Sus mai vãd scãpare
Sfînt Mîntuitor.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 339
Doamne, iarãºi zac în locul
cel de fiare plin,
mi-arde viaþa ca-n mijlocul
iazului de chin
nãvãlesc spre mine toate
gurile de lei
- numai Mîna Ta mã poate
izbãvi de ei.

Doamne, stau pe-o cruce mare


þintuit în cui
nici o izbãvire pare
cã pe lume nu-i.
- Dacã harul Tãu din lume
s-a sfîrºit, - apoi
Doamne, pentru-al Tãu Sfînt Nume
ia-ne ºi pe noi!

447 - Mai cred

Mai cred în izbucnirea scînteii din cenuºã


chiar dacã par pierdute orice nãdejdi acum,
cît n-a murit iubirea mai poate fi o uºã
cît nu s-a-nchis mormîntul, mai poate fi un drum.

Mai cred în ochii umezi ºi-n geana ce s-apleacã


ºi-n înverzirea crengii din chivotul ascuns
mai cred în învierea suspinului lui dacã
- cãci Dumnezeu Se-ndurã cînd plînsul e de-ajuns.

Mai cred chiar dacã-adesea mã-ncearcã întristarea


cã muntele tot creºte ºi zãrile tot scad,
- cînd apa ºi pustiul prea cresc însingurarea
þîºneºte dintr-o datã lumina ca un vad.

Mai cred chiar împotriva oricãrei stãri amare


cu-atît mai mult cînd totul ruinã e ºi scrum
- mai e încã Minunea - ºi-n orice disperare
Hristos mai are-o uºã, Hristos mai ºtie-un drum!
Pag. 340 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

448 - Primeºte-mã iubire

Primeºte-mã iubire ºi mã sãrutã drag


cînd vin de-aºa departe ºi-aºa demult - acasã
ºi ca o mamã dulce întîmpinã-mã-n prag
strîngîndu-mã la sînu-þi - c-o lacrimã duioasã.

Primeºte-mã iertare sã plîng în poala ta


ca dupã pocãinþa cea mai adînc curatã
ºi leagã-mã cu lacrimi spre-a nu mã mai putea
sã mã dezlege nimeni de tine niciodatã.

Primeºte-mã blîndeþe sã-mi alipesc pe veci


de sînul tãu fiinþa atît de obositã
ºi pacea ta cea dulce deasupra sã-þi apleci
fãcîndu-mi pe vecie cãderea ispãºitã.

Primeºte-mã tãcere pe muntele tãu sfînt


pe care rugãciunea e slobodã sã plîngã
ºi unde fericirea e singurul cuvînt
iar mîinile întinse pot cerul tot sã-l strîngã.

De-acolo te deschide apoi sã mã primeºti


o Patria mea scumpã în dulcea-þi limpezime
ºi-apoi mi-nchide-n urmã grãdinile cereºti
din ele pe vecie sã nu mã scoatã nime!

449 - Mereu noi ne-am temut


Mereu noi ne-am temut Isuse
cã prea-Þi tot cerem mult acum
prea minunat pãrea cã-i visul,
sã facem pîn-la el un drum.

Mereu ne-am îndoit în faþa


minunilor ce ne-arãtai
prea mici eram ºi prea nevrednici
ºi n-am crezut - sã ni le dai.

Mereu am tremurat de teama


ca nu cumva prea mult sã vrem
sã nu-Þi îndurerãm iubirea
primind ce nu ni-i dat s-avem.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 341
- Nu Þi-am cerut vreodatã Doamne
prea mult rãbdãrii Tale, noi?
nu Þi-a ajuns la capãt mila
sã nu ne mai rãspunzi napoi?

Nu ne-ai dat Tu în lumea asta


rãsplata binelui prea mic, -
ca-n vecii lumii celeilalte
sã n-ai a ne mai da nimic?

O Doamne, fã ca teama asta


sã fie tot mai sfîntã-n noi
sã nu primim în lume totul
sã ai sã ne mai dai ºi-Apoi!

450 - Prin naºterea în lumea asta

Prin naºterea în lumea asta noi am venit într-un exil


Tu ne-ai trimis pentru-o slujire - ºi timpul rînduindu-ni-l.
Cînd slujba noastrã ºi cînd timpul cel hotãrît - va fi-mplinit
noi, fericiþi, ne vom re-ntoarce la locul drag fãgãduit.

Dar chiar ºi-aici, ce dulci popasuri ne-ai rînduit din cînd în cînd
ce minunat ne-a fost tot drumul spre muntele slãvit urcînd
de-am fi ºtiut privi nainte cum ºtim acum privi napoi
cu cît mai plin de bucurie ºi-ncredere-ai fi mers cu noi!

ªi-acum cînd ceva ni se-ntîmplã ºi trec prin noi niºte fiori


deºi nu ºtim nimic nainte, stãm liniºtiþi ºi-ncrezãtori
va fi, sau nu va fi, - Tu Singur ºtii numai ce ne-ai rînduit
la ce rãscruce stãm! - ºi totuºi pe pace ne-ai statornicit!

De cîte ori am fost nainte la vreo rãscruce ca acum


eram atît de plini de teamã ºi ne feream de-acest greu drum
iar azi cînd asta, omeneºte, ar fi sã fie ºi mai grea
cu cîtã liniºte ne umpli fiinþa chiar privind la ea.

Nu-i oare chiar ºi asta Doamne un semn Dumnezeiesc ºi sfînt


cã tot ce ni se-ntîmplã-i planul ce-l ai cu noi pe-acest pãmînt?
ªi chiar încrederea cea tare ce-ai pus-o-n noi în voia Ta
nu-i oare tocmai ea dovada cã Tu eºti Cel ce vei lucra?
Pag. 342 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
... O, fie voia Ta Pãrinte, noi fericiþi Te preamãrim
ºi-ngenuncheaþi smeriþi alãturi vrem liniºtiþi sã Þi-o-mplinim
fã sã privim numai spre Tine ºi numai spre Cuvîntul Tãu
crezînd mereu cu neclintire cã-i bine tot ce pare rãu.

Vrem sã ne-ncredem mai puternic ca oriºicînd în Mîna Ta


cã noi nici bãnuim acuma ce Tu mai vrei a ne-arãta.
Cînd, Doamne, pîn-acum cu nimeni n-ai mai lucrat aºa frumos
cum sã nu credem noi cã astãzi ne dai un har mai luminos?

ªi cînd trecutul tot ne este atît de plin cît îl vedem


cum n-ar fi mai degrab cu slavã tot viitorul ce-l avem?
... O,-ncredeþi-vã-n El puternic voi fraþii mei pe noul drum
cã tot ce-a fost cu noi pîn-astãzi - e pentru ce va-ncepe-acum!

451 - Sînt fericit Isuse

Sînt fericit Isuse, ca-n Seara Rugãciunii


cînd pleacã vînzãtorul ºi-Þi mai rãmîn cei dragi
- ce bine-i între-aceia ce n-au trãdat nici unii
cu ei primeºti puterea spre tot ce-aºtepþi sã tragi.

Mai sînt puþine ceasuri - ºi Crucea o sã-nceapã


tot iadul se frãmîntã spre lupta-n clipa ei
oºtirile vrãjmaºe vin multe ca o apã
ºi Mielul merge Singur, cu unsprezece miei.

... O, ceasurile sfinte trãite între-aceia


ce Þi-au rãmas alãturi în tot frumosul drum
Þi s-a-mpletit viaþa cu-a lor - din Galileia
ºi dragostea lor dulce Þi-alãturea ºi-acum.

Curata lor iubire statornicã ºi sfîntã


Þi-e ca o oazã dulce într-un pustiu amar
ºi ca o-mbrãþiºare cînd duhul se frãmîntã
- cu tot ce-Þi iei de-acolo poþi merge spre Calvar.

Slãvit sã fii Tu Tatãl ce-ai grijã-ntotdeauna


cînd dragostea-ºi aºteaptã calvarul pregãtit
sã-ºi capete puterea de-a-ºi birui furtuna
plecînd spre ea cu sînul udat de-un plîns iubit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 343
Nainte de sãrutul vînzãrii vinovate
Te-a fericit sãrutul iubirii pus în Sîn
ºi gîndul sfînt cã-n schimbul unui tîlhar de frate
ai unsprezece îngeri ce-alãturea-Þi rãmîn.

452 - Cînd auzi-veþi c-am murit nu

Cînd auzi-veþi c-am murit


nu vã-ntristaþi prea tare,
cine-a cîntat ºi-a suferit
pentru Isus Cel Rãstignit
acela-n veci nu moare.

Chiar de s-a stins ce-i trecãtor


s-a stins doar chipul firii,
dar ce-am avut nemuritor
rãmîne-n veci strãlucitor
prin Soarele Iubirii.

Nu-mi scrieþi deci pe crucea mea


a morþii nici o datã
nu moare dragostea - ºi ea
nemuritoare-mi va þinea
fiinþa neuitatã.

Cînd auzi-veþi c-am murit


nu credeþi astã ºtire
Mîntuitorul meu Iubit
ºi moartea mea a nimicit
eu merg în Nemurire.

Voi þineþi Sfîntul Legãmînt


ºi lupta voastrã bunã
cãci la sfîrºitul nostru sfînt
noi nu ne ducem spre mormînt
ci mergem spre cununã!
Pag. 344 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

453 - Cînd auzi-veþi c-am murit Hristos

Cînd auzi-veþi c-am murit


Hristos sã vã-ntãreascã,
- voi toþi cei care m-aþi iubit
nu plîngeþi deznãdãjduit
ci plînsul vostru liniºtit
plecarea mi-o-nsoþeascã.

Nu vã-ntristaþi prea mult ºi greu


cãci plec cu bucurie
la Scump Mîntuitorul meu
cãci iatã mi-am sfîrºit ºi eu
lucrarea care Dumnezeu
mi-a rînduit-o mie.

S-a isprãvit ºi lupta mea


prelung ºi greu purtatã
dar oriºicît a fost de grea
am vrut sã trec frumos prin ea
ºi-acum aºtept cununa cea
din Slava minunatã.

Cînd auzi-veþi cã m-am dus


mã plîngeþi cu iubire
... de nu-mi uitaþi cuvîntul spus
de-l veþi urma cu duh supus
curînd ne va-ntîlni Isus
la Marea Rãsplãtire!

454 - Celor care au credinþã

Celor care au credinþã


le putem dori mereu
ºi putem sã le tot cerem
multe de la Dumnezeu
suflet tare în primejdii,
biruinþã-n orice loc
ºi putere - cãci credinþa
vrea mereu sã-i pui pe foc.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 345
Celor care au nãdejde
le putem dori la fel
rîvnã pururi mai aprinsã,
zbor tot mai înalt spre Þel
ºi mereu sporit avîntul
ºi mereu mai calzi fiori
ºi curaj - cãci ºi nãdejdea
tremurã de multe ori.

Dar la cei care au iubire


nu mai ai ce sã le ceri
ei au totul prin iubirea
pusã de Hristos în ei
au lumina, au cãldura
au tot aurul cel greu
- celor ce le-a dat iubirea
le-a dat totul Dumnezeu!

455 - Te-ai dus Isuse Dulce


Te-ai dus Isuse Dulce spunînd: Eu vin curînd
- ca sã-Þi aºtept întruna întoarcerea iubitã,
sã nu-mi prea parã lungã durerea aºteptînd
nici noaptea prea amarã, nici viaþa prea zdrobitã.

Te-am urmãrit cu ochii îndureraþi ºi grei


dar prea curînd nãlþimea ºi norii Te luarã
ºi-n locul Tãu rãmase durerea-n ochii mei
ºi-n jurul meu pustiul ºi-n inima mea parã.

De-atunci privesc întruna pe drumul nepãtruns


spre norul dupã care Te-ai dus de lîngã mine
dar nu vãd decît golul în care Te-ai ascuns
ºi n-am decît pustiul durerii lîngã Tine.

O, cele trei cuvinte ce mi le-ai spus plecînd


mi-au fost ca trei sãruturi pe buzele-mi uscate
le voi simþi de-a pururi pe gura mea arzînd
ca o pecete dulce de cele-ncredinþate.

De-atunci aºtept întruna sã vii precum ai spus


sau sã primesc solia trimisã dupã mine
dar totul este singur ºi gol Iubit Isus
ºi totu-i nici viaþã, nici moarte fãrã Tine.
Pag. 346 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2
Stau îngerii-alãturi ºi vreau a mã-ntãri
dar nici o-mbãrbãtare suspinul nu-mi alinã
- O, dacã sînt atîtea pe Tine-a Te opri
pe mine nu-s nici una, Isuse, spune-mi: - vinã!

456 - De ce uit eu?

De ce uit eu atîtea mii


de vorbe minunate
ce mi le-ai spus Iubit Isus
pe-atîtea cãi umblate
ºi þin în minte-o vorbã grea
ce mi-ai fi spus vreodatã,
- de ce Isus n-o pot uita
pe-aceasta niciodatã?...

De ce uit eu atîþia ani


de izbãviri trãite
prin mii de lupte ºi duºmani
ºi cãi primejduite
ºi þin în minte-un ceas amar
ºi-o tristã rugãciune
ºi-o aºteptare în zadar
strigînd dup-o minune?...

De ce uit eu Isuse Bun


atîtea legãminte
aºa-mplinite pîn-acum
ºi-aºa de mari nainte?
ºi vãd numai acest nor greu
ce vine-acum spre mine
- Isuse, Preaiubitul meu
de ce uit eu de Tine?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 347

457 - Îmi pare cîteodatã

Îmi pare cîteodatã


cã nu ºtiu cît mai þine
zãcerea mea uitatã
aici fãrã de Tine
ºi-atuncea mi se lasã
pe suflet o povarã
un munte mã apasã
ºi-o apã mã-nfãºoarã
Isuse, vin-la mine
cînd zac fãrã de Tine
ºi apa mã-nfãºoarã.

Mã doare cîteodatã
tot sufletul din mine
ºi-o noapte-nfricoºatã
îmi pare cã tot vine
cã gheaþa mã va prinde
ºi fiara mã va-nghite
ºi iuda mã va vinde
- ºi toate-mi par sfîrºite
Isuse, vin-la mine
cînd zac fãrã de Tine
ºi toate-mi par sfîrºite.

Se stinge-atunci deodatã
lumina mea întreagã,
credinþa-i îngropatã,
nãdejdea-i fãrã vlagã
ºi dragostei îi pare
cã toate au sã-i moarã
- o, vin-atunci Isuse
ºi-nvie-mi-le iarã
Isuse, vin-la mine
cînd zac fãrã de Tine
ºi-nvie-mi-le iarã.
Pag. 348 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

458 - O, cerul meu cel tînãr

O, cerul meu cel tînãr dã-mi haina de luminã


cu care sã mã apropiu învrednicit de Soare
ºi slobodã intrare pe Poarta Ta Divinã
ºi harfa cea de aur - spre veºnica-Þi cîntare.

Cu strigãt de izbîndã sã mã avînt în tine


lãsînd în urmã trupul cu lumea lui uitatã
- ca razele de aur fã inul de pe mine
ºi dã-mi pecetluirea pe fruntea sãrutatã.

Iubirii dã-mi unirea mai dulce ca aceia


cînd cele douã raze erau ne-ntoarse încã,
nainte de-ncolþire, nainte de scînteia
ce le-a ivit lumina din noaptea lor adîncã.

Ce n-a-nþeles pãmîntul, ce nu putea-nþelege


slãveºte Tu, cum lumea nici nu putea sã ºtie
ce-a stat ascuns de lume, oprit de-ngusta-i lege
înalþã Tu, cinstindu-i eterna cununie.

Cîntãrile trimise, Isuse înainte


îmbracã-ni-le toate în straie strãlucite
ºi ºoaptele nãlþate de dragostea fierbinte
ni le-nfãºoarã veºnic în haruri împlinite.

Nemaiavînd aicea nimic sã ne reþinã


sã-Þi revãrsãm Acolo în veci recunoºtinþa
cã-n lumea de primejdii, de fiare ºi de tinã
Tu ne-ai pãstrat curate, iubirea ºi credinþa!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 349

459 - Iatã cea din urmã stare


Iatã cea din urmã stare
pe pãmînt cînd vã-ntîlnesc
tuturor vã cer iertare
tuturor vã mulþumesc.

Slãvit sã fie Domnul


cãci El ne-a dãruit
lumina ºi-ajutorul
s-ajungem la sfîrºit!

Iatã fericitã ora


pentru drumul fãrã nor
- vã-ntind mîna tuturora
ºi v-o strîng pe-a tuturor.

Iatã clipa cînd Lucrarea


fericitã mi-o sfîrºesc
tuturor vã dau iertarea
tuturora v-o primesc.

Pentru veºnica-mpãcare
scumpii mei nemaiuitaþi
vã dau sfînta-mbrãþiºare
ºi v-o cer ºi voi sã-mi daþi.

Sã sfîrºim frumos trecutul


în întîiul legãmînt
tuturor vã dau sãrutul
ºi vã cer sãrutul sfînt.

În Frãþia noastrã dulce


pentru veci ce nu sfîrºesc
vã las dragostea întreagã
ºi întreagã v-o doresc.

Pînã Mîine Dimineaþã


merg sã odihnesc puþin
vine Veºnica Viaþã
- ne vom revedea - Amin!
Pag. 350 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

460 - O, Veºnicie...

O, Veºnicie, - mare ºi greu cuvînt poþi fi


cine-ar putea sã-l spunã ºi-a nu se îngrozi?
ce om ar fi acela venind spre Poarta ta
sã nu se înspãimînte: - ce-i Dincolo de ea?

O, Veºnicie, - tainã cu chip acoperit


numai Hristos, El Singur, din tine ne-a venit
ºi numai El, în tine S-a-ntors la Tronul Sãu
ºi numai El ne spune ce-aºteaptã-n sînul tãu.

O, Veºnicie, - slavã de negrãit s-a spus


c-aºtepþi sã dai acelor ce-ascultã de Isus
dar veºnicã osîndã pãstrezi la toþi acei
ce-au lepãdat lumina ºi duhul Lui din ei.

O, Veºnicie, - dulce va fi cîntarea cui


L-a ascultat pe Domnul sfîrºind la Sînul Lui
dar plîns amar ºi veºnic va stoarce-n chin acel
ce-a rîs de-al Crucii Sînge vãrsat ºi pentru el.

O, Veºnicie, - slavã lui Dumnezeu Cel Sfînt


ce ne-a salvat din moarte cu-al Jertfei Legãmînt
prin Preþul Crucii Sale Hristos ni te-a deschis
ºi noi avem în tine un veºnic Paradis.

O, Veºnicie, dulce, - ºi-acum dac-am intrat


cuprinde-ne la Sînul Dorit ºi Adorat
ºi-nchide-ni-te-n urmã ºi lasã nemaispus
tot ce ne-a strîns Acolo Iubirea ºi Isus!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2 Pag. 351

461 - Fericiþi ºi sfinþi cei care

Fericiþi ºi sfinþi cei care


au Întîia Înviere
peste ei a Doua Moarte
n-are-n veci nici o putere.

Cel ce-adeveresc acestea


Da, Eu vin curînd - am spus
ºi rãsplata Mea-i cu Mine
- Amin, vino Scump Isus,
- Amin, vino Scump Isus.

Ei vor fi în veci cu Mine


Eu voi fi a lor Rãsplatã
Eu voi ºterge orice lacrimi
ce-au plîns ochii lor vreodatã.

Ei vor moºteni-n slãvita


ºi Eterna Mea Cetate
îmbrãcaþi în in subþire
de-a lor fapte preacurate.

Nu va mai fi noapte-Acolo
nici nevoie de vreun soare
Dumnezeu va fi - ºi Mielul
Slava lor strãlucitoare.

Ei în veci de veci vedea-vor


Faþa Mea Cea Fericitã
ºi-al Meu Nume pe-a lor frunte
va fi-o tainã strãlucitã.

- Doamne, chiar de-ar fi sã trecem


prin orice dureri nespuse,
numai fã s-ajungem vrednici
toþi, cu Tine-atunci, Isuse!
Pag. 352 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Veºniciei - Caietul 2

Slãvit

fie

Domnul
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 353

Cîntarea Biruinþei

Caietul 3
Pag. 354 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

Din Apocalips 15, 2-4

ªi am vãzut ca o mare de sticlã amestecatã cu foc, cu harfele lui Dumnezeu în mîini,


stãteau biruitorii...

... ºi cîntau cîntarea Mielului, zicînd: Mari ºi minunate sînt lucrãrile Tale Dumnezeule,
Doamne,
Drepte ºi adevãrate sînt cãile Tale, Împãrate...
Cine nu se va teme Doamne ºi cine nu va slãvi Numele Tãu...
Cãci Tu eºti Sfînt ºi toate neamurile se vor închina Þie...

Din Apocalips 12, 12-13

Ei au biruit prin Sîngele Mielului, prin cuvîntul mãrturisirii lor, ºi pentru cã nu ºi-au iubit
viaþa lor, pînã la moarte.

Din Romani 8, 29-31

Pe cei pe care i-a cunoscut mai dinainte,


i-a ºi hotãrît sã fie asemenea Chipului Fiului Sãu,
ºi pe cine i-a hotãrît, i-a ºi chemat
ºi pe care i-a chemat i-a ºi socotit neprihãniþi,
ºi pe care i-a socotit neprihãniþi,
i-a ºi proslãvit,

Deci ce vom zice noi în faþa acestor lucruri?


- Dacã Dumnezeu este pentru noi, - cine va fi împotriva noastrã?

Slavã veºnicã Lui!


Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 355
În Numele Tatãlui, al Fiului ºi al Sfîntului Duh. Amin.

Isus Hristos
Marele nostru Dumnezeu ºi Împãrat Biruitor
Slavã veºnicã Þie...

Pentru cã prin Sîngele Jertfei Tale ne-ai spãlat trecutul,


ne-ai fericit prezentul ºi ne-ai slãvit eternul viitor,
- Þie, toatã cîntarea jertfelor noastre.

Pentru cã prin Biruinþa Ta ne-ai adus o veºnicã glorie,


- Þie, toate glorioasele noastre cîntãri de biruinþã.

Pentru cã ai umplut inimile noastre de al iubirii aur


- Þie, toatã revãrsarea acestui aur ceresc.

Pentru cã ne-ai pregãtit o Împãrãþie Nemuritoare


- Þie, în etern ºi etern, toatã adoraþia ºi
recunoºtinþa nemuritoarelor noastre cîntãri

ºi pentru cã în clipa cununiei noastre, cuprinzîndu-ne în braþele


împreunãrii veºnice, ºi apropiindu-Þi buzele Tale fericite,
ne vei pecetlui, în cea mai strãlucitã sãrutare,
cele patru semne ale Crucii Dragostei,
pe frunte, pe gurã, pe un ochi ºi pe celãlalt,
cum nu ne-a mai sãrutat nimeni niciodatã,
- binecuvîntarea dragostei noastre veºnice:

În Numele Tatãlui, al Fiului ºi al Sfîntului Duh. Amin.

Slavã veºnicã Þie


Marele nostru Împãrat Biruitor ºi Dumnezeu
Isus Hristos.
Amin.
Pag. 356 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

462 - Cîntarea Biruinþei

Cîntarea Biruinþei,
e Numele Tãu Mare,
Isus Biruitorul, Slãvitul nostru Soare,
Slãvitul nostru Mire, Slãvitul nostru Steag,
Cîntarea Biruinþei, e Numele Tãu Drag,
Isus, Isus, Isus, Isus
Cîntarea Biruinþei e Numele Tãu Drag.

Din zare pînã-n zare,


din veci pe veºnicie,
Isus, Biruitorul, cînta-vom numai Þie,
mãrire Jertfei Tale pe veci ce nici nu sînt,
Cîntarea Biruinþei, e Numele Tãu Sfînt
Isus, Isus, Isus, Isus
Cîntarea Biruinþei e Numele Tãu Sfînt.

Din starea cea mai joasã,


la starea cea mai naltã,
Isus Biruitorul, cînta-vom laolaltã,
lumi veºnic fericite slãvi-Te-vor mereu,
Cîntarea Biruinþei eºti Tu Sfînt Dumnezeu,
Isus, Isus, Isus, Isus
Cîntarea Biruinþei, eºti Tu Sfînt Dumnezeu!

463 - Cîntãri de biruinþã


Cîntãri de biruinþã în Numele Tãu nalt,
înalþã-n Veºnicie un cor spre celãlalt
le poartã Infinitul din cer în cer mai sus,
cãci Unul, numai Unul eºti Tu Isus, Isus...

Isus, Isus, Isus


din cer în cer mai sus,
vei fi slãvit nespus,
cãci slava ai adus
Tu, numai Tu Isus.

Încununaþii slavei în veci Te vor cînta,


cununile de aur punînd naintea Ta,
ºi steagurile albe vor flutura pe sus,
cîntîndu-Þi Þie Unul, Isus, Isus, Isus...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 357

În cete nesfîrºite al îngerilor roi,


cîntãri mai noi sui-vor
prin ceruri tot mai noi
cînta-va Veºnicia prin tot ce-i jos ºi Sus,
un Nume, numai Unul, Isus, Isus, Isus.

Îþi dãm ºi noi întreagã frumseþea ce ne-o dai,


nãlþînd un cîntec veºnic prin tot eternul rai
întreagã slava Þie, ce totul ne-ai adus,
Tu Unul, numai Unul: Isus, Isus, Isus...

464 - Îþi mulþumim Luminã

Îþi mulþumim Luminã,


cã ochii ne-ai deschis,
azi noi trãim aievea
tot ce pãrea doar vis.

Îþi mulþumim Iubire


cã azi ne faci s-avem
comori ce numa-n ceruri
credeam sã le vedem.

Îþi mulþumim Tãcere


cã tu ne-ai dat atît
cã nu-s pe lume lacrimi
ºi grai sã spunã cît.

Îþi mulþumim Cîntare


cã tu ne duci în zbor,
prin cele ºapte ceruri,
ca Duhul de uºor.

Îþi mulþumim Durere,


cã tu ne-ai dat ce nu-s
comori mai strãlucite
pãstrate la Isus.

Îþi mulþumim de toate


doar þie har divin,
cãci toate doar prin tine
ne sînt ºi ni se þin!
Pag. 358 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

465 - Doamne, ce comori alese

Doamne, ce comori alese,


m-ai fãcut sã aflu eu
cele mai frumoase daruri
ce le are Dumnezeu.

Ce comoarã e Lucrarea
fericitã-n care sînt,
nu-i ca ea din cîte are
Dumnezeu, pe-acest pãmînt.

Ce comoarã e iubirea
scumpã care Tu ne-o dai,
cum e raiul ei niciunde
nu mai este-un altul rai.

Ce comoarã e cîntarea
tot mai dulce iar ºi iar,
ea ne leagãnã-ntre ceruri
ca o candelã de har.

Ce comoarã dulce-s fraþii


între care Tu ne-ai pus,
peste faþa tuturora
strãluceºte-a Ta Isus.

... Doamne, þine-mã-ntre ele


strîns ºi fericit mereu,
- nu-s comori atît de scumpe
cîte are Dumnezeu...

466 - Eu sînt iubit de Tine


Eu sînt iubit de Tine, Mîntuitorul meu,
cît nu iubeºte nimeni ci numai Dumnezeu
de-aceea-Þi cer ce nimeni n-ar cere ºi-ndrãzni,
ºi Tu m-asculþi, ca astfel sã ºtiu ºi eu iubi.

Tu eºti iubit de mine, - ºi-atît de fericiþi


sîntem, fiind, Isuse, în dragoste uniþi.
Ce-ncredere adîncã simþim c-avem mereu
ºi eu în ce-mi spui mie - ºi Tu în ce-Þi spun eu.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 359
Eu sînt iubit de Tine - ºi-n pãrtãºia Ta,
eu pot oriunde merge ºi pot oriunde sta,
cã nu-i nimic pe lume spre rãul meu nicicînd,
iubirea e iubire, ºi-n lacrimi, ºi cîntînd.

Tu eºti iubit de mine, Isuse-al meu Ales,


iubirea noastrã are un veºnic înþeles
nu-i nimeni sã pãtrundã ce Tainã-i între noi,
tot cerul e oriunde cînd sîntem amîndoi!

467 - Cînd ne-ai trimis

Cînd ne-ai trimis Iubire,


în lume oarecînd
pe fruntea noastrã albã
ne-ai sãrutat plîngînd.

Copii eram Iubire,


dar inima s-a strîns:
- de ce sãrutul oare
e-mpreunat cu plîns?

De-atunci cu drag sãrutul


atîþia ni l-au dat,
dar au plãtit cu lacrimi
oricîþi ne-au sãrutat.

Ne-a sãrutat Lumina


ºi-a lãcrimat apoi,
sãrutul Rugãciunii
e numai plîns în noi.

Ne-a sãrutat Cîntarea


ºi s-a fãcut suspin,
aºa ºi Adevãrul
ºi-a plîns ºi el strãin...

... Ci numai tu Iubire


nu pleci - ºi nu te frîngi,
te rogi cu noi - ºi suferi
ºi ne sãruþi - ºi plîngi...
Pag. 360 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

468 - Cînd ne iveºti Isuse

Cînd ne iveºti Isuse doritu-Þi Chip Divin,


o jerbie de raze, ne-nconjurã senin
ºi dulcea rugãciune simþim cã ne-o auzi
ºi mii de mîini de mamã, ne zvîntã ochii uzi.

Cum bem atunci acelaºi Potir preafericit


ºi-aceeaºi Pîine sfîntã ne dã un trup sfinþit
ºi-aceeaºi pãrtãºie ne-nalþã preschimbaþi,
ºi-aceeaºi fraþi ni-s îngeri ºi-aceeaºi îngeri fraþi.

O, cînd venim spre Tine ºi vii ºi Tu spre noi,


cum ne prefacem Unul din miile de doi,
ºi-n cerul cel din mijloc, în dragoste-mpletiþi,
cum plîngem, cît de dulce-i a fi nedespãrþiþi.

Iveºte-ni-Te-odatã nemaiplecat Isus,


sã ne-mpletim prin lacrimi în cerul cel mai sus,
ºi corurile Slavei sã cînte ce vor vrea,
ºi vecii dulci sã curgã, aºa, aºa, aºa...

469 - Sã nu-ntristaþi iubirea


Sã nu-ntristaþi iubirea
cã chipul ei e sfînt,
ºi drumul ei e lacrimi
din cer pînã-n pãmînt.

Sã n-alungaþi iubirea
cã de-unde pleacã ea,
rãmîne numai gheaþa
cea veºnicã ºi grea.

Sã nu zdrobiþi iubirea,
cã ochii ei cînd plîng,
- ºi Inima Cereascã
a lui Hristos, o frîng.

Sã nu stricaþi iubirea,
cã nu-i pãcat mai greu
ºi mai fãrã iertare
în veci, la Dumnezeu.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 361
Sã nu-ntinaþi iubirea,
cã dacã ea s-a dus,
tot soarele ºi raiul
de-odatã v-aþi rãpus.

Ci-nvãluiþi iubirea
în lacrimã ºi-n cînt,
ea singurã e soare,
pe cer ºi pe pãmînt.

470 - Tu-ai rãmas aici

Tu-ai rãmas aici Isuse,


- numai grija Ta s-a dus
ca sã pregãteascã locul
fericirii noastre Sus.

Tu-ai rãmas aici sã suferi


lîngã cei îndureraþi,
s-alini inime zdrobite,
sã ºtergi ochi înlãcrimaþi.

Ai rãmas aici sã legeni


copilaºii care plîng,
sufletele ce se roagã,
inimile ce se strîng.

Ai rãmas aici, - cu dulce


sã sãruþi strîngînd la sîn,
dorul care plînge singur,
ochii care goi rãmîn.

Ai rãmas aici, pe Cruce,


sã tot sîngeri nevãzut,
pînã se va-ntoarce-acasã
cel din urmã fiu pierdut.

Ai rãmas aici Isuse,


- dar cît oare mai rãmîi
pînã cînd o sã Te-nalþe
Învierea cea Dintîi?...
Pag. 362 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

471 - O, Strãlucitã Faþã...

O, Strãlucitã Faþã,
de Om ºi Dumnezeu
Tu-mi iei întreaga ceaþã
a sufletului meu,
Tu-mi luminezi cãrarea
acum pe unde trec,
- naintea Ta cu lacrimi
tot sufletu-mi aplec.

Fii binecuvîntatã, - Tu Faþã preacuratã


a Domnului Hristos
cu plîns de bucurie - Te laud pe vecie,
smerit ºi credincios.

O, Strãlucitã Faþã,
a Dragostei Cereºti
pe-ntreaga mea viaþã
ce dulce strãluceºti
Tu mi-ai spãlat pãcatul
cu Sîngele Tãu Sfînt,
ºi-mi dai al mîntuirii
Dumnezeiesc veºmînt.

Tu mi-ai adus din ceruri,


un nume nou ºi-ales,
Tu mi-ai fãcut din moarte
un fericit cules,
Tu Þi-ai rãsfrînt lumina
pe faþa mea deplin,
o, Faþã strãlucitã,
eu Þie-n veci mã-nchin!

472 - Aºa-mi ajute Dumnezeu

Aºa-mi ajute Dumnezeu,


sã-I pot þinea Cuvîntul eu,
precum doresc sã-mi þinã El
Cuvîntul Lui, în orice fel.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 363
Ajutã-mã sã pot,
sã-Þi dau Isuse, tot,
ca ºi Tu sã-mi poþi da,
deplin iubirea Ta.

Aºa-mi ajute Dumnezeu,


sã pot fi eu cu El mereu
precum ºi El cu mine-aº vrea
sã-mi fie toatã viaþa mea.

Aºa-mi ajute Dumnezeu,


sã-L pot iubi ºi crede eu,
cum m-a crezut ºi m-a iubit
El, cînd mi-a dat ce n-am gîndit...

473 - Ce nalþi sînt

Ce nalþi sînt aceºti munþi Isuse,


cu vîrfurile lor în nea,
- ºi totuºi cît mai nalt e harul
ce-n Tine eu îl pot avea...
Slãvit sã fii slãvit - Isuse Preaiubit,
Tu harul ºi iubirea mea
mai albã ca o nea.

Ce mare-i apa asta Doamne,


ce-adînc e-albastrul ei afund,
- ºi totuºi, cît mai mare-i harul
iubirii care n-o pãtrund...
Slãvit sã fii slãvit - Isuse Preaiubit,
Tu al iubirii har profund
ce-n veci n-am sã-l pãtrund.

Ce dulce-i acest har Isuse,


ce limpede-i al lui senin,
- ºi totuºi, cît mai dulce-i harul
în care sînt cînd mã închin,
Slãvit sã fii slãvit - Isuse Preaiubit,
Tu har ºi lãrgãmînt divin
prin care mã închin...
Pag. 364 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

474 - Înþelepciune, sfînt trimis

Înþelepciune, sfînt trimis


al Dragostei Divine,
ce lume mi-ai deschis
cînd te-ai unit cu mine.

Cu ce necunoscut fior
mi-ai sãrutat credinþa,
cînd cerul tãu cu nici un nor
mi-a-mbrãþiºat fiinþa.

Cînd te-ai plecat spre viaþa mea


ca primãvara plinã,
cum ai adus de-odatã-n ea
o mare de luminã.

Cînd þi-ai lipit sãrutul sfînt


de fruntea mea uscatã,
ce tainic ºi ceresc avînt
m-a-ntinerit deodatã.

Cînd þi-ai atins de ochii mei


izvoarele de rouã,
de peste munþii tãi, în ei
venea viaþa nouã.

- O, drag ºi sfînt trimes de Sus


sã-mi porþi un braþ de cruce,
condu-mã tot mai cu Isus
ºi nu mi te mai duce...

475 - Ce mult mi-ai dat


Ce mult mi-ai dat - ºi ce comori nespuse
- nu-i împãrat aºa de-avut ca eu
dar ce-Þi fac eu, o ce-Þi fac eu Isuse,
îndatorat ºi-ndatorat mereu!

O, cum sã-Þi pot puþinul ce-l ºtiu face


cã nici acest puþin nu pot sã-l fac,
ºi sufletu-mi în lacrimi se desface
îndatorat ºi-ndatorat în veac.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 365
De ce nu pot sã-Þi dau fiinþa toatã
cu tot ce am, cu inima din sîn,
cînd Tu Te-ai dat în totul dintr-o datã
ci-ndatorat ºi-ndatorat rãmîn!

Dezleagã-mã Iubitul meu de toate,


cum pentru mine Tu Te-ai dezlegat,
sã-Þi pot da tot ce-n inimã se zbate
atît de-ndatorat ºi-ndatorat...

476 - De ce-ai uitat?

De ce-ai uitat acele datorii


ce trebuiau sã-þi ardã conºtiinþa,
cînd trebuia sã lupþi sã þi le þii
chiar de-þi cereau viaþa ºi fiinþa?

Ai datorat s-asculþi de Dumnezeu


cãci El þi-a dat viaþa ºi þi-o þine
tu L-ai uitat cã El te-a scos din greu
- ce-ngrozitor va fi-asta pentru tine!

Ai datorat pãrinþilor atît,


dar ei s-au dus cu inima zdrobitã,
- cum vei zãcea odatã doborît
gemînd sub datoria neplãtitã!

Ai datorat sãracilor un strai,


- dar ei s-au dus, ºi n-ai vrut a li-l da,
ai datorat spre lacrimã un grai
dar nu l-ai dat, - ºi cine-þi va ierta?

... O, nu uita acele datorii


ce trebuiau sã-þi ardã conºtiinþa,
cãci tot ce nu plãteºti acum, sã ºtii,
cã-n veci, în foc îþi va plãti fiinþa!
Pag. 366 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

477 - Iubire, îngerul meu dulce

Iubire, îngerul meu dulce,


ºi-nsoþitorul meu de foc,
tu m-ai suit din cruce-n cruce,
ºi m-ai noit din loc în loc.

Ce tainic mi-ai aprins viaþa


suindu-mi-o din rai în rai,
ºi cum de orice datã faþa
ºi numele schimbat l-aveai.

Pe oriºicare treaptã nouã,


mi-ai dat un nou ºi dulce cînt,
pe-aceeaºi crini, o altã rouã,
pe-acelaºi dor, un alt veºmînt.

Privesc la treptele suite,


rãmase ºir în urma mea,
pe fiecare, stãri trãite
ºi psalmi, înalt cîntaþi pe ea.

Din urmã, una cîte una


tãcînd cu ochii mã petrec
- ci numai tu-mi rãmîi întruna
acelaºi soþ pe unde trec.

O, înger fericit, pãstreazã


cu mine-n Locul cel preasfînt,
pe fiecare dulce razã
prin care mi-ai lucit un cînt.

478 - Sã nu uiþi cerul


Sã nu uiþi cerul, cînd prea linã
îþi pare clipa pe pãmînt,
cãci clipa pe pãmînt e-o clipã,
s-a dus pe-un fulg luat de vînt.

Sã nu uiþi iadul, cînd prea dulce


îþi pare cã ar fi-un pãcat,
cãci dulcele pãcat e-o fiere
ce-o sã te ardã necurmat.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 367
Sã nu uiþi noaptea cînd prea albã
îþi pare ziua care-o duci,
cãci ziua cea prea albã astãzi
poate sfîrºi printre nãluci.

Sã nu uiþi moartea cînd prea tare


îþi pare tronul unde ºezi,
cãci slava lumii e-o pãrere
pe care-o pierzi cînd nici nu crezi.

Sã nu uiþi cã eºti om, cînd pare


cã eºti un zeu, - ºi-aºa gîndeºti
o, secãturã trecãtoare,
în ce nimic te prãbuºeºti!

O, nu uita ce þi-e nainte


nici tot ce-þi poate fi napoi,
- sã mergi spre rai cu fapte sfinte
ºi nu spre iad tîrînd noroi!

479 - Toate laudele noastre

Toate laudele noastre,


ºi mai mult de mii de ori,
nu pot spune-n veci Isuse,
cît Îþi sîntem de datori.
Buze îngereºti sã-Þi cînte
laude de nepãtruns,
- pentru slava Ta cea mare
niciodatã nu-i de-ajuns.
Nu-i de-ajuns, - nu-i de-ajuns,
niciodatã nu-i de-ajuns.

Toate lacrimile noastre


ºi-ai evlaviei fiori,
nu pot spune-n veci Isuse,
cît Îþi sîntem de datori
pentru mila Ta cu care
ne-ai primit ºi ne-ai rãspuns,
jertfa mulþumirii noastre
niciodatã nu-i de-ajuns.
Nu-i de-ajuns, - nu-i de-ajuns,
niciodatã nu-i de-ajuns.
Pag. 368 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Avuþia noastrã toatã,
de Þi-am da-o, nu putem
sã plãtim în veci Isuse,
datoria ce-o avem.
Dar cînd inima curatã
cu-al iubirii strop ascuns,
de Þi-o dãm Isuse, toatã -
atunci Þie Þi-e de-ajuns!
Þi-e de-ajuns, - Þi-e de-ajuns,
atunci Þie Þi-e de-ajuns!

480 - Va fi-n curînd Isuse

Va fi-n curînd Isuse, o noapte sau o zi,


în care toate-acestea de-acum se vor sfîrºi,
se vor sfîrºi pãcatul ºi rãul de acum,
un trãsnet le va face o flacãrã ºi-un fum.

Atunci din spãimîntarea cumplitului ecou,


ieºi-vor alte ceruri ºi alt pãmîntul nou,
ºi-apoi din irizarea luminii altui rai
ieºi-va altã viaþã, cum nu-i acuma grai...

În mijlocul minunii eterne, - tuturor,


va strãluci Golgota, ca Soare ºi Izvor,
cãci Jertfei Ei, datoare sînt toate cîte sînt,
din Ea vor fi aceste noi ceruri ºi pãmînt.

O, de n-ar fi Golgota, - din toate pîn-acum


ar fi rãmas deodatã o flacãrã ºi-un fum
dar pentru cã Ea este din Ea vor fi mereu
noi lumi desãvîrºite ieºind spre Dumnezeu.

Slãvitã fii Golgota, etern Izvor divin,


din care bem eternul întineririi vin
fã, beþi de-mpãrtãºirea cu Taina de nespus,
sã devenim aceeaºi Minune cu Isus!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 369

481 - Nu dispreþui pedeapsa

Nu dispreþui pedeapsa Domnului cînd vine,


- fiule, sã ºtii cã ea e viaþa pentru tine,
cãci pe-acela ce-l iubeºte,
Dumnezeu îl pedepseºte,
numai spre mai bine.

Nu dispreþui mustrarea fraþilor din casã,


- frate, ei sînt cei ce viaþa în pãcat nu-þi lasã,
vai de tine pe vecie,
dacã mergi spre nebunie
ºi de fraþi nu-þi pasã.

Nu dispreþui dreptatea celui ce nu-þi cere,


- omule, sã ºtii cã asta e oþet ºi fiere,
ea-þi va arde conºtiinþa
ºi-þi va osîndi fiinþa,
numai la durere.

Nu dispreþui chemarea, care azi te-mbie,


- suflete, sã ºtii cã asta-i har ºi bucurie,
Domnul, celor ce-L ascultã,
le va da rãsplatã multã
Sus, în Veºnicie!

482 - Doamne-ascultã totdeauna

Doamne-ascultã totdeauna,
rugãciunea cui,
îºi revarsã cãtre Tine,
tot amarul lui,
care-ºi suferã-n tãcere
tot ascunsul foc,
pe acela Doamne-ascultã-l
din al Slavei Loc.
Pag. 370 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Doamne-ajutã-i totdeauna
sufletului slab,
cînd Te cheamã din durere,
scapã-l Tu degrab,
nu-l lãsa sã-l copleºeascã
al pierzãrii val,
cînd prea greu l-apasã greul,
vino Tu ºi ia-l.

Doamne-mbunã totdeauna
viaþa celui bun,
pune-Þi gîndu-n cei ce-n Tine
gîndul tot ºi-l pun,
toatã dragostea sã-Þi afle
cei ce-Þi dau aºa,
pune-Te în slujba celor
puºi în slujba Ta.

483 - Binecuvîntate fie

Binecuvîntate fie focul ºi furtuna,


care de la Tine Doamne, vin întotdeauna,
sã sfinþeascã ºi s-aleagã grîul din neghinã,
fã-le Doamne totdeauna cînd ºtii Tu, sã vinã.

Binecuvîntate fie lacrima ºi rana,


care ne lovesc cînd Doamne, meritãm dojana,
nu ni le cruþa cînd Doamne este-n noi mîndrie,
fã-le Doamne totdeauna cînd ºtii Tu sã vie.

Binecuvîntate fie ruga ºi cîntarea


care ne pãstreazã-n Tine mai curatã starea,
primeºte-ni-le-n harul mare ºi fierbinte,
fã-le Doamne totdeauna cum vrei Tu de sfinte.

Binecuvîntate fie pacea ºi iubirea,


care cresc ºi-nfrumseþeazã fapta ºi vorbirea,
în lumina Ta curatã dulce-mbrãþiºate,
fã-le Doamne mai frumoase, astea decît toate.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 371

484 - Doamne-al fericirii mele

Doamne-al fericirii mele


cît eºti Tu de bun,
de-ar fi lacrimi cîte stele
tot n-aº ºti sã-Þi spun
cîte mulþumiri curate
aº dori sã-Þi zic,
- Doamne, dar din toate-toate,
nu-Þi mai pot nimic!

Numai taina rugãciunii


mi-o înalþ sfios,
numai cîntecul minunii
tremurã frumos,
numai candela uimirii
arde fericit,
înãlþîndu-Þi al iubirii
dor nemãrginit.

Doamne-al bucuriei sfinte


lasã-Te cuprins,
de al inimii fierbinte
foc ce l-ai aprins,
sã Te dulce-mbrãþiºeze
fericirea mea
la picioare sã-Þi aºeze
tot ce-ai pus Tu-n ea.

485 - Doamne, inima mea toatã


Doamne, inima mea toatã
Þie Þi-o predau,
- fã sã nu pot niciodatã
înapoi s-o iau
Îþi predau a ei simþire
cu tot focul ei,
toatã dulcea ei iubire
numai Tu s-o iei.

Pune-n slujba Ta - Doamne, viaþa mea,


sînt al Tãu cu tot ce-am eu
Dumnezeul meu.
Pag. 372 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Îþi predau a mea fiinþã
cu tot ce-am cuprins,
pune-n ea a Ta credinþã
ca un jar aprins,
pune-n mine-a Ta luminã
cît un soare-ntreg,
cãci de Calea Ta divinã
viaþa mea mi-o leg.

Fã-mã sã-Þi predau mai dulce


rodul vieþii tot,
împletit pe dupã Cruce,
cît mai strîns mi-l pot.
- Azi sub Crucea Ta se-aºeazã
Doamne, viaþa mea,
fã mai sfîntã sã se vazã
Faþa Ta pe ea.

486 - Doamne-nlãturã-l pe rãul

Doamne-nlãturã-l pe rãul din a noastrã cale,


a lui curse ºi primejdii rupe-le ºi ia-le,
ºi pe noi, de-a lui cãi Doamne, pururi ne departã,
zid de îngeri, zãri de soare, fã sã ne despartã.

Lasã binele sã vinã cãtre noi de-oriunde


a lui faþã niciodatã nu ne-o vei ascunde,
ºi pe noi ne du de-oriunde cãtre el întruna,
pînã cînd va fi-n noi totul el pe totdeauna.

Nu lãsa-ntre fraþi vreodatã Doamne, dezbinare,


depãrteaz-o ºi topeºte-o ca pe-o noapte-n soare,
ºi pe noi de ea departe pururea ne þine,
cum e soarele cu ziua sã fim una-n Tine.

Doamne, lasã pãrtãºia între fraþi curatã,


de ea nu ne mai desparte viaþa niciodatã,
ºi pe ea cu noi de-a pururi dulce o cununã
sã fim împletiþi în Tine, veºnic împreunã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 373

487 - Binecuvîntat sã fie Domnul, Stînca

Binecuvîntat sã fie
Domnul, Stînca mea,
pentru El, cu bucurie
veºnic voi cînta,
pentru El sã fiu în stare
viaþa sã mi-o pun,
Dumnezeul meu, - cîntare
Numelui Tãu Bun.

Slava Ta - voi nãlþa


Dumnezeul meu,
cît voi fi - voi slãvi
Numele-Þi mereu.

Cîte laude curate


aº putea sã cînt,
toate le-aº aduce toate,
Numelui Tãu Sfînt
cîte fapte de iubire,
aº putea sã fac,
toate le-aº da mulþumire
voii Tale-n veac.

Laude-Þi a Ta-ndurare
toate cîte sînt,
cînte slava Ta cea mare
ceruri ºi pãmînt,
munþii toþi sã Te slãveascã
mãrile aºa,
toate sã se veseleascã
de iubirea Ta.

488 - Vino îngerul iubirii

Vino, îngerul iubirii


sã urcãm un cer mai sus,
pînã-n soarele mãririi
unde ºtii cã stã Isus.
Pag. 374 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Toate zãrile trecute
sã lãsãm în urmã rînd,
prin hotare neºtiute
sã zburãm cu drag cîntînd.

Sã avem prin fiecare


cîte-un fericit popas
o cununã ºi-o cîntare
ºi apoi un bun rãmas.

Cãtre-o stare ºi mai naltã


sã mã chemi pe rînd sã sui
mai frumos ca-n cealaltã
noul cîntec sã mi-l spui.

Cînd frumoase toate ºapte


cerurile, le-am trecut,
sã fiu rîu de roade coapte
pus pe-al soarelui sãrut.

... Vino îngerul iubirii


în genunchi cu mine Sus,
în Cîntarea Nemuririi
Una veºnic cu Isus!

489 - O, scoate-ne Isuse

O, scoate-ne Isuse, din veacul bãnuielii


ºi scoate bãnuiala Isuse, dintre noi,
nu ne lãsa pe cuget noroiul învoielii
nici învoiala Doamne, cu-a veacului noroi.

Ci-ntoarce-ne Isuse, în umbletul Luminii


ºi umbletul Luminii întoarce-ni-l mereu
iubirea sã ne poarte pe cãile grãdinii
prin care împreunã umblãm cu Dumnezeu.

Fereºte-l pe satana de calea noastrã-ntruna


ºi calea noastrã-ntruna fereºte-ne-o de el,
din felul nostru n-aibã nimic el totdeauna,
ºi noi întotdeauna nimic din al lui fel.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 375
Ci þine-ne în totul în Duhul Tãu Isuse
ºi Duhul Tãu Îl þine în totul între noi,
- apoi sã se sfîrºeascã viaþa sau sã nu - se,
vom fi pe veºnicie nedespãrþiþi apoi...

490 - Cu cît e mai curat

Cu cît e mai curat izvorul


ºi limpezi undele ce-i vin,
cu-atît i-e faþa mai frumoasã
ºi-adîncul lui cu-atît mai plin.

Cu cît mai dulci i-s a lui ape,


ºi mersul mai melodios,
cu-atît i-e cerul mai aproape
ºi drumul lui i-e mai frumos.

Cu cît mai darnic e spre-oricine,


mai din belºug e dãruit,
cu cît se va uita pe sine,
cu-atît va fi mai mult iubit.

Cu cît mai des îl rãscoleºte


durerea sfintei curãþiri,
cu-atît mai calme ºi albastre
vor fi cereºtile-i priviri.

Cu cît sînt mai bãtãtorite


ºi multe cãile ce-i vin,
cu-atît ºi numele ºi locul
i-s pomenite mai divin.

Împrospãteazã-i Doamne harul


de unde dã, - sã se tot ia,
ºi pentru toate numai Þie,
întreagã slava toþi s-o dea.
Pag. 376 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

491 - Îþi mulþumesc iubire

Îþi mulþumesc iubire,


cã tu m-ai izbãvit
de legãtura urii
în care-am fost robit,
- mi se pierduse mintea
ºi inima-mi zãcea
- ºi numai þie milã
þi-a fost de starea mea.

Tu m-ai scãpat din moartea


de care mã-ngrozeam,
tu m-ai scãpat din frica
de care tremuram,
tu m-ai scãpat de duhul
demonic ºi urît,
- iubire, soare dulce,
o cît sã-þi dau eu, cît?

Redã-mã-mpãrtãºirii
cu inima dintîi
pe cerul mîntuirii,
tu soare sã-mi rãmîi,
cu sfînta ta-mpletire
viaþa sã-mi unesc
iubire, o iubire
ºi-n veci sã mã sfinþesc.

492 - Fericitã-i ascultarea

Fericitã-i ascultarea de Hristos ºi fraþi,


toþi, prin ea sîntem întruna binecuvîntaþi,
stãrile de har ºi lacrimi ce le-avem în ea,
nicãieri pe lumea asta nu le-avem aºa.

Doamne, Te rugãm,
fã-ne s-ascultãm
voia Ta smeriþi
sã fim fericiþi.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 377
Fericitã-i rugãciunea cu Hristos ºi-ai Lui,
stare ca în ea cereascã nicãierea nu-i
binecuvîntat e-oriunde ceasul ei de har,
între cer ºi adunare, nu-i atunci hotar.

Binecuvîntat e plînsul fiului aflat,


cînd la sînul mîntuirii cade-mbrãþiºat
cînd viaþa lui întoarsã se sfîrºeºte-n rai,
stãri ca astea niciodatã n-au pe lume grai.

Doamne, Duhule Preasfinte, dã-ni-le mereu


þine sufletele noastre una-n Dumnezeu,
sã nu fie nici o uºã între El ºi noi,
iar din cea mai naltã stare, nu ne-adu napoi...

493 - Cînd trec prin stãri

Cînd trec prin stãri întunecoase


ºi nu mai vãd pe unde sînt,
Isuse, Dulcele meu Soare,
învãluie-mã-n haru-Þi sfînt,
fã sã Te simt ºi mai cu mine,
mîngîietor ºi fericit,
sã simt cã braþul Tãu mã þine
mai alipit, mai alipit
Isuse, Isuse, Isuse
sã simt cã braþul Tãu mã þine
mai alipit.

Cînd n-o sã vãd nici o luminã


în jurul meu ºi-n calea mea,
Isuse, Mîna Ta sã vinã
povara nopþii sã mi-o ia,
sã mã cuprindã fericitã
þinîndu-mi duhul însorit,
sã merg spre Þara mult doritã,
mai fericit, mai fericit,
Isuse, Isuse, Isuse
sã merg spre Þara mult doritã,
mai fericit.
Pag. 378 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Cînd n-o sã am decît o clipã
pîn-la ajungerea-ntre-ai mei,
Isuse, dã-mi a Ta aripã
sã zbor cît mai frumos la ei,
la-mbrãþiºãrile cu sfinþii
sãrutã-a mele bucurii
sã cînt Cîntarea Biruinþii
cu mii de mii, cu mii de mii
Isuse, Isuse, Isuse
sã cînt Cîntarea Biruinþii
cu mii de mii...

494 - Doamne, în ce har


Doamne, în ce har ne-nvãlui
viaþa uneori
cînd în inimile noastre
Tu întreg cobori,
cînd Cîntarea ºi Cuvîntul
dulce se-mpletesc
atunci faþa, ochii, gîndul
- totul ni-e ceresc.

Þine-ne mereu
Sfinte Dumnezeu
stãrile de har
unde nu-i hotar.

Doamne, cum e rugãciunea


din al Tainei loc,
cînd în suflete-i cutremur
ºi-n cuvinte-i foc,
ºi cînd sfînta adunare
toatã-i pe Tabor,
cînd Hristos strãluce Soare
dulce tuturor.

Doamne, fã-ne-n stãri de astea


ne-ncetat sã fim,
în cîntare ºi-n iubire
toþi sã ne-mpletim,
dintr-o astfel de-adunare
sã pornim în Sus,
la a Nunþii Sãrbãtoare,
Tu ºi noi, Isus...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 379

495 - Întinde-Þi Mîna Ta

Întinde-Þi Mîna Ta spre mine,


Preascump Mîntuitorul meu,
c-atunci sînt stãrile divine
ºi-mbrãþiºez pe Dumnezeu.

Isus, cu Mîna Ta
cuprinde-mi viaþa mea,
c-atuncea sînt, atuncea sînt
ca-n cerul sfînt.

Întinde-Þi Mîna luminoasã


prin întunericul amar,
c-atunci spre viaþa mea se lasã
cel mai divin ºi dulce har.

Întinde-Þi Mîna iubitoare


peste-ale mele depãrtãri
c-atunci în cel mai dulce soare
gust cele mai divine stãri.

Întinde-Þi Mîna liniºtitã


cãtre-al meu chin însingurat
c-atunci o pace negrãitã
mi-alinã duhu-nvolburat.

ªi-ntinde-Þi grabnic Mîna Bunã,


strîngîndu-mã la Scumpu-Þi Sîn,
c-apoi de-a pururea-mpreunã
ºi trup ºi suflet Îþi rãmîn.

496 - Iubirea mea-ndrãzneºte!

Iubirea mea-ndrãzneºte,
cînd eºti cu Dumnezeu,
Îi ia ºi-I dãruieºte
tot ce-i mai scump ºi greu
Îi cere chiar ce pare
cã n-ar fi-ngãduit
ºi vei vedea cît are
sã-þi dea Cel Preaiubit.
Pag. 380 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Cere-I lui Isus,
tot ce ai nespus,
dã-I lui Dumnezeu
tot ce ai mai greu.

Credinþa mea-ndrãzneºte
cînd mergi pentru Hristos,
la munþii nalþi priveºte
ca la un praf de jos,
treci, tare, peste toate
cu pas biruitor,
- ºi vei vedea cît poate
Cerescul ajutor.

Nãdejdea mea-ndrãzneºte,
sã ceri de la Isus,
ce mintea nici gîndeºte
ce gura nici n-a spus
- Acel copil Îi este
mai drag lui Dumnezeu
ce-I dã ºi-I îndrãzneºte
tot ce-i mai scump ºi greu!

497 - Cînd Domnul cheamã


Cînd Domnul cheamã, tu rãspunde
- da Doamne, vreau a Te-asculta,
nu vreau mai mult a mã ascunde,
ci vin ºi-ascult chemarea Ta.

Ajutã-mi Domnul meu


sã-mi plîng pãcatul greu
sã pun cu Tine legãmînt
pîn-la mormînt...

Cînd Domnul sufere pe Cruce,


pentru pãcatul tãu cel mult,
ºi El te vrea pe calea-I dulce,
tu spune-I: Doamne, vreau s-ascult.

Cînd Domnul spune: - lasã toate,


ia jugul Meu ºi Crucea Mea,
ºi vin pe urmele-Mi curate,
tu spune-I: Doamne, vreau aºa.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 381
ªi-atunci cînd Domnul o sã vinã
în Slava Sa cu sfinþii Lui,
vei fi cu El ºi tu-n Luminã,
dacã acum tu vii ºi spui!

498 - Unde sã mã duc eu Doamne cînd mi-e?

Unde sã mã duc eu Doamne,


cînd mi-e sufletul zdrobit
ºi cînd inima mea varsã
plînsul cel mai chinuit?

Unde Doamne, unde Doamne sã apuc,


n-am la cine, n-am la cine - sã mã duc,
numai Þie, numai Þie - Domnul meu
pot sã-mi spun necazul greu.

Unde pot sã aflu milã


ºi dreptate ºi alin
cînd nu-i nimeni sã-mi asculte
greul inimii suspin?

Unde-mi pot afla iertare,


cînd toþi calcã viaþa mea,
- cine Altul decît Tine
mã mai poate ajuta?

Unde sã mã duc cînd toate


uºile mi se închid,
ºi cînd chiar cel mai de-aproape
mi-e mai rece ca un zid?

Numai Mîna Ta-mi ajutã


inima-n durerea ei,
numai gura Ta-mi sãrutã
lacrimile-n ochii mei.
Pag. 382 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

499 - Nu-i nimeni mai dator

Nu-i nimeni mai dator ca mine,


Isus, Mîntuitorul meu,
cãci nimeni altul de la Tine,
n-a mai primit atît cît eu!

Mie Tu mi-ai dat


har aºa bogat,
o, cît sînt dator
Scump Mîntuitor.

Din cîte ori pierdute-odatã


aveai cãzute cel mai jos,
- eu am fost cea mai depãrtatã
pe mine cel mai greu m-ai scos.

Din cîþi fii rãtãciþi în moarte,


au pãrãsit pe Tatãl Bun,
eu mã dusesem mai departe
ºi eu trãisem mai nebun.

Din cîþi Þi-au fost datornici Þie


Stãpîne Sfînt ºi Prea-ndurat,
n-a trebuit sã ierþi cît mie,
eu cel mai mult Þi-am datorat.

ªi totuºi Doamne-atît cît mie


la nimeni parcã n-ai adus,
o, ce datornic pe vecie
Þi-s eu Preascumpul meu Isus!

500 - Ce bine-a fost...


... Ce bine-a fost Credinþã c-ai îndrãznit atunci,
cînd bîntuia furtuna cumplitã-n jurul meu
de nu era curajul frumoasei tale munci,
o, unde-aº fi-azi eu oare, strãin de Dumnezeu?

Ce bine-a fost Nãdejde cã tu ai îndrãznit,


cînd aripile frînte mi le tîram mai greu,
de nu-mi ºtiai aprinde curaju-ntinerit,
o, ce-aº fi azi eu oare, uitat de Dumnezeu?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 383
Ce bine-a fost Iubire c-ai îndrãznit sã vii
sã mi te-aºezi aproape - ºi sã-mi rãmîi mereu,
de-ai fi rãmas departe de-a mele zãri pustii,
o, unde-aº fi eu oare, cãutînd pe Dumnezeu?

O, mulþumesc Isuse, cã nu m-ai pãrãsit


cînd gol mi-era lãuntrul ºi gol ºi jurul meu
ci din apusul negru, - un dulce rãsãrit
îmi creºti acuma tînãr ºi drag spre Dumnezeu!

501 - Nu mai vreau pe lume

Nu mai vreau pe lume,


Dumnezeul meu
decît Sfîntu-Þi Nume
sã-L înalþ mereu
marea Ta iubire
s-o trãiesc arzînd,
dulcea-Þi mîntuire
s-o vestesc plîngînd
Scump Isus, Drag Isus,
dulcea-Þi mîntuire
s-o vestesc plîngînd.

Nu mai vreau în viaþã


Doamne alt avut,
decît Sfînta-Þi Faþã
s-O privesc tãcut
lacrimile sfinte
Þie sã le plîng,
dulcile-Þi cuvinte
toate sã le strîng
Drag Isus, Scump Isus,
dulcile-Þi cuvinte
toate sã le strîng.
Pag. 384 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Nu mai vreau Isuse,
decît a-mi vedea
toate-a mele puse
numa-n slujba Ta,
toate-a mele toate,
ca un aur greu
Þie jertfã date,
Dumnezeul meu
Scump Isus, Drag Isus,
Þie jertfã date,
Dumnezeul meu.

502 - O, Dumnezeul meu

O, Dumnezeul meu, ce mare


Þi-a fost iubirea pentru mine,
din ce-ntuneric ºi pierzare
m-ai scos ºi m-ai adus la Tine!

Îþi mulþumesc mereu,


Isuse, Domnul meu,
ºi-n veci nu voi uita
iubirea Ta.

Ce dragoste-mi araþi Tu-n toate,


în ce pãºuni de har mã þii,
ºi cum m-adapi din nesecate
izvoare dulci de ape vii!

Pe capul meu torni cel mai dulce


olei ºi mir de mare preþ,
mi-ai dat cea mai frumoasã cruce
ºi cel mai dulce imn mã-nveþi.

În faþa urii cei’ mai grele


mi-ntinzi cel mai ceresc ospãþ,
ºi-n toate drumurile mele
mereu minuni cereºti mi-arãþi!

Pe ochii mei cu lacrimi sfinte


pui cel mai fericit sãrut,
- n-am Dumnezeul meu cuvinte
sã-Þi mulþumesc cît mi-ai fãcut!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 385

503 - O, cum mã mustrã toate

O, cum mã mustrã toate,


Isuse, cînd greºesc,
cînd cãile curate,
un pas le pãrãsesc,
cînd chiar o clipã poate
de Tine pot uita,
- de ce mã mustrã toate,
Isuse, chiar aºa?
de ce Isus de ce, de ce Isus de ce,
de ce mã mustrã toate, atuncea chiar aºa?

O, cum mã mustrã luna


ºi soarele de sus,
învinuind întruna
un gînd ce nu l-am spus
ºi florile grãdinii
ºi locul meu tãcut,
îmi mustrã gîndul vinii
ce-o clipã l-am avut
de ce Isus de ce, de ce Isus de ce,
de ce îmi mustrã toate, ce eu nici n-am fãcut?

O, Doamne, dar ce bine


e cã mã mustrã tot,
ca nicicînd fãrã Tine
un pas sã nu mai pot
un grai sã nu pot scoate,
un gînd sã nu rostesc,
- ci mustrã-mã din toate
atuncea cînd greºesc
nu mã lãsa Isus, nu mã lãsa Isus,
ci mustrã-mã din toate, atuncea cînd greºesc.

504 - O, Drag Isus...

O, Drag Isus, sãrutul Tãu,


cînd m-am întors la Tine,
cum mi-a luat tot ce-a fost rãu
ºi mi-a dat tot ce-i bine!
Pag. 386 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Cum mi-a luat ce-a fost urît
întreaga depãrtare,
ºi-atîta har mi-a dat încît
mi-e cerul numai soare.

Cum mi-a luat orice dorinþi


ce mã-ntinau odatã
ºi-mi dã plãcerea celor sfinþi
de zarea cea curatã.

Cum mi-a luat lumescul gînd


al urmelor strãine
ºi-mi pune cerul tot cîntînd
în inimã la mine.

Cum ºterge-al ochilor amiaz


de umbrele-ntristate,
ºi face-atîta soare az’
sã-mi umple toate-toate.

Ce dulce tainã sfîntã sînt


acestea toate-n Tine,
o, Drag Isus, - sãrutu-Þi sfînt
nu-l dezlipi de mine!

505 - Aº vrea, Iubire, sã-nvãþ

Aº vrea, Iubire, sã-nvãþ toate,


- dar numai tu sã mã înveþi
cãci numai tu le ºtii curate
ºi numai tu le faci de preþ.

Aº vrea sã cînt, - dar numai glasul


cîntãrii tale sã þi-l ºtiu
- aº vrea sã merg, - dar numai pasul
cu tine fericit sã-l þiu.

Aº vrea sã plîng, - dar numa-n starea


cea lîngã sînul tãu curat,
aº vrea sã zbor, dar numa-n zarea
ce-o simt a ta cu-adevãrat.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 387
Aº vrea sã tot vorbesc cu fraþii,
dar numai ce vrei tu sã spun,
aº vrea sã-mbrãþiºez pe alþii
dar numai cu sãrutu-þi bun.

Aº sta rãpit în rugãciune,


dar numa-n fericitu-þi loc,
sã fiu doar unde tu m-ai pune,
sã ard, - dar numai pe-al tãu foc.

ªi-aº vrea sã-mi odihnesc odatã


sfîrºitul lung ºi munca grea
dar numa-n poala-þi minunatã
ºi numai legãnat de ea!

506 - De fiecare datã

De fiecare datã, cînd cad în rugãciune,


ºi mîinile-mpreunã spre ceruri le ridic,
- o, Sfinte Duh, coboarã-mi
ºi spune-mi sã ºtiu spune
doar ce voieºte Tatãl
ºi cum vrea El sã zic.

De fiecare datã, cînd voi deschide gura,


spre a vesti Cuvîntul Cel Viu ºi-Adevãrat
o, Sfinte Duh, coboarã-mi
tot focul ºi cãldura
dar cum Hristos voieºte
sã i-L vestesc curat.

De fiecare datã, cînd inima mi-e bunã,


ºi vreau sã cînt cîntarea înaltului fior,
o, Sfinte Duh, coboarã-mi
ºi cîntã-mi Tu-mpreunã,
cum Tu voieºti sã-Þi cînte
al cerurilor cor.
Pag. 388 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

507 - Doamne, fii-mi Tu Stãpîn

Doamne, fii-mi Tu Stãpîn,


cum eu rob vreau sã-Þi rãmîn,
fii-mi dulce Soare-al meu,
cum Þi-s Þie umbrã eu.

Sã Te pot sluji aºa


cum e voia Ta,
sã-mi poþi spune la sfîrºit:
- bine rob iubit!

Doamne, fii-mi gîndul bun


cum eu vreau sã mi Te pun,
fii-mi drumul meu voios
cum eu mi Te vreau frumos.

Doamne, fii-mi dulce steag,


cum eu mi Te vreau de drag,
fii-mi trunchi ºi fii-mi ram,
cum eu vreau sã mi Te am.

Doamne, fii-mi ochii mei


cum eu vreau sã-mi fii în ei,
fii-mi dorul meu divin
cum eu vreau sã mi Te þin.

Doamne, fii inima mea


cum eu vreau sã-mi fii în ea
fii în veci aºa de-al meu
cum m-aº vrea de-al Tãu ºi eu!

508 - Tu-mi auzi Isus


Tu-mi auzi Isus ºi gîndul
cînd se-apropie sã-Þi vinã,
ºi Te aflã-ntîmpinîndu-l
sã mi-l umpli de luminã,
Tu îmi recunoºti ºi pasul
cînd m-apropiu de Acasã,
ºi îmi pregãteºti popasul
unde-i starea mai frumoasã
Tu Isus, Drag Isus - unde-i starea mai frumoasã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 389
Tu-mi asculþi ºi rugãciunea
care-i numai dor în mine,
pregãtind rãspuns minunea
care-mi este spre mai bine,
Tu-mi ºtii golu-nsingurãrii
ºi mi-l umpli cu-nsoþire,
Tu-mi dai ceasul cununãrii
în cea mai de Sus iubire
Tu Isus, Drag Isus - în cea mai de Sus iubire.

Tu-mi eºti plînsul bucuriei


însoþitor din mine,
Tu-mi eºti Raiul armoniei
simfoniilor divine,
Tu-mi eºti Mirele Cel Dulce
al cîntãrilor-fecioare
- slavã veºnicã Þi-aduce
Imnul lor de Sãrbãtoare
Tu Isus, Drag Isus - Imnul lor de Sãrbãtoare.

509 - Ce bucurie este-n cer

Ce bucurie este-n cer


de orice pãcãtos,
ce iese dintre cei ce pier
ºi vine la Hristos.

Fii binevenit - suflet preaiubit,


care-ntorci acum - pe-al vieþii drum,
o, rãmîi mereu - lîngã Dumnezeu.

Auzi ce coruri îngereºti


se bucurã acum
cã tu pe Domnul Îl primeºti
ºi-ntorci pe-al vieþii drum.

Priveºte cum în calea ta,


îþi iese Tatãl Sfînt,
iar tu primeºti din Mîna Sa
al cerului veºmînt.
Pag. 390 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
În casa de ospãþ ceresc
primeºti un loc slãvit,
- cu cei ce-n veci se veselesc
vei fi ºi tu primit.

Rãmîi statornic credincios


aºa cum astãzi vii,
ºi-n slava Lui, lîngã Hristos
ai loc în veci sã fii!

510 - Dulcele Cuvînt Ceresc


Dulcele Cuvînt Ceresc
fie-vã ca pîinea bunã,
pe tot drumul pãmîntesc
sã-L puteþi avea-mpreunã,
împlinindu-L credincios
cu iubire ºi-ascultare,
plata voastrã la Hristos
va fi veºnicã ºi mare.

Fericiþi - fiþi uniþi


în Hristos,
sã-L iubiþi - ºi slujiþi,
mai frumos
ascultînd - ºi urmînd - pe Isus,
moºteniþi - fericiþi - cerul Sus.

Sfînt Cuvîntul lui Hristos,


fie-vã luminã-linã,
pentru rod cît mai frumos,
pentru viaþã cît mai plinã,
ca în calea Lui umblînd
cu iubire ºi-ascultare,
sã puteþi primi cîntînd
plata slavei viitoare.

Fericit Cuvîntul Sfînt,


fie-vã-nsoþire-aleasã
toatã calea pe pãmînt,
pînã veþi ajunge-Acasã,
iar lîngã Hristos apoi
toatã viaþa viitoare,
sã vã bucuraþi ºi voi
în Cîntãri Biruitoare!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 391

511 - O, Sfinte Duh, coboarã-mi

O, Sfinte Duh, coboarã-mi tãrie neclintitã,


cînd trebuie putere, sã fug,
ori sã mã lupt,
de fiecare datã cînd vine o ispitã,
sã fiu mereu deasupra,
iar rãul dedesubt.

O, Sfinte Duh, coboarã-mi tot focul rîvnei Tale,


sã lupt cînd cel rãu cautã
sã strice via Ta,
de fiecare datã sã ies în a lui cale,
ºi sã-l înving puternic,
chiar viaþa de mi-aº da.

O, Sfinte Duh, în ceasul cînd ºi eu strig spre Tine


auzi-mã ºi vino ºi-ajutã-mã deplin,
ºi-n clipa mea din urmã,
Tu vino dupã mine,
cum ºi eu dupã Tine,
am vrut mereu sã vin.

512 - Fã-þi prieteni...

Fã-þi prieteni pentru ceruri,


încã de pe-al vieþii drum,
cãci în cer o sã ai numai
ceea ce-þi faci tu de-acum.

Fã-þi prieteni pe sãracii


care-þi cer, - sau nici nu-þi cer,
ei au cheia Porþii Sfinte,
ei îþi pot da drumu-n cer.

Fã-þi prieten ascultarea


de îndemnuri ºi mustrãri,
ea îþi va-ndruma cãrarea
cãtre veºnice cîntãri.
Pag. 392 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Fã-þi prieten umilinþa
în umblare ºi cuvînt
ea cunoaºte cel mai bine
calea spre Sionul Sfînt.

Fã-þi prieten rugãciunea


ochilor înlãcrimaþi,
ea te-ajutã cel mai sigur
printre lupte sã strãbaþi.

Fã-þi prieteni mîntuirii


cît mai eºti cu ei pe-un drum,
cerul tãu va fi-nchis veºnic
dacã nu-l deschizi de-acum!

513 - Totul e-nsemnat

Totul e-nsemnat pe lume


însã numai pentru-un ceas,
dupã-un ceas reintrã toate,
în al vieþii veºted pas,
- însemnat pe veºnicie
este cu adevãrat,
numai ceea ce iubirii
ºi-adevãrului i-ai dat.

Greu e de-ndurat necazul


cînd trãieºti în el mereu,
dar pe calea lui spinoasã
mergi mai drept spre Dumnezeu
cînd ieºi-vei în Luminã
mulþumi-vei mai smerit,
chiar pentru necazul care
mai cu greu l-ai suferit.

O doritã-mbrãþiºare
ºterge zeci de despãrþiri
pentru inimile care
ºtiu cereºtile iubiri
ce slãvitã va fi Clipa
sãrutãrii lui Hristos,
pentru cei ce ºi-au dus crucea
mai cu greu, - dar mai frumos!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 393

514 - Ai nãdejde-ntotdeauna

Ai nãdejde-ntotdeauna, chiar cînd parcã nu-i scãpare,


nici nu ºtii gîndi de unde, o luminã-þi va apare,
cãci cînd inima ta goalã stã jelind pe-o-ngropãciune,
Dumnezeul tãu, nainte-þi poate scoate o minune.

Ai credinþã-ntotdeauna, faþa-ntoarce-þi-o spre soare,


dupã ce þi-ai plîns cãderea, nalþã-te spre sãrbãtoare,
dupã ce-ai plãtit durerii, vino cãtre bucurie,
Dumnezeul tãu îþi poate, cãi spre ea gãsi o mie.

Ai iubire-ntotdeauna spre Hristos ºi spre cîntare,


cu comorile acestea umpleþi orice loc ºi stare,
astea-s singurele bunuri ce-þi rãmîn pe veºnicie,
Dumnezeul tãu, oriunde ºtii cã starea ta þi-o ºtie.

Nu-þi tîrî povara crucii cu cîrtiri ºi cu-ntristare,


fii voios ºi îndrãzneºte, luptã hotãrît ºi tare,
crede neclintit, iubeºte ºi te bucurã fierbinte,
Dumnezeul tãu mai are mult sã-þi dea de-aci nainte!

515 - Vã prea tot spun?


Vã prea tot spun de moarte?
- se poate cã prea spun,
dar ce e oare, plînsul
sau rîsul mai nebun?

Am prea vorbit de lacrimi?


- da ºtiu c-am prea vorbit,
dar ce-i mai scump ca ele
în scurtul timp trãit?

Mi-am prea tãcut durerea?


- o, da am prea tãcut
dar cîþi mi-ar fi-nþeles-o
pe unde-am petrecut?

Am prea-ndurat ocara?
- aºa-i, am prea-ndurat
dar nu ºtia aceasta
Acel ce m-a-ncercat?
Pag. 394 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
E prea departe cerul?
- se poate cã va fi,
dar mia-de-ani nu-i oare
mai scurtã ca o zi?

ªi nu existã iadul?
- se pare-acum astfel
dar e mai bine-a-l crede
acuma, sau din el?...

516 - Doamne, dãruieºte-mi

Doamne, dãruieºte-mi duhul bunãtãþii


care nu aleargã dupã gîndul plãþii,
care are numai bucuria dãrii
ºi fãgãduinþa binecuvîntãrii.

Doamne, dã-mi cãldura dulce a blîndeþii


care-ºi tace toate ranele vieþii
care-ºi cîntã numai imnul rugãciunii
ºi-ºi aprinde-n vatra altora tãciunii.

Doamne, dã-mi la vreme lacrima curatã,


cãtre fiecare ranã-ndatoratã,
picurîndu-ºi dulce mirul mîngîierii
unde-i mai ascunsã arºiþa durerii...

Doamne, dã-mi lumina care înþelege


voia Ta - ºi ºtie bine-a o alege,
cã atîþi fac rãul, crezînd cã fac bine
merg spre iad - cînd pare cã se duc spre Tine!

517 - Cît voi trãi pe lume


Cît voi trãi pe lume,
Îl rog pe Dumnezeu,
ca al iubirii nume
sã-l pot sfinþi mereu.
Cînd spun despre iubire
s-o ºi trãiesc curat,
curata ei simþire
s-o ard cu-adevãrat.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 395
Cînd cînt de ea cu gura
s-o simtã toþi c-o am,
puterea-i ºi cãldura
rodindu-mi pe-orice ram.
Cînd cer în rugãciune
sã fie ea-ntre-ai mei,
nainte de-a o spune
s-o vadã-n mine ei.

Cînd vreau sã aibã fraþii


iubirea-n ei mereu,
s-arat întîi ca alþii
sã vadã c-o am eu.
Ajutã-mi Duh Preasfinte
al dragostei din cer,
sã pot da eu nainte
ce altora le cer.

518 - Cît de trecãtor

Cît de trecãtor e ceasul


care-l poposim aici,
totuºi ce pîndit ne este
de dureri ºi inamici,
ce puþin ºtim ce e bine
- ºi chiar din acest puþin,
ce puþini aleg ce-i dulce
ºi ce mulþi aleg venin!

Ce puþini ºtiu cînd e vremea


ºi ce mulþi vãd cînd s-a dus,
cît de trist e sã vezi ziua
numai cînd e la apus
ce amar e sã vezi toate
numai cînd sînt prea tîrzii,
mîntuirea cea pierdutã
e mai dureros s-o ºtii.
Pag. 396 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Suflet preaiubit, nu-þi pierde
ultimul minut de har,
vino sã-L primeºti pe Domnul
cã-n curînd va fi-n zadar,
ceasul tãu e pe sfîrºite,
poate-i ultimul minut,
- vino, cã-n zadar vei merge,
dupã ce va fi trecut!

519 - Despãgubeºte Doamne

Despãgubeºte Doamne iubirea jertfitoare,


iubirea care tace, purtîndu-ºi crucea grea,
iubirea care arde ºi sufere ºi doare,
- cã numai Tu ºtii Singur ce lupte duce ea.

Despãgubeºte Doamne iubirea-nsinguratã


ascunsã ºi lãsatã sã sufere-ntre spini,
cã ea-ºi deschide rana feritã ºi curatã
în ceasul tainic numai spre ochii Tãi divini.

Despãgubeºte Doamne iubirea tãinuitã,


ce-ºi arde-ascuns în sine tot mirul ei frumos,
iubirea ce rãmîne adînc ne-mpãrtãºitã
cã ea pãºeºte-n lume mai greu dupã Hristos.

Despãgubeºte Doamne iubirea cheltuitã


în lacrimã ºi-n jertfã spre cel nedemn de ea,
iubirea ce se frînge cãlcatã ºi zdrobitã
- c-aceasta-i cea mai sfîntã iubire ºi mai grea.

520 - Mai pune pe deasupra

Mai pune pe deasupra


mãsurii dãrniciei,
cã tot ce pui mãreºte
comoara bucuriei,
mai pune bunãtate,
ºi milã ºi iertare,
c-acestea îþi vor creºte
rãsplata ºi mai mare.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 397
Mai pune din iubire
ºi ia, mai ia din urã
mai ia din ce-i rãcealã,
mai pune ce-i cãldurã,
mai lasã din ce-i lene,
mai pune din ce-i grabã,
c-acestea îþi vor creºte
puterea ta cea slabã.

Mai multe flori du astãzi,


spre cel iubit în viaþã,
cãci în zadar vei duce
la un sicriu de gheaþã,
ºi dragostea aratã-þi
cît soþu-i lîngã tine,
cãci dacã se va duce,
ai vreme de suspine!

521 - Eu Îþi predau Isuse


Eu Îþi predau Isuse, în orice dimineaþã
tot ce-mi vei da-nainte în ziua ce-mi stã-n faþã,
ºi-ngrijorãri ºi lupte ºi dor ºi bucurie,
le-ncredinþez Isuse, mai dinainte Þie.

Þi-ncredinþez Isuse, fiinþele iubite


sã le pãzeºti de rele, pãcate ºi ispite,
Þi-ncredinþez ºi fraþii ºi scumpa Ta Lucrare,
sã-i porþi cu biruinþã, prin oriºice-ncercare.

Þi-ncredinþez sãracii, bolnavii ºi orfanii,


ºi toatã datoria spre sfintele strãdanii,
Þi-ncredinþez izbînda din lupta mîntuirii,
Tu sã le dai deplinã, lumina împlinirii.

Þi-ncredinþez dorinþa de-a fi mai plin de Tine,


ºi inima mai tare în lupte a mi-o þine,
Þi-ncredinþez tot rodul întregii munci curate,
spre binecuvîntarea primirii Tale toate.

Dã-Þi binecuvîntarea Isuse, dinainte,


pe tot ce-Þi pun în faþa
ºi-n Mîinile Preasfinte,
în paza grijii Tale, ia-mi scumpa mea comoarã,
din prima dimineaþã, - la cea din Urmã Searã.
Pag. 398 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

522 - Dulce Numele Isus

Dulce Numele Isus,


fie-þi zid de îngeri pus
fie-þi pazã de-orice rãu
ºi-nsoþire-n drumul tãu.

Fie-þi þie, - fie-þi þie


Domnul dulce bucurie,
fie-þi soare fãr-apus,
Dulcele Isus...

Fie-þi Sfînt Cuvîntul Lui,


piatra legãmîntului,
fie-þi Duhul Lui divin
dar ceresc de roade plin.

Fie-þi oriºiunde-ai sta,


Domnul temelia ta,
fie-þi pacea cãpãtîi
oriºiunde-ai sã rãmîi.

Creascã-þi grîul Lui curat


tot ogorul semãnat,
rãcoreascã vîntul Sãu
arºiþa pe-obrazul tãu.

Fie-þi lacrimii sãrut,


dulce harul Lui plãcut,
ºi rãsplata-n veci sã-þi iei
împlinirea dragostei.

523 - Deschide-te-nspre Domnul


Deschide-te-nspre Domnul ca mugurul spre soare,
cît este primãvarã ºi vis ºi sãrbãtoare,
cã dacã Domnul pleacã ºi visul tãu va trece,
vai, în zadar în lacrimi amare-þi vei petrece.

Primeºte mîntuirea cît harul þi-e aproape,


adapã-þi fericirea din limpezile-i ape,
ºi-þi odihneºte fruntea pe umãrul Lui dulce,
cãci în zadar vei plînge cînd Domnul Se va duce.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 399
Ascultã de Cuvîntul Vieþii cît se spune,
ºi cît mai poþi genunchii þi-i apleacã-n rugãciune,
ºi plîngi cît mai ai vreme pãcatele fãcute,
cãci în zadar cînd toate acestea sînt trecute.

Deschide-te-nspre Domnul cît încã-I lîngã tine,


ascultã cu iubire cît încã ai de cine,
ºi dragoste întoarce cui dragoste-þi aratã
cãci în zadar cînd toate s-au dus în niciodatã.

Nimic nu þine veºnic ci toate-þi trec prea iute,


ºi toate-ºi au o vreme a lor a fi fãcute,
dacã s-au dus, zadarnic tot plîngi dupã aceea,
zadarnic sufli-n spuzã, dacã s-a stins scînteia!

524 - Cîþi crini frumoºi

Cîþi crini frumoºi am rãsãdit


pe dulcea Ta cãrare,
am vrea Isuse Preaiubit
sã-i strîngi pe fiecare,
ºi sã-i primeºti în poala Ta
priviþi cu bucurie,
cãci toþi i-am vrut Isuse-aºa
cum Tu-i doreai sã fie.

Ce jertfe-am dat pe-al Tãu altar


c-o dragoste curatã,
le-am vrut învãluite-n har
de fiecare datã
primeºte-ni-le-n faþa Ta
lucind ca niºte stele,
cãci toate le-am dorit aºa
cum Tu doreai de ele.

ªi ce chemãri am suspinat
spre dulcea Ta Venire,
pe toate Þi le-am înãlþat
aprinse de iubire,
primeºte-ni-le-n Drag Isus
ºi-ascultã-le-odatã,
cã-n toate fericiþi ne-am pus
o inimã curatã.
Pag. 400 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

525 - Al Tãu sînt eu


Al Tãu sînt eu Isuse Bun,
al Tãu, al Tãu, al Tãu,
în Mîna Ta viaþa-mi pun,
fereºte-mi-o de rãu.
Spre slava Ta lucrez ºi cînt,
al Tãu sînt eu Isuse Sfînt,
al Tãu, al Tãu, al Tãu.

Pãstreazã-mã mereu - Preasfinte Dumnezeu


ferit de orice rãu - al Tãu, al Tãu...

A Ta sînt eu Isuse Drag


a Ta, a Ta, a Ta,
al bucuriei mele steag
spre Tine-mi voi purta,
cu tot ce am prin tot ce trag,
a Ta sînt eu Isuse Drag
a Ta, a Ta, a Ta.

Pãstreazã-mã mereu - Preasfinte Dumnezeu


oriunde m-ai purta - a Ta, a Ta...

Ai Tãi sîntem Isus Iubit,


ai Tãi, ai Tãi, ai Tãi,
ºi vrem sã-Þi ardem mai sfinþit
a inimii vãpãi
cu tot ce-avem pîn-la sfîrºi,
ai Tãi sîntem Isus Iubit,
ai Tãi, ai Tãi, ai Tãi.

Pãstreazã-ne mereu - Preasfinte Dumnezeu


biruitori pe-a vieþii cãi, - ai Tãi, ai Tãi...

526 - Iubiþi orice cuvînt curat


Iubiþi orice cuvînt curat
ºi orice gînd adevãrat,
ºi orice e-arãtat frumos,
- cã-n toate e Hristos,
dar mai presus iubiþi mereu,
comorile lui Dumnezeu,
- Cuvîntul lui Hristos.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 401
Cinstiþi oricare rugãciuni
ce fac cei credincioºi ºi buni,
ce rugãciuni copiii spun
- cã-s toate-a Celui Bun
ºi mame, fiice ºi soþii
dar mai cu multe bucurii,
sînt ale celui bun.

Cãutaþi cîntãrile mereu


cãutaþi tot ce-i din Dumnezeu,
ºi-oricîte scumpe-averi mai sînt
spre slava Celui Sfînt,
dar bunãtatea mai presus,
cãci cîte-ar fi, ca asta nu-s
spre slava Celui Sfînt!

527 - Ce gol e golul vostru

Ce gol e golul vostru negru


o, suflete fãrã Hristos,
ce poate fi ca el mai singur,
mai chinuit ºi fioros?

Ce goalã-i noaptea vieþii voastre


cu plîns, cu spaime ºi coºmar,
ce-adîncã-i deznãdejdea-n care
în veci vã veþi cãi amar.

O, ce-i mai gol ca moartea voastrã


ºi care-abis mai fioros,
ce-alunecare-n întuneric
prin loc mai hîd ºi mai greþos?

Ce goi vi-s ochii cînd se uitã


cu-ndurerare înapoi
plîngîndu-vã zadarnic viaþa
împovãratã cu noroi.

Ce goale-s zilele tîrîte


printre pãcate ºi minciuni,
spre mlaºtinile mohorîte
a blestematei spurcãciuni.
Pag. 402 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
... O, suflete fãrã luminã,
dezmoºtenite de Hristos,
cum ar putea fi golul vostru
de plin cu tot ce-i preafrumos!...

528 - Nu mi-a fost uºoarã viaþa

Nu mi-a fost uºoarã viaþa


în oricare loc trãind,
dar cît am avut putere,
mi-am purtat-o necîrtind
- însã-acum s-a dus puterea
ºi-a rãmas întregul greu,
parcã nu mai pot s-o tîrîi
- ia-mi-o Dumnezeul meu!

Nici nu mi-a fost greu departe


oriºiunde-am suferit,
pînã ce-am avut iubirea
am dus totul fericit
- dar cînd ei s-a frînt aripa,
ºi-a trîntit-o vîntul greu,
nu-mi mai pot purta povara,
- ia-mi-o Dumnezeul meu!

Nu mi-a fost amarã lupta


cît aveam un þel de-atins,
între fraþi munceam puternic
braþul nu-mi era învins,
- dar cînd þel nu mai au fraþii
ci numai dispreþul greu,
pentru cine sã mai sufãr?
- ia-mi-o Dumnezeul meu!

529 - Mi-a devenit povarã

Mi-a devenit povarã tot ce-am avut frumos


povarã viaþa însãºi cu care le-am dus toate,
povarã chiar iubirea, cel aur luminos,
- ºi inima de-acuma sã-l poarte nu mai poate.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 403
Povarã-i acest nume atît de cunoscut,
prea îndrãgit de unii, ori prea ajuns ocarã,
povarã trupu-acesta, cîndva aºa plãcut
ºi cîntecul meu dulce mi-a devenit povarã.

Mi-s grele toate-toate, abia de le mai port


ci numai conºtiinþa mi-e singurã uºoarã,
tot trupul viu odatã, acum îmi pare mort
ºi fiecare parte a lui mã înfioarã.

O, ia-mi-le pe toate Preabunule Isus,


cã toate-mi sînt povarã ºi toate mã apasã,
ºi singur, fãrã ele mã ia la Tine Sus,
cãci iatã ºi iubirea mi-a mers nainte-Acasã!...

530 - Ce taine-mi sînt

Ce taine-mi sînt atîtea Doamne,


ºi cît sã le pãtrund aº vrea;
- mai cîte cruci erau pe lume,
de ce-ai voit-o chiar pe-a mea?

Cînd ai intrat în Sãrbãtoare


ºi toþi doreau atît sã-Þi dea,
- mai cîte flori veneau spre Tine,
de ce-ai ales-o chiar pe-a mea?

Cînd soarele ardea-n pustie


ºi-atît de sete Îþi era,
- mai cîte cãni erau cu apã,
de ce-ai cerut-o chiar pe-a mea?

Cînd ºi pe uliþele noastre


odatã drumul Tãu trecea,
- mai cîte porþi erau în cale
de ce-ai deschis-o chiar pe-a mea?

Cînd cu sãgeþile iubirii


Cuvîntul Tãu aprins trãgea,
- mai cîte inimi erau strînse
de ce-ai strãpuns-o chiar pe-a mea?
Pag. 404 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Cînd Þi-ai dorit pe-altarul Jertfei
o ardere atît de grea,
- mai cîte vieþi erau Isuse,
de ce-ai ales-o chiar pe-a mea?

531 - E-n trupul meu durerea

E-n trupul meu durerea ca un þepuº cumplit


ce-n oriºice miºcare se-nvîrte mai aprins,
în fiecare clipã îl simt mai ascuþit,
ca un cuptor de flãcãri de ºapte ori încins.

Ce-adînc ne-ndurãtoare eºti suferinþa mea,


simt cum îmi arzi pe-ncetul tot ce-am avut frumos,
chiar singura comoarã, iubirea, azi mi-e grea
ca auru-n pustie mi-o simt fãrã folos.

Nu-mi mai doresc pe lume nimic, nimic, nimic,


vreau numai uºurarea de-acest pãmînt prea greu,
da, numai uºurare e tot ce ºtiu sã zic,
aceasta, Doamne, numai e tot ce mai cer eu.

Zac Doamne ca un vultur cãzut sãgeatã, frînt,


cu aripile rupte, de-odatã ºi de tot,
ori trage peste mine aici orice pãmînt,
ori creºte-mi alte aripi, dar astfel nu mai pot!

Nu mã lãsa aicea cu inima dintîi


zdrobitã, dar rãmasã cu tot ce-odatã-avea,
ori mormînteaz-o Doamne, sã uit unde-o rãmîi,
ori dã-mi o alta nouã, sã-nceapã iar sã vrea.

Un strop de prietenie, e totuºi prea puþin,


într-un noian de urã ºi-ntr-un pustiu amar,
dezbracã-mi trupu-acesta ce mi-a fost dat spre chin,
ºi-mbracã-mi-l pe-acela ce-mi va fi dat spre har!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 405

532 - Pe treptele acestea

Pe treptele acestea din piatrã albã dreaptã,


Tu sui pieziº nainte Iubitul meu Isus,
ºi numai urma albã Þi-o vãd din treaptã-n treaptã,
chemîndu-mã: Urmeazã-Mi, curînd ajungem Sus.

Îmi pun cu drag genunchii pe urmele-Þi senine


ºi mîna mea se þine de raza ce mi-o laºi,
sînt fericit Isuse, cã pot sã urc ca Tine,
cã pot pe-aceleaºi urme, sã calc cu-aceiaºi paºi.

Ce dreaptã-i ºi frumoasã aceastã albã scarã


ce calmã ºi uºoarã-i fiinþa mea urcînd,
ºi ce nepãmînteanã luminã-mi înfãºoarã,
silinþa bucuriei s-ajung cît mai curînd.

O, cît Te rog Isuse, dã-mi zarea Mîinii Tale,


s-ajung ºi eu degrabã spre unde nãzuim,
chiar dacã eu sînt încã mult prea napoi pe cale,
fã amîndoi Acolo, de-odatã sã sosim!

533 - Cu gîndul la rãbdarea Ta


Cu gîndul la rãbdarea Ta,
duc crîncena mea cruce,
de n-ai fi Tu, cum aº putea
Isuse-a mi-o mai duce?

Þine-mã mereu
Dumnezeul meu,
lîngã Crucea Ta
pînã voi scãpa.

Cu ochii la calvaru-Þi greu


îndur a mea durere,
de n-ai fi Tu Izvorul meu,
de unde-aveam putere?

Cu duhul stînd în preajma Ta


mã liniºtesc întruna,
de n-ai fi Tu, cum aº putea
sã-mi biruiesc furtuna?
Pag. 406 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Cu inima de-a Ta legat,
pot îndura ocara,
de n-ar fi harul Tãu bogat,
cum i-aº purta povara?

O, Dulce Dumnezeul meu,


ce mult am eu în Tine,
de n-ai fi Tu, prin chinul greu,
ce s-ar fi-ales de mine?...

534 - Din marile izvoare

Din marile izvoare cu apele vieþii


aº vrea sã scot întruna mãsura cea mai plinã,
ºi cît ar fi mulþime strãinii ºi drumeþii
sã vinã sã se-adape din cea mai grea Luminã.

Ce dulce e sã umpli ulcioarele uscate


ºi sã le vezi udîndu-ºi ºi florile ºi gura,
ºi ce Dumnezeieºte-i sã vezi apoi cum toate
îºi picurã cîntarea ºi-ºi dãruie cãldura.

Fii binecuvîntatã, Tu veºnicã Fîntînã,


din care beau de veacuri strãinii ºi drumeþii,
din Tine-mi umplu vasul sã-l trec din mînã-n mînã,
toþi semenii-adãpîndu-mi cu apele vieþii.

535 - Privesc cum crinii


Privesc cum crinii
albi ai grãdinii
nu torc nici þes,
totuºi Tu Tatã,
i-mbraci deodatã
în strai ales.

ªi corbii care
nu þin grînare
strîngînd cu zor,
totuºi Tu Tatã,
cum le dai iatã,
mîncarea lor.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 407
Nu se vînd oare,
cinci vrãbioare
cu doi bãnuþi?
- totuºi nici una
n-o ia furtuna,
cã Tu-i ajuþi.

De ce noi oare,
cu-ngrijorare
ne frãmîntãm?
cînd e mai bine,
întîi pe Tine
sã Te cãutãm?

536 - Ce fericiþi venim

Ce fericiþi venim de-oriunde,


ºi ce voioºi plecãm oricînd,
cînd orice zare ne rãspunde
c-o nouã dragoste cîntînd
cînd orice nuntã ºi-adunare
ni-s numai bucurii mereu,
din rugãciune ºi cîntare
spre noi zîmbeºte Dumnezeu.

În veci sã fii slãvit


Isuse Preaiubit,
de harul ce ni-l dai acum,
pe-al mîntuirii drum.

În locul celor ce-altãdatã


veneau plîngînd de peste tot,
acum c-o inimã-ncãrcatã
vin fericiþi de nu mai pot,
Acum, - cum cîte veºti amare
veneau odatã-n ceasul greu -
vin numai fraþi cu chip de soare,
ca îngerii lui Dumnezeu.
Pag. 408 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Ajutã-ne sã strîngem toate
aceste haruri scumpe-n noi,
cãci dupã bucurii se poate
sã vinã alte lupte noi.
Atunci s-avem în noi putere
sã biruim în orice greu,
pîn-la Slãvita Înviere
ºi Praznicul lui Dumnezeu.

537 - Isuse-al dragostei

Isuse-al dragostei curate


ºi-al pãrtãºiei, - ne-ncetat
eu am dorit ca-n pãrtãºie
ºi-n dragoste sã fiu curat,
- Te rog la masa lor cereascã,
sã-mi faci un loc de ospãtat.

Isuse-al Umilinþei blînde


ºi-al Curãþiei, - ºi aºa,
eu am dorit sã-mi fie viaþa,
prin tot ce-am suferit în ea
- Te rog fã-mi parte la ospãþul
ce îngerilor lor vei da.

Isuse-al Oastei Tale sfinte,


Isuse-al dragostei dintîi,
din Tine mi-am fãcut oriunde,
al vieþii mele cãpãtîi,
- Te rog fã-mi parte-n veci cu fraþii
cei între care Tu rãmîi.

Isuse, al Credincioºiei
unui trecut aºa frumos,
cu Tine-am vrut sã stau oriunde,
prin orice lupte curajos,
- Te rog fã-mi parte tot cu Tine,
ºi la sfîrºitul Luminos.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 409

538 - Din tot sufletul Te laud

Din tot sufletul Te laud


Dumnezeul meu Cel Bun,
mii de guri ºi mii de inimi
nu mi-ar fi-ndeajuns sã spun,
ce recunoºtinþã-adîncã
sã-Þi aduc mã simt dator,
pentru cît ai fost cu mine,
de-ndurat ºi iubitor.

Ce îngrijorat fusesem
despre tot ce nu ºtiam,
cîte nopþi ºi cîte zile
tulburat mã frãmîntam,
ºi cum Þi-am vãzut lumina
ºi puterea Þi-am simþit,
- binecuvîntat fii veºnic
ce mãreþ m-ai izbãvit!

Binecuvîntat sã fie
al Tãu Nume Minunat,
Dumnezeul meu Cel care
iar ne-ai binecuvîntat.
- Pentru cît ne-ai fost de darnic
ºi de iubitor ºi Bun,
mii de guri ºi mii de inimi
nu mi-ar fi-ndeajuns sã spun.

539 - O, dragoste zdrobitã

O, dragoste zdrobitã ce mã primeºti acasã,


acum cînd vin din þara unde-am plecat nebun,
nu merit nici inelul nici locul de la masã,
nu Doamne, cã doar plînsul mai este-n mine bun.

O, casã pãrinteascã spre care-ntorc cu jale,


- în zdrenþele acestea, cum sã-ndrãznesc sã vin,
mi-a ars de dor fiinþa de toate ale tale,
dar sînt acuma altul, - nu mã privi strãin!
Pag. 410 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
O, fraþi mai mari, voi care n-aþi pãrãsit Lucrarea
- nu m-alungaþi, primiþi-mi al pocãinþei glas,
nu vã-ntristaþi cã Tatãl îmi dã îmbrãþiºarea,
eu am fost rãu, dar Tatãl, tot Tatãl a rãmas.

O, slugi rãmase bune, nu mã priviþi cu urã,


ci pregãtiþi-mi haina ºi masa de ospãþ,
- de inima de Tatã, de dulcea ei cãldurã,
de dragostea zdrobitã, nãdejdea mi-o agãþ.

540 - Pãmînt de cîntec

Pãmînt de cîntec ºi de lacrimi,


de foc ceresc ºi acru fum,
de la-nceputul lumii parcã
tot greu mi-ai fost cum eºti acum,
o clipã doar mi-ai fost luminã,
iar dupã-aceea ani ºi ani,
nu te-am umblat decît prin beznã,
printre primejdii ºi duºmani.

Dar te-am umblat cãci printre spinii


ºi printre ºerpii tãi trecea
cãrarea unicã spre Taina
ce fermeca fiinþa mea,
ºi spre Comoara fãrã moarte
ºi spre Ierusalimul sfînt,
de dragul cãrora-s în stare
sã trec prin oriºice mormînt.

Îndur aceastã moarte vie


ºi-aceastã viaþã moartã-ndur,
privind spre slava ce-o sã vie
cu cel mai fericit azur.
Trecînd spre zarea ei divinã
cu tot Trecutul împãcat,
- pãmînt de beznã ºi luminã,
te las, - fii binecuvîntat!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 411

541 - Slobozi-mã Stãpîne

Slobozi-mã Stãpîne de-acest pãmînt al meu,


ce simt cã mã apasã din ce în ce mai greu,
mi-e sete de odihnã, ca dup-un drum prea lung,
alerg de-atîta cale, aº vrea acum s-ajung.

Slobozi-mã Stãpîne din cortu-acesta-ngust,


mi-e sete din Izvorul Edenului sã gust,
mi-e dor dupã-ntîlnirea cu tot ce-aveam... - ºi-i dus,
lumina nopþii mele, apropie-o de-apus.

Slobozi-mã Stãpîne de datoria mea,


dezleagã-mi cingãtoarea ºi ia-mi armura grea,
ia-mi sabia ºi scutul acestui lung rãzboi,
ajungã atîtea rane, trãdare ºi noroi.

Slobozi-mã Stãpîne, c-ajuns-am a vedea,


cum luptã într-un suflet ºi-un cîntec Oastea Ta,
a Tale mii de steaguri, ca unul, fîlfîind
slobozi-mã Stãpîne, - sînt fericit murind!

542 - O, cer iubit, ce-albastru

O, cer iubit, ce-albastru-i drumul


pe care ni-l aºterni frumos,
prin cîte zãri ºi raze trecem
spre locul nostru luminos,
ce albe nemuriri aºteaptã
sã ne îmbrace-n sfîntul in,
- O, Paºti Cereºti, veniþi în clipa
cînd totu-n noi va fi senin!

Deschide-ni-te Poartã Sfîntã,


spre-Acel Tãrîm ascuns ºi drag,
unde Hristos e Unic Soare,
ºi Dragostea e Unic Steag,
unde pe Marea de Luminã
se leagãnã în veºnic cor
Cîntarea Biruinþei sfinte
a Marelui Biruitor.
Pag. 412 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

543 - O, dulce frumuseþe

O, dulce Frumuseþe, cuprinde-ne mereu,


în razele iubirii ce vin din Dumnezeu,
cu-adînc liniºtitoare întrezãriri de har,
ne presãraþi luminã, pe tot ce-a fost amar.

O, dulce dor de Raiul avut cîndva întîi,


ne ia întregi la tine ºi-ntreg în noi rãmîi,
despovãraþi de-a lumii acestea cîte pier
sã nu ne mai întoarcem privirea dinspre cer.

O, dulce cor de îngeri, fã-n veci sã-þi auzim


Cîntarea Biruinþei de Unde-am vrea sã fim,
în dulcea-i armonie cu zbor tot mai înalt,
sã-mpreunãm în inimi un cer cu celãlalt.

O, dulce Vînt, ne suflã aripile în Sus,


o, nori cereºti, aduceþi mai grabnic pe Isus,
o, Porþi ale Luminii, deschideþi pentru noi
venim doar cu iubirea din tot ce-a fost noroi.

544 - Cînd pentru iubirea


Cînd pentru iubirea de Tine,
cînta-voi prea dulcele-Þi plac
ºi alþii lovi-vor în mine
- o, iartã-i cã nu ºtiu ce fac!

Cînd pentru-a-mplini ce e bine,


voi da tot avutu-mi sãrac,
ºi unii-arunca-vor în mine,
- o, iartã-i cã nu ºtiu ce fac!

Cînd zarea privirii senine


cu lacrima rugii mi-o-mbrac,
ºi mulþi sînt sã rîdã de mine,
- o, iartã-i cã nu ºtiu ce fac!

Cînd dorul de-a fi mai cu Tine


mã face sã plîng ori sã tac,
ºi-ai mei vin sã strige la mine,
- o, iartã-i cã nu ºtiu ce fac!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 413
Cînd jertfa umblãrii cu Tine,
pe calea ºtiutã mi-o fac,
ºi mulþi se rãzbunã pe mine,
- o, iartã-i cã nu ºtiu ce fac!

545 - Fãrã Tine, eu aº fi

Fãrã Tine eu aº fi
mai pierdut Isuse,
ca cea mai pierdutã zi
ce-n zadar se duse,
fãrã Tine-aº fi mai slab
ca un fir de floare,
care-l ia un vînt degrab
ºi-ntr-o clipã moare.

Tu eºti viaþa mea,


Tu puterea mea,
Drag Mîntuitor,
Drag Mîntuitor,
fãrã Tine eu
m-aº tîrî mereu,
dar cu Tine zbor,
Drag Mîntuitor...

Pîn-la moarte eu voi sta


numai lîngã Tine,
eu trãiesc prin mila Ta,
numai ea mã þine,
strînge-mã la Sînul Tãu,
Doamne-n orice vreme,
doar acolo de cel rãu
nu mã voi mai teme.

546 - Frumoasã ni-e cu Tine


Frumoasã ni-e cu Tine Isuse, orice cale,
pr oriºiunde-am trece ºi oriºiunde-am sta,
prin orice întuneric, vedem urmele Tale,
prin orice strãlucire, cunoaºtem umbra Ta,
Isuse, Isuse, Isuse, cunoaºtem umbra Ta,
prin orice strãlucire, cunoaºtem umbra Ta.
Pag. 414 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
În cîntecele noastre, e-amara Ta durere,
pe lacrimile noastre e dulcele-Þi sãrut,
cînd Tu ne dai întruna mai mult decît ºtim cere,
ºi noi Þi-ntoarcem Þie, la fel ce ne-ai cerut,
Isuse, Isuse, Isuse, la fel ce ne-ai cerut,
ºi noi Þi-ntoarcem Þie, la fel ce ne-ai cerut.

Tot drumul dus cu Tine, e-o dulce-mpãrtãºire


cu tainele ascunse, dar luminate-acum,
rãspîntiile-s scumpe popasuri de sfinþire
purtînd al rugãciunii Dumnezeiesc parfum,
Isuse, Isuse, Isuse, Dumnezeiesc parfum,
purtînd al rugãciunii Dumnezeiesc parfum.

O, apãrã-ne Doamne, lumina de furtunã,


ºi florile de flãcãri ºi roua de îngheþ,
ºi-nalþã-ne Acasã cu dragostea-mpreunã,
pe cîntecul de clopot al Sfintei Dimineþi,
Isuse, Isuse, Isuse, al Sfintei Dimineþi,
pe cîntecul de clopot al Sfintei Dimineþi.

547 - Eu te-am primit iubire

Eu te-am primit iubire,


din Mîna lui Hristos,
ca sfînta ta simþire
s-o port în veci frumos,
de-aceea te voi þine
în inimã la mine
cu suflet credincios,
mereu mai credincios.

Eu te-am primit cîntare,


din cerul lui Hristos,
ca-n cea mai sfîntã stare
sã te înalþ frumos,
ºi vasul de luminã
vreau harul Tãu sã-l þinã
arzîndu-l luminos,
mereu mai luminos.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 415
Eu te-am primit Solie,
din voia lui Hristos,
ca-n orice vijelie
sã-þi port un steag frumos
ºi vreau ºi dupã moarte,
sã-l ºtiu tot mai departe
purtat victorios
mereu victorios.

548 - O Sfînt Izvor, ce nalt

O, Sfînt Izvor, ce nalt e cerul


spre care blînd ne-am aplecat,
ce minunat a fost Misterul
din care ne-ai cuminecat
ce-ndreptãþitã-i fericirea
ajungerii ce-o tot dorim,
sã ne aducã-mpãrtãºirea
Cerescului Ierusalim.

O, Sfînt Tabor, ce naltã-i starea


de-ngenuncheri pe culmea ta,
cînd strãlucitã-mbrãþiºarea
cu harul, n-o putem purta
cînd Taina ºi-a-mplinit deplinã
desprinderea de tot ce-i Jos,
fiinþa devenind Luminã,
de-aceeaºi Fire cu Hristos.

O, Sfînt Fior, ce neºtiutã


e încã taina ce-o dorim,
din Clipa de uimire mutã,
spre care tremurînd privim,
cînd peste lacrimi strãlucite
purtînd sãrut Dumnezeiesc,
ne vom simþi nemãrginite
fiinþele cereºti cum cresc...
Pag. 416 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

549 - Eu nu mã tem de moarte ºi nici

Eu nu mã tem de moarte
ºi nici de-o nãlucire,
de ciumã, de-ntuneric
sau de vreo nãvãlire,
- mai tare e puterea
lui Dumnezeu din mine,
nimic nu-i sã mã-nfrîngã
atunci cînd El mã þine.

Pe Tine cînd Te chem,


eu Doamne, nu mã tem,
cînd Tu-mi dai ajutor,
eu sînt biruitor.

Eu nu mã tem de noapte,
- o razã o învinge,
eu nu mã tem de urã,
- un strop de har o stinge,
oricît de mare-i rãul,
Hristos mi-l schimbã-n bine,
nimic nu-i sã mã-nfrîngã
atunci cînd El mã þine.

Eu nu mã tem de curse
ce umblã sã m-atragã,
ºi nici de cei ce-ºi varsã
spre mine ura-ntreagã,
în jurul meu aievea
vãd Duhul Sfînt cum vine,
- ºi nimeni nu mã-nfrînge
atunci cînd El mã þine.

550 - De Tine-am fost aproape

De Tine-am fost aproape de cînd nici Te ºtiam,


priveam mereu în cale-Þi deºi nu Te-aºteptam
în inima mea Doamne, iubirea Ta era
de cînd nici se nãscuse, de cînd nici nu pãrea.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 417
În clipa întîlnirii cînd mi-ai cerut sã bei,
Cuvîntul gurii Tale deschise ochii ei,
ºi dulcea Ta cãldurã, i-atinse-al ei izvor,
ºi-l prefãcu luminã, ºi lacrimã ºi dor.

De-atunci mã porþi prin soare, prin rouã ºi prin vis,


ºi nu-i nici drum cu Tine, nici cer sã-mi fie-nchis,
ºi toatã floarea lumii Te-ncarcã de miros,
ºi cîntecele toate, Te fac ºi mai Frumos.

Ce miere-ar mai fi oare sã poatã fi aºa,


de dulce pentru mine, ca-mbrãþiºarea Ta,
trec peste munþi de aur, cu ochii-nchiºi grãbit,
ºi vin, cãci doar cu Tine, Isuse-s fericit!

551 - O, har primit

O, har primit în prima clipã,


cît de frumos ºi astãzi eºti,
o, drum ce pari fãrã de capãt,
cît de curînd ai sã-mi sfîrºeºti,
o, dulce dragoste închisã
în inimã de Duhul Sfînt,
- cît de adînc îmi sînteþi strînse
în cel mai veºnic legãmînt!

Fii binecuvîntatã pace,


strãluminatã de Hristos,
cît de netulburat mã face
Dumnezeiescul tãu prisos,
ce liniºte-i în limpezimea
pe care zãrilor mi-o dai,
ºi cum îmi însoreºti nãlþimea
cãrãrilor ce duc spre rai.

O, Patrie-ndelung doritã,
spre care nãzuiesc mereu,
cu ce ajungere slãvitã
vrei sã m-aºtepte Dumnezeu,
deschide-mi-te de departe,
cu toate sfintele-þi intrãri,
sã-mi intre-n viaþa fãrã moarte
Biruitoarele Cîntãri...
Pag. 418 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

552 - Departe-ntotdeauna...

Departe-ntotdeauna mi s-a pãrut cã sînt


de starea Ta divinã, de Locul Tãu Preasfînt,
ºi-ntruna sã m-apropii de Tine Þi-am cerut
mai lîngã Tine Doamne, - mai lîngã Tine-am vrut!

Prea-ncet întotdeauna mi s-a pãrut cã merg,


ºi-am vrut sã am putere mai tare sã alerg,
s-ajung cîndva cu Tine nedespãrþit sã stau,
mai lîngã Tine Doamne, - mai lîngã Tine vreau!

Prea slab întotdeauna, Isuse, m-am simþit,


ºi-am vrut sã fiu puternic, viteaz ºi neclintit,
prin oriºice ispite, prin tot ce m-a durut,
mai lîngã Tine Doamne, - mai lîngã Tine-am vrut!

Departe-mi pari ºi-acuma ºi drumu-mi pare lung,


aº vrea cît mai degrabã la Sînul Tãu s-ajung,
ajutã-mi fãrã teamã sã pot la Sîn sã-Þi stau,
mai lîngã Tine Doamne, - mai lîngã Tine vreau...

553 - Doamne, zilele cu Tine

Doamne, zilele cu Tine,


numai de luminã-s pline,
- ori de plouã, ori de-i soare,
toate-s numai sãrbãtoare,
Scump Isus, Drag Isus, - numai sãrbãtoare.

Doamne, cît mi-eºti împreunã,


munca-i numai voie bunã,
calea-i numai însoþire,
starea-i numai fericire
Scump Isus, Drag Isus, - numai fericire.

Doamne, cît ne eºti în casã,


cîntã inima voioasã,
arde lampa bucuroasã
ºi ni-e faþa luminoasã,
Scump Isus, Drag Isus, - faþa luminoasã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 419
Doamne, cît ne spui Tu nouã,
ochii noºtri-s numai rouã,
adunarea-i numai soare,
duhul numai sãrbãtoare,
Scump Isus, Drag Isus, - numai sãrbãtoare.

Doamne, fii-ne întruna,


bucuria ºi cununa,
viaþa noastrã lîngã Tine,
numai dragoste ne-o þine,
Scump Isus, Drag Isus, - dragoste ne-o þine.

554 - Tu care-auzi

Tu care-auzi cînd noi gîndim,


Tu care ºtii cînd noi ºoptim,
Tu care simþi cînd suferim,
- Te preamãrim.

Te preamãrim mereu, -
Preasfinte Dumnezeu,
o, vin-o-n ceasul slab
ºi-ajutã-ne degrab.

Tu care poþi orice voieºti,


Tu care-nalþi tot ce sfinþeºti,
Tu care ºtii oricît Îþi dãm,
- Te lãudãm.

Tu care numeri orice pas,


ºi cîntãreºti tot ce-a rãmas,
ºi socoteºti tot ce jertfim,
- Te preamãrim.

Tu care plîngi cu orice dor,


ºi suferi lîngã toþi ce mor,
ºi tragi la jugul ce-l purtãm,
- Te lãudãm.

Tu care eºti un Dulce Soþ,


ºi-un Frate-adevãrat la toþi,
ºi-un Tatã cãrui ne-alipim,
- Te preamãrim.
Pag. 420 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

555 - Din dragostea de Tine

Din dragostea de Tine Doamne,


aº semãna atît Cuvînt,
cã orice fir ar creºte-o sutã
chiar ºi în cel mai slab pãmînt,
ºi-aº semãna atîta floare
cã ºi-n ogorul mai spinos
Þi-ar creºte numai trandafirii
cu cel mai fericit miros.

Din dragostea de Tine Doamne,


mereu aº vrea atîta dor,
ca numai lacrimi de iubire,
sã vãd pe faþa tuturor,
ºi-aº vrea pe orice cãi din lume,
s-aud de dragul Tãu cîntînd
ºi steagul biruinþei Tale
sã-l vãd de dragoste arzînd.

Din dragostea de Tine Doamne,


aº vrea sã mor de fericit,
atunci cînd cel din urmã cîntec,
mi l-aº sfîrºi desãvîrºit!
... Cum Þi-aº simþi apoi pe buze
dulceaþa ultimului dor,
prelinsã veºnic sub sãrutul
Dumnezeiescului fior!

556 - Atrage-ne spre Tine

Atrage-ne spre Tine,


Isuse, Te rugãm,
în stãri tot mai divine,
mereu sã Te urmãm,
pe cei mici ne atrage,
sã creºtem mai curînd,
cîþi nu pot sã se roage,
atrage-i lãcrimînd.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 421
Atrage-ne pãrinþii,
ºi fii ºi strãnepoþi,
cu flacãra credinþei
aprinde-ne pe toþi,
iubirea, sã ne creascã,
durerea tot la fel,
- spre-o stare mai cereascã
c-un tot mai mare zel.

Atrage-ne Isuse,
pe cei ce trec ºi vin,
în inimi mai supuse
sã Te purtãm deplin,
cãci numai dacã toatã
viaþa ni Te-am dus,
atunci ºi-n cer odatã
ai sã ne-atragi, Isus.

557 - Celor care cred

Celor care cred fierbinte,


tot Cuvîntul Tãu Cel Sfînt,
dãruieºte-le Pãrinte
cerul, de pe-acest pãmînt,
celor ce nu pot sã creadã,
dã-le ce se vede tot,
ca din tot ce pot sã vadã,
sã cunoascã ce nu pot.

Pe cei care-n rugãciune


pot sã plîngã fericit,
fã mereu sã-i încunune,
nimbul cel mai strãlucit,
- pe cei care nu se roagã
nu-i scuti de suferinþi,
ca-n spre Tine sã-i atragã
mãcar lacrime fierbinþi.
Pag. 422 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Celor care au iubire
împleteºte-le-o mereu
pînã-n veºnica unire
strãlucitã-n Dumnezeu,
- celor ce n-o au, îi þine,
cãci de n-or afla-o Tine,
între lacrimi ºi tãceri,
n-o mai aflã nicãieri!

558 - Eu nu pot fãrã tine

Eu nu pot fãrã tine, iubire sã trãiesc,


cu tine toate-n mine se bucurã ºi cresc,
dar fãrã tine toate, se veºtejesc ºi mor,
tu-mi eºti iubire viaþa ºi roada tuturor.

Tu mi-eºti mãicuþa scumpã de-al cãrei sîn mã strîng,


pe umãrul tãu dulce pot liniºtit sã plîng,
tu lacrimile-amare din ochi mi le sãruþi
ºi viaþa mea-ntr-o clipã în ceruri mi-o strãmuþi.

O, numai tu iubire, mã înþelegi în tot,


ce nu vorbesc cu nimeni, cu tine ºtiu cã pot,
ce n-am cerut la nimeni, la tine pot sã cer,
iubire, tu-mi eºti mama ºi sora mea din cer.

Aº vrea sã fii cu mine în orice loc ºi ceas,


cu tine eu pot totul, sã sufãr ºi sã las,
cu tine pot s-am totul ori pot sã leapãd tot,
dar nu pot fãrã tine, nu pot, nu pot, nu pot!

559 - Doamne, ce dator...

Doamne, ce dator pot fi


harului Tãu mare,
mii de vieþi dac-aº trãi
ºi-aº tot vrea sã pot plãti
Doamne, ºtiu cã nu voi fi
niciodatã-n stare.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 423
Doamne, cã mi-ai dat ºi dat
aur ca din soare,
nu-i ca mine de bogat
Doamne, nici un împãrat
dar de cît mi-ai dat ºi dat
ce-Þi voi da eu oare?

Doamne, n-am un nalt cuvînt


nici alt dar mai mare,
doar o lacrimã ºi-un cînt,
ºi-acel tainic simþãmînt
pentru care nu-i cuvînt,
inima mea are.

Doamne, ia-mi-le-ascultînd,
dulcile-mi suspine
ºi le-aºeazã lãcrimînd
lîngã dulcele Tãu gînd
care-Þi arde aºteptînd
numai dupã mine.

560 - O rugãciune încã...

O rugãciune încã mai am Isuse-al meu,


sã-mi ierþi fãrãdelegea ce mi-am uitat-o eu,
sã-mi speli întreg pãcatul cel nemãrturisit
în faþa Judecãþii sã nu mi-l vãd ivit.

ªi-o bucurie încã mi-aº vrea Isuse Bun,


- sã pot da seama bine de tot ce-ai vrut s-adun,
sã-Þi pot preda talanþii cu fericit folos,
sã mã gãseºti Stãpîne ispravnic credincios.

ªi-o primãvarã încã mi-aº vrea Isus Iubit,


sã-mi altoiesc toþi pomii ce încã n-au rodit,
ºi-apoi o toamnã dulce, sã-mi iei din orice ram
o mare de culoare ºi-o zare de balsam.

ªi-o fericire încã mi-aº mai dori Isus,


sã vãd a Tale steaguri nãlþate tot mai sus,
ºi Oastea Ta unitã mergînd biruitor,
- ºi-apoi nimic Isuse, pot liniºtit sã mor!
Pag. 424 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

561 - Mã duc sã dorm puþin...

Mã duc sã dorm puþin la sînul


odihnitor din care sînt,
precum adoarme grîul toamna,
la sînul caldului pãmînt.

Cîntãrile-mi vor þine locul


la masa dragostei cu voi,
ºi ne-ntîlnim cînd veþi întoarce
prin cîte-o lacrimã napoi.

Mã duc sã-mi iau o harfã nouã,


ºi-o altã carte cu cîntãri
ºi-un alt veºmînt de cununie
spre Ziua dulcii Aºteptãri.

Am sã mã-ntorc cînd tot pãmîntul


de grîul sfînt va fi-nverzit,
ºi cerul nou va fi-n veºmîntul
Ospãþului Sãrbãtorit.

Atunci cu mîinile slãvite


vom legãna cereºti finici
nãlþînd spre Zãri Nebãnuite
cîntãrile-ncepute-aici.

... Mã duc numai puþin de-o parte


sã odihnesc un ceas, apoi
în Dimineaþa Fãrã Moarte
cu Domnul voi veni la voi...

562 - Iubiþi pe fraþii voºtri

Iubiþi pe fraþii voºtri


cei daþi de Dumnezeu
o inimã ºi-un cuget
sã fiþi cu ei mereu
iubirea-i o credinþã
un adevãr ºi-un foc,
oriunde-i ea aºa e
sau nu mai e deloc.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 425
O, Doamne, noi dorim
aºa sã ne iubim
cãci doar aºa vom arãta
iubirea Ta.

Nu vã-nºelaþi cu vorbe,
minþind pe Dumnezeu,
iubirea-i numai una
ºi-aºa va fi mereu,
ea una e ºi-n jertfã,
ºi una-i ºi în foc,
oriunde-i ea aºa e
sau nu mai e deloc.

Iubirea n-are vîrstã,


cum n-are Dumnezeu,
frumoasã-i oriºiunde
ºi-i tînãrã mereu,
curatã-i credincioasã
ºi dulce-n orice loc
oriunde-i ea aºa e
sau nu mai e deloc.

563 - Dacã-þi doreºti

Dacã-þi doreºti culesul


bogat ºi fericit
munceºte ºi asudã
în veci neobosit.

Dacã-þi doreºti cu bine,


s-ajungi frumosul þel,
aleargã ºi te luptã
dã-þi viaþa pentru el.

Dacã-þi doreºti sã afli


iubirea cea mai grea,
sã treci prin ºapte flãcãri,
acolo dai de ea.

Dacã-þi doreºti sã intri


în cel mai dulce rai,
sã umbli cu genunchii
prin al tãcerii grai.
Pag. 426 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Dacã-þi doreºti Lumina
ºi Adevãru-l caþi,
prin lacrimi ºi prin sînge
spre ele sã strãbaþi.

Iar de doreºti la capãt,


un loc la Dumnezeu,
- fii gata sã-l rãscumperi
cu preþul cel mai greu!

564 - Sã-þi rãmînã neuitatã

Sã-þi rãmînã neuitatã


rugãciunea crucii,
faþa cerului curatã,
dimineaþa minunatã,
cu rãsfrîngeri lucii
de la Ziua Crucii.

Fie-þi binecuvîntate
sfintele cuvinte,
ce le-ai spus înlãcrimate,
temelii nezdruncinate,
scumpe legãminte,
flãcãri nu cuvinte.

Mulþumeºte totdeauna
Tatãlui Iubirii
spune-þi inimii întruna,
fie-þi dragostea cununa
jertfa dãruirii,
Tatãlui Iubirii.

Astfel vei putea strãbate,


prin puterea Crucii
toate clipele-ncercate,
toate cãile curate,
prin rãsfrîngeri lucii,
pîn-la slava Crucii.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 427

565 - O, cîte binecuvîntãri

O, cîte binecuvîntãri eu am avut în viaþã,


dar ce puþin le-am înþeles, cînd le-am avut în faþã.

Am fost cu oameni minunaþi, cum n-a mai fost altcine,


dar parc-am fost un orb ºi-un mut cînd ei au fost cu mine.

Prilejuri am avut s-aud aºa cereºti cuvinte


dar parc-am fost un surd atunci - ºi n-am luat aminte.

ªi zile ca din cer mi-au fost atîtea-n viaþã date,


dar eu ca un nesocotit mi le-am pierdut pe toate.

O, dac-aº fi ºtiut ce rari sînt sufletele sfinte,


cînd le-am avut, cum aº fi strîns în mine-a lor cuvinte!

De-aº fi ºtiut cum nu mai vin frumoasele clipite,


cum m-aº fi-apropiat de-adînc de vieþile sfinþite.

ªi de ºtiam ce aur sînt prilejurile rare,


cum mi-aº fi dat tot ce-am avut sã-l prind pe fiecare.

Dar oamenii cereºti s-au dus, - ºi parcã pe vecie,


cu cît întrebi mai mult de ei, tot mai puþin se ºtie.

Prilejurile s-au rãrit ca aurul în lume,


aºa puþini ºtiu spre Hristos, cu-adevãrat sã-ndrume.

Se va lãsa-n curînd aºa o noapte-nspãimîntatã


cã nimeni nu va mai afla cãrarea cea curatã.

ªi mulþi vor plînge cum n-au plîns în nici o nebunie,


cînd vor vedea cã ce-au pierdut va fi pe veºnicie!

566 - Tu m-ai iubit

Tu m-ai iubit cînd a fost greu


ºi nu uºor Isuse,
atuncea cînd iubirea mea
mii de primejdii Îþi cerea
ºi suferinþi nespuse.
Pag. 428 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Tu ai venit la mine-atunci
cînd erau numai fiare,
ºi stam ca-ntr-un cuptor aprins
din toate pãrþile cuprins
de moarte ºi pierzare.

Atunci mi-ai liniºtit deplin


tot zbuciumul din mine,
trecutul tot mi l-ai spãlat
ºi chinul mi-ai îndepãrtat
plãtindu-mã cu Tine.

O, cît de-ndatorat Îþi sînt


Isuse, Doamne, Þie,
al Tãu e tot ce pot s-am eu
ºi sufletul ºi trupul meu
al Tãu pe veºnicie.

ªi Te iubesc oricît de grea


e jertfa ce s-ar cere,
Isus, pentru iubirea Ta,
de mii de ori cît aº mai da
c-o veºnicã plãcere.

567 - Ce valuri mari

Ce valuri mari erau pe ape,


atuncea între noi, Isus,
ºi cît doream sã-Þi fiu aproape
ºi sufletul mi-ardea nespus,
dar cum de îndrãznit-am eu
cuvîntul cel mai scump ºi greu?

Sã vin-la Tine-am întrebat


ºi Tu mi-ai zis atîta: da!
- dar cum ai zis m-a-nfiorat,
aºa de fericit era
- ºi-oricîte mãri ar fi vuit
atunci nu m-ar mai fi oprit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 429
Ce dulce-a fost acel cuvînt,
ce neuitat îmi e ºi-acum,
- peste-orice ape ºi-orice vînt,
el ca o punte-mi face drum,
- ºi vin la sînul Tãu mereu,
sã mã descarc de dorul greu.

Pe veci fii binecuvîntat


Iubitul Scump ºi Domnul meu,
cãci oricît sînt de-ndepãrtat,
Cuvîntul Tãu L-aud mereu
ºi ori de unde îndrãznesc,
limanul fericit gãsesc.

568 - Pînã cerul ºi pãmîntul

Pînã cerul ºi pãmîntul


nu se nasc din nou ºi ele,
nu va fi-ntre ele pace
numai nor ºi vînturi grele
- numai unde-aceastã sfîntã
naºtere din nou se face,
se aºeazã pe vecie
dragoste ºi har ºi pace.

Pînã cerul cu pãmîntul


nu se vor uni-mpreunã,
între ele va fi numai
întuneric ºi furtunã,
- numai unde e unire
bucuroasã ºi curatã,
se aºeazã pe vecie
fericire-adevãratã.

Pînã cerul ºi pãmîntul


nu vor fi prin foc sfinþite
urma ºarpelui pe ele
lasã groazã ºi ispite,
- numai cînd va trece focul
sã le spele pe vecie,
Dumnezeu o sã le-aducã
prima nevinovãþie.
Pag. 430 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

569 - Oricît de lovit

Oricît de lovit
vei zãcea zdrobit,
chinuit ºi rãpus,
- nu-nceta a-L iubi,
a-L ruga ºi-a-L sluji,
pe Isus, pe Isus, pe Isus.

El þi-aude-oricînd,
inima strigînd,
ºi-þi va da-nmiit
tot ce-ai suferit
sã-L urmezi supus,
pe Isus, pe Isus, pe Isus...

Oricît de-ncercat,
vei umbla apãsat,
ºi pribeag de-ai fi dus,
nu-nceta, a-L urma,
cît de grea-i calea ta,
pe Isus, pe Isus, pe Isus.

Oricît de hain,
te-ar lovi cel strãin,
chiar pe rug de-ai fi pus,
- nu-nceta, a-I cînta
crede-aºa, mori aºa,
cu Isus, cu Isus, cu Isus...

570 - Încã mai poþi


Încã mai poþi sã vii la Domnul,
cît uºa nu þi s-a-nchis,
cît încã n-a-ncetat viaþa
ºi vremea-n care te-a trimis.

Mai poþi sã vii, mai poþi sã vii


dar nu ºtii cît, dar nu ºtii cît
mai ai din timpul hotãrît...
Mai poþi sã vii, mai poþi sã vii
- dar vezi sã nu-ntîrzii.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 431
Încã mai poþi sã vii, dar harul
nu ºtie nimeni cînd se ia,
azi încã poþi dar poate mîine,
n-ai sã mai poþi chiar dac-ai vrea.

De ce nu vii acum la Domnul,


cînd eºti cu-atîta dor chemat,
ºi este poate cel din urmã
prilej ce încã þi s-a dat!

O, vino, vin-acum, vino,


nu amîna nici chiar un ceas,
cãci poate dupã data asta,
o alta nu þi-a mai rãmas!

571 - A fost o Cruce...

A fost o Cruce, Una numai


în care este-al Vieþii har,
atît de grea ºi-atît de mare,
cã nu-i mãsurã, nici hotar
- ºi-oricîte cruci mai sînt pe lume,
ºi-oricîte forme ar avea,
nici una n-a fost - ºi nici toate,
de mari ºi grele-atît cît Ea.

Pe Crucea Asta, doar pe Asta,


S-a-ntins o Jertfã, Una doar,
atît de grea ºi-atît de mare
cã nu-i mãsurã nici hotar,
ºi-oricîte jertfe-ar fi pe lume,
ºi orice preþ mare-ar avea,
nici una nu e - ºi nici toate,
de-un preþ Dumnezeiesc ca Ea.

În Jertfa Asta, doar în Asta,


e-o mîntuire, una doar,
atît de grea ºi-atît de mare,
cît nu-i mãsurã nici hotar,
dar sufletele lumii toate,
oricîtã vinã ar avea,
îºi au pentru-ale lor pãcate,
rãscumpãrarea-n veci în Ea!
Pag. 432 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

572 - Cînd strig Numele Tãu...

Cînd strig Numele Tãu Isuse,


se liniºteºte-orice furtunã,
ºi de la oriºice rãscruce
Tu vii ºi mergem împreunã.

Cînd chem Numele Tãu Isuse,


se limpezeºte orice zare,
ºi toate drumurile mele
se fac o singurã cãrare.

Cînd am Numele Tãu Isuse,


simt mii de armonii în mine,
cum se roiesc ºi cresc ºi zboarã,
prin ceruri tot mai largi, spre Tine.

Cînd strig Numele Tãu Isuse,


eu simt cã-n inima mea toatã,
cuprind tot aurul din lume
ºi cel din ceruri, dintr-o datã.

Cînd port Numele Tãu Isuse,


pe toate-ntinderile mele,
ca faþa sorilor strãluce
lumina celor ªapte Stele.

- O, Sfînt Numele Tãu Isuse,


pecetluieºte-L peste mine,
Nemãrginirea sã-mi deschidã
ºi Vecii sã mi-i însenine.

573 - Eu am ales Isuse


Eu am ales Isuse,
sã fiu al Tãu în veac
ºi legãmîntul nostru
nici mort nu-l mai desfac.

Eu Te-am ales ºi Te aleg


cu sufletul întreg
ºi voia Ta doresc s-o fac
Isuse-n veac.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 433
Eu am ales Iubirea
ºi jertfa ei cea grea
ºi cît vor þine vecii
nu mã despart de ea.

Eu am ales Lumina
ºi rugul ei divin,
ºi ºapte vieþi de-aº arde,
nemistuit, lumin.

Eu am ales Cîntarea
cu cel mai sfînt fior,
ºi-n cele ºapte ceruri
o cînt în veºnic cor.

Eu Te-am ales pe Tine,


cu sufletul întreg,
ºi altceva Isuse,
pe veci nu mai aleg!

574 - Numai Þie Doamne

Numai Þie Doamne-Þi cer


sã-mi dai toate-toate,
nici în lume nici în cer
altul nu-mi mai poate.

Doamne, fã sã pot
sã-Þi dau Þie tot,
sã-mi poþi binecuvînta
viaþa-n slujba Ta.

Numai Þie Doamne-mi dau


inima mea toatã,
de la Tine nu mai vreau
s-o iau niciodatã.

Numai Þie Doamne-Þi sînt


mai dator iubire
cît nu sînt pe-acest pãmînt
margini ºi oprire.
Pag. 434 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Numai Þie Doamne-aº vrea
sã-mi dau pe vecie
viaþa mea ºi moartea mea
ca o jertfã vie.

Sã Te bucuri Doamne, Sfînt


numai Tu de ele,
cãci din Mîna-Þi bunã sînt
toate ale mele.

575 - Eu nu ºtiu ce

Eu nu ºtiu ce sã-Þi cer Pãrinte


în clipele-ncercãrii grele,
din cîte cãi îmi stau nainte,
pe care s-o aleg din ele,
- nu mã lãsa atunci în cale
privind în sus ºi-n jos cu teamã,
ci credincios iubirii Tale,
Tu vino ºi cu Tine ia-mã.

Eu nu ºtiu care-mi sînt vrãjmaºii


din cîþi se-nvîrt pe lîngã mine,
ci numai Tu, fereºte-mi paºii
de drumuri cu primejdii pline,
- cãlãuzeºte-mi prin ispite
umblarea cu solia sfîntã,
sã n-aleg cãile oprite
sã nu-mi laºi inima înfrîntã.

Eu nu ºtiu care sînt chemaþii


ºi-aleºii harului ce vine,
cei rînduiþi sã-mi fie fraþii
- ca numai lor sã spun de Tine
de-aceea Doamne, fã-mã-n stare
sã-Þi spun Cuvîntu-n orice vreme,
atunci afla-L-vor ºi cei care
vrea mîntuirea Ta sã-i cheme.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 435

576 - Primeºte-mi sufletul Isuse

Primeºte-mi sufletul Isuse,


pe sfîntu-Þi umãr sã se culce,
acolo-i paza mea cea tare,
acolo-i pacea mea cea dulce.

ªi þine-mã sã nu mã smulgã
de-acolo nimeni niciodatã,
c-atunci odihna mea e sfîntã
ºi munca binecuvîntatã.

De-acolo sã mã rog fierbinte,


pentru iubirea mea de Tine
ºi pentru cei iubiþi pe care
i-ai pus în inimã la mine.

Acolo sã-mi revãrs curate


ºi limpezi lacrimile mele,
ºi-n ceasul pãcii-nsingurate
sã simt cum mã sãruþi pe ele.

Acolo cele mai frumoase,


sã-Þi dau eu roadele aduse,
ºi sã-Þi ºoptesc ale iubirii
cuvinte nimãnui mai spuse.

ªi-n cel din urmã ceas al Serii,


s-adorm cu-a dragostei suspine,
ca-n primul Ceas al Învierii
aºa sã mã trezesc cu Tine!

577 - Îþi mulþumesc cã mi-ai venit

Îþi mulþumesc cã mi-ai venit


lumina mea cea bunã,
cã ceasul nostru mult dorit,
ni-l vom petrece fericit
rugîndu-ne-mpreunã.
Pag. 436 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Rãmîi cu mine fãrã gînd
ºi fãrã nici o teamã,
ºopteºte-mi inimii arzînd
ºi poartã-mi mîinile lucrînd,
Tu Frate, Soþ ºi Mamã.

O, nu pleca Iubitul meu


rãmîi aici cu mine,
ºi-aºteaptã pînã-mi gat ºi eu
cununa ºi veºmîntul meu
sã mã cununi cu Tine.

Atunci vom merge amîndoi


pe-o razã luminoasã
ºi-al îngerilor dulce roi
cîntînd ne vor petrece-apoi
pînã intrãm Acasã.

Rãmîi aici sã ne rugãm


Lumina mea cea bunã,
ºi Tatãl nostru Cel Iubit,
binecuvînte fericit
o cruce ºi-o cununã!

578 - Iubeºte-L pe Isus

Iubeºte-L pe Isus adînc


tu inimã din mine,
nimic decît iubirea Lui
sã nu mai ai în tine.
Nici un cuvînt sã nu asculþi
ca cel al gurii Sale,
dã-mbrãþiºãrii Lui întreg
cuprinsul tainei tale.

Adu spre bucuria Lui


tot mirul sfînt din tine,
ºi-aratã-þi frumuseþea ta
privirii Lui divine.
Cît stã cu tine, lasã tot
ºi-n voia Lui te lasã,
priveºte-I Ochii Lui Frumoºi
ºi Faþa Lui Frumoasã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 437
Rãspunde-I cînd te-ntreabã El,
cu gura Lui cea dulce,
ºi strînge-L, de la tine-n veci
sã nu Se poatã duce.
Aºa iubeºte-L pe Isus,
tu inimã din mine,
ºi nu va fi nici jos nici Sus
o alta ca ºi tine!

579 - Cînd inima te-ndeamnã

Cînd inima te-ndeamnã


din partea Lui, sã pleci,
ascult-o, cã-ascultînd-o,
primejdia þi-o treci.

Nu rãmînea o clipã,
cînd îþi va spune ea,
Hristos te înºtiinþeazã
cã-þi vine-o clipã rea.

Cînd Duhul Sfînt din tine


îþi va trimite-ndemn,
ascultã-L totdeauna
acesta este-un semn.

Grãbeºte-te ºi-ascultã
chiar dacã-þi pare greu,
cã Cel ce te îndeamnã,
atunci, e Dumnezeu.

De mari primejdii scapã


întotdeauna cel
ce inima-ºi ascultã
cînd Duhul Sfînt e-n el.

Ai inima curatã
ºi fie-þi duhul treaz
cãci orice ascultare
te scapã de-un necaz.
Pag. 438 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

580 - Din cîte flori frumoase

Din cîte flori frumoase, a semãnat Hristos,


în raiul cel deasupra ºi-n raiul cel de jos,
în cerul cel cu stele ºi-n cerul cel cu crini,
nimic nu-i ca iubirea, cu ochii ei divini.

Iubirea cea cereascã, e aurul de preþ,


ºi-al vieþii trecãtoare ºi-al veºnicei vieþi,
dar dintre cîte scumpe iubiri pe lume sînt,
iubirea-nvingãtoare, e crinul cel mai sfînt.

Iubiri biruitoare, puþine sînt acum


acestea trec prin valuri, prin flãcãri ºi prin fum
acestea duc, ºi sufãr, ºi ard, ºi plîng ºi tac,
dar legãmîntul Unic ºi-l þin curat în veac.

O, binecuvînteazã, al Dragostei Izvor,


iubirile ce sufãr curate pînã mor,
iubiri biruitoare, pe-a noastre sã le þii,
sã le-ncununi pe toate, atunci cînd ai sã vii!

581 - Trist e sufletul din mine

Trist e sufletul din mine


cînd Isuse nu Te-ascult,
dureroasa Ta tãcere
mã zdrobeºte cel mai mult,
cu privirea Ta cea-ntoarsã
ºi suspinul Tãu cel greu,
rupi atuncea de durere
inima din pieptul meu.

Doamne, de ce oare, iarã,


n-am vegheat cum trebuia
de ce m-am lãsat ispitei
biruit de firea-mi rea?
Am uitat cu cîte lacrimi
mi-au plîns alte neascultãri?
- o, de-ai vrea sã-mi spui cuvîntul
fericitei împãcãri!...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 439
Doamne, iartã-mi neascultarea
uitã cã Te-am întristat,
dã-mi sãrutul împãcãrii
peste sufletul iertat
cu-ale dragostei suspine
ia pãrerile de rãu
din inima Ta din mine,
din a mea din pieptul Tãu!

582 - O, de-aº putea sã-Þi dau

O, de-aº putea sã-Þi dau Isuse,


tot ce-am mai scump în viaþa mea,
din tot ce ºtiu pe lumea asta
nimic n-ar fi sã nu-Þi pot da
cînd inima Þi-am dat-o toatã,
cu tot ce sînt ºi tot ce vreau,
cu tot ce-aveam mai scump în mine,
- ce-aº mai avea, sã nu Þi-l dau?

Primeºte-mi darul meu Isuse,


cãci sînt pe veci al Tãu de tot,
poþi face tot ce vrei cu mine,
eu fãrã Tine nu mai pot,
întreaga vieþii mele-avere
Þi-am dat-o Þie pe-un cuvînt,
viaþa mea pe veºnicie
Þi-am pus-o preþ, pe-un legãmînt.

Sã nu uiþi asta niciodatã


Stãpînul sufletului meu,
eu am nevoie necurmatã
sã simt cã-mi eºti aci mereu
sã-Þi simt iubirea Ta ºi grija
ºi mîngîierea pas cu pas,
cãci eu întreg sînt Tu Isuse,
nimic din mine n-a rãmas.
Pag. 440 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

583 - Mi-aºa de dor de Tine

Mi-aºa de dor de Tine


Mîntuitorul meu
chiar cînd eºti lîngã mine
simt dorul Tãu mereu
- dar cînd vei fi departe
Isuse, ce-am sã fac,
nu-mi mai pleca din casã
rãmîi cu mine-n veac.

O, de-aº putea la mine


sã-Þi fac un loc în piept,
sã nu-mi pleci niciodatã
sã n-am sã tot aºtept
- cum Te-aº purta-ntre raze
ºi Te-aº culca-ntre crini,
ºi Þi-aº spãla cu lacrimi
tot ce-a rãmas de spini.

O, nu-mi pleca Isuse,


nicicînd ºi nicãieri,
Îþi voi gãti-adãpostul
din lacrimi ºi tãceri,
Îþi voi ºopti întruna
cuvintele ce-Þi plac,
- ºi vei uita de toate
ºi n-ai sã-mi pleci în veac.

584 - O, cît de mult plãteºte El

O, cît de mult plãteºte El,


pe-o dragoste curatã,
nu-s bogãþii de nici un fel
atîtea-n lumea toatã
cu ce s-ar mãsura un ceas
din sfînta Lui trãire,
la sînul Lui, cu scumpu-I glas,
sub dulcea Lui privire?...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 441
Ce poate fi mai scump atît
cît Jertfa Crucii Sale,
ºi harul Lui mai nalt decît
toþi munþii de greºale,
ºi frumuseþea de aici
ºi cea din Veºnicie,
- ºi toate-toate cîte-Þi dã
pe-un dor curat, El þie.

Dã-I Lui, cu inimã cu tot,


iubirea ta fierbinte,
ºi vei primi cît nici nu pot
sã spunã-n veci cuvinte
- nu-s bogãþii de nici un fel
atîtea-n lumea toatã,
s-arate cît plãteºte El
pe-o lacrimã curatã!

585 - Ce faci tu suflet?

Ce faci tu suflet ce-ai fãcut


un legãmînt cu Dumnezeu?
þi l-ai cãlcat, - sau l-ai þinut,
te-ai înãlþat - sau ai cãzut?
- întreabã-te mereu, gîndeºte-te mereu,
þi l-ai cãlcat sau l-ai þinut,
- te-ntreabã Dumnezeu!

Tu mergi, - ºi nici nu vrei sã ºtii


ce I-ai promis lui Dumnezeu?
tu vrei sã uiþi, - sau vrei sã þii
tu vrei sã mori - sau vrei sã-nvii?
- întreabã-te mereu, gîndeºte-te mereu
tu vrei sã mori sau vrei sã-nvii,
- te-ntreabã Dumnezeu!

Cãci vine Ziua, nu uita


sã-L întîlneºti pe Dumnezeu!
vei vrea sã fugi, - dar tot vei sta,
vei vrea sã taci, - dar vei striga:
- de ce-am uitat mereu, de ce-am lãsat mereu,
de voia Lui, - de vorba mea
ce-aveam cu Dumnezeu?
Pag. 442 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

586 - O, Doamne dã-mi...

O, Doamne, dã-mi înþelepciune


sã-Þi pot cunoaºte glasul Tãu,
ºi cînd mã-ndemni sã fac un bine,
ºi cînd îmi spui sã fug de-un rãu.

O, Doamne, dã-mi lumina minþii


ºi þine-mi cugetul curat,
s-ascult de Duhul Tãu cel tainic
ºi sã-L urmez cu-adevãrat.

O, Doamne, dã-mi în orice vreme,


iubire pentru fraþii mei,
oricum ar fi ei pentru mine,
eu sã fiu frate pentru ei.

O, Doamne, dã-mi mereu iertare


spre oriºicine mi-a greºit,
ca sufletul sã-mi stea oriunde
la rugãciune liniºtit.

O, Doamne, dã-mi rãbdare-n toate


necazurile care-mi vin,
prin toate valurile vieþii
sã trec cu sufletul senin.

O, Doamne, dã-mi sfîrºitul celor


ce-au fost aºa pe-acest pãmînt,
ca sã-mi deschizi cu bucurie
ºi mie-odatã, raiul sfînt.

587 - Cum sã tac Isuse?


Cum sã tac Isuse, cînd atîþia rãi
vin sã-Þi prade casa, dezbinînd pe-ai Tãi,
Îþi sucesc Cuvîntul, cîte rele fac,
- ºi-atunci cum Isuse, eu sã pot sã tac?

Cum sã tac Isuse, cînd Lucrarea Ta


ei o-mpart ºi-o stricã ºi-o dezbinã-aºa,
fapta lor o spurcã, dinþii lor o frîng,
vorba lor o-nºealã - cum eu sã nu plîng?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 443
Cum sã stau eu Doamne, ºi sã tac sã-i las,
cînd atîta prãpãd lasã pas cu pas,
tulburãri ºi lupte, morþi ce pier pe veac
- scoalã ºi Tu Doamne, vezi ºi Tu ce fac!

Bunuri pentru care s-a dat preþ divin,


ei în praf le-aruncã cu viclean venin,
ºi satan i-ajutã ºi cei proºti îi cred,
ºi martirii strigã, - ºi eu cum sã ºed?

Scoalã ºi Tu Doamne, nu mai sta aºa,


e de-ajuns cît prãpãd au putut lãsa,
nu-i lãsa sã prade chiar tot ce-ai avut
- dã-le-odatã plata, dupã ce-au fãcut!

588 - Doamne, Te iubesc fierbinte

Doamne, Te iubesc fierbinte


pentru gîndul cel curat
ºi iubirea cea cu care
în aceastã Sãrbãtoare,
duhul mi-ai înviorat.

Doamne, mulþumesc cu lacrimi,


pentru-acest Cuvînt Divin,
ce mi-e hranã ºi putere
ºi mi-e fagur plin cu miere,
ºi mi-e cer cu soare plin.

Doamne, auzi-mi rugãciunea


ºi-mi primeºte-al ei prinos,
c-aº dori s-o pot aduce
cum Þi-o pot rosti mai dulce
ºi cînd ceru-i mai frumos.

Doamne, Te iubesc fierbinte,


pentru dragostea ce-mi dai,
pentru care n-am cuvinte
ºi în veci de veci nainte
ºtiu cã n-am sã aflu grai.
Pag. 444 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Te binecuvînt cu lacrimi
ºi cu-al inimii suspin,
- singurele ce-s în stare
sã-Þi dea slava cea mai mare
Dumnezeul meu, amin!

589 - Doamne-n Sãptãmîna asta...

Doamne-n Sãptãmîna asta grea a Patimilor Tale


fã sã-Þi suferim alãturi cînd Tu sui a Crucii cale
sã simþim ºi noi cum Crucea ne apasã ºi ne doare,
sã simþim cum arde biciul peste sînge ºi sudoare.

Doamne, sã-Þi simþim alãturi fiecare loviturã,


sã rãbdãm aceeaºi hulã ºi batjocurã ºi urã,
sã plãtim cu-aceleaºi lacrimi ºi cu-acelaºi sînge toate,
sã simþi ºi Tu cã ne doare c-am trãit cîndva-n pãcate.

Doamne, ia-mã ºi pe mine sã-mi pun umãrul sub Cruce,


mãcar partea mea de vinã sã-Þi ajut sã mi-o poþi duce,
mãcar sarcina mea Doamne sã m-apese ºi pe mine
e de-ajuns cîþi ani din viaþã, Þi-am fãcut ºi eu ruºine.

Sus, pe Golgota Isuse, cînd pe Crucea-au sã Te-ntindã,


fã ºi firea mea cea veche rãstignirea s-o cuprindã
ºi privindu-Þi agonia s-o vãd ºi pe ea cum moare,
Tu sã Te cobori de-acolo, dar ea-n veci sã nu coboare.

Iar în clipa Învierii, piatra cînd se dã-ntr-o parte,


sã se vadã cã din groapã ai ieºit Tu Fãrã Moarte,
sfintele mironosiþe, ºi-ai Tãi ucenici, sã vadã
ºi-ale mele semne-alãturi, ºi-nvierea mea s-o creadã.

Atunci ºtiu cã ºi-n a Doua Fericitã Înviere,


aº veni ºi eu cu Tine în Mãrire ºi-n Putere
- cãci dac-am rãbdat alãturi în batjocuri ºi-n ruºine,
vom fi-alãturi ºi-n Mãrire, sã împãrãþim cu Tine!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 445

590 - Vreþi voi pãrinþi?

Vreþi voi pãrinþi sã fie copiii voºtri sfinþi


- scãldaþi-i nu în apã, ci-n lacrime fierbinþi.

Hrãniþi-i nu cu pîinea aceasta de pãmînt,


ci cu puterea dulce a Sfîntului Cuvînt.

Vreþi voi sã vã asculte în totul ºi mereu,


- dar ascultaþi voi oare aºa de Dumnezeu?

Vreþi voi ca ei sã fie, copii ai firii noi?


- dar viaþa voastrã cum e ºi ce vãd ei la voi?

Îi vreþi cu-mbrãcãmintea smeriþi ºi cumpãtaþi?


ºi cu umblãri curate? - dar voi cum vã purtaþi?

Cînd voi umblaþi ca lumea ºi vã-mbrãcaþi aºa,


- voi veþi purta osînda de creºterea lor rea!

Cãdeþi mai bine-n lacrimi, cu-amar ºi vã rugaþi


sã vi se ierte vina - ºi viaþa v-o schimbaþi!

Abia atunci vor creºte ºi-ai voºtri fii frumos


cu sufletul ºi trupul, urmaºi ai lui Hristos!

591 - O, Soarele Iubirii

O, Soarele Iubirii,
atît de mult aº vrea
sã strãluceºti mai dulce
ºi blînd din viaþa mea,
sã vadã toþi oriunde
lumina Ta pe ea
ºi nemaitulburatã
credinþa mea sã stea.
Pag. 446 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Cu mîinile iubirii
sã fac tot ce lucrez
cu ochii ei asupra
durerii sã veghez,
pe calea ei sã umblu,
cu ea sã mã aºez
ºi ea sã-mi fie casã
ºi candelã ºi crez.

Cu dragoste sã dãrui
tot ce la alþii-ntind
cu ea sã-mi spun bineþea
strãinii întîlnind
cu ea sã plîng alãturi
la patul suferind,
- abia atunci de mine,
Te-ai bucura Venind!

592 - Voi cei ce-aþi ascultat

Voi cei ce-aþi ascultat Cuvîntul


din guri de sfinþi ºi de martiri,
voi cei care-aþi crescut cu pîinea
unei cereºti împãrtãºiri,
voi cei care-aþi avut apostoli
cu grai ceresc ºi umblet greu
- voi veþi avea mai mult ca alþii
sã daþi rãspuns lui Dumnezeu.

Voi aþi vãzut ca nimeni alþii


ce jertfe pentru voi s-au dat,
voi v-aþi hrãnit c-o manã sfîntã
cum nimeni alþii n-au gustat,
voi v-aþi suit pe-aºa Taboruri
cum nimeni alþii n-au ajuns
- de-aceea voi veþi da odatã
lui Dumnezeu un greu rãspuns.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 447
Cãci iatã, voi plecaþi la alþii
cu mult mai napoiaþi ca voi,
voi puneþi pe-alþi hristoºi în cinste
iar pe al vostru-L daþi napoi
voi vã huliþi pãrinþii voºtri
ºi fraþii-i dezbinaþi mereu,
ºi vã uniþi cu prãdãtorii...
- ce-I veþi grãi lui Dumnezeu?...

593 - De ce mai este despãrþire?

De ce mai este despãrþire,


ºi stãri cu ochii-nlãcrimaþi
ºi-mbrãþiºãri sfîºietoare,
cînd nu-i mai bine ca-ntre fraþi?

Cînd nu-s cîntãri mai dragi niciunde


nici rugãciune mai cu har,
- de ce aºa curînd trec toate
ºi vine despãrþirea iar?

De ce aºa de lungã-i vremea


cînd stãm departe ºi dorim,
ºi-aºa de scurtã-i clipa dulce
ce-o stãm atunci cînd ne-ntîlnim?

Abia de ne privim prin lacrimi


de cînd nu ne-am putut vedea,
abia ne-mbrãþiºãm - ºi vine,
o altã despãrþire grea!

... O, despãrþire, de ce oare,


mai trebuie ºi tu sã fii
de ce plãtim cu-atîtea lacrimi
a noastre scurte bucurii?

De ce sînt oare-atîtea piedici


ºi despãrþire între noi?
- cînd va fi oare Întîlnirea
sã nu mai mergem înapoi?...
Pag. 448 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

594 - Isus, numai iubirea mea

Isus, numai iubirea mea


stã-n Casa Ta ºi plînge
nu-i nimeni în genunchi cu ea,
ea singurã se frînge.

Departe unde ochii sãi


privesc printre suspine,
peste atîþia munþi ºi vãi
Te vãd numai pe Tine.

Înconjuratã numa-n dor


iubirea mea fierbinte,
aºteaptã Scump Mîntuitor,
a Tale dulci Cuvinte.

Vin Ochii Tãi, simt Faþa Ta


alãturea-mpreunã,
dar gura Ta de ce nu vrea
nici un cuvînt sã-mi spunã?

O, spune-mi numai un cuvînt


cãci inima-nseteazã
ºi este ceasul nostru sfînt
sã-ngenunchem de-amiazã.

Iubitul meu, în Casa Ta


stã inima-mi ºi plînge
vino-n genunchi la dreapta mea
ºopteºte-mi ºi mã strînge!

595 - Aº vrea mai mult Isuse

Aº vrea mai mult Isuse,


sã-Þi dau din viaþa mea
mai mult din tot ce-n mine
mai dulce pot avea,
mai mult din sfînta noapte
din duh ºi din priviri,
din tainicele ºoapte
a unicei iubiri...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 449
O, de-aº putea sã-Þi dãrui
pãmîntul plin de flori
ºi nopþile cu stele
ºi cîntecul din zori
ºi lacrimile serii
ºi mãri de mir divin,
ºi tot ce n-am spus încã
- ºi tot ce-i prea puþin.

Deschis îmi e spre Tine


adîncul tot Isus,
n-am gînd nici taine-n mine
sã nu Þi le fi spus,
Tu-mi eºti Luminã, Cîntec
ºi Cer ºi curcubeu,
sãrut ºi-mbrãþiºare,
ºi soþ ºi Dumnezeu...

596 - Din Duhul Tãu iubit Isus

Din Duhul Tãu iubit Isus,


am tot ce port în mine,
tot ce cuvînt frumos am spus
tot ce pe-al Tãu altar am pus,
tot ce iubirii i-am adus
- e numai de la Tine,
e numai de la Tine.

Nimic nu s-ar fi-ales în veac


ºi nici s-ar ºti de mine,
nimic n-aº fi ºtiut sã fac
nici sã vorbesc ºi nici sã tac
ºi-aº fi murit pe veci sãrac
- Isuse, fãrã Tine
Isuse, fãrã Tine...

O, voi cîþi sînteþi ispitiþi


sã mã vorbiþi de bine,
nu vã-nºelaþi, tot ce primiþi
e numai de la El, sã ºtiþi,
pe mine-un rob sã mã priviþi,
nimic n-am de la mine
nimic n-am de la mine.
Pag. 450 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Tot ce cuvînt frumos am spus,
tot ce-i curat ºi bine,
tot ce iubirii i-am adus,
tot ce pe-altarul sfînt am pus
slãveascã-L numai pe Isus,
cãci totu-i de la Sine
o, numai de la Sine!

597 - Eu am vãzut

Eu am vãzut cã Tu iubeºti Isuse,


ºi-atunci am vrut aºa sã fac ºi eu,
dar nici nu ºtiu cînd dragostea Ta puse,
pecetea ei pe legãmîntul meu.

Eu am vãzut cît suferi Tu Isuse,


cînd templul Tãu cel sfînt e profanat
ºi-am vrut sã lupt sã-nfrunt dureri nespuse
dar sã nu las ce-ai Tãi au adunat.

Eu am vãzut cã Tu rãmîi Isuse,


statornic legãmîntului fãcut,
ºi-atunci am vrut ca jertfele aduse
sã fie-n veci aºa ca la-nceput.

O, fã sã vãd în veci aºa Isuse,


ca sã-Þi urmez în tot la fel ºi eu
iar roadele tãcute ºi supuse
sã le plãteascã numai Dumnezeu.

598 - Doamne, nu vreau fãrã Tine

Doamne, nu vrea fãrã Tine,


nici onoruri nici averi,
dacã nu mergi Tu cu mine
fã sã nu merg nicãieri.

Tu eºti pentru mine-n fraþii


între care m-ai adus,
fã sã nu-mi calc legãmîntul
care între ei l-am pus.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 451
Tu eºti pentru mine-n ceasul
rugãciunii neuitat
- fã-mi-l pururea popasul
cel mai binecuvîntat.

În cîntarea cea divinã


cum aºa pe lume nu-s
armonia ei deplinã
îi eºti numai Tu, Isus.

ªi-n Lucrarea minunatã


unde Te-am aflat mai Sfînt
fã sã nu þin niciodatã
alta astfel pe pãmînt.

Doamne-acestea mi-s în Tine,


orice-onoruri ºi averi,
- fãrã ele pentru mine
nu-i nimica nicãieri!

599 - Doamne, toate cîte-mi dai

Doamne, toate cîte-mi dai


dacã vrei poþi sã le iai,
numai dragostea sã-mi laºi
însoþindu-mi orice paºi
luminîndu-mi orice zãri
fericindu-mi orice stãri
cãci dacã mi-o laºi pe ea,
n-am pe lume ce mai vrea.

Doamne, iatã tot ce-mi ceri


ieie-mi-se orice averi
ieie-mi-se în lume tot
fãrã orice-avere pot
numai fãrã una nu
asta eºti Isuse, Tu,
cînd eºti Tu averea mea
n-am pe lume ce mai vrea.
Pag. 452 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Numai chipul de copil
Te rog Doamne lasã-mi-l
sã pot trece neoprit
pragul cerului dorit
ºi s-ajung în cel de Sus,
pe genunchii lui Isus
ºi cît vecii vor þinea
n-am în ceruri ce mai vrea!...

600 - Am întrebat Lumina...

Am întrebat Lumina: de unde vii spre mine


ºi care þi-e Izvorul, în Soare, sau mai Sus?
ºi cine mã iubeºte de-mi face-atîta bine
- ºi mi-a rãspuns Lumina: Isus, Isus, Isus!

ªi-am întrebat Credinþa: de unde eºti, ce Stîncã


te þine ºi-ntãreºte cînd undeva te-ai pus,
ºi care-I Temelia, Înaltã sau Adîncã?
- ºi mi-a rãspuns Credinþa: Isus, Isus, Isus!

ªi-am întrebat Nãdejdea: din cine ai avîntul


ce-þi dã puteri sã birui cînd toate þi-au apus,
ºi cine-þi re-noieºte curaju-mprospãtîndu-l?
- ºi mi-a rãspuns Nãdejdea: Isus, Isus, Isus!

ªi-am întrebat Iubirea, din cine eºti, din cine


tu scumpo, tu frumoaso, tu dulceo de nespus,
ºi cine-mi dete mie tot cerul Lui cu tine?
- ºi mi-a ºoptit Iubirea: Isus, Isus, Isus!

601 - Ce dulce-i drumul meu


Ce dulce-i drumul meu Isuse,
cînd Tu-mi eºti Soþul meu Cel Bun,
de cîte ori am spus aceasta
ºi încã tot mai am s-o spun.
Ce plin de cîntec mi-e pustiul
prin care îngerii-mi plutesc,
ce-nmiresmat mi-e tot cuprinsul
ca un lãcaº Dumnezeiesc.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 453
E plin lãuntrul meu de Tine
ºi-n ce se vede ºi-n ce nu
a Tale-s gîndurile mele
ai Tãi mi-s ochii, tot sînt Tu.
ªi cugetul mi-e curãþie
ºi tot ce am mi-e minunat,
cãci eul meu, Isuse-n Tine
mi-e împletit ºi-mpreunat.

O, ce adînc trãiesc în Tine


ºi ce adînc în mine Tu,
tot ce-am avut s-a dus Isuse,
ci numai ce-i din Tine nu!
Se ducã toate cîte încã
nimicul nu le-a spulberat
rãmînã-mi veºnic dulce numai
ce-i din al Tãu cu-adevãrat.

602 - Doamne eu Te vãd în Templu

Doamne, eu Te vãd în Templu


unde nimeni parcã nu-i
ºi Te uiþi la fiecare
cum ºi-aduce darul lui.

Vezi cum cel bogat ºi-aruncã


din prisosul lui, de sus,
ca sã-l vadã toþi cã-i darnic
ºi cã el ce mult a pus.

Vezi pe vãduva sãracã


cum ºi-a pus cei doi bãnuþi
pe ascuns ca sã nu-i vadã
sãrãcia, cei avuþi.

ªi vãd cum Te uiþi la mine


care-n fruntea mesei stau
arãtîndu-mi bogãþia
sã mã lauzi cît Îþi dau...

... Doamne, parcã-Þi plînge Faþa


cînd gîndeºti ce stare-aveam
cînd eram sãrac ºi Þie
ºi eu doi bãnuþi Îþi dam.
Pag. 454 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Simt cu lacrimi cum Te doare,
c-am ajuns cu cei avuþi
c-am pierdut averea care
avea scumpii doi bãnuþi!

603 - Frumoasã tinereþe

Frumoasã tinereþe a duhului creºtin


ferice de aceia care-n Hristos te þin,
ferice de aceia în care creºte El,
ºi-n care El rodeºte în cel mai dulce fel.

Voi cei ce-aveþi pe Domnul la anii cei de foc,


iubirea Lui nãlþaþi-o în cel mai dulce loc,
vestirii Lui jertfiþi-I cel mai înalt avînt,
- nu este Þel în viaþã mai nobil ºi mai sfînt.

Hristos sã vã aprindã sã ardeþi ca un far


credinþa Lui vã fie fierbinte ca un jar,
curajul Lui sã-nvingã ºi moarte ºi vrãjmaºi,
- aºa I-aþi fi mai vrednici ºi-adevãraþi ostaºi.

O, lumea are-atîta nevoie de Hristos


cînd totul se scufundã în iadu-ntunecos,
voi trebuie sã-L duceþi pe El la cei ce pier,
cãci fãrã ei voi n-aveþi ce sã cãutaþi în cer.

604 - Pînã la moarte

Pînã la moarte Te voi iubi


pînã la moarte, pînã la moarte,
în slujba Ta sfîntã mã voi jertfi
cu toatã puterea Te voi iubi
Isuse, - pînã la moarte.

Pînã la moarte Te voi urma


pînã la moarte, pînã la moarte,
puterea mea toatã, Þie-Þi voi da
a Ta îmi e viaþa, a Ta, a Ta,
Isuse, - pînã la moarte.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 455
Pînã la moarte eu n-am sã Te las,
pînã la moarte, pînã la moarte,
în slujba Ta pune-mi fiece pas
cu Tine sã-mi fie ultimul ceas
Isuse, - pînã la moarte.

Doar pînã la moarte voi suferi


doar pînã la moarte, doar pînã la moarte,
apoi cu Tine în veci voi fi
ajutã-mi cu Tine a suferi
Isuse, - pînã la moarte.

605 - Aºa îmi poartã paºii

... Aºa îmi poartã paºii Isuse, pe-a Ta cale,


sã vezi a mele urme cãlcînd pe ale Tale,
ca toþi cîþi vin în urmã, privindu-mã pe mine,
cãlcînd pe-a Tale urme s-ajungã lîngã Tine.

Aºa sã-mi faci Cuvîntul Isuse cãtre lume


sã-L recunoºti cã poate spre Tine sã îndrume,
ca toþi cîþi mi-L ascultã, urmînd a mea povaþã
þinînd a mele-ndemnuri, sã afle-a Ta viaþã.

Aºa-mi fã pilda vieþii pentru urmaºi Isuse,


sã semene-amîndouã, cu a Ta, alãturi puse,
ca toþi privindu-mi moartea sfîrºitã în putere,
urmîndu-mi felul vieþii, s-ajungã-a Ta-nviere.

... Aºa va fi Isuse, cît eu mã þin de Tine,


puterea Ta cereascã va locui ºi-n mine,
cînd Tu-mi eºti Rãdãcina ºi Trunchiul vieþii mele,
tot ce port eu pe ramuri, s-a-Tale roade grele!

606 - Isuse, Tu-mi eºti

Isuse, Tu-mi eºti pacea vieþii


ºi Tu-mi eºti Adãpostul meu,
pe orice vreme liniºtitã
ºi pe-orice timp de viscol greu.
Pag. 456 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Isuse, Tu-mi eºti mîngîierea
ºi Tu-mi eºti siguranþa mea,
ºi-n bucuria cea mai mare
ºi-n suferinþa cea mai grea.

Ajutã-mã Prieten Dulce


sã merg pe calea Ta smerit
pe oriºiunde-ar duce-acestea
ºi-oricare-ar fi al ei sfîrºit.

Sã nu-mi pot despãrþi de Tine,


nici inima nici paºii-n veac
nici dac-ar fi s-ajung un rege,
nici dac-ar fi sã mor sãrac.

Sã nu-mi dau cinstea Crucii Tale


pe nici o slavã pe pãmînt
mormîntul meu sã-mi parã cerul
oriunde-ar fi acest mormînt.

Cãci numai dacã mor cu Tine,


în urma unui trai frumos,
atunci ºi drumul meu spre lume
ºi cel spre cer, e luminos!

607 - Opreºte-te, din cînd în cînd

Opreºte-te din cînd în cînd


ºi uitã-te-nspre lunã,
ºi-ascultã trecerile ei
ce multe au sã-þi spunã.

Opreºte-te din cînd în cînd


ºi uitã-te-nspre soare,
cã nu ºtii care-i ziua cea
cînd nu-þi va mai rãsare.

Opreºte-te din cînd în cînd


lîng-un mormînt ºi-o cruce,
ºi-adu-þi aminte cã-ntr-o zi
aici te vor aduce.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 457
Opreºte-te din cînd în cînd
pe drum numai cu tine,
ºi vezi cu ce te duci de-aici
în viaþa care vine.

Opreºte-te - ºi pînã poþi,


spre Dumnezeu te-ndreaptã,
cã nu ºtii dupã care ceas
sfîrºitul te aºteaptã.

Cãzi în zadar te vei opri


cînd moartea te culege
atunci pe veci de veci ar fi
tîrziu a mai alege!

608 - Încredinþeazã-þi soarta

Încredinþeazã-þi soarta în Mîna lui Hristos,


în Mîna cea strãpunsã pe Cruce pentru tine,
nu poate fi-altã mînã sã-þi poarte mai frumos
de grijã sorþii tale, în tot ce þi-e spre bine.

Încredinþeazã-þi fiii în Mîna lui Isus,


de cînd nici nu-s pe lume ºi pînã se vor duce,
cãci cine fiii-n Mîna lui Dumnezeu ºi-a pus
încrezãtor sã fie cã bine-i va conduce.

Încredinþeazã-þi soþul lui Dumnezeu, oricînd


ca El sã þi-l îndrume ºi El sã þi-l fereascã
ºi pînã se va-ntoarce, te roagã aºteptînd
cã nu-i ca rugãciunea putere sã-l pãzeascã.

Încredinþeazã-þi totul în Mîna Celui Bun,


ºi dragostea ºi teama ºi viitorul - toate,
ferice toþi aceia ce-n Mîna Lui le pun
le vor avea frumoase ºi binecuvîntate.
Pag. 458 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

609 - Mi-e dor de Tine

Mi-e dor de Tine Drag Isuse


de parcã-s ani de cînd Te-aºtept,
deºi îmi eºti atît de-aproape
cã-mi mîngîi inima din piept.

Deºi sînt clipe parcã numai


de cînd am stat îngenuncheaþi
mi-e dor de Tine cum de veacuri
am suferit îndepãrtaþi.

Ce lung îmi pare cã e timpul


cel fãrã Tine petrecut
mi-e dor de Tine-aºa de parcã
sînt veci de cînd nu ne-am vãzut.

Ce mult de cînd n-am stat alãturi


la rugãciune-mbrãþiºaþi,
ce mult e-un ceas, ce mult e-o clipã
stînd fãrã Tine lîngã fraþi.

Mi-e dor de taina-mpãrtãºirii


cea dintre cer ºi-ntre pãmînt,
cînd eu sînt razã ºi Tu Soare,
cînd eu sînt fulg ºi Tu eºti Vînt.

Mi-e dor sã fiu cuprins în Tine,


cum e-un suspin în gîndu-nalt,
cînd nu ne mai cunoaºte nime
pe unul dintre Celãlalt.

610 - Cînd Þi-am venit


Cînd Þi-am venit în casã, n-am aºteptat Maria
sã-mi speli ºi tu cu lacrimi picioru-nsîngerat,
nici þi-am adus aminte de toatã datoria,
dar sã mi-l speli cu apã, Marie-am aºteptat.

Cînd am cãzut pe moarte, n-am aºteptat Strãine


sã umbli pentru Mine drum lung ºi depãrtat,
nici þi-am adus aminte ce-am mers Eu pentru tine,
- dar sã-Mi trimiþi o vorbã, Strãine-am aºteptat.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 459
Cînd a venit furtuna, n-am aºteptat, barabe,
sã-ntoarceþi Oastei sfinte tot ce i-aþi datorat
nici v-am adus aminte a voastre urme slabe
- dar sã nu-i daþi paharul cu fiere-am aºteptat.

Greºeli din neºtiinþã, mai poate-avea oricare


dar cele cu voinþã ºi gîndul necurat,
rãmîn pãcat de moarte, ºi veºnic n-au iertare,
oricine moare-n ele, e-un veºnic blestemat!

611 - Ce fericit e-a ºti

Ce fericit e-a ºti Isuse,


cînd tremur pe nãlþimi divine,
cã toate stãrile rãpirii
sînt sãrutãrile de Tine.

Cã tot ce-am spus frumos în ele,


ºi mi-a rãmas pentru vecie,
trecînd din starea mea în alþii
e datoritã numai Þie.

Ca sã doresc de orice datã


sã urc pe muntele de parã
spre a-mi primi acolo-n slavã
împãrtãºirea sfîntã iarã.

ªi totuºi cînd revin de-acolo


de fiecare datã-mi pare
cã mi-a rãmas ne-mpãrtãºitã,
chiar fericirea cea mai mare.

ªi iar doresc sã vin sã-mi dãrui


în cea mai naltã rugãciune,
cîntarea care n-am cîntat-o
ºi taina care n-o pot spune.

ªi din genunchi mi-ntind spre Tine


tãcerea mea cea mai adîncã,
ca degetul Tãu sfînt sã-i scrie
solia neadusã încã.
Pag. 460 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

612 - Pe noi ne apãrã

Pe noi ne apãrã Acelaºi Slãvit ºi Sfînt Biruitor


care-a purtat prin mii de lupte, nebiruit pe-al Sãu popor,
El ne e Stîlp de flãcãri noaptea ºi ziua ne e Stîlp de nor,
El, Cel Nebiruit de nimeni, El va fi în veci Biruitor.

Pe noi ne-ndrumã tot Acelaºi Învãþãtor adevãrat


care-a-ndrumat întotdeauna frumos pe cei ce L-au urmat,
Cuvîntul Lui ne e luminã ºi Duhul Lui, îndemn curat
El, Cel neînvãþat de nimeni pe toþi doar El ne-a învãþat.

Pe noi ne sprijineºte-Acelaºi Stãpîn Puternic ºi Slãvit,


care-a þinut mereu statornici pe toþi acei ce I-au slujit,
puterea Lui ne dã tãria ºi harul Lui tot ce-am dorit,
El, Cel nesprijinit de nimeni, pe toþi doar El ne-a sprijinit.

Pe noi ne mîntuie Acelaºi Slãvit Mîntuitor Divin


ce-a mîntuit pe toþi aceia ce-ascultã glasul Lui ºi vin,
al Lui Sfînt Sînge ne sfinþeºte, ºi Trup, din Pîine ºi din Vin,
El, Cel nemîntuit de nimeni, ne mîntuie pe toþi deplin.

Pe noi ne va-nvia Acela ce-I Viu în veci ºi mai presus,


care-a-nviat pe toþi cei care viaþa jertfã I-au adus
Viaþa Lui ne dã viaþa, El Duhul Lui în noi a pus,
Isus, ce-a Înviat prin Sine, ne va-nvia pe toþi, Isus!

613 - De ce-mi pierd uneori...


De ce-mi pierd uneori iubirea
ºi-mi plînge inima uscatã,
- ori am nevoie iar de sete,
sã nu uit apa niciodatã?

De ce-mi pierd uneori credinþa


ºi zac învins de întristare,
- ori am nevoie de înfrîngeri
sã pot sã mã ridic mai tare?

De ce-mi pierd uneori seninul


ºi plîng cu zarea sfîºiatã,
- ori am nevoie de-ntuneric
sã caut lumina mai curatã?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 461
De ce laºi uneori prea goalã
divina inimii-ncãpere,
- ori am nevoie iar de-o moarte
sã gust mai dulce-o Înviere?

De ce cad uneori sub lespezi


de apãsare ºi tristeþe,
- ori am nevoie-aºa sã-Þi caut
mai dulci ale luminii Feþe?

De ce-mi pleci uneori Isuse


ºi parcã-mi piere viaþa-n mine,
- ori am nevoie sã vãd astfel
ce gol ºi mort sînt fãrã Tine?...

614 - Cine s-a putut desparte

Cine s-a putut desparte


de iubirea lui Isus,
n-aibã de odihnã parte
nici în zori, nici în apus.

Nu te despãrþi, nu te despãrþi
orice-ai suferi
þine-þi sfîntul legãmînt,
þine-þi sfîntul legãmînt
pînã la mormînt.

Cine s-a putut desparte


de iubirea cea de fraþi
nici aproape nici departe
n-aibã ochi nelãcrimaþi.

Cine s-a putut desparte


de-al iubirii legãmînt,
n-aibã viaþã, n-aibã moarte
nici sub cer nici sub pãmînt.

Cine s-a putut desparte


de pãrinþii lui cei sfinþi,
valuri veºnice sã-l poarte
numai peste vãi fierbinþi.
Pag. 462 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Cine s-a putut desparte
de Hristos în vreun fel
aibã-ntunecata soarte
de-a fi veºnic fãrã El.

Cãci acela ce-ºi desparte


sufletul de Dumnezeu
nu-i osîndã sã n-o poarte,
cã nu-i alt pãcat mai greu!

615 - Cînd Tu-mi strãluci

Cînd Tu-mi strãluci pe cale,


- tot soarele-i al meu,
prin raza Feþei Tale
Îl vãd pe Dumnezeu
atunci o blîndã pace
îmi vine liniºtit
ºi-un rai ceresc se face
din tot ce-am suferit.

Atunci recunoºtinþa
mã face sã suspin,
pe ºapte munþi credinþa
mã suie sã mã-nchin,
ºi-atotbiruitoare
mi-e inima în zbor,
plutind strãlucitoare
spre cel mai nalt Tabor.

Atunci un imn mi-e toatã


fiinþa mea de har,
spre ceruri e purtatã
de-al flãcãrilor car,
- Isuse, pe-orice cale
sã-mi strãluceºti mereu,
cã-n raza Feþei Tale
Îl vãd pe Dumnezeu!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 463

616 - Ce limpede vãd azi

Ce limpede vãd azi Isuse,


de ce-am venit eu pe pãmînt,
ce preþ ai pus vieþii mele,
ce rost Dumnezeiesc ºi sfînt.

Acum vãd limpede ce mare


e datora care-o am,
în slujba cauzei Tale sfinte
ºi-n mijlocul acestui neam.

Acuma vãd de ce-a fost lipsã


sã ard în cel mai greu cuptor,
ºi totuºi, prin atîtea flãcãri
de ce n-a trebuit sã mor.

Acuma vãd de ce atîtea


sãgeþi cumplite m-au strãpuns,
- cãci altfel cum se da pe faþã
vrãjmaºul duh viclean ascuns?

Abia acum vãd ce plan tainic


aveai de cînd eram la oi...
De ce m-ai alungat de-acasã
s-ajung pe unde-am fost apoi...

... ªi-acum cînd strãbãtînd pustia


eu mor pe Muntele Tãu Sfînt,
o, Dumnezeul meu Te laud
de rostul meu pe-acest pãmînt!

617 - Rãmîi la datorie, cu ochii

Rãmîi la datorie, cu ochii înainte,


oricît de aspru-i gerul sau para de fierbinte,
oricine-ar fi sã plece,
ºi-oricît de greu sã-þi fie,
rãmîi la datorie, rãmîi la datorie.
Pag. 464 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Hristos te-a pus acolo ºi El te cerceteazã,
în cea mai grea furtunã, tu luptã ºi vegheazã,
orice te ameninþã
sau orice te îmbie
rãmîi la datorie, rãmîi la datorie.

Nu þine la viaþã mai mult ca la-nviere,


nu-þi vinde conºtiinþa pe nici un fel de-avere
Hristos te-a pus acolo
ºi cît poþi sta El ºtie,
rãmîi la datorie, rãmîi la datorie.

Nimic sã nu-þi întreacã puterea de rãbdare,


la timp sfîrºi-va totul, în imn de sãrbãtoare,
cununa Lui de slavã,
Hristos þi-o dã ºi þie,
rãmîi la datorie, rãmîi la datorie.

618 - O, ce uºor mã-ntorc

O, ce uºor mã-ntorc la Tine


cînd eu Te ºtiu cã eºti al meu
dar ºi fior ºi dor e-n mine
cînd mã-mpreun cu Dumnezeu.

Cununa mea de flori uscate


s-aºeazã sub cununa Ta
ºi-a Tale strãluciri curate
parcã luminã din a mea.

A mele crengi neroditoare


cu ale Tale se-mpreun
ºi-a Tale roade sfinþitoare
parcã din mine Þi-le-adun.

Sînt ca o iederã ce-ºi þine


viaþa din Fiinþa Ta
mi-s toate florile din Tine
dar ele par din viaþa mea.

Cu tot ce-i mai divin în mine


caut ce-i al Tãu mai omenesc
ºi astfel pot veni spre Tine
ºoptindu-Þi dulce: Te iubesc...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 465
Dar uneori mi se-nfioarã
tot naltul ºi adîncul meu
cît mi-e de grea ºi de uºoarã
cuprinderea în Dumnezeu!

619 - Sã nu ne fie teamã

Sã nu ne fie teamã cînd mergem cu Hristos


cît umbli în luminã sã nu te temi de nime
mergi cu curaj pe cale atunci cînd mergi frumos,
lumina ta va-nvinge prin orice-ntunecime.

Rãmîi pe brazda dreaptã, cu ochii cãtre Þel


ºi-apasã plugul cinstei cît mai adînc sã are
în Dumnezeu te-ncrede, cu tine este El,
ºi grîul tãu va umple cereºtile grînare.

Nu renunþa la luptã, oricît de singur pari,


mai sînt - ºi-au sã mai vinã, cu mii de sute fraþii,
cad cei ce n-au dreptate, oricît ar fi de tari,
biruitori la urmã rãmîn nevinovaþii.

Înalþã steagul Crucii, ea-i semnul cel ne-nvins,


dar mîini nevinovate ºi gînd curat sã-l poarte,
de vei cãdea în luptã, rãmîi cu braþu-ntins,
veni-vor alþii-n urmã sã-l ducã mai departe.

Sfîrºitul va fi mare, frumos ºi strãlucit,


Isus Biruitorul E-acela ce te cheamã,
tu vei fi-nvingãtorul, oricît vei fi trîntit,
rãmîi deci ºi te luptã, ºi n-avea nici o teamã!

620 - Sã urc mereu Isuse

Sã urc mereu Isuse,


calvarul Tãu smerit,
- ºi voi ajunge-odatã
sfîrºitul strãlucit.
Pag. 466 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Sã lupt cu mine însumi
puþin cîte puþin,
ºi voi ajunge-odatã
sã mã înving deplin.

Sã urc cu datoria
ce-o am sã mi-o-mplinesc
- ºi voi ajunge-odatã
rãsplata sã-i primesc.

Sã urc cu toþi cei care


mi-s daþi sã-i chem în sus,
ºi voi ajunge-odatã
cu ei lîngã Isus.

Sã urc în rînd cu fraþii


luptînd cu ei frumos,
ºi voi primi odatã,
cununa lui Hristos.

Ajutã-mã Isuse,
urcînd mereu cu dor
sã pot ajunge-odatã
la cer biruitor.

621 - De ce-aþi tãiat finicii?

De ce-aþi tãiat finicii din care odrãsleau


acele ramuri albe a pãcii ºi-a iubirii,
- acei ce vin în urmã, acuma nu mai au
cu ce sã-ºi facã semnul iertãrii ºi-nfrãþirii.

De ce-aþi cãlcat mãslinii gonind pe porumbel,


ºi-ngãduiþi toþi corbii ce sfîºie ºi pradã,
- cum aºteptaþi pe Domnul ºi ce-o sã zicã El,
cînd morþii ºi ruina Oºtirii o sã-ªi vadã?

De ce cîntaþi cu Iuda ºi-urmaþi pe Absalom,


nu le vedeþi otrava ºi nu le ºtiþi rãsplata?
- de ce uitaþi de roade cînd vreþi sã ºtiþi un pom?
Sau credeþi cã nu vine odatã Judecata?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 467
Vreþi oare ºi voi plata acelor care vînd
ºi nimicesc Lucrarea cu sînge sfînt plãtitã?
- sau credeþi cã Hristosul ce-aºteaptã-acum rãbdînd,
n-o sã-i loveascã-odatã cu plata Lui cumplitã?

Nu-ntãrîtaþi pe Domnul ºi nu-L batjocoriþi,


nu vã uniþi cu fiii trufiei ºi minciunii,
cã orice-aþi fost nainte, ºi oriºicîþi sã fiþi,
în Ziua Rãzbunãrii, nu veþi scãpa nici unii!

622 - Sã Te aºtept Isuse

Sã Te aºtept Isuse,
privind în calea Ta,
oricît de lungã-i vremea
ºi noaptea cît de grea.
Sã Te aºtept Isuse,
ºi-n cel mai greu pustiu,
oricît de singuratic
ºi de lovit sã fiu.

Sã Te aºtept Isuse,
un singur dor avînd:
- sã-mi afli aºteptarea
cu dragoste lucrînd.
Sã Te aºtept Isuse,
rugîndu-mã mereu
sã-Þi lumineze calea
arzînd oleiul meu.

Sã Te aºtept Isuse,
în rînd cu toþi ai mei,
sã poþi pe toþi la Nuntã
cu Tine sã ne iei.
Cu Tine aºtept Isuse
pîn-la sfîrºit, crezînd
cã oricît þine noaptea,
Tu vei veni curînd.
Pag. 468 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

623 - Toþi cei nãscuþi

Toþi cei nãscuþi în lume din carne ºi pãcat


sînt rînduiþi la patimi ºi moarte ºi durere,
- aceasta e pedeapsa Cuvîntului cãlcat
ºi orice neascultare, sfîrºitu-acesta-l cere.

Dar toþi cei care-ascultã solia lui Isus,


sînt izbãviþi de-osînda ºi moartea viitoare,
prin Jertfa Lui de Cruce, El pentru toþi S-a pus,
zãlog rãscumpãrãrii ºi Uºã Salvatoare.

Priviþi spre El voi robii ºi prada lui satan,


voi cei mînaþi spre flãcãri ca o orbitã turmã
din veºnica osîndã, de veºnicul duºman,
Hristos, doar El vã este Salvarea cea din urmã.

Priviþi spre El, acuma, cît încã n-aþi intrat


pe uºa dupã care în veci nu-i vreo scãpare,
cãci dacã-n viaþa asta aþi plîns pentru pãcat,
cînta-veþi mîntuirii în Viaþa Viitoare!

624 - Nu-þi parã rãu

Nu-þi parã rãu, nu-þi parã


cã ai fãcut un bine,
chiar dacã dupã-aceea
s-a dat cu pietre-n tine
e-un Dumnezeu ce vede
ºi El o sã plãteascã,
ºi fapta bunãtãþii
ºi plata miºeleascã.

Sã-þi parã rãu, sã-þi parã


cînd nu asculþi la vreme
cît încã e iubirea
ºi dorul sã te cheme.
Cãci în curînd cînd ele
cãrarea nu-þi vor þine,
ai vrea sã-ntorci cu lacrimi
dar n-o sã ai la cine.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 469
Nu-þi parã rãu, nu-þi parã
cînd eºti mustrat vreodatã,
cãci pînã ai mustrarea,
ai frate, soþ ºi tatã,
cã vai de cel ce n-are
pe nimeni sã-l îndrepte
pe-acela doar osînda
mai poate sã-l aºtepte!

625 - Te-aº aduna iubire

Te-aº aduna iubire, de-oriunde te-aº afla


oricum ai fi-mbrãcatã, mi-e dragã faþa ta
oriunde-þi vãd o floare sau îþi aud un grai
le strîng cu drag, cã toate îmi par cã sînt din rai.

Tot ce-mi araþi oriunde rãmas de la pãrinþi,


adun ºi spãl ºi mîngîi cu lacrime fierbinþi,
tot ce-mi ºtiu de la tine, pãstrez ca-ntr-un chivot,
ce-i din al tãu iubire, e sfînt ºi-i aur tot.

În casa ta cînd intru eu îþi sãrut pios,


tot ce-mi aduce-aminte de chipul tãu frumos,
iar cînd te vãd stropitã cu hule ºi noroi,
eu îþi sãrut pe lacrimi obrajii amîndoi.

Ajutã-mã credinþã, sã-mi împlinesc în veac


tot ce mi-a spus iubirea sã sufãr ºi sã fac
ajutã-mã Nãdejde sã lupt cu-adevãrat
tot ce mi-a dat iubirea sã pot pãstra curat.

ªi cînd se va întoarce pe veci în casa mea,


s-o afle-mpodobitã cum a lãsat-o ea...

626 - Fii sigur...

Fii sigur pe Cuvîntul Sfînt,


- ce spune El ºi scrie,
se va-mplini cu crezãmînt,
acum ºi-n veºnicie.
Pag. 470 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Fii sigur cã de-asculþi de El
ºi-L crezi aºa cum spune,
ºi El te-ascultã-n orice fel,
ce-i ceri prin rugãciune.

Fii sigur, dacã-L þii supus,


cã-n orice loc ºi cale,
cu drag te va-nsoþi Isus,
pãzind urmele tale.

Fii sigur cã în tot ce-I ceri,


la timp îþi va rãspunde
te va-ntãri-n orice dureri
te va scãpa de-oriunde.

Fii sigur cã sfîrºitul tãu


cu bine-o sã se-ncheie,
El Însuºi lîngã sînul Sãu
va ºti un loc sã-þi deie.

Fii sigur pe deplin, mereu,


ºi-ncredinþeazã-I toate,
- puternic este Dumnezeu
ºi tot ce-I ceri, El poate!

627 - Cînd voi ajunge Þãrmul

Cînd voi ajunge Þãrmul spre care mã îndrepþi,


eu ºtiu Isuse Dulce cã ai sã mã aºtepþi,
- va fi o Dimineaþã cu-ntregul cer senin
ºi peste toatã zarea un curcubeu divin.

Din raze ºi din roze vor iriza minuni


cu unduiri de cîntec ºi sclipãt de cununi,
- vor miresma cuprinsul grãdinile din rai
ºi-o sã se-audã numai al lacrimilor grai...

Cu faþa strãlucitã de Chipul Tãu Divin,


îmi voi pleca genunchii, spre Tine-aºa sã vin
ºi din genunchi veºmîntul ºi talpa sã-Þi sãrut
spunîndu-Þi ce dator sînt de tot ce mi-ai fãcut.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 471
... ªi nu mai spunã nimeni c-am suferit cîndva,
sau c-am sãdit vreo floare, sau c-am rodit ceva
sau c-aº avea vreun merit, sau ceva de primit,
- o, Clipa asta fi-mi-va rãsplata înmiit!...

628 - Eu Îþi cîntam

Eu Îþi cîntam cîntãri divine,


- cã Te iubesc ºi-aºtept - cîntam
iar Tu treceai pe lîngã mine,
Isus, - ºi nu Te cunoºteam.

Vorbeam mulþimilor de Tine,


- înalt ºi inspirat vorbeam,
iar Tu treceai pe lîngã mine,
Isus, - ºi nu Te cunoºteam.

Scriam, cum nu scria altcine


- cã Tu eºti Viu ºi vii, scriam,
iar Tu treceai pe lîngã mine,
Isus, - ºi nu Te cunoºteam.

Spuneam Cuvintele-Þi divine,


- de Milã ºi Sãraci, spuneam,
Tu sufereai pe lîngã mine,
Isus, - ºi nu Te cunoºteam.

Ci numai cînd tîrziu odatã,


m-a lumina un tainic Grai,
cãzu de peste mine ceaþã,
- Isus, sã ºtiu cã Tu erai.

De ce-am fost orb atîta vreme,


sã trec pe lîngã fraþi de-ai mei,
ce plîng ºi sufãr ºi aºteaptã
- ºi sã nu vãd cã Tu eºti ei!...
Pag. 472 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

629 - Opreºte-te o clipã

Opreºte-te o clipã, tu suflete în drum,


ºi cugetã puternic la tot ce-auzi acum:
- crezi tu cã este Moarte?
da, nu poþi sã nu crezi
cînd numai cimitire-s ºi cruci oriunde vezi!

De crezi cã este moarte ºi vezi cã-i pentru toþi,


ºtii c-a scãpa de moarte, oricît ai vrea, nu poþi
- atunci ce-i mai cuminte ca a cãuta de-acum
sã-þi scapi eterna viaþã de blestem ºi de scrum!

Opriþi-vã o clipã voi fraþi ºi voi surori


priviþi spre Jertfa Crucii ºi treacã-vã fiori
ºtiþi voi ce-nseamnã asta?
- de n-aþi ºtiut, sã ºtiþi,
prin Ea primiþi ori raiul, ori iadu-l moºteniþi.

De-aici din faþa Crucii voi nu mai sînteþi voi,


nu mai puteþi tot astfel sã-ntoarceþi înapoi,
ori credeþi ºi vã-ntoarceþi alþi oameni cãtre cer,
ori vã-mpietriþi - ºi mergeþi spre veºnice dureri!

630 - Rãsai Luminã linã

Rãsai Luminã linã


în sufletul de mamã
cînd singurã suspinã
ºi inima ei cheamã.

Rãsai Luminã dulce


în inima soþiei
cînd prea cu greu îºi duce
uscarea bucuriei.

Rãsai Luminã bunã


în calea cui aºteaptã,
cînd dorul de-mpreunã
departe se îndreaptã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 473
Rãsai Luminã sfîntã
în viaþa-ntunecatã,
pe care n-o frãmîntã
mustrarea niciodatã.

Rãsai Luminã mare


ºi schimbã trista soarte
a celui ce mai are
un pas pînã la moarte.

Rãsai Luminã toatã


spre zel fãrã iubire
ºi-nspre acel ce-noatã
mai greu spre mîntuire.

631 - Sã regãseºti putere

Sã regãseºti putere în orice suferinþã,


spre-a te nãlþa întruna în sus, mereu în sus,
sã nu-þi pierzi niciodatã nãdejdea-n biruinþã,
priveºte la Isus,
sã-nvingi în încercare, sã crezi în biruinþã,
- priveºte la Isus.

Sã regãseºti Lumina în orice-ntunecare,


spre-a merge drept pe cale ºi-a trece curajos,
sã nu-þi pierzi niciodatã mijlocul de cãrare,
priveºte la Hristos,
sã nu pierzi Þinta sfîntã, sã nu-þi ieºi din cãrare,
- priveºte la Hristos.

Sã regãseºti iubire la orice despãrþire,


spre-a nu trãda Lucrarea ºi cauza lui Isus,
sã nu-þi pierzi niciodatã frãþeasca ta unire
priveºte la Isus,
sã nu pierzi duhul pãcii, sã nu ieºi din unire,
- priveºte la Isus.
Pag. 474 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

632 - Doamne-alungã depãrtarea

Doamne-alungã depãrtarea
dintre noi ºi dintre Tine,
cînd ne biruie-ncercarea
ºi ne frîngem sub suspine,
- nu lãsa atunci sã punã
noaptea peste noi orbie,
nici satanica furtunã
sã ne-ngroape-n vreo pustie.

Doamne-alungã disperarea
dintre noi ºi dintre soare,
cînd prea lungã-i depãrtarea
ºi-ntristarea prea ne doare,
- nu lãsa atunci în gheaþã,
sufletul sã ni se-ngroape
fã ca Duhul de Viaþã
iar sã vinã sã ne scape.

Doamne, nu lãsa ca ura


între fraþi sã se aºeze,
fã iubirea ºi cãldura
între toþi sã privegheze
dã-ne tuturor dorirea
de smerenie ºi iertare,
sã ne fie întîlnirea
numai dor ºi-mbrãþiºare.

633 - N-aveþi voi loc

N-aveþi voi loc pentru Isus,


cã-n suflet altceva v-aþi pus,
- v-aþi pus comori ce v-adunaþi,
ºi idolii ce-i adoraþi
ºi umbletul dupã minciuni,
nimicuri ºi deºertãciuni,
- acestea-n suflet vi le-aþi pus
ºi n-aveþi loc pentru Isus.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 475
Dar ce veþi face-n ceasul greu
- voi, fãrã Dumnezeu?

Voi n-aveþi timp pentru Hristos,


cã-l pierdeþi fãrã de folos,
- vã pierdeþi timpul lenevind
sau petrecînd ºi flecãrind,
sau alergînd dupã averi,
dupã pãcate ºi plãceri
- sau tot ce-i josnic ºi scîrbos
ºi n-aveþi timp pentru Hristos.

Dar veþi odatã loc,


pentru suspin - cînd veþi fi-n foc,
cînd veþi vedea cum v-a minþit,
pãcatul care l-aþi iubit,
- ºi timp odat-o sã gãsiþi
sã plîngeþi ºi sã vã cãiþi
cînd veþi vedea cum v-a-nºelat
pãcatul care l-aþi cãutat!

634 - Nu-i greu ce dãm noi

Nu-i greu ce dãm noi pentru Domnul,


ce-a dat El pentru noi e greu
- nu Dumnezeu pe noi ne lasã
ci noi lãsãm pe Dumnezeu.

Nu-s prea multe cîntãri cu lacrimi,


ci lacrimi fãrã de cîntãri,
nu-s prea multe adunãri în lume,
prea multã-i lumea-n adunãri.

Nu-i prea mult harul în vorbire,


vorbiri prea multe-s fãrã har,
- nu-i prea puþinã alergarea
ci e prea multã în zadar.

Nu spun prea mult despre iubire


acei ce-o au ºi o trãiesc,
- ci prea puþin o au aceia
ce-o prea tot cîntã ºi-o vorbesc.
Pag. 476 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Nu-i prea mult preþ pentru credinþã
ci-i prea puþinã cea de preþ,
- nu-s rare scrierile sfinte
sînt rare sfintele vieþi.

Prea gol e drumul mîntuirii


iar drumul iadului prea plin,
- ºi ziua de-azi e-atît de scumpã
dar noi o facem prea puþin!

635 - O, lacrimi care curgeþi

O, lacrimi care curgeþi nãuntru în ascuns,


ce greu e-al vostru strigãt cînd nu-i nici un rãspuns,
cînd locul unde curgeþi e-ntruna aºa pustiu
cã nimeni nu v-aude ºi nimeni nu vã ºtiu.

O, suflete ce sînteþi povara tuturor,


ce greu trãiþi pe lume, cînd toate-a voastre mor,
cînd nimeni nu deschide a voastrã uºã grea,
cînd nimeni nu vã cautã, nici moartea, nici chiar ea!

Nu-s grele-a voastre lacrimi, nu chinul vostru-i greu,


e grea nefericirea cã n-aveþi Dumnezeu,
nu-i grea singurãtatea, nici traiul dureros,
e grea nefericirea cã n-aveþi pe Hristos.

O, de-aþi cãuta pe Domnul cîþi plîngeþi în ascuns,


ce repede durerii voi v-aþi primi rãspuns!
O, de-aþi chema pe Domnul cînd viaþa voastrã-i grea,
ce dulce izbãvire ºi repede-aþi avea!

636 - Doamne, cîtã ascultare


Doamne, cîtã ascultare,
noi Îþi datorãm
cã de harul Tãu cel mare
azi ne bucurãm
cã al Tãu Cuvînt ne-aprinde
inima de drag,
cã-mpreunã ne cuprinde
al iubirii steag.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 477
Doamne, Mirul rugãciunii
ni se-nalþã-n sus,
cã din tainele minunii
nouã ne-ai adus,
cã din sfintele izvoare
Tu ne-adapi de-ajuns,
cã la oriºice chemare
Tu ne dai rãspuns.

Doamne, pentru-aceste toate,


noi Îþi datorãm,
laude înflãcãrate
ne-ncetat sã-Þi dãm
ºi viaþa noastrã toatã,
sã-Þi slujim frumos
ca o jertfã preacuratã
lîngã-a lui Hristos.

637 - O, fiii mei, ce mulþumire

O, fiii mei, ce mulþumire


ar trebui sã daþi mereu
ce rugãciuni ºi ce-ascultare
Îi datoraþi lui Dumnezeu!
Cã pentru voi a fost mai darnic
ca pentru oriºicare El,
- nu numai cu mai multe daruri
ci ºi în cel mai dulce fel!

Frumosul Adevãr ce vouã,


Hristos vi l-a descoperit,
e-atît de minunat cum alþii
nici n-au ºtiu sau auzit.
Frumoasa Dragoste ce vouã
Hristos v-o dã nemãsurat,
e-atît de dulce cum pe lume
nu-s alþii sã mai fi gustat.
Pag. 478 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Frumosul rai pe care vouã
Hristos vi l-a fãgãduit,
e-atît de minunat cum alþii
nu-s poate nici sã fi gîndit.
Frumosul viitor al vostru
e plin de harul cel mai greu
- o, fiii mei, ce sfîntã viaþã
Îi datoraþi lui Dumnezeu!

638 - Ca o fîntînã dulce

Ca o fîntînã dulce ºi totdeauna plinã,


e-al Tãu Cuvînt Isuse, la toþi cei ce-nsetãm
- cu setea cea mai sfîntã, adîncã ºi divinã,
aºa ne fã Isuse, mereu sã-L cercetãm.

Ca o rãpire naltã la cerurile sfinte


aºa e rugãciunea în faþa Ta cînd stãm,
- cu starea cea mai sfîntã mai strînsã ºi fierbinte,
aºa ne fã Isuse, sã fim cînd ne rugãm.

Ca o comoarã scumpã ce n-are soþ pe lume,


aºa sînt fraþii noºtri ce-n inimã-i purtãm
- o pace ºi-o unire cum nu mai ºtim anume,
aºa ne fã Isuse, atunci cînd ne-adunãm.

Cum însetãm de apã, cum flãmînzim de hranã,


ºi cum dorim cãldura, - aºa fã sã dorim,
a Cãrþii Tale miere - a Rugãciunii Manã,
ºi-a fraþilor iubire, - Isuse, cît trãim!

639 - O, negrãitã Bunãtate

O, negrãitã Bunãtate
a Unicului nostru Tatã,
de sufletele noastre toate
în veci fi binecuvîntatã.
Cã nu-s cuvinte sã ºtim spune
pe cît simþim cã s-ar cuvine
- ºi prin cîntãri ºi rugãciune
noi sã Te preamãrim pe Tine.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 479
Trãim împãrtãºiri de care
nu-s poate numa-n cer simþite
ºi sufletele nu-s în stare
sã spunã cît sînt fericite.
Cînd ni-e Cuvîntul Tãu Luminã
ºi rugãciunea înãlþare
am vrea pe veci aºa sã þinã
aceastã binecuvîntare.

O, Tatãl Bunãtãþii sfinte,


primeºte-a noastrã mulþumire
ce prin Hristos o dãm fierbinte
spre negrãita Ta iubire.
Aºeazã-Þi pentru totdeauna
peste viaþa noastrã toatã,
pecetluirea ºi cununa,
Cerescul, Bunul nostru Tatã...

640 - La orice rãspîntie

La orice rãspîntie, alege calea bine


cã dupã ce-ai ales-o, e greu sã-ntorci apoi,
- vezi cum de rãu merg unii, ºi totuºi li-e ruºine
sã-ºi recunoascã vina, sã-ntoarcã înapoi.

La orice despãrþire stai bine ºi gîndeºte


cã dupã ce-ai fãcut-o zadarnic o mai plîngi,
ce greu se aflã-un suflet, ce iute se zdrobeºte,
ºi cum de greu mai creºte iubirea care-o frîngi.

La orice-apus de soare priveºte cu-ntristare,


cã înc-o zi din viaþa cea scurtã þi s-a dus,
ºi pe-asta ai pierdut-o, mai ai vreo una oare?
- ce-ai sã rãspunzi de toate, cînd va-ntreba Isus?

La orice-nºtiinþare, ia seama cît mai bine,


nu rîde ºi nu-ntoarce urechea dinspre ea,
cãci viaþa ta se duce, ºi vine ziua, vine,
cînd vei dori o clipã, dar n-o vei mai avea!
Pag. 480 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

641 - Este-o vreme!

Este-o vreme pentru toate,


- ºi de ºtii s-o foloseºti
semeni ºi culegi la vreme
pleci la vreme - ºi soseºti.

Este-o vreme cînd Cuvîntul


lui Hristos te strigã viu,
- de-L asculþi ºi vii atuncea,
tu devii al Vieþii fiu.

Este-o vreme cînd pãrinþii


îþi mai cer ce eºti dator,
bine-i dacã ºtii atuncea,
cã-n zadar ºtii dacã mor.

Este-o vreme-n care fraþii


te mai mustrã aºteptînd,
dac-asculþi gãseºti iubirea,
dacã nu, plãteºti plîngînd.

Pentru toate este-o vreme,


- dac-o ºtii ºi-o foloseºti,
binecuvîntat þi-e totul
ºi cînd pleci ºi cînd soseºti.

Dar cînd nici nu ºtii acestea


nici n-asculþi pe cei ce-þi spun
- vei trãi ca un netrebnic
ºi-ai sã mori ca un nebun!

642 - Aici e locul tãu


Aici e locul tãu sã fii
ºi nu în altã parte,
credinþa asta sã o þii
statornic pîn-la moarte.

Aici þi-s fraþii tãi - cu ei


sã fii în toate una,
de ei s-asculþi, aºa sã vrei
sã umbli-ntotdeauna.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 481
Aici e datoria ta
sã faci tot ce e bine,
cãci numai dacã faci aºa,
ferice e de tine.

Aici e þara ta, cît eºti,


de ea nu te desparte,
sã ºtii s-o aperi ºi iubeºti
pe viaþã ºi pe moarte.

Aici þi-s naintaºii sfinþi,


ºi fiii dupã tine,
tot dorul inimii fierbinþi
aici pe veci þi-l þine.

Cãci dacã vei trãi aºa


- ºi viaþa asta toatã,
ºi toatã veºnicia ta
e binecuvîntatã!

643 - Cînd ai s-ajungi

Cînd ai s-ajungi hotarul acestei scurte vieþi,


ce-aºtepþi sã vezi nainte, pe unde o s-o iai?
- Te-aºteaptã desfãtarea cereºtii Dimineþi
sau noaptea fioroasã a veºnicului vai?

Cînd ai s-ajungi la Poarta Acelui Tainic Zid,


de dupã care nimeni napoi n-a mai venit,
ce oare o sã-þi spunã, acei care deschid,
- vei fi strãin acolo, sau un copil dorit?

Cînd ai s-ajungi în Faþa Acelui ce va sta


pe Tronul Judecãþii Mãreþ ºi-nfricoºat,
la dreapta, sau la stînga, vei ºti cã-i partea ta,
- cu cei ce-au stat cu Domnul, sau cei ce L-au lãsat?

Împacã-te de-acuma cu-al Domnului Cuvînt,


cît eºti cu El pe cale spre-al vieþii scurt hotar,
ascultã-L ºi-mplineºte-L cu gîndul cel mai sfînt,
c-o clipã dupã moarte, pe veci va fi-n zadar!
Pag. 482 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

644 - Duhule Preasfinte, calda


Duhule Preasfinte, calda mea iubire
inima mea simte fericita-Þi Fire,
Focul Sfînt ºi tainic pogorît din Tine,
curãþã ºi nalþã inima din mine.
Gîndurile mele toate-s bucurie,
Duhule Preasfinte, slavã, slavã Þie...

Cu-o iubire sfîntã, gura mea Îþi cîntã,


inima se roagã, c-o simþire sfîntã,
mîinile se-nalþã Þie cu credinþã
ca o sfîntã parã este-a mea fiinþã.
Ca o sfîntã jertfã viaþa mea sã-Þi fie,
Duhule Preasfinte, slavã, slavã Þie...

Umple-mã cu toate darurile Tale,


sfîntã ºi curatã dã-mi a vieþii cale,
roadele iubirii fã-mi-le frumoase,
urmele trãirii raze luminoase,
ºi-acum ºi nainte pînã-n Veºnicie,
Duhule Preasfinte, slavã, slavã Þie...

645 - Eu mi-am fãcut


Eu mi-am fãcut din Tine, Isuse - Dumnezeu
ºi Þintã ºi Credinþã ºi tot ce am mai sfînt
ºi Þie Þi-am dat viaþa ºi tot ce am al meu
pe viaþã ºi pe moarte, al Tãu Isuse sînt.

Tu ai fãcut din mine, - din rob precum eram,


un fiu iubit la care un nume sfînt i-ai pus
mi-ai rînduit o slavã, mi-am dat un cer ºi-un neam,
ºi-o-mpãrãþie care e-n veci fãrã apus.

Eu am fãcut din Tine întregul eu avut,


întreaga mea cîntare, întregul meu destin,
ºi Singur Tu ºtii numai ce dulce Te sãrut
cînd Te cuprind la suflet în clipa cînd mã-nchin.

Tu ai fãcut cu mine un singur sfînt mãnunchi,


cînd, cruce, cele patru peceþi mi le-ai sfinþit
ºi-un legãmînt de lacrimi ºi flãcãri pe genunchi,
fiinþele, destinul ºi vecii ne-au topit.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 483

646 - Cu mine-ai fost Prieten Drag

Cu mine-ai fost Prieten Drag


prin orice greu a fost sã trag,
cu mine-ai dus, cu mine-ai tras,
la jugul sfînt cu-acelaºi pas.

Scump Isus, Drag Isus,


inima din mine,
ia-mi-o-n sîn la Tine
ºi-n viaþa mea, pune Viaþa Ta
ºi iubirea Ta.

Pe drumul meu uºor sau greu,


ai fost cu mine, Domnul meu,
cînd sarcina-mi pãrea prea grea
simþeam cum Tu Te-aºezi sub ea.

Cu mine-ai fost ºi cînd ºtiam


cu mine ºi cînd nu simþeam
ºi printre prieteni ºi vrãjmaºi
m-ai însoþit sã nu mã laºi.

Cu mine-ai fost pe drum cu spini


sã mã ajuþi, ori sã m-alini
cu mine printre lupi ºi miei,
oricît am mers, sau stat, cu ei.

Cu mine-ai fost, cu mine fii,


viaþa-n Mîna Ta sã-mi þii,
aºa doresc Iubitul meu,
în mine Tu, în Tine eu!

647 - Cu ce-ai venit?

Cu ce-ai venit în lume,


cînd prima zi-i vedeai?
- cu plînsul, doar cu plînsul,
pe-acesta doar l-aveai!
Pag. 484 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Ce-ai aduna de-atuncea
din lume ºi din ani?
- comoarã, sau gunoaie,
prieteni, sau duºmani?

ªi-acum cînd stai în faþa


privirii lui Hristos,
ce gînduri ai în tine,
- din ceruri, sau de jos?

Ce cauþi sã strîngi din lume,


strãin, pe unde treci,
- averi pentru acuma,
sau moºteniri de veci?

Ce ai sã duci cu tine,
spre cîntec sau suspin,
- credinþã sau ruºine,
nãlþare sau declin?

Cu ce-ai sã mergi din lume,


cînd anii tãi apun?
- cu plînsul, doar cu plînsul,
sau cu-altceva mai bun?

648 - Ce faci cu partea lui Hristos?

Ce faci cu partea lui Hristos,


cînd roada þi-o strîngi toatã,
Îi dai tu partea Lui cinstit,
sau nu-I dai niciodatã?

E-al Lui pãmîntul care-L ari


El ploaie-þi dã, El soare,
El sãnãtatea ta, El tot, -
- Lui, toamna, ce-I dai oare?

Din timpul care-þi este-al Lui,


tu cît Îi dai Lui, spune,
- cu Cartea Lui, în Casa Lui,
- cît stai în rugãciune?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 485
Din banii, ori avutul tãu,
din haine, ori din pîine,
- tu cît Îi dai lui Dumnezeu,
ºi þie cît rãmîne?

Ce faci cu partea lui Hristos,


din tot ce El þi-ajutã?
- o, dacã pierzi tu partea Lui,
ºi partea ta-i pierdutã!

Dã-I partea Lui lui Dumnezeu


cu cinste ºi dreptate, -
c-atunci ºi cele ce-þi rãmîn
sînt binecuvîntate!

649 - Doamne, ce sã fac?

Doamne, ce sã fac în faþa


cui tot spun, ºi tot nu vrea,
- sã mai lupt cînd mã urãºte,
sau sã-l las pe calea rea?

Aº vorbi, - ºi n-am cuvinte


aº tãcea - ºi iar nu pot,
cum sã spun cînd calcã totul,
cum sã tac cînd pierde tot?

Doamne, n-am pãcat eu oare


cã tot spun Cuvîntul Sfînt
unora ce ani de zile
Îl tot calcã pe pãmînt?

Dar dac-aº tãcea n-am oare


mai pãcat cã-i las ºi tac,
cã lãsaþi fãrã mustrare
ºi mai multe rele fac?

Doamne-nvaþã-mã ce cale
sã mai ºtiu sã folosesc
nici vorbind sã fac greºale
nici tãcînd sã mai greºesc.
Pag. 486 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Cãci ºi vorba ºi tãcerea
parcã-i tot la fel de rea,
pentru cel ce-l vezi cã piere,
ºi-i tot spui - ºi el nu vrea!

650 - Tu mi-ai umplut

Tu mi-ai umplut singurãtatea,


cînd cel mai pãrãsit eram,
cînd dupã cea mai scumpã moarte
zdrobit ºi-nsîngerat plîngeam.

Ce gol mi-era atunci în suflet


ºi ce pustiu întins ºi mut,
nu-mi auzeam decît urîtul
ºi plînsul ºiroind tãcut.

Pe crucile Golgotei mele,


murise tot ce-aveam frumos,
catapeteasma sfîºiatã
plîngea de sus ºi pînã jos.

Murise dragostea mea toatã


c-o moarte ce pe veci pãrea
ºi cea mai rece dintre lespezi
o prãbuºisem peste ea.

ªi-acolo numai cu durerea


ºi golul meu pustiu ºi mut,
zãceam cu deznãdejdea numai
ºi plînsul ºiroind tãcut.

Atunci, în fulgeru-nvierii
mormîntul s-a fãcut un steag,
ºi-n locul lespedei durerii
m-a-mbrãþiºat un înger drag.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 487

651 - Tu nu mi-ai dat

Tu nu mi-ai dat Isuse, daruri


cînd sufletul zdrobit aveam
- cînd eu de Tine-aveam nevoie
ºi dupã Tine aºteptam.

Nici nu mi-ai spus cîntãri frumoase,


ºi sã mã fi lãsat cu-atît
- cînd viaþa mea dorea de Tine
aºa cum numai Tu ºtii cît!

Nici nu mi-ai spus numai cuvinte,


chiar cît de scumpe s-ar putea,
cînd inima arzînd în mine
doar dupã Tine suferea.

Nici nu mi-ai spus cã-s prea departe,


cã sînt prea mulþi vrãjmaºi pe drum,
cînd Tu ºtiai ce foc mã arde
ºi-n ce primejdii-s eu ºi cum.

Nici n-ai trimis mãcar vreun înger


c-o razã în pustiul greu,
- ºtiai cã nimeni nu-mi mai este
ce Tu-mi erai Iubitul meu.

O, binecuvîntatã fie
iubirea-n care mi-ai rãspuns,
nimic din ce-ai Tu nu-mi ajunge
ci numai Tu-mi poþi fi de-ajuns!

652 - Cîntaþi, fraþi ºi surori

Cîntaþi, fraþi ºi surori, cîntaþi,


în dulcea înfrãþire,
cãci Dumnezeu e-n voi cînd staþi
în pace ºi-n iubire,
îmbrãþiºaþi-vã plîngînd
c-o dragoste fierbinte,
ºi sãrutaþi-vã cîntînd
aceste imnuri sfinte.
Pag. 488 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
E sãrbãtoare ºi e rai
cînd stãm în adunare,
ºi-avem în suflete ºi-n grai
iubire ºi cîntare
cîntaþi o, fraþi iubiþi nu staþi,
surorilor, mai tare,
Hristos e dragoste, cîntaþi,
iar dragostea-i cîntare.

Îmbrãþiºaþi-vã topind
toþi inimile-n una,
iubindu-vã sînteþi, iubind,
în ceruri totdeauna
Hristos e-n dragoste, cîntaþi,
cîntarea-i bucurie,
surori iubite ºi scumpi fraþi
- aºa-i în Veºnicie!

653 - Ne-am încrezut în Tine

Ne-am încrezut în Tine,


Isuse Preaiubit
prin flãcãri ne-a fost drumul
iar Tu ne-ai izbãvit,
prin valuri ne-a fost lupta,
ºi prin pustiu cumplit,
cu urlete de fiare,
- dar Tu le-ai biruit.

Ne-am încrezut în Tine,


ºi Tu ne-ai ajutat,
în marea Ta Lucrare,
Tu harnici ne-ai purtat,
sãmînþa Ta cea bunã,
prin noi ai semãnat,
ºi-azi mii de lanuri albe
se coc spre secerat.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 489
Ne-am încrezut în Tine,
ºi Tu ne rãsplãteºti
de fiecare datã
cu bucurii cereºti,
din fiece-ncercare,
mai tari ne izbãveºti,
- Isuse, ce puternic
Mîntuitor ne eºti!

654 - N-am privit vreodatã

N-am privit vreodatã cerul


fãrã sã Te vãd pe Tine,
fãrã sã Te preamãreascã
sufletul întreg din mine.
- Ci de fiecare datã
cînd privesc a Ta Lucrare,
Dumnezeule Puternic,
laud Numele Tãu Mare.

N-am gustat vreodatã pîinea


fãrã sã mã-nchin spre Tine
fãrã sã Te preamãreascã
toatã inima din mine.
- Ci de fiecare datã
pentru orice fãrmiturã,
Dumnezeule Puternic
eu Te laud cu cãldurã.

Nu m-a rãcorit vreodatã,


vreun izvor cu unde pline,
fãrã sã Te preamãreascã
sufletul întreg din mine.
- Ci de fiecare datã
pentru oriºice-ndurare,
Dumnezeule Puternic,
slavã Numelui Tãu Mare!
Pag. 490 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

655 - O, Numele Tãu Dulce


O, Numele Tãu Dulce ºi binecuvîntat,
e rugãciune sfîntã ºi cîntec minunat
ºi miere ºi luminã ºi soare strãlucit,
- oricine Þi-L iubeºte, sã fie fericit.

ªi Numele Tãu este putere ºi avînt


ºi dragoste ºi tainã ºi dor ºi legãmînt,
ºi mîngîiere dulce, ºi-avut preastrãlucit
- oricine Þi-L iubeºte, sã fie fericit.

ªi Numele Tãu este luminã ºi senin,


ºi zîmbet de iubire ºi cer cu coruri plin,
ºi tot ce liniºteºte - ºi harul nesfîrºit,
- oricine Þi-L iubeºte, sã fie fericit.

O, Numele Tãu Dulce, Isuse, Domnul meu,


cu toate-a mele glasuri Þi-L preamãresc ºi eu,
în El e tot ce-am veºnic mai sfînt ºi mai dorit,
- oricine Þi-L iubeºte, sã fie fericit.

656 - Eu am aflat iubirea!


Eu am aflat iubirea cea necrezut de rarã,
iubirea dupã care au plîns cãutînd-o mii,
ºi negãsind-o-n lume, au plîns zdrobiþi cã nu e,
- dar este, este, este, - o suflete, sã ºtii,
slãvit sã fie Domnul, - iubirea e Isus,
toþi cei ce vin ºi-L cautã, sã creadã ce le-am spus!

Eu am aflat Iubirea, nu umbra ei ce trece,


ºi nu pãrerea care i-a înºelat pe mii,
ci ea, chiar ea, cea dulce, puternicã ºi sfîntã,
- cãci este, este, este, - o suflete, sã ºtii,
slãvit sã fie Domnul, - iubirea e Isus,
toþi cei ce vin ºi-L aflã, vor crede ce le-am spus!

Eu am aflat iubirea, ºi-am strîns-o-n tinereþe,


din Ziua Cincizecimii cînd au aflat-o mii,
- de-atunci pãºim alãturi, avînd aceleaºi feþe,
- ea este, este, este, - o suflete, sã ºtii,
slãvit sã fie Domnul, - iubirea e Isus,
toþi cei ce vin ºi sufãr, vor crede ce le-am spus!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 491

657 - Ca rîul care are

Ca rîul care are ºi cotituri pe cale,


dar pîn-la urmã-n mare ajunge-a-se vãrsa,
aºa e-n lumea asta ºi lupta vieþii tale,
o, credincios ce-odatã în ceruri vei intra.

Nu te opri din cale nici dacã munþi s-ar pune,


nãdejdea sã þi-o frîngã, avutul sã-þi opreºti,
frãmîntã-te, munceºte ºi luptã a-i supune,
nãdãjduieºte, crede, - ºi-ajungi sã biruieºti.

Nu te opri nici dacã vei întîlni cîmpia


cu mlaºtini de pãcate ºi lãrgãmînt viclean
posteºte ºi te roagã - ºi-nvingeþi lenevia,
rãzbind mereu nainte, cu ochii spre Ocean.

Oricine s-ar abate, tu vezi-þi de cãrare,


gunoaiele le-aruncã spre þãrmurii stãtuþi,
pe faþa ta sã fie mereu senin ºi soare,
- ºi-atunci pe mulþi s-ajungã în cer, o sã-i ajuþi!

658 - Nu existã frumuseþe

Nu existã frumuseþe care sã nu fie-n Tine,


ºi spre care sã nu fie vreun cuvînt ca s-o arate,
numai eu nu am Isuse, o luminã-aºa în mine
sã gãsesc cuvîntul care, a cuprinde-o-ntreagã poate.

Dar dac-aº afla puterea ºi lumina asta-n mine,


ce cîntare ºi ce slavã ar fi-n stare sã inspire,
cu ce psalmi, cum nimeni încã, Te-aº putea slãvi pe Tine,
negrãita, dulcea, scumpa ºi frumoasa mea Iubire!

O, descoperã-mi Isuse, graiul tainic ºi ºtiinþa,


care poate sã arate stãri la care nu-s cuvinte,
ca sã-mi fac odatã toatã ºi iubirea ºi fiinþa,
psalmul Unic care vrednic ar putea sã-Þi stea nainte.
Pag. 492 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

659 - Dulcele Iubirii Domn, bin. liniºtea

Dulcele Iubirii Domn,


binecuvînteazã,
liniºtea adusã-n somn
de-a iubirii razã.

Fii pe orice cãi


lîngã toþi ai Tãi
dupã cum ai spus
Preaiubit Isus.

Dulcele Iubirii Far,


iatã se-nopteazã,
fã luminã-n drumu-amar
cui înainteazã.

Dulcele Iubirii Foc,


faþa-i lumineazã,
inimii ce-n greul loc
plînge ºi ofteazã.

Dulcele Iubirii Steag,


fericit Te-aºeazã,
peste viaþa celui drag
cu iubirea treazã.

Dulcele Iubirii Cînt


þine sfîntã pazã
peste gîndul meu cel sfînt
ca un cer de-amiazã.

660 - Tu n-ai sã pieri

Tu n-ai sã pieri în veac iubire,


cînd toate-n lume se desfac,
pãmînt ºi ceruri cînd pieri-vor,
tu singurã rãmîi în veac,
pier lãudaþii ºi vestiþii,
pier toate cîte ei le fac,
- dar tu iubirea ºi-adevãrul
veþi rãmînea în veac ºi-n veac.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 493
Se sting luminile ºtiinþei
dispar împãrãþii ºi þãri,
sfîrºeºte scara cunoºtinþei
vin alte vremuri - ºi-alte stãri,
se învechesc în lume toate,
se prãbuºesc ºi se desfac,
- dar tu iubire ºi-adevãrul
veþi rãmînea în veac ºi-n veac.

ªi prorociile sfîrºi-vor
ºi limbile vor înceta,
ºi toate cîte sînt în lume,
vor trece ºi se vor uita,
ºi cerurile se vor strînge,
ca umbrele ce se desfac,
- dar tu iubire ºi-adevãrul
veþi rãmînea în veac ºi-n veac.

661 - Clopotul de Denii

Clopotul de Denii, parcã sunã-n rai


toate-n seara asta au un tainic grai.

Toate mã îndeamnã sã mã rog aºa,


cum aº fi Isuse, chiar în faþa Ta.

O, luminã linã, arde-mi liniºtit,


aducîndu-mi dulce Chipul Lui Iubit.

- Mi-eºti atît de-aproape încît ochii muþi


Te vãd doar pe Tine care mi-i sãruþi.

Ne privim prin lacrimi dulcile vãpãi,


Tu în ochi la mine, eu în ochii Tãi.

ªi-orice dor se ºterge, ºi-orice gînduri pier,


ºi rãmînem singuri numai noi în cer...

... Dupã rugãciune, încã în genunchi,


sufletele noastre sînt un sfînt mãnunchi.

ªi Treimea Sfîntã ne sãrutã blînd,


fruntea, gura, ochii, - binecuvîntînd.
Pag. 494 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

662 - Binecuvînteazã Doamne, razele

Binecuvînteazã Doamne,
razele ce ne-ncãlzesc
iarba care ni s-aºterne
frunzele ce ne umbresc,
vîntul ce ne rãcoreºte,
zãrile cu drag senin,
- ºtim cã toate, toate, toate,
numai de la Tine vin.

Binecuvînteazã Doamne,
pîinea ce ne-o dãruieºti,
apa care ne adapã
casa-n care ne pãzeºti
focul care ne-ncãlzeºte
perna unde odihnim,
- ºtim cã toate, toate, toate,
de la Tine le primim.

Binecuvînteazã Doamne,
Sfînt Cuvîntul Tãu frumos,
rugãciunea fericitã,
gîndul ce-l nãlþãm voios,
ºi cîntarea noastrã dulce
ºi lumina ce ne-o vrem,
- ºtii cã toate, toate, toate,
pentru Tine le avem.

663 - Spre cerul dulce...

Spre cerul dulce unde în nepãtruns senin,


stã Dumnezeul Unic al unicei iubiri,
ne ridicãm suspinul cu-al lacrimii preaplin,
cînd sufletul ni-i pradã acestei mari zdrobiri.

Pe-acest altar sãlbatic din vîrf de munte sfînt,


legãm singurãtatea de jertfa cea mai grea,
ºi dãm comoara scumpã primitã-n legãmînt
cu inima junghiatã alãturea de ea.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 495
Dãm fiul nostru unic ca cel mai dulce miel
cu cea mai scumpã floare, ca cel mai drag avut,
el, cel mai scump ca viaþa, mai scump ca totul, - el,
Þi-l dãm acum în ceasul cel mai zdrobit ºi mut.

Îl dãm Supremã Tainã, cu tremurul suprem


din clipa cînd altarul e îndumnezeit,
- ºi-atins de Focul Sacru, e-atît de sfînt, cum vrem
sã fie dat Luminii ºi-ntors înveºnicit.

664 - Iubirea suferinþei noastre

Iubirea suferinþei noastre


ºi suferinþele iubirii,
ascultã-ni-le-odatã Doamne,
cu rãsplãtirile-mplinirii.

Iubirii care-n suferinþã


se-mpãrtãºeºte ºi s-ascunde,
plãteºte-i zbuciumul trãirii
cãci numai Tu i-l poþi pãtrunde.

ªi suferinþei ce-n iubire


îºi aflã singura-mpãcare,
plãteºte-i jertfele sfinþirii
cã Tu ºtii preþul lor cel mare.

Cãci doar iubirile ce sufãr


ºi suferinþa ce iubeºte,
ºtiu cît de mare este preþul
cu care cerul se plãteºte.

O, Rãstignire iubitoare
ºi Tu Iubire rãstignitã,
plãteºte fiecãrui suflet
ce-aduce-o jertfã chinuitã.

ªi fii Tu inimilor noastre


despãgubirea lor cea mare,
pentru iubirea suferinþei
ºi suferinþa iubitoare.
Pag. 496 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

665 - Nu-mi pare rãu pe nimeni

Nu-mi pare rãu pe nimeni din cîþi m-au duºmãnit,


eu vãd acum cã nimeni vreun rãu nu mi-au fãcut
nici cei ce mi-au ars casa, nici cei ce m-au lovit,
- spre bine erau toate, dar eu n-am cunoscut.

Aº vrea sã-mi cer iertare la toþi cîþi m-au urît


ºi mi-au pîndit viaþa atît amar de ani,
la toþi cîþi mã bîrfirã, la toþi cîþi m-au pîrît,
ei mi-au fãcut doar bine, - eu i-am crezut duºmani.

Iertaþi-mã cu toþii, de judecata rea,


acum vãd adevãrul ce ani nu l-am vãzut,
cît rãu mi-aþi vrut voi mie, e bine-n viaþa mea,
cît bine v-aþi vrut vouã, - pãcat vi s-a fãcut.

Nu-mi pare rãu pe nimeni, ci milã mi-e de toþi,


acum cînd doar o clipã mai ºtiþi pe unde-s eu,
Hristos sã aibã milã, de voi ascunºii-mi soþi
ºi sã vã dea ºi vouã lumina Dumnezeu!

666 - Gîndiþi-vã prieteni

Gîndiþi-vã prieteni
ce har vã este dat,
ce veºnicã-ndurare:
- iertarea de pãcat.
Ce largã bunãtate,
v-aratã Dumnezeu,
cînd prin Hristos vã iartã
întreg pãcatul greu.

Gîndiþi-vã prieteni
ce mare preþ a dat
Hristos ca sã v-aducã
iertarea de pãcat.
Ce mare-i preþul Jertfei
ce-a dat-o Dumnezeu
ca vouã sã vã ierte
întreg pãcatul greu.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 497
Gîndiþi-vã prieteni
cã dacã nu-L primiþi
viaþa ºi iertarea
în veci nu mai gãsiþi.
ªi dacã nu vã-ntoarceþi
acum la Dumnezeu,
în veci pe voi rãmîne
întreg pãcatul greu.

667 - Din ce se duce vremea

Din ce se duce vremea ºi noi ne apropiem


de veºnicia-n care cu toþii mergem goi
tot mai cu bucurie, sau mai zdrobiþi vedem
ce crudã realitate e Viaþa de Apoi.

În faþa suferinþei, cu toþi sîntem la fel


ºi-n faþa vremii-asemeni, la fel îmbãtrînim
sãmînþa morþii sale, oricare-o poartã-n el
ºi nimeni nu ºtim clipa, ºi unde ne-o-ntîlnim.

Ce în zadar se-agitã sãrmanul om trãind,


ce nebunesc se-ngîmfã cei care par ceva,
ce în deºert se-nalþã, se-ncruntã ºi se-ntind
- curînd aceeaºi groapã i-aºteaptã undeva.

În faþa Judecãþii mergem la fel de goi


cum am venit în lumea aceasta ca de vis,
apoi cu viaþa dusã prin soare, sau noroi,
ne vom afla ori cerul, ori iadul larg deschis.

Din ce se duce vremea ºi tot ne apropiem


de Veºnicia-n care cu toþii mergem goi,
ar trebui mai bine sã ºtim ºi sã vedem
mai bine, cum se intrã în Viaþa de Apoi...

668 - ªi-i iarãºi cerul


ªi-i iarãºi cerul tînãr,
ºi pe pãmînt e mai
ºi dragostea-nfloreºte
ºi lumea-i numai rai.
Pag. 498 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Miroase-a mir lumina
în oriºice-nserat,
ºi-i ceasul rugãciunii
sãrut înlãcrimat.

ªi-i ºoaptã caldã taina


cereºtii-mpãrtãºiri
ºi buzele iubirii
rãmîn pe trandafiri.

ªi mii de zãri albastre


se-adunã-n ochii dragi
ºi aerul minunii
e tot ce-n suflet tragi.

ªi-ntinderile toate
sînt un feeric cînt
ºi-i numa-mbrãþiºare
de ceruri cu pãmînt.

Slãvitã fii Iubire


din care toate vin,
fã sufletele toate
un singur sfînt suspin.

669 - Sub Crucea Ta ne-am întîlnit

Sub Crucea Ta ne-am întîlnit Isuse,


cu Tatãl nostru Cel ceresc ºi Sfînt,
cînd ne-ai chemat ºi dragostea ne-aduse
ca înfiaþi de-un veºnic Legãmînt.

Sub Crucea Ta ne-ai dat împãrtãºirea


cu Duhul Sfînt prin care-am fost sfinþiþi,
prin El Þi-ai pus pe noi pecetluirea
la jertfã ºi la slavã rînduiþi.

Sub Crucea Ta ne-ai înfrãþit Isuse,


cu toþi acei aleºi de-acelaºi har,
spre moºtenirea unei neapuse
Împãrãþii ºi Pãci fãrã hotar.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 499
Sub Crucea Ta noi ne-am predat viaþa,
acelaºi jug ºi sarcinã primind,
ca sã-Þi vedem cu bucurie Faþa
cînd Tu vei fi pe veci la noi Venind.

Sub Crucea Ta pãstreazã-ne întruna


oricît am fi de mici ºi de strãini,
ca Tu sã poþi sã ne aºezi cununa
pe fruntea unde-au stat atîþia spini.

670 - O, cum sã-Þi mulþumim noi Þie

O, cum sã-Þi mulþumim noi Þie


de-acest frumos Ierusalim,
în care ne-adunãm cu Tine,
sã Te-ascultãm, sã Te slãvim?

ªi de aceastã Casã Sfîntã


în care-alãturi ne rugãm,
în stãri din care niciodatã
n-am mai dori sã mai plecãm.

ªi de aceste lacrimi sfinte,


ce le vãrsãm cu cei iubiþi,
în clipele cereºti din care
ne-am vrea pe veci nedespãrþiþi.

ªi de aceste sfinte-ndemnuri
cu care sufletul ni-l creºti
spre curãþia ºi-ascultarea
din care-n cer sã ne primeºti.

ªi de aceste dulci ºi scumpe


cîntãri cum numa-n rai mai sînt,
cu ele locul unde sîntem
ni-e parcã cer ºi nu pãmînt.

ªi de fiinþele preascumpe
ce le-ai fãcut ºi ni le-ai dat,
- o, pentru-acestea toate, Doamne,
în veci fii binecuvîntat!
Pag. 500 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

671 - Plãteºte Doamne celor...

Plãteºte Doamne celor ce-au milã de iubire


cînd sufere tãcutã pe crucea cea mai grea,
ºi chiar de nu-i pot smulge nimic din chinuire,
rãmîn cu ea acolo ºi plîng lipsiþi de ea.

Plãteºte Doamne milei ce-ºi rupe de la gurã,


sã potoleascã foamea unei mai triste vieþi
ºi dragostei ascunse ce-ºi dã a ei cãldurã,
sã þinã vie-o floare într-un pustiu de-ngheþ.

Plãteºte Doamne-ascunsei credincioºii curate


ce-ºi alipeºte toatã fiinþa ei de-acel
ce poart-un steag de luptã în mîini însingurate,
ºi-mprospãteazã, astfel puterile din el.

Plãteºte Doamne tainei ce ºtie ºi nu spune,


ce plînge ºi nu pleacã, ce face ºi nu ia,
ce-ºi dã frumoase toate, aºa ca-n rugãciune
ºi numai curãþia ºi-o þine pentru ea.

672 - Eu Te-aºteptam
Eu Te-aºteptam Isus, pe Tine,
cu cel mai scump veºmînt, sã-l iai,
- treceau sãraci pe lîngã mine
ºi nu ºtiam cã Tu erai.

Eu Te cãutam Isus, pe Tine,


sã-Þi spun cu cel mai dulce grai
- zãceau bolnavii lîngã mine
ºi nu ºtiam cã Tu erai.

Strîngeam Isuse, pentru Tine


grãmezi de daruri cu alai,
- rãbdau flãmînzii lîngã mine
ºi nu ºtiam cã Tu erai.

Gãtisem casa pentru Tine


cu cel mai cald ºi moale strai,
- plîngeau strãinii lîngã mine
ºi nu ºtiam cã Tu erai.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 501
Vorbeam lãudãros de Tine,
ºi sigur mã credeam pe rai,
- mureau pierduþii lîngã mine,
ºi nu ºtiam cã Tu erai.

Cînd voi fi-n Stînga Ta odatã,


ºi plata dreaptã o sã-mi dai,
- atuncea voi vedea Isuse,
dar prea tîrziu - cã Tu erai!

673 - Mã-ntorc la tine...

Mã-ntorc la tine dulcea ºi scumpa mea cîntare,


cum aº veni la mama ºi casa mea din rai,
ce dor mi-a fost de tine în lunga depãrtare,
ºi-acuma cum mã umple lumina ce mi-o dai!

Mã-ntorc la tine naltã ºi-adîncã rugãciune


ca din dogoarea asprã a unui lung pustiu,
sã mã adapi din lacrimi ca din izvoare bune
sã-ngrop înstrãinarea ºi dragostea s-o-nviu.

Mã-ntorc la tine sfîntã ºi unicã iubire,


ce singurã-mi ºtii pune pe rana mea alin,
cã numa-n curãþie ºi-n plîns e fericire
cînd în genunchi, cu tine îmbrãþiºat, mã-nchin.

Mã-ntorc la tine stare de har în care toate,


aceste sfinte feþe a lui Hristos le ºtiu,
- o, sfîntã Curãþie, dã-mi-le-mbrãþiºate
ºi-nchide-mã cu ele, în casa mea sã fiu!

674 - De oriunde am pornit

De oriunde am pornit,
eu la Tine am sosit,
cu oricine mã-nsoþeam
lîngã Tine mã simþeam
Scump Isus, Drag Isus,
lîngã Tine mã simþeam.
Pag. 502 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Tu Iubitul meu erai
în oricare chip ºi grai
la oricare ascultam
eu pe Tine Te-auzeam
Scump Isus, Drag Isus,
eu pe Tine Te-auzeam.

Oriºiunde-am sã sosesc,
eu pe Tine Te-ntîlnesc,
oriºicît am sã rãmîn,
eu voi sta la sfîntu-Þi Sîn,
Scump Isus, Drag Isus,
eu voi sta la sfîntu-Þi Sîn.

Oriºiunde voi muri


lîngã Tine eu voi fi
ºi oricît voi învia
Faþa Dulce-Þi voi vedea,
Scump Isus, Drag Isus,
Faþa Dulce-Þi voi vedea.

675 - Noi, cuvîntul cel mai greu

Noi, cuvîntul cel mai greu


ºi mai scump din lume,
ni l-am dat lui Dumnezeu
ºi-n al Lui Sfînt Nume
- ºi Cuvîntul luminos,
este Soarele Hristos,
toatã slava Sus ºi Jos,
Sfîntului Sãu Nume.

Noi iubirea cea mai mare


ºi mai scumpã-n lume,
I-am jertfit-o tot aºa
Marelui Sãu Nume,
cã nu-i aur mai presus,
ca iubirea lui Isus,
cel mai mare preþ i-am pus
Sfîntului Sãu Nume.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 503
Lãuda-vom, lãuda
cît vom fi în lume,
numai bunãtatea Sa
ºi-al Lui Veºnic Nume,
- Dumnezeule Slãvit
lãuda-vom nesfîrºit
al Tãu nalt ºi strãlucit
ºi Puternic Nume!

676 - ªtie Domnul

ªtie Domnul din ce noapte


vin acum spre rãsãrit,
- El va face sã-mi uit chinul
de la care am venit.

ªtie Domnul cu ce lacrimi


am plîns chinu-n care-am stat
- El va face sã uit totul
stînd la sînul Lui iertat.

ªtie Domnul tot pustiul


cel prin care-am plîns amar,
- El va face sã-mi rãsarã
o luminã nouã iar.

ªtie ºi cunoaºte bine,


Domnul tot suspinul meu,
- ºtie-amarele-mi suspine
din calvarul lung ºi greu.

ªtie Domnul ºi ce luptã


duc sã mã pãstrez curat
nici un picur de sudoare
nu va fi la El uitat.

Suferã ºi taci ºi luptã


suflete prin orice greu
tot ce-nduri pentru iubire
n-o sã-þi uite Dumnezeu!
Pag. 504 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

677 - Eu sînt zdrobit

Eu sînt zdrobit de tot Isus,


durerea-mi este grea,
dar nu uit Doamne ce mi-ai spus:
- Priveºte-Mi Faþa Mea!

Cred Doamne, cã de vrei


tot greul poþi sã-mi iei,
dar chiar de nu mi-l vei lua
tot cred iubirea Ta.

Eu sînt acuma-ndurerat
ºi sufletul mi-e frînt,
dar Doamne, chiar aºa-ntristat
privesc spre haru-Þi sfînt.

Eu sînt prea greu lovit acum


ºi plînsul mi-e amar,
dar chiar ºi pe-acest aspru drum
eu tot mai cer un har.

Nu mã lãsa oricît de greu


ar fi sã fiu lovit,
sã-mi pierd nãdejdea Domnul meu,
în braþul Tãu slãvit.

Ci vino Tu-n durerea mea


ºi-ajutã-mi s-o rãzbesc,
ca oriºicît mi-ar fi de grea
sã nu mã prãbuºesc.

678 - Doamne, gîndurile toate

Doamne, gîndurile toate,


noi Þi le-nchinãm doar Þie,
nimeni altul nu le poate
da atîta curãþie,
nicãieri altunde nu se
pot pãstra-n aºa tãrie,
- pentru toate Drag Isuse,
slavã Þie.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 505
Doamne, lacrimile toate
de suspin sau bucurie,
ºi cîntãrile curate,
toate Þi le-aducem Þie,
toate jertfã vrem aduse,
pentru-a Ta credincioºie,
- numai Þie Scump Isuse,
numai Þie.

Doamne, ia-ni-le pe toate,


ºi în Cartea Ta le scrie,
între cele mai curate
jertfe ce Þi-s date Þie,
cãci cu inime supuse
Îþi slujim în curãþie,
- pînã-n veci de veci Isuse,
slavã Þie.

679 - Destramã-te mai iute

Destramã-te mai iute tu noapte, dintre noi,


spre-a nu mai fi din tine nimic, pe veci apoi,
spre-a fi numai lumina privirii lui Isus,
sã ne vedem într-însa cu chipul cel de Sus.

Coboarã mîntuire, cu tot ce ne-ai promis,


spre toþi cei ce te-aºteaptã din cerul prea închis,
despovãreazã starea din ce în ce mai grea,
strãluminînd Scriptura cu lacrime pe ea.

Ne-ndepãrteazã anii de lupte ºi dureri


cum a uitat azi cerul de norii lui de ieri,
ºi strînge-n slava Crucii tot focul lor tãcut
sã fim cum niciodatã nici nu i-am fi ºtiut.

O, fã-ne tot seninul mãreþ ºi calm Isus,


dînd slava Ta acestui Dumnezeiesc apus,
- nu plîngem ce se stinge, cîntãm ce-i strãlucit,
cãci asfinþitu-acesta e-un veºnic Rãsãrit!
Pag. 506 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

680 - N-ai somn în noaptea asta

N-ai somn în noaptea asta


- ce bine e cã n-ai,
sã poþi s-asculþi odatã
al conºtiinþei grai
ºi geamãtul ce strigã
din fundul ei cel greu,
cã tu te duci spre moarte
vrãjmaº cu Dumnezeu.

O, fã sã-þi tacã toate,


lumeºtile dorinþe
ºi-ascultã-þi numai glasul
zdrobitei conºtiinþe,
urmeazã numa-ndemnul
din geamãtul ei greu,
- cãci iatã mergi spre moarte
vrãjmaº cu Dumnezeu.

Ridicã-te din patul


în care te mai zbaþi,
cazi în genunchi ºi strigã,
cu ochii-nlãcrimaþi,
- Hristos sã te salveze
din tot pãcatu-þi greu,
sã nu te duci în moarte
vrãjmaº cu Dumnezeu!

681 - Tu dormi?

Tu dormi, - ºi lîngã Tine sînt toate-n frãmîntare,


tot cerul parcã-i freamãt, pãmîntul aºteptare,
stihiile mînie ºi vremile-nºtiinþare,
- tu dormi! - iar lîngã tine, sînt toate-n frãmîntare!

De ce n-asculþi ce-þi spune primejdia din toate?


de ce nu cauþi scãparea cît încã se mai poate?
ca sufletul din flãcãri, cît poþi - a þi-l mai scoate,
de ce n-asculþi ce-þi spune primejdia din toate?
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 507
Cum poþi sã nu þii seama de tot ce-i lîngã tine,
de tot ce te îndeamnã, de tot ce te reþine,
de viaþa care trece, de plata care vine,
- cum poþi sã nu þii seama de tot ce-i lîngã tine?

Nu mai dormi, cînd moartea þi-e la un pas de-aproape


ºi plata fãrãdelegii e gata sã te-ngroape,
- ci scoalã, plîngi ºi strigã-L pe Domnul sã te scape,
- nu mai dormi, cînd moartea þi-e la un pas de-aproape!

682 - O, nu-i de vinã nimeni

O, nu-i de vinã nimeni,


ci numai singur tu,
cã te-ai gîndit la toate,
numai la suflet nu,
cã au trecut toþi anii
frumoºi cîþi i-ai avut,
ºi pentru Veºnicie,
nimic nu þi-ai fãcut
nimic, nimic, nimic nu þi-ai fãcut!

S-a dus ºi primãvara,


ºi vara ta trecu,
ºi te-ai grijit de toate,
numai de suflet nu,
ºi iatã toamna vieþii
aproape a trecut,
ºi pentru mîntuire
nimic nu þi-ai fãcut
nimic, nimic, nimic nu þi-ai fãcut!

Se-ntunecarã ochii
ºi pãrul tãu cãzu
de toate-ai avut grijã,
numai de suflet nu.
- ªi-i moartea-n pragul uºii
ºi vine ceasul mut,
ºi mergi, ºi-n Veºnicie
nimic nu þi-ai fãcut
nimic, nimic, nimic nu þi-ai fãcut!
Pag. 508 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

683 - Pleacã-þi fruntea

Pleacã-þi fruntea mai smeritã


ori pe unde treci, nu uita, nu uita,
nu uita cã fiecare
pas îl faci pe veci.

Nu vorbi cu îngîmfare
nimãnui, de sus, nu uita, nu uita,
nu uita ce-aproape este
ºi al tãu apus.

Nu nedreptãþi pe nimeni
nici cu lucrul mic, nu uita, nu uita,
nu uita cã-n Veºnicie
n-ai sã duci nimic.

Fii cuviincios în toatã


vorba care-o spui, nu uita, nu uita,
nu uita cã tot cuvîntul
ºi-are plata lui.

Depãrteazã-te de toatã
calea celui rãu, nu uita, nu uita,
nu uita cã-i Veºnicia
viitorul tãu.

Ai curat în tine gîndul


veghetor mereu, nu uita, nu uita,
nu uita cã oriºiunde
eºti cu Dumnezeu!

684 - Nalþã-te cîntarea mea

Nalþã-te cîntarea mea,


iarãºi peste stele,
pîn-la Cel ce-I duci aºa
gîndurile mele,
spune-I inima mea Lui
tot ce te frãmîntã
nu-i pe lume dulce nu-i
gînd ca cel ce cîntã.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 509
Focul inimii ce-l pot
lacrimile-aprinde,
Lui sã I se nalþe tot
pînã-L va cuprinde,
lacrimile vor spãla
sfintele-I picioare,
astfel se va vindeca
tot ce mã mai doare.

Numai gîndul cel curat


are cãi divine,
pînã unde nu strãbat
nimenea altcine,
ºi-acest trup cînd va cãdea
cu alt trup voi trece
unde cu iubirea mea
veºnic voi petrece.

685 - Te-nspãimînþi de boalã?

Te-nspãimînþi de boalã
ºi-ai vrea sã fugi de ea,
- dar de pãcat nu tremuri
ºi plata lui cea grea?
cãci boala e urmarea
pãcatului fãcut,
de el te înspãimîntã,
e ºi mai de temut!

De moarte te cutremuri
ºi Veºnicia ei?
- dar de pãcat te teme
ºi plata ce-ai sã-i iei!
cãci moartea e urmarea
pãcatului fãcut,
pe el sã cauþi a-l ºterge
de peste-al tãu trecut.
Pag. 510 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Hristos, numai El Singur,
te poate ajuta,
doar Sîngele Lui poate
pãcatul a-þi ierta,
cînd Îi primeºti iertarea
se face-n veci senin,
- ºi-n boala ta ºi-n moarte
prin El îþi afli-alin.

686 - De ce sã plîngi atît de-amar?

De ce sã plîngi atît de-amar


ce ca o umbrã piere?
- cînd lacrimile-s în zadar
pãcat e-orice durere.

Cînd o iubire te-a-nºelat


zdrobind a ta fiinþã,
prea multul plînset e pãcat,
e ca o necredinþã.

Nu vezi cum þi-a batjocorit


tot ce-a fost sfînt în tine,
ºi-acum îºi rîde fericit
de-amarele-þi ruine!

De ce-þi mai þii un gînd legat


de lumea ce te lasã,
cînd ea netrebnic þi-a cãlcat
iubirea ta frumoasã?

De ce mai suferi în zadar


pe-o veºtedã dorinþã,
nu vezi cã plînsul tãu amar
e ca o necredinþã?

O, dacã mai urmezi aºa,


viaþa a þi-o frînge,
sã ºtii cã Domnu-þi poate da
sã ai pentru ce plînge!...
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 511

687 - Mã rog sã-Þi fiu

Mã rog sã-Þi fiu un vas ales de Tine,


sã foloseºti din plin viaþa mea
spre slava Ta, spre tot ce este bine,
sã fiu al Tãu Isus, pe veci aº vrea.

Mã rog Isus, ca ochii mei sã plîngã


numai de dragul Tãu cît voi trãi
viaþa mea de Tine sã se strîngã
ºi numai voia Ta s-o ºtiu grãi.

Doresc Isuse, scumpa mea Comoarã,


ºi preþiosul meu Mãrgãritar,
sã-Þi pot purta ºi eu a Ta povarã,
sã-Þi fiu ºi eu alãturi pe calvar.

Ajutã-mã, cãci fãr-a Ta putere,


ºi fãrã harul Tãu nimic nu pot,
eu sînt nimic, nimic e slaba-mi vrere,
ci numai Tu ºi harul Tãu e tot.

688 - Cînd îmi zîmbeºte El


Cînd îmi zîmbeºte El, Iubitul
ºi Dragul sufletului meu,
mi-e parcã- zbor, cum zboarã-un înger
prin zãri cereºti cu Dumnezeu.

Îmi pare cã ajung la stele


cã printre raze mã-mpletesc,
cã fãrã sã mã doarã ochii
în faþa soarelui privesc...

Cînd mîna mea tremurãtoare,


El mi-o atinge fericit,
de-a Lui iubire-mbãtãtoare,
mã simt în raiul Lui rãpit.

... Dar numai vis frumos Isuse,


mi-s toate-acestea, numai vis,
Tu eºti în Paradis, departe
iar eu aici într-un abis.
Pag. 512 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Suspin ºi strig ºi-aºtept o ºoaptã,
aici unde trãiesc plîngînd,
ºi dulce dragostea-Þi rãspunde
Eu vin curînd, Eu vin curînd...

- O, pîn-atunci, ascultã-Mi voia


pãstreazã-Mi tot ce ai, curat
te luptã, rabdã ºi M-aºteaptã
iubirea Mea, - nu te-am uitat!

689 - Iubirea mea-i culeasã

Iubirea mea-i culeasã din raiul Tãu Isus,


din straturile tainei, din starea cea mai sus,
din unduiri de raze ºi irizãri de har,
amestec de luminã, de cîntec ºi de jar.

Din ea am scos nectarul prelins pe-orice cuvînt,


din ea e zvonul molcom din ceasul nostru sfînt,
din ea e rãcorirea ca-n legãnãri de ram,
ºi tot ce-am pus în toate, Isus, din ea le am.

ªi-acum Þi-o dau, primeºte-o în cel mai dulce loc,


cînd rugãciunea-i lacrimi ºi-mbrãþiºarea-i foc,
ºi legãmîntu-i jertfã ºi muntele-i divin
ºi-n Numele Treimii de patru ori Þi-o-nchin.

Þi-o dau sfinþitã-n lacrimi, cu inimã cu tot,


cãci s-o dezleg de suflet în veci n-am s-o mai pot,
ea una e în mine, eu una sînt în ea,
ca zarea luminoasã în flacãra de nea.

690 - Eu ºtiu cã numai spre

Eu ºtiu cã numai spre mai bine


e tot ce-ngãdui Tu Isus,
cã nu-i nimic spre rãu cui þine
Cuvîntul Tãu, cum Tu L-ai spus.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 513
Doamne, fã sã þin
voia Ta deplin
cãci prin tot ce-mi dai
numai bine-mi vreai.

Eu ºtiu cã numai bucurie


va-ncununa orice sfîrºit
al celui ce-Þi urmeazã Þie
ascultãtor ºi liniºtit.

Eu ºtiu cã numai bunãtate


e-n tot ce Tu ne pregãteºti,
ºi toate-s binecuvîntate
ce Tu ne dai ºi-ngãduieºti.

Chiar ºi-n necaz ori suferinþã,


i-ascunsã doar iubirea Ta,
ajutã-ne s-avem credinþã
ca sã vedem cã este-aºa.

Fii binecuvîntat de toate,


ce ni le-ngãdui ºi trimiþi,
cã toate-s binecuvîntate
atunci cînd le primim smeriþi.

691 - S-a nãscut un copilaº

S-a nãscut un copilaº,


drãgãlaº,
fie-I Domnului urmaº
scump urmaº.

Ne rugãm
ºi-i urãm,
har de Sus,
cu Isus,
trai frumos,
cu Hristos.

Fie-I Domnului iubit,


fericit,
slujitor nedespãrþit
ºi smerit.
Pag. 514 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Fie binecuvîntat,
ne-ncetat,
credincios adevãrat
fiu curat.

Aibã el frumos oricînd


drum ºi gînd
fie-i dulce Soþ mereu
Dumnezeu...

692 - Sã vã binecuvînteze

Sã vã binecuvînteze,
Tatãl Sfînt cu harul plin,
ºi iubirea datã celor
ce-n lumina Lui se þin.

Sã vã binecuvînteze
Dumnezeu, Dumnezeu, Dumnezeu,
drumul sã vi-l lumineze,
fericit sã vã aºeze
lîngã El mereu, lîngã El mereu.

Sã vã binecuvînteze,
cu iubirea Sa Hristos,
harul Lui sã vã pãstreze,
tot ce-i dulce ºi frumos.

Sã vã binecuvînteze,
Duhul Sfînt cu rodu-i bun,
grija Lui sã vã vegheze,
cum a Lui Cuvinte spun.

Sã vã binecuvînteze,
Fericitul Dumnezeu,
cu rãsplata ce-o dã celor
ce I-s Lui mai dragi mereu.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 515

693 - Iubirea mea-ntre tine

Iubirea mea-ntre tine ºi Domnul meu Hristos,


pãºesc ca-n raiul dulce, de-acum, de-aici de jos.
ªi-alerg cel mai puternic ºi stau cel mai cu drag
ºi lupt cel mai eroic, sub cel mai vrednic steag.

Tot ce-mi aduci tu mie, eu trec cu drag spre El,


în cea mai nouã formã, în cel mai dulce fel,
ºi tot ce-mi dã El mie, eu Þie-Þi dau grãbit,
nimic sã nu-mi þin mie, aºa sînt fericit.

Iubirea mea-ntre tine ºi Domnul meu Isus,


voi trece raiul dulce, de-aici, de-odatã, Sus.
ªi dulce o sã fie acest moment divin
ºi voi o sã vã-ntoarceþi sã mã primiþi cînd vin.

În casa mea cea nouã, unde-am sã mã strãmut,


în veci nu mã voi teme, de tot ce m-am temut
ºi voi îmi veþi da veºnic ºi veºnic mai bogat
tot ce eu pentru Tine, ºi pentru El am dat!

694 - Vino suflet cãlãtor

Vino suflet cãlãtor,


sã-þi mai spun ce sînt dator
cã puþin ºi mai puþin
ºi pe veci ne despãrþim
ºi te duci unde te duci
ºi nu ºtii de mai apuci
vreun prieten sau popas
pînã unde-i fi rãmas.

Umblã suflet cãlãtor,


mai cu teamã cã e nor
mai cu grijã cã e vînt
ºi primejdii multe sînt,
seama ia-þi la orice paºi
ce sã iei ºi ce sã laºi
cã din cei pe drum pãrtaºi
rar þi-s fraþi
ºi des vrãjmaºi.
Pag. 516 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Asta-i clipa cînd sã-nveþi
ce mult este-al vieþii preþ
dar ºi clipa cînd a ºti
cã-i mai mult sã ºtii muri
cã toþi cred viaþa steag,
dar puþini o vãd un prag
ºi toþi ºtiu la Asfinþit
dar puþini la Rãsãrit.

695 - Zorim pe drumul vieþii

Zorim pe drumul vieþii cu mers aºa grãbit


de parcã niciodatã n-ajungem la sfîrºit
ºi strîngem la gunoaie, ºi ziduri înãlþãm
de parcã niciodatã n-ar fi sã le lãsãm.

Sã ne oprim ºi sã privim
spre unde ne grãbim
ºi cît putem - acum sã vrem
viaþa s-o avem.

Mor lîngã noi pãrinþii ºi prieteni dragi ºi soþi,


mormîntul nu alege, la fel îi ia pe toþi,
ºi mor pe neaºteptate, se duc ºi noi privim
de parcã niciodatã noi n-ar fi sã murim.

Din cîte toamne, frunza ne-a spus ceva cãzînd,


ºi pãrul alb la tîmple ºi ochii lãcrimînd
ºi mersul greu pe cale - ºi suflul mai greoi,
- ºi totuºi parcã moartea n-ar fi ºi pentru noi.

O, dacã astãzi încã mai eºti aici - ºi viu,


e semn cã pentru tine, nu-i totuºi prea tîrziu,
- dar mîine, - mîine poate sã vinã-al tãu apus,
ce mare lucru este, sã vii azi la Isus.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 517

696 - Doamne, iatã-mi ºi hotarul

Doamne, iatã-mi ºi hotarul


unde leapãd tot ce-am strîns
ºi-mi rãmîne numai harul
care l-am cules din plîns.

Numai anii arºi în patimi


prin al dragostei cuptor
numai ce-am scãldat în lacrimi
de durere ºi de dor.

Numai ce-am pierdut cu Tine


jefuit ºi judecat,
numai ce-a rãmas pe mine
dupã ce-am fost despoiat.

Numai urmele de cuie


ºi de spini din trupul meu
vin cu mine-acum sã spuie
ce-am adus lui Dumnezeu.

Numai pîinea dãruitã


ºi cei doi bãnuþi sãrmani
ºi viaþa pîrjolitã
în atîþi amar de ani...

Doamne, iatã-mã toatã-averea


la acest hotar al meu
ce iubirea ºi durerea
mi-o aduc spre Dumnezeu.

697 - Steagul Biruinþei Tale


Steagul Biruinþei Tale
Dumnezeule Slãvit,
- prin ce lupte, cîte veacuri
ºi-n ce fel a strãlucit!

De cînd l-a nãlþat Golgota


peste ºarpele înfrînt,
ce puteri ºi ce potrivnici
a zdrobit înaintînd.
Pag. 518 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Ce mîini sfinte-l înãlþarã
ºi-l purtarã pînã azi
tot mai nalt ºi tot mai sigur,
mai frumos ºi mai viteaz.

L-au stropit cu sînge sfinþii


ºi martirii fericiþi,
arºi pe rug sau traºi pe roatã,
dar în veci nebiruiþi.

L-au scãldat în lacrimi ochii


sfintelor fecioare, mii,
- toþi cei ce-au murit privindu-L,
pentru veci de veci sînt vii.

- El e Steagul Oastei noastre


dupã El suim luptînd
cu El vom intra-n Cîntarea
Biruinþei în curînd.

698 - Liniºtea rãbdãrii noastre

Liniºtea rãbdãrii noastre


Doamne, fã-ne-o-n veci seninã,
oriºicît de multe valuri
ºi furtuni ar fi sã vinã.

Dincolo de orice noapte


ºi de orice vijelie,
sã privim desãvîrºitã
plata ei în Veºnicie.

Doamne, pune-n noi puternic


gîndul ce era în Tine,
cînd ai strãbãtut Golgota
cu privirile senine.

Cînd ai suferit ocara


ºi lovirile ºi fierea
biruind cu rugãciunea,
cu iubirea ºi tãcerea.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 519
Fã s-avem ºi noi privirea
strãlucind seninãtate,
spre slãvita biruinþã
dincolo de-acestea toate.

... O, ce trecãtor e chinul


ºi ce veºnicã-i cununa
- liniºtea rãbdãrii noastre
þine-o sfîntã-ntotdeauna.

699 - Crucea noastrã fericitã

Crucea noastrã, fericitã


fã-ne-o Tu Isus,
s-o purtãm nedespãrþitã
precum Tu ne-ai spus.

Lacrimile ei sã fie
pentru noi un mir
sã le strîngi cu bucurie
în al Tãu potir.

Rugãciunile-i curate
sã se nalþe blînd
sã le poþi primi pe toate
binecuvîntînd.

Focul ei sã ne sfinþeascã
umbletul deplin
calea ei sã se sfîrºeascã
în al Tãu senin.

Jertfa ei sã fie datã


cum a fost a Ta,
spre cereasca Ta rãsplatã
s-o putem purta.

Atunci Faþa Ta Slãvitã


ar privi Isus,
crucea noastrã fericitã
c-o cununã Sus.
Pag. 520 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

700 - Doamne, teama despãrþirii

Doamne, teama despãrþirii


dintre noi o depãrteazã
ea ne-ntunecã-al iubirii
soare dulce la amiazã.

Nu lãsa a ei tristeþe
sufletele sã le-apese
pune-n locul ei sãrutul
dragostei cei’ mai alese.

ªi sãdeºte-n locul aspru


al tãcerii ei Isuse,
crinii cei mai albi ai unei
pãrtãºii nemaiapuse.

Fã sã nu privim la vãlul
ºi la umbra de-o clipitã,
ci la pacea ºi seninul
din iubirea nesfîrºitã.

Depãrtãrile ce astãzi
despart fraþii de olaltã,
umple-le cu bucuria
din unirea cea mai naltã.

Doamne, cei ce sînt în Tine


ºi-ntre ei - în veci fã-i una
Tu în ei ºi ei în Tine,
Unul ºi pe totdeauna!

701 - Toate cãile iubirii

Toate cãile iubirii


sînt frumoase pe pãmînt
Dumnezeu fiind iubire,
toate-n ele-au gîndu-I sfînt.
Numai gîndul Lui cel tainic
multe inimi nu-L pãtrund
fericiþi sînt cei ce aflã
înþelesul lui afund.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 521
Dragostea adevãratã
e Golgotã ºi Tabor,
toatã-i numai înãlþime
ºi cutremur ºi fior
în lumina ei divinã
spinii se preschimbã-n crini
ºi pe rugul ei de flãcãri
nu mai suferi ci te-nchini.

Arderea singurãtãþii
se petrece strãlucit
Dumnezeu, numai acolo
dã sãrutul fericit.
Dragostea adevãratã
care-i foc ºi care-i nor,
este Tainã ºi cutremur
ºi Golgotã ºi Tabor...

702 - Ce fericitã-i frumuseþea

Ce fericitã-i frumuseþea
iubirii Tale Scump Isus,
nu-i nici cîntare s-o cuprindã
nici lacrimi s-o arate nu-s.

În toate nopþile vieþii


ne strãluceºte-n cîte-un fel
al frumuseþii ei Luceafãr
înfrumseþîndu-ne ca El.

În toate umbrele plãcute


ne odihneºte-alãturaþi,
îmbrãþiºîndu-ne-ntîlnirea
de soþi, de prieteni ºi de fraþi.

În încercãri nemaiuitate
ne umple sfintele cãrãri
cu-nfiorarea fericitã
a unor negrãite stãri.

În dimineþile frumoase
ca printre Rãsãrit ºi Zori,
ne face-ntreaga Primãvarã
un ºir de scumpe Sãrbãtori.
Pag. 522 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
ªi astfel prin aceastã lume
mereu cu ea mergînd-mergînd
ne vom trezi pe ne-aºteptate
Acasã, fericiþi intrînd...

703 - Noi doi, Isus

Noi doi, Isus, - ce dulce-i


cînd pot grãi aºa,
ºi faþa mea se-nalþã
încet spre Faþa Ta,
ºi braþele-mi se nalþã
spre Crucea Ta tãcut,
ºi gura mea se nalþã
spre sfîntul Tãu sãrut.

Noi doi, Isus, ce tainã


ºi ce fior ceresc,
ºi inimile noastre
spre Tatãl se-ntîlnesc
ºi lacrimile noastre
se zvîntã fericit
sub arºiþa cea dulce
din care s-au ivit.

Noi doi, Isus, ce sfinte


îngenuncheri în har
ce tainice suspine
pe-al rugãciunii jar
ce legãmînt de jertfã
pe liniºtit senin,
în locul cel mai vitreg
ºi mai de umbre plin.

Noi doi, Isus, - ce lupte


ºi ce vrãjmaºi mai sînt
pîndindu-ne lumina
ºi sfîntul legãmînt
- dar crucea-mbrãþiºatã
pe vecii de apoi
ne-a-mpreunat cununa
fãcîndu-ne un noi.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 523

704 - O, fericitã zi

O, fericitã zi cînd Domnul


mi-a fost atît de minunat
cînd dup-atît necaz ºi lacrimi
El cerul tot mi-a luminat,
cînd El m-a scos din întuneric
ºi dintr-un iad atît de greu
ºi cînd lumina bucuriei
mi-a sãrutat-o Dumnezeu...

O, fericitã zi cînd jalea


mi s-a luat de peste zãri
cînd s-a surpat deodatã zidul
chinuitoarei mele stãri,
cînd zilele întunecate
ºi anii zbuciumului meu
mi i-a despãgubit deodatã
c-o-mbrãþiºare Dumnezeu.

O, fericitã zi, fii veºnic


un dulce ºi senin hotar,
din care sã mã-nalþ întruna
spre noi ºi noi nãlþimi de har
din care dragostea mea nouã
ºi fericirea mea mereu
sã poarte împãtrit pecetea
sãrutului lui Dumnezeu.

705 - Cînd se lasã înserarea

Cînd se lasã înserarea


ºi Te-aºtept sã vii
revederea Ta îmi umple
zãrile pustii.

Ce plãcut mã iei de mînã


ºi mã þii aºa,
liniºtind învolburarea
din fiinþa mea.
Pag. 524 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Mîngîierile din glasul
gurii Tale-mi sînt
liniºtea ºi-mbãrbãtarea
pentru drumul sfînt.

Bucuria mea se face


lacrimã ºi vis,
lîngã Tine vãd tot largul
cerului deschis.

Cînd Îþi sorb din ochi seninul


ochii mei lucesc
ºi n-am decît douã ºoapte:
Te iubesc, iubesc...

Vino dulce pe cãrarea


care duce Sus
casa noastrã cea de aur
are steagul pus...

706 - O, zi de fericire

O, zi de fericire cînd mi-ai venit Isus,


- cînd mîinile-Þi slãvite pe ochii mei le-ai pus
mi-ai sãrutat vederea ºi ochii mei uimiþi
mi s-au deschis spre Tine, spre ochii Tãu iubiþi...

O, zi de fericire, cînd Tu mi-ai vindecat


iubirea mea zdrobitã - ºi cerul tot mi-ai dat
cu împletiri de raze cãrarea Sa mi-o-ncingi
ºi-apoi sã-mi spui: Rãbdare, - fii tare ºi-ai sã-nvingi!

O, zi de fericire cînd într-un sfînt balsam


mi-ai dãruit iubirea ca soþ de drum s-o am
s-a-nfiorat în mine tot sufletul simþind
cã tot ce dã iubirea rãscumperi suferind.

O, zi de fericire - de-atunci viaþa mea


mi-ai prefãcut-o soare ºi lacrimã ºi nea
Isus, mi-ai dat-o stîlpul unui ceresc hotar
din care sã-mi fac viaþa un cîntec ºi-un altar.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 525
O, zi de fericire, rãmîi mereu aºa,
în veac ce-a fost în tine sã nu mai pot uita
dar dincolo de tine sã uit tot ce-am fost eu
sã pot fi dincoace pe veci în Dumnezeu!

707 - Pîn-la sfîrºit

Pîn-al sfîrºit doresc Isus


sã Te iubesc pe Tine,
al Tãu foc sfînt precum l-ai pus
sã ardã alb în mine,
pîn-la sfîrºit sã Te slujesc
c-o inimã predatã
pe-a Tale urme sã pãºesc
pe calea Ta curatã.

Pîn-al sfîrºit - Isus Iubit - sã lupt nebiruit


sã pot aºa - ºi eu intra - în bucuria Ta.

Pîn-al sfîrºit sã pot ierta


pe cei ce-mi poartã urã,
luînd mereu din Crucea Ta
putere ºi cãldurã,
pîn-al sfîrºit sã pot privi
ca de la Tine toate,
tot ce voi da ºi voi primi
sã pot cu bunãtate.

Pîn-al sfîrºit Te rog sã-mi dai


credinþã neclintitã,
spre starea care Tu mi-o vreai
sã-nving orice ispitã,
pîn-al sfîrºitul luminos
s-ascult deplin de Tine,
sã fii Preascumpul meu Hristos
Tu mulþumit de mine...
Pag. 526 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3

708 - Sã apãrãm Credinþa

Sã apãrãm Credinþa
cea dreaptã ce-o avem
cãci numai apãrînd-o
ostaºi ai ei sîntem.

S-o apãrãm, s-o apãrãm


statornici s-o pãstrãm
cãci doar aºa noi dovedim
cã o iubim.

Sã apãrãm Nãdejdea
ce ni s-a dat de Sus,
cãci numai astfel sîntem
ostaºi ai lui Isus.

Sã apãrãm Lucrarea
în care-am fost chemaþi
cãci numai astfel sîntem
ostaºi adevãraþi.

Sã apãrãm Iubirea
ca tot ce-i mai frumos,
cãci numai astfel sîntem
ostaºi ai lui Hristos.

Sã apãrãm unirea
frãþeascã ne-ncetat
cãci numai astfel sîntem
ostaºi cu-adevãrat.

Sã le-apãrãm cu viaþa
ºi moartea-n orice greu
cãci numai astfel vrednici
vom fi la Dumnezeu!
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 527

709 - Sã mor frumos

Sã mor frumos, la capãtul izbînzii


cînd lupta mîntuirii mi-am sfîrºit
- atunci Hristos cu paºnicii ºi blînzii
mã va primi în cerul fericit.

Sã mor frumos, sã mor frumos


pentru Hristos
ºi voi fi dus, ºi voi fi dus
lîngã Isus...

Sã mor frumos, la capãtul rãbdãrii


cînd voi sfîrºi întregul crucii drum
- atunci cu slava dulce-a-ncununãrii
Isus îmi va plãti ce-ndur acum.

Sã mor frumos, ca seara unei zile


ce asudînd, în munca grea s-a strîns
- atunci voi duce-n mîinile umile
un aur veºnic semãnat plîngînd.

Sã mor frumos, ca vorba-n sãrutare


ca noapte-n zorii cerului senin
- atunci mi-ar fi-nvierea sãrbãtoare
ºi veºnicia un ospãþ divin.

Sã mor frumos, pe braþele iubirii


din ea plecînd, de ea întîmpinat,
- atunci în moºtenirea Nemuririi
voi fi cu ea de El încununat!

710 - Sã cad pe braþul Tãu

Sã cad pe braþul Tãu Isuse


cînd Þelul Unic voi fi-atins
cînd ultima luminã-n lume
suflarea morþii-mi va fi stins
cînd ultimul cuvînt dat mie
spre cei rãmaºi - mi-l voi fi spus,
- cu cel dintîi cuvînt spus Þie
sã cad pe braþul Tãu Isus.
Pag. 528 Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3
Sã-Þi vãd privirea Ta Isuse
- cînd cel din urmã bun rãmas
îmi voi lua cu-mbrãþiºarea
din urmã, - de la cei ce-i las
cînd de privirile iubite
îmi voi desprinde-al meu apus,
- cu toate zãrile-nsorite
sã-Þi vãd privirea Ta Isus.

Sã-Þi simt sãrutul Tãu Isuse


cînd buzele-mi voi fi desprins
de cele care-n lumea asta
le-am sãrutat cel mai aprins...
- cînd fãrã nici un fel de umbre
eu am sã uit tot ce s-a dus,
cînd am sã-Þi vãd numai privirea
- sã-Þi simt sãrutul Tãu Isus!

711 - Isus a fost Biruitorul


Isus a fost Biruitorul în orice lupte pîn-acum
- vrãjmaºii Lui s-au dus în beznã
ºi în uitare
ºi în scrum
- din orice ruguri ºi cuptoare
în orice veac prigonitor,
cu oriºicîþi vrãjmaºi puternici, Isus a fost Biruitor.

Isus a fost Isus, slavã Lui


Isus este Isus, slavã Lui, slavã Lui
Isus va fi Isus, slavã Lui, slavã Lui
slavã Lui.

Isus e ºi-azi Biruitorul, oricîte lupte sînt ºi-acum


- vrãjmaºii Lui se duc în beznã
ºi în uitare
ºi în scrum
- oricît se-agitã vînt potrivnic
ºi oricît val asurzitor,
mai strãlucit trecînd prin toate, Isus e ºi-azi Biruitor.
Poezii - Vol. 8 - Cîntarea Biruinþei - Caietul 3 Pag. 529
Isus va fi Biruitorul, cînd va sfîrºi tot ce-i acum
- vrãjmaºii Lui vor fi-atunci beznã
vor fi uitare
vor fi scrum
- în strãlucirea negrãitã
slãvit de-al Veºniciei Cor
Împãrãþind pe totdeauna, Isus va fi Biruitor.

Isus e-n veci Biruitorul, - sã ºtiþi voi toþi ai Lui acum,


- sã nu vã temeþi nici de beznã
nici de uitare
nici de scrum
cãci El vã dã o-mpãrãþie
ºi-un Rai
ºi-un Chip
ºi-un Viitor
cum n-a vãzut pãmîntul încã, - Isus e-n veci Biruitor.

Slãvit fii Tu, Biruitorul de Ieri,


de Astãzi
ºi din Veci
slãvit fii Tu Cel ce prin toate, Mãreþ ºi Preaputernic treci
prin Tine ºi noi vom ajunge
biruitori la cei de Sus
Cîntarea Biruinþei Tale
cîntînd-o-n Veci, Isus, Isus!...
Pag. 530

Slãvit sã fie Domnul


cãci El ne-a dãruit
Lumina ºi-Ajutorul
s-ajungem la...

. . . S F Î R ª I T.
- Cuprinsul în ordine - Vol. 8 - Pag. 531
Cuprinsul în ordine
N r. T itlu Strofe Versete V olum -C a iet P ag.
Cîntarea Învierii - Caiet 1 8-învierii 3
1 0 Cîntarea Învierii o, cum 2 18 8-învierii 5
2 1 Cîntarea Învierii, cum Doamne 3 36 8-învierii 6
3 2 Ce-Þi voi spune oare Þie? 5 19 8-învierii 7
4 3 Laudele Tale 6 30 8-învierii 7
5 4 O, Sfîntã Faþã-nsîngeratã 6 24 8-învierii 8
6 5 Dulce Copilaº Ceresc 6 26 8-învierii 9
7 6 Cine sã-ntîmpine cîntînd? 5 20 8-învierii 10
8 7 Cum tremurã lumina 4 16 8-învierii 10
9 8 Iubirea-i inima credinþei 6 24 8-învierii 11
10 9 Frumoasã-ai fost 6 30 8-învierii 12
11 10 Iubirea mea, Isuse 5 25 8-învierii 13
12 11 Mã uit spre cer 6 24 8-învierii 13
13 12 E-atîta pace-aici 6 26 8-învierii 14
14 13 Slãvit Isus - ce grabnic 6 24 8-învierii 15
15 14 Tot drumul meu 3 24 8-învierii 16
16 15 De oriºiunde am sosit 5 25 8-învierii 16
17 16 Mi-e dor de-un cer 6 24 8-învierii 17
18 17 Oriunde cînd eram cu Tine 3 30 8-învierii 18
19 18 Dintre cîtã frunzã 6 24 8-învierii 19
20 19 Tu mi-ai fost Isuse toatã 6 24 8-învierii 19
21 20 Mereu îmi pare rãu 4 28 8-învierii 20
22 21 Ce mir ceresc 6 24 8-învierii 21
23 22 Oricine în genunchi se suie 6 24 8-învierii 22
24 23 Sînt ochi ce vãd 6 24 8-învierii 22
25 24 Peste ceasul meu amar 3 33 8-învierii 23
26 25 Tu n-ai lãsat sã fim zdrobiþi 6 26 8-învierii 24
27 26 Cînd azi, în faþa ta 6 24 8-învierii 25
28 27 Cînd te-ai înãlþat 3 24 8-învierii 25
29 28 În ceasul cînd ispita-i 6 24 8-învierii 26
30 29 Eu Te-am vãzut Isuse 5 20 8-învierii 27
31 30 Mai bine-am vrut 6 24 8-învierii 27
32 31 Ziua nunþii voastre fie 6 26 8-învierii 28
33 32 Sã nu iubesc nimic 6 24 8-învierii 29
34 33 Prevezi-þi viitorul 4 15 8-învierii 30
35 34 Cum se vor face? 3 24 8-învierii 30
36 35 Cît încã sînt în lume 3 24 8-învierii 31
37 36 Sã nu privesc 5 20 8-învierii 32
38 37 Cel mai mare rãu 4 26 8-învierii 33
39 38 Vrãjmaºii pot fi tari 4 28 8-învierii 33
40 39 Cu Tine-am sã mã laud 4 20 8-învierii 34
41 40 Tu n-ai putut sã fii 4 16 8-învierii 35
42 41 O, cer dorit 6 24 8-învierii 35
43 42 Nu-mi suspina iubire 5 20 8-învierii 36
44 43 Veniþi ºi mai aproape 7 16 8-învierii 37
45 44 Cu cît mai sus 5 20 8-învierii 37
Pag. 532 - Cuprinsul în ordine - Vol. 8 -
N r. T itlu Strofe Versete V olum -C a iet P ag.
46 45 Îngîmfã-te pitic netrebnic 2 32 8-învierii 38
47 46 Oriunde doi sau trei 5 20 8-învierii 39
48 47 La orice lucru-i vine-o zi 6 24 8-învierii 40
49 48 Înalþã-te, de vrei smerirea 3 24 8-învierii 40
50 49 Deschide-mi Doamne ochii 4 28 8-învierii 41
51 50 Nu-i greu a-i învãþa 6 26 8-învierii 42
52 51 Cei care vin de tineri 4 16 8-învierii 43
53 52 Cît Tatãl Sfînt lucreazã 7 28 8-învierii 43
54 53 Ia jugul lui Hristos 3 24 8-învierii 44
55 54 Hristos nu are morþi! 6 24 8-învierii 45
56 55 Cîþi ne-am atins de Domnul 6 26 8-învierii 45
57 56 Doamne, tot ce ne-ai dat nouã 3 24 8-învierii 46
58 57 Dumnezeul Îndrãznelii 6 24 8-învierii 47
59 58 Toate-averile din lume 4 16 8-învierii 48
60 59 De crezi cu-adevãrat 6 24 8-învierii 48
61 60 Cei ce-au luptat 4 22 8-învierii 49
62 61 Sã fac ºi eu ca Tine 6 12 8-învierii 50
63 62 O, cum sã-ntîrzie pedeapsa?... 4 16 8-învierii 50
64 63 Creºti cîntare dulce 3 24 8-învierii 51
65 64 O, casa mea cereascã 3 12 8-învierii 51
66 65 Tot ce-mi fãgãduieºti tu lume 4 24 8-învierii 52
67 66 Unde-þi cauþi tu fericirea? 4 36 8-învierii 53
68 67 Spre Fãptura Ta 6 12 8-învierii 54
69 68 Doamne, sînt pe lume oameni 6 12 8-învierii 54
70 69 Eu nu Þi-am dat 5 25 8-învierii 55
71 70 Te voi iubi nemãrginit 5 25 8-învierii 55
72 71 Sã-mi fac din fiecare zi 4 24 8-învierii 56
73 72 Îmi amintesc plîngînd 4 28 8-învierii 57
74 73 Aºa vom trece 3 24 8-învierii 58
75 74 În ceasul cînd trece ispita 5 20 8-învierii 59
76 75 Fii credincios 6 24 8-învierii 59
77 76 Nu-i judecãtor mai drept 3 24 8-învierii 60
78 77 Cum sã Te slãvim Isuse? 3 27 8-învierii 61
79 78 Isus, tot ce primim... 6 24 8-învierii 61
80 79 Cît ne-am încrezut în Tine 6 24 8-învierii 62
81 80 Toate cîntã-cîntã 6 21 8-învierii 63
82 81 Iubire fii-mi dascãl 6 24 8-învierii 64
83 82 Isuse, Tu eºti Miezul 6 24 8-învierii 64
84 83 Tu Cel ce-mi vii 4 14 8-învierii 65
85 84 Cînd duhul meu 5 20 8-învierii 66
86 85 În spaima strãlucitã 6 24 8-învierii 66
87 86 Pot sã vãd cum altul are 4 16 8-învierii 67
88 87 Tu nu ai pentru mine 3 24 8-învierii 68
89 88 Sînt cîteodatã... 7 28 8-învierii 68
90 89 Binecuvînteazã-i veºnic 4 16 8-învierii 69
91 90 Tu eºti Dincolo... 4 24 8-învierii 70
92 91 Statornicã-i blîndeþea 4 16 8-învierii 71
93 92 Cînd Tu mi-ai împlinit 6 24 8-învierii 71
- Cuprinsul în ordine - Vol. 8 - Pag. 533
N r. T itlu Strofe Versete V olum -C a iet P ag.
94 93 Dumnezeule-al Credinþei 3 24 8-învierii 72
95 94 S-ascult numai acolo 5 25 8-învierii 73
96 95 Cei ce-odihnesc în Domnul 5 25 8-învierii 73
97 96 Nu te-ntrista prea mult 4 24 8-învierii 74
98 97 Sã fie cît de lungã noaptea! 6 24 8-învierii 75
99 98 Ne-am cununat 4 28 8-învierii 76
100 99 În ce loc sfînt? 3 24 8-învierii 77
101 100 De trei ori pe zi 3 24 8-învierii 77
102 101 Cu duhurile celor vrednici 6 24 8-învierii 78
103 102 Tu Cel ce-ai Înviat 5 20 8-învierii 79
104 103 Sora noastrã preaiubitã 4 28 8-învierii 79
105 104 Cei ce-au mãrturisit 6 24 8-învierii 80
106 105 Nu este drept ca Tine 6 24 8-învierii 81
107 106 Deºertãciuni ºi vis 6 25 8-învierii 82
108 107 Fericit cel credincios 6 24 8-învierii 82
109 108 Nici o desfãtare-n lume 4 28 8-învierii 83
110 109 Unde-i dezmierdarea lumii? 4 28 8-învierii 84
111 110 Ce-i viaþa-n lume? 4 28 8-învierii 85
112 111 Mare plîns ºi tînguieli 4 28 8-învierii 86
113 112 Cît e de dulce-a Ta luminã! 4 28 8-învierii 87
114 113 Nu plîngeþi pe cel viu! 6 24 8-învierii 87
115 114 O, ce lãcaº slãvit 6 24 8-învierii 88
116 115 Liniºtitã-i moartea... 6 24 8-învierii 89
117 116 Plînge ºi te tînguieºte! 6 24 8-învierii 90
118 117 Fericitã e nãdejdea 6 24 8-învierii 91
119 118 Vai ce luptã-nfricoºatã 5 20 8-învierii 91
120 119 Ceata sfinþilor aflarã 6 24 8-învierii 92
121 120 Cu sfinþii odihneºte 6 24 8-învierii 93
122 121 Voi care-aveþi cuvinte 4 24 8-învierii 94
123 122 Zicã-þi rãii ce-o sã-þi zicã 6 30 8-învierii 94
124 123 Tot ce-i al Tãu Isuse 5 20 8-învierii 95
125 124 Toatã viaþa mea Isuse 3 24 8-învierii 96
126 125 Sã nu uit! 4 16 8-învierii 96
127 126 Poþi sã cînþi 4 24 8-învierii 97
128 127 Tu nici nu bãnui 7 28 8-învierii 98
129 128 Tu singur trebuie sã cauþi 3 24 8-învierii 99
130 129 Iubire, numai tu 6 23 8-învierii 99
131 130 Adevãrate binefaceri 6 22 8-învierii 100
132 131 Numai inima smeritã 4 14 8-învierii 101
133 132 Ce scurtã-i noaptea mea 3 18 8-învierii 101
134 133 O, dupã-a Ta iubire 4 32 8-învierii 102
135 134 Fiindcã sînt cu Tine 3 18 8-învierii 103
136 135 Cînd dragostea-mi zîmbeºte 4 24 8-învierii 103
137 136 Tu care-mi umpli totul 3 30 8-învierii 104
138 137 O, cîtã mulþumire 7 14 8-învierii 105
139 138 O, nepãtrunsã tainã... 4 16 8-învierii 106
140 139 Cînd sufletul mi se desfatã 6 26 8-învierii 106
141 140 Cred cã de-aceea m-am nãscut 4 22 8-învierii 107
Pag. 534 - Cuprinsul în ordine - Vol. 8 -
N r. T itlu Strofe Versete V olum -C a iet P ag.
142 141 Mai nainte de-a-mi fi ochii 3 30 8-învierii 108
143 142 Care-i semnul? 6 24 8-învierii 108
144 143 Sã nu ne parã rãu! 3 24 8-învierii 109
145 144 Din clipa cînd 6 24 8-învierii 110
146 145 Fericiþi ºi sfinþi cei care vãd 5 23 8-învierii 111
147 146 Isuse, strînge-mã puternic 3 24 8-învierii 111
148 147 Mã apasã ca o piatrã 5 20 8-învierii 112
149 148 Sã ne dãruim iubirii 7 29 8-învierii 113
150 149 De ce taci lîngã mine? 7 28 8-învierii 114
151 150 Pentru Cine-aºtepþi? 5 19 8-învierii 115
152 151 Toate porþile-s deschise 5 20 8-învierii 115
153 152 Oricît de lungã-i noaptea 3 24 8-învierii 116
154 153 O, noi am trãit Isuse 3 12 8-învierii 117
155 154 Oricît mi-acopãr cerul 5 20 8-învierii 117
156 155 Acum cînd noaptea pare 3 24 8-învierii 118
157 156 Nu mã treziþi 5 20 8-învierii 118
158 157 De-aº face-un fir 3 24 8-învierii 119
159 158 Cînd Te-am întîlnit Isuse 3 18 8-învierii 120
160 159 Cu cît mai mult 4 29 8-învierii 120
161 160 Iubire, pentru tine 4 16 8-învierii 121
162 161 Cîntarea mea sã fie 3 12 8-învierii 122
163 162 În ziua mea sînt stele 3 24 8-învierii 122
164 163 Strãjerule, soseºte... 5 20 8-învierii 123
165 164 Nimic nu pot a spune 7 28 8-învierii 124
166 165 Nici o lacrimã cu Tine 4 16 8-învierii 124
167 166 Nu-i pe lume pîine bunã 6 24 8-învierii 125
168 167 Ce plãcutã-i ploaia 4 32 8-învierii 126
169 168 Tu eºti din vecie 4 28 8-învierii 127
170 169 Eu Þi-s umbra micã 4 28 8-învierii 127
171 170 Sînt fericit, Stãpînul meu 4 19 8-învierii 128
172 171 Nu pot sã spun la nimeni 6 33 8-învierii 129
173 172 Mai presus ca orice soare 6 14 8-învierii 130
174 173 Cînd zace uneori rãbdarea 6 24 8-învierii 130
175 174 Mã sui din tristele adîncuri 6 24 8-învierii 131
176 175 Sã ºtiu sã tac 4 28 8-învierii 132
177 176 O, ce divin... 3 24 8-învierii 133
178 177 O, sã nu mor 4 32 8-învierii 133
179 178 Aº vrea sã-mi fie 6 24 8-învierii 134
180 179 De-ar curge toate 4 28 8-învierii 135
181 180 Frumseþe veºnicã-a iubirii 4 28 8-învierii 136
182 181 De-atîtea ori am auzit 6 24 8-învierii 137
183 182 Mai repede Isuse 4 32 8-învierii 137
184 183 Nimic nu ne-ai pierdut 6 24 8-învierii 138
185 184 Treci timpule mai iute 3 24 8-învierii 139
186 185 Cîntarea Revederii 3 27 8-învierii 140
187 186 O, de m-aº face-o iarbã 6 24 8-învierii 140
188 187 Se duc pe rînd Isuse 4 32 8-învierii 141
189 188 Sã nu renunþ la luptã 7 27 8-învierii 142
- Cuprinsul în ordine - Vol. 8 - Pag. 535
N r. T itlu Strofe Versete V olum -C a iet P ag.
190 189 Sã-L binecuvîntezi pe Domnul 5 24 8-învierii 143
191 190 Dacã vrei sã ºtii 4 24 8-învierii 144
192 191 Avem o-ncredere deplinã 6 24 8-învierii 144
193 192 Ce preþ înalt 4 28 8-învierii 145
194 193 Îmi voi sfîrºi odatã 4 28 8-învierii 146
195 194 Doamne, cum sã nu-Þi dãm? 4 27 8-învierii 147
196 195 O, toate ne-amintesc... 7 28 8-învierii 147
197 196 Isuse, Dumnezeul 5 30 8-învierii 148
198 197 Primeºte-ne cu bunãtate 5 20 8-învierii 149
199 198 Domnul nostru Preaiubit 3 24 8-învierii 150
200 199 O, glasul Tãu Isus Iubit 3 24 8-învierii 151
201 200 Gatã-te cã vine! 6 24 8-învierii 151
202 201 Eu Doamne nu-s în mîna 4 20 8-învierii 152
203 202 Sã nu renunþi la þintã 4 28 8-învierii 153
204 203 Cînd îmi va veni 6 24 8-învierii 153
205 204 Eu ºtiu cã numai de la Tine 4 29 8-învierii 154
206 205 Eu Te cunoscusem Doamne 6 24 8-învierii 155
207 206 Tu m-ai gãsit Isuse 5 25 8-învierii 156
208 207 Cum aº fi aflat eu Doamne? 6 24 8-învierii 157
209 208 Îndepãrtata mea iubire 3 24 8-învierii 157
210 209 Dac-am fi avut pe lume 6 25 8-învierii 158
211 210 Mai fã-mã Doamne-n stare 5 20 8-învierii 159
212 211 Sã-ntîmpin Veºnicia 4 32 8-învierii 160
213 212 Slavã Þie pentru toate 3 30 8-învierii 161
Caietul 1 = 213 poezii 1,011 5,055
Cîntarea Veºniciei - Caiet 2 8-veºniciei 163
214 213 Cîntarea Veºniciei 4 22 8-veºniciei 164
215 214 Tot corul Veºniciei 5 24 8-veºniciei 166
216 215 Isuse-al meu Preasfînt 4 27 8-veºniciei 166
217 216 O, glasul meu cel veºnic 4 16 8-veºniciei 167
218 217 Îmi simt arzînd 3 30 8-veºniciei 168
219 218 Cînd n-am puteri 6 24 8-veºniciei 168
220 219 Tu-ai înþeles Isuse 4 28 8-veºniciei 169
221 220 E plînsul meu 5 20 8-veºniciei 170
222 221 Nu este moarte! 3 24 8-veºniciei 171
223 222 Iubirea Ta mi-e hrana 4 28 8-veºniciei 171
224 223 Ce s-au fãcut Isuse? 4 28 8-veºniciei 172
225 224 O, clipa rãtãcirii 5 20 8-veºniciei 173
226 225 Noi toþi vom fi aduºi 6 24 8-veºniciei 174
227 226 Eu n-am fost niciodatã 5 20 8-veºniciei 174
228 227 O, Sfînt Copil al Jertfei 3 24 8-veºniciei 175
229 228 Sã cadã solzii 4 16 8-veºniciei 176
230 229 De ce sã-þi muºti? 6 26 8-veºniciei 176
231 230 Afla-vei tu vreodatã? 4 28 8-veºniciei 177
232 231 În iadul cel de flãcãri 3 24 8-veºniciei 178
233 232 O, dragoste respinsã 5 20 8-veºniciei 179
234 233 O, ce puternic ne grãieºte 6 24 8-veºniciei 179
235 234 O, bunuri trecãtoare! 5 20 8-veºniciei 180
Pag. 536 - Cuprinsul în ordine - Vol. 8 -
N r. T itlu Strofe Versete V olum -C a iet P ag.
236 235 Crucea-I Semnul Jertfei 3 24 8-veºniciei 181
237 236 Doamne de-ar fi fost 3 30 8-veºniciei 181
238 237 Doamne, Tu ºtii adevãrul 4 28 8-veºniciei 182
239 238 Acolo unde-i domn pãcatul 3 24 8-veºniciei 183
240 239 Pe toate drumurile noastre 6 23 8-veºniciei 184
241 240 Lumina mea nestinsã 4 28 8-veºniciei 185
242 241 O, nopþilor ascunse... 4 16 8-veºniciei 185
243 242 Tu cu cei ce sufãr 5 30 8-veºniciei 186
244 243 Tu-mi ceri smerit 6 24 8-veºniciei 187
245 244 Cînd Îþi spunem noi 3 24 8-veºniciei 188
246 245 Tu care-ai fãcut 5 24 8-veºniciei 188
247 246 Cu Tine-am mers 5 20 8-veºniciei 189
248 247 Aici ne-ai pus! 5 25 8-veºniciei 190
249 248 O, dulce Duh al curãþiei, ce la 5 20 8-veºniciei 190
250 249 O, toate-ºi vor primi... 3 24 8-veºniciei 191
251 250 Toþi pot cînta 4 28 8-veºniciei 192
252 251 S-a dus cu Sîngele Iertãrii 6 24 8-veºniciei 192
253 252 Isus, Tu care ne-ai fãcut 3 24 8-veºniciei 193
254 253 Curînd îmi vei lua 6 24 8-veºniciei 194
255 254 La urma-urmei se alege 4 28 8-veºniciei 195
256 255 E prea tîrziu sã-ntorci 4 28 8-veºniciei 195
257 256 Sînt, mi se pare, cel din urmã 5 20 8-veºniciei 196
258 257 Cel drept n-ajunge 4 16 8-veºniciei 197
259 258 Eu n-am uitat 6 24 8-veºniciei 197
260 259 Vai de cei ce n-au acum 5 28 8-veºniciei 198
261 260 Cînd ne gîndim la tot 4 28 8-veºniciei 199
262 261 κi pleacã trupul fruntea 4 32 8-veºniciei 200
263 262 Isuse, cînd din nou 3 30 8-veºniciei 201
264 263 O, Betleem, o, Betleem... 6 24 8-veºniciei 202
265 264 Dã tot ce eºti dator! 3 24 8-veºniciei 202
266 265 Au înflorit mãslinii 4 32 8-veºniciei 203
267 266 Cînd mãrturia-i teamã 5 20 8-veºniciei 204
268 267 Noi am aflat comoara 4 16 8-veºniciei 205
269 268 Spre Tine-mi duc 5 20 8-veºniciei 205
270 269 Isuse, numai Tu eºti 6 24 8-veºniciei 206
271 270 O, dragoste dintîi 6 24 8-veºniciei 207
272 271 Singurãtãþi ºi jertfe 2 24 8-veºniciei 208
273 272 Dã-þi mîna ta! 5 20 8-veºniciei 208
274 273 Bisericã slãvitã 5 20 8-veºniciei 209
275 274 Mereu mai Sus 4 27 8-veºniciei 210
276 275 Din cîte rugãciuni, Isuse 3 24 8-veºniciei 210
277 276 Cãutînd mereu 3 24 8-veºniciei 211
278 277 Sã nu-mi simt datorie