Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Construcții și Instalații


Programul de studii master: Instalații pentru Construcții

Referat la Instalații și echipamente pentru protecția


mediului

Analiza comparativă privind asigurarea din surse regenerabile a


necesarului de energie la o clădire unifamilială.
Compararea standardelor din Republica Moldova și România

Profesor
Şef. Lucr. dr. ing.
Marius Balan

Student master
Cotruța Ion, anul I

Iaşi, 2020
Cuprins

Capitolul 1 Surse de energie regenerabilă în Republica Moldova.....................................- 2 -


1.1 Energia Solară........................................................................................................- 3 -
1.2 Energia hidroelectrică.................................................................................................- 4 -
1.3 Bioenergia....................................................................................................................- 5 -
1.3.1 Laboratorul de combustibili solizi din cadrul Universităţii Agrare de Stat din
Republica Moldova.......................................................................................................- 5 -
1.4 Energia geotermală.....................................................................................................- 6 -
1.5 Cadrul legal.................................................................................................................- 6 -
Capitolul 2 Surse de energie regenerabilă în România.......................................................- 7 -
2.1 Energia eoliană...........................................................................................................- 7 -
2.1.1 Parcul eolian CEZ din Constanţa.......................................................................- 8 -
2.2 Energia solară.............................................................................................................- 8 -
2. 3 Biomasă, biolichide, biogas........................................................................................- 9 -
2.4 Energia geotermală.....................................................................................................- 9 -
2.5 Cadrul legal...............................................................................................................- 10 -
Capitolul 3 Necesarul de energie la o clădire unifamilială...............................................- 11 -
3.1 Ce înseamnă o casă eficientă energetic şi care sunt cerinţele din România..........- 12 -
3.2 Cazul Republicii Moldova........................................................................................- 12 -
Concluzii..............................................................................................................................- 14 -
Bibliografie..........................................................................................................................- 15 -

1
Capitolul 1 Surse de energie regenerabilă în Republica Moldova

În 2010, Republica Moldova s-a alăturat Comunităţii Energetice, o organizaţie


internaţională care include Uniunea Europeană și vecinii săi. Comunitatea Energetică are
drept scop crearea unei pieţe energetice pan-europene integrate. Contractul de asociere semnat
în 2014 între Uniunea Europeană și Republica Moldova a stabilit și cadrul colaborării politice
și economice. Republica Moldova are un potenţial tehnic considerabil de resurse de energie
regenerabilă.
Totuși, exploatarea acestuia a fost limitată până acum, cu excepţia utilizării biomasei
în sectorul încălzirii. Într-adevăr, deși energia regenerabilă s-a dezvoltat rapid în întreaga
lume în ultimul deceniu și este cea mai competitivă soluţie din punct de vedere al costurilor în
tot mai multe ţări, această tendinţă nu a fost observată încă în Republica Moldova.

Figura nr. 1 Eficiență energetică și Surse de Energie Regenerabilă


Sursa: https://mei.gov.md/ro/content/eficienta-energetica-si-surse-de-energie-regenerabile
Energia regenerabilă şi eficienţa energetică sunt printre principalele obiective ale
strategiei energetice a Republicii Moldova până în 2030, care vor contribui atât la securitatea
aprovizionării cu energie, cât şi la protejarea mediului înconjurător şi la combaterea
schimbărilor climaterice, obiective comune cu cele urmărite de Comunitatea Energetică
Europeană, la care Republica Moldova este parte.
Energia eoliană este cea mai abundentă sursă de energie regenerabilă din Republica
Moldova, s-a constatat că aproximativ 5,5% din teritoriul țării are potențial pentru instalarea
turbinelor eoliene. Cercetările arată că aria suprafeţelor cu potenţial eolian bun şi excelent este
de circa 1 830 de km2. Au fost identificate 7 zone cu potenţial pronunţat, printre care Colinele
Tigheciului, Platoul Moldovei – amplasat la nord şi Podişul Central. Aceste zone plate ar
permite construcţia unor parcuri eoliene cu zeci de mori de vânt.

2
Figura nr. 2 Potenţialul de energie eoliană din Republica Moldova
Sursa:
https://www.irena.org/-/media/Files/IRENA/Agency/Publication/2019/Feb/IRENA_RRA_Moldova_2019_RO.pdf
În Republica Moldova există un număr de peste 25 instalații eoliene, dintre care 20 au
o putere instalată mică, se află în proprietate privată și funcţionează la întreprinderi mici
precum: ferme, plantaţii vinicole, ferme de oi. Un alt exemplu îl pot servi 10 unități eoliene, a
câte 10 kW, produse în scopuri experimentale de către Universitatea Tehnică a Moldovei, sub
conducerea domnului Rector Ion Bostan. Câteva unități dintre acestea au fost instalate în
Chișinău, și satul Brînza, Cahul.
1.1 Energia Solară
În ultimii ani, Republica Moldova a cunoscut o dezvoltare limitată a energiei
fotovoltaice solare. Pe parcursul ultimilor cinci ani au fost implementate doar puţin peste
50 de proiecte mici, în special energie solară pe acoperișuri, cu o capacitate cumulată de
aproximativ 4 MW. Energia fotovoltaică solară ar putea furniza până la 4,5 GW capacitate.
Chiar şi aşa, peste 20% din aceasta (1 GW) a fost considerată deja competitivă din punct de
vedere al costurilor încă în anul 2016. Acest lucru înseamnă că tehnologia înregistra un
LCOE sub 90 EUR/MWh, doar că erau necesare condiţii financiare atractive. Restul de
80% ar deveni competitivi din punct de vedere al costurilor până în 2030.
Sectorul public rămâne lider în utilizarea energiei solare pentru producţia de apă
caldă. Prin Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, 30 de instituţii publice au beneficiat
de instalarea încălzitoarelor de apă pe bază de energie solară, acestea suplimentând
cazanele existente pe biomasă. Încă 15 proiecte din sectorul public au fost sprijinite
financiar de Fondul pentru Eficienţă Energetică. Instalarea încălzitoarelor de apă pe bază de
energie solară, în special în instituţiile publice cu cerere mare de apă caldă, cum ar fi:
spitalele și grădiniţele, a furnizat economii de resurse financiare. Astfel, sectorul public
joacă un rol exemplar în promovarea exploatării la scară mai largă a potenţialului de
încălzire a apei cu energie solară.

3
Figura nr. 3 Iradierea orizontală globală din Republica Moldova
Sursa:
https://www.irena.org/-/media/Files/IRENA/Agency/Publication/2019/Feb/IRENA_RRA_Moldova_2019_RO.pdf
În figura de mai sus avem reprezentată iradierea orizontală globală din Republica
Moldova, pe termen lung şi pe metru pătrat. Aşadar, putem observa că partea de sud a ţării
reprezintă un nivel mai ridicat de iradiere, comparativ cu partea nordică a ţării. În centrul
ţării avem un nivel mediu de iradiere.

Figura nr. 4 Parc solar din Republica Moldova, cu o capacitate de 1MW


Sursa: https://mei.gov.md/ro/content/fost-inaugurat-cel-mai-mare-parc-solar-din-republica-moldova-cu-o-
capacitate-de-1mw
Potențialul solar al Republicii Moldova este unul favorabil dezvoltării proiectelor de
utilizare a energiei solare la scară largă. Un exemplu în acest caz, îl reprezintă parcul
fotovoltaic de la Strășeni, administrat de investitorul francez Frank Le Borgne. Acesta are o
capacitate de 333kW, iar energia electrică produsă este livrată în rețeaua națională de
distribuție la un tarif de 1,9 lei/kwh (0,09 euro/kwh).
1.2 Energia hidroelectrică
Republica Moldova are o singură centrală hidroelectrică cu rezervor, cu o capacitate
de 16 MW aflată la Costești pe râul Prut, al doilea cel mai important râu din ţară. În plus,
sunt în funcţiune 254 kilowaţi (kW) din instalaţiile hidroelectrice mici. Cele mai bune zone
pentru dezvoltare se află pe bazinele de recepţie ale Nistrului, Prutului și Dunării,
potenţialul total al ţării fiind estimat la 3,36 terawatt-ore pe an.

4
Așa cum a preconizat Strategia Energetică 2020, pentru râul Răut, din apropierea
satului Tribujeni din raionul Orhei, au fost planificate câteva mini-staţii hidroelectrice cu o
capacitate totală de 1,2 MW.
1.3 Bioenergia
Piața de producere a bioenergiei este în plină dezvoltare în Republica Moldova,
toate componentele necesare unei bune funcționări fiind create sau în curs de constituire.
Conform statisticilor Agenției pentru Eficiență Energetică, la începutul anului 2016, în jur
de 120 de companii produceau combustibil din biomasă solidă, având o capacitate totală de
120.000 tone. Dintre acestea, peste 86 mii tone reprezintă brichete și 33,6 mii tone – pelete.
Aceste cantități acoperă aproape 5% din consumul intern de gaze naturale sau 42% din cel
de cărbune.
Totuși, piața are încă un potențial enorm de dezvoltare, potențialul de biomasă al
Republicii Moldova, care se ridică la peste 515 mii de tone echivalent petrol , fiind utilizat
în prezent doar în proporție de 8%.

Figura nr. 5 Laborator de testare pentru parametrii fizici și chimici ai combustibililor solizi
Sursa:
https://www.irena.org/-/media/Files/IRENA/Agency/Publication/2019/Feb/IRENA_RRA_Moldova_2019_RO.pdf
1.3.1 Laboratorul de combustibili solizi din cadrul Universităţii Agrare de Stat din
Republica Moldova
Proiectul Energie și Biomasă a pus temelia dezvoltării sectorului bioenergetic în
Republica Moldova, aflat acum 6 ani pe linie de început. Numărul în creștere al instituțiilor
consumatoare de bioenergie a stimulat în paralel și apariția producătorilor de combustibil
din biomasă.
În primul rând, instalarea cazanelor pe biomasă în peste 160 de instituții publice, dar
și în gospodăriile private, a creat cerere pentru acest produs nou pe piața moldovenească,
care reprezintă o oportunitate bună pentru afaceri în zonele rurale.
În al doilea rând, Proiectul a oferit în leasing utilaje de balotare și de producere a
brichetelor și peletelor, acoperind întregul lanț valoric, de la colectarea materiei prime până
la ambalaj.

5
1.4 Energia geotermală
Potenţialul resurselor de energie geotermală al Republicii Moldova a fost cercetat în
mod necorespunzător, fără a exista vre-o estimare cuantificată și exhaustivă. Cu toate
acestea, ţara are o disponibilitate semnificativă a potenţialului de energie geotermală cu
entalpie redusă, în special în partea sudică a ţării, care poate fi utilizată la scară largă pentru
pompele de căldură. Interesul guvernului faţă de această tehnologie este limitat, neexistând
acţiuni preconizate în Planul Naţional de Acţiune pentru Energie Regenerabilă.
Cu toate acestea, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, a identificat patru instalaţii
geotermale operaţionale, cu o capacitate instalată totală de 142 kW.
1.5 Cadrul legal
Legea privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Legea nr. 10
din 26.02.2016), în vigoare din martie 2018, introduce noi mecanisme de sprijin pentru
investiţiile în energie regenerabilă. Printre acestea se numără: tarifele garantate,
contorizarea netă și ofertele.
În același timp, pentru a asigura autonomia energetică locală și a atinge obiectivul
privind producţia distribuită a energiei, legea sprijină dezvoltarea proiectelor în materie de
energie regenerabilă promovate de comunitate, la scară mică. În plus, aceasta prevede o
obligaţie a furnizorului central de energie electrică de a achiziţiona energie electrică din
surse regenerabile, acces garantat și nediscriminatoriu la reţea și furnizare cu prioritate.

6
Capitolul 2 Surse de energie regenerabilă în România
România dispune de resurse bogate și variate de energie regenerabilă: biomasă,
hidroenergie, potențial geotermal, respectiv pentru energie eoliană și fotovoltaică. Acestea
sunt distribuite pe întreg teritoriul țării și vor putea fi exploatate pe scară mai largă pe măsură
ce raportul performanță-preț al tehnologiilor se va îmbunătăți, prin maturizarea noilor
generații de echipamente și instalații aferente.

Figura nr. 6 Surse de energie regenerabilă în România


Sursa: https://www.emaze.com/@AQCFTWLT
Potențialul hidroenergetic este utilizat în bună măsură, deși există posibilitatea de a
continua amenajarea hidroenergetică a cursurilor principale de apă, cu respectarea bunelor
practici de protecție a biodiversității și ecosistemelor. În ultimii șase ani, România a
avansat în utilizarea unei părți importante a potențialului energetic eolian și solar, conform
Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050.
2.1 Energia eoliană
Datorită poziţionării geografice favorabile, România are printre cele mai mari
potenţiale de energie regenerabilă eoliană din Europa de Sud-Est,  în special în zone precum
Dobrogea, unde turbinele de vânt ating viteze de 7 m/s la o altitudine de 100 m.

Figura nr. 7 Cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa
Sursa: https://www.economica.net/parcul-eolian-cez-din-constanta-cel-mai-mare-parc-eolian-pe-uscat-din-
europa-a-produs-anul-trecut-1-323-gwh_149694.html

7
2.1.1 Parcul eolian CEZ din Constanţa
Potențialul menționat poate aduce beneficii pentru viitorul energiei eoliene în țară,
estimându-se o generare adițională de 23.000 GWh pe an datorată acestuia. România este
situată într-un climat temperat continental cu potențial energetic crescut (~23 TWh estimativ),
în special în zonele de litoral și zonele alpine.
În 2014, Dobrogea a acaparat cea mai mare cantitate de energie eoliană din Europa
Centrală și de Est, iar în 2016, 23% din totalul de energie generat de România a provenit din
aceasta. La finalul anului 2018, încă 16 centrale cu o capacitate totală de 9.5 MW au fost
montate, producând în medie 11.02 GWh pe an.
2.2 Energia solară
Potenţialul solar al României este răspândit aproape pe întreg teritoriul ţării. România
beneficiază de aproximativ 210 zile însorite pe an. Regiunea de sud-est a României, vestul,
centrul dar şi estul ţării sunt cele mai bune locuri pentru a amplasa un parc solar.

Figura nr. 8 Repartiţia energiei solare pe teritoriul României


Sursa: http://add-energy.ro/potentialul-tehnic-si-economic-solar-amenajabil-pe-teritoriul-romaniei/
  Repartiţia energiei solare pe teritoriul naţional este relativ uniformă cu valori cuprinse
între 1.100 şi 1.350 kWh/mp/an. Valorile minime se înregistrează în zonele depresionare, iar
valorile maxime în Dobrogea, estul Bărăganului şi sudul Olteniei. Valorificarea potenţialului
solar în scopul producerii de energie electrică prin utilizarea panourilor fotovoltaice permite,
instalarea unei capacităţi totale de 4.000 MWp şi producerea unei energii anuale de 4,8 TWh.
La sfârşitul anului 2016, erau instalate în România parcuri solare cu puterea totală de
1.360 MW care, conform energiilor de proiect, produc 1,91 TWh/an. În anul 2016, parcurile
fotovoltaice din România au produs 1,67 TWh. Construirea de parcuri fotovoltaice a
beneficiat în perioada 2009-2016 de schemă de sprijin, conform Legii 220/2008.

8
2. 3 Biomasă, biolichide, biogaz
Potenţialul energetic al biomasei este evaluat la un total de 318.000 TJ/an, având un
echivalent de 7,6 milioane tep. Datele cu privire la producția de biomasă solidă prezintă un
grad mare de incertitudine (circa 20%), estimarea centrală fiind de 42 TWh în 2015.
Principala formă a biomasei cu destinație energetică produsă în România este lemnul de foc,
ars în sobe cu eficienţă redusă. Consumul de lemn de foc utilizat în gospodării este estimat la
36 TWh/an. În 2015, producția înregistrată de biocarburanți a fost de circa 1,5 TWh și cea de
biogaz de 0,45 TWh.
În anul 2015, doar 0,7 TWh din energia electrică produsă la nivel naţional a provenit
din biomasă, biolichide, biogaz, deşeuri şi gaze de fermentare a deşeurilor şi nămolurilor, în
capacităţi însumând 126 MW putere instalată. În România, biomasa reprezintă 65% din
potenţialul de energie regenerabilă. Potenţialul de energie din biomasă, estimat la aproximativ
7,6 milioane de tone/an sau 318.000 TJ/an.
2.4 Energia geotermală
Pe teritoriul României au fost identificate mai multe areale în care potenţialul
geotermal se estimează că ar permite aplicaţii economice, pe o zonă extinsă în vestul
Transilvaniei şi pe suprafeţe mai restrânse în nordul Bucureştiului, la nord de Râmnicul
Vâlcea şi în jurul localităţii Ţăndărei. Cercetările anterioare anului 1990, au relevat faptul că
potenţialul resurselor geotermale cunoscute din România însumează aproximativ 7 PJ/an (cca.
1,67 milioane Gcal/an).
Evidenţele din perioada 2014-2016, consemnează că din tot acest potenţial sunt
valorificate anual sub forma de agent termic sau apă caldă între 155 mii şi 200 mii Gcal. Mare
parte dintre puţurile prin care se realizează valorificare energiei geotermale au fost execute
înainte de 1990, fiind finanțate cu fonduri de la bugetul de stat, pentru cercetare geologică.

Figura nr. 9 Energia geotermală în judeţul Timiş şi Oradea


Sursa: https://restartenergy.ro/anre/energie-geotermala-in-casa-ta/

Costurile actuale pentru săparea unei sonde de apă geotermală care sunt similare cu
costurile pentru săparea unei sonde de hidrocarburi. În aceste condiţii, pentru adâncimile de
peste 3.000 metri care caracterizează majoritatea resurselor geotermale din România,
amortizarea investiţiilor pentru utilizarea energiei geotermale depăşeşte 55 ani; astfel de
proiecte sunt considerate nerentabile. Prin urmare, parcul de sonde de producție de apă
geotermală nu a crescut.

9
2.5 Cadrul legal
Conform legii nr. 220/2008, prosumatorul este clientul final care deține instalații de
producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare, cu o putere mai mică de 27 kW, a cărui
activitate specifică nu este producerea energiei electrice și care consumă, stochează sau vinde
energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirea lui, inclusiv un bloc de
apartamente, o zonă rezidențială, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial
sau în același sistem de distribuție închis.
Un prosumator trebuie să respecte toate obligațiile care îi revin unui consumator, dar şi
pe cele ale unui producător (cerințele de rețea), precum și legislația în vigoare. Înainte de a
achiziționa echipamente sau tehnologii este recomandată verificarea conformității lor la
distribuitorul de energie regional.

10
Capitolul 3 Necesarul de energie la o clădire unifamilială

Clădirile de locuit unifamiliale reprezintă cel mai răspândit tip de clădiri din România.
Un mecanism de sprijin suplimentar este programul “CASA VERDE”, care sprijină
implementarea sistemelor de utilizare a energiei din surse regenerabile pentru încălzire şi apă
caldă de consum menajer în clădiri.

Figura nr. 10 Clădire unifamilială


Sursa: proiect propriu
Programul a fost anunţat în 2008, modificat şi amânat de mai multe ori de atunci.
Programul oferă alocări de fonduri pentru clădirile de locuit sau publice, pentru sistemele
SRE de încălzire sau apă caldă, care să înlocuiască sistemele de încălzire convenţionale.
Există solicitări periodice cu buget stabilit. În 2010, au fost primite 15.605 solicitări (sisteme
mici/gospodării) în valoare de 22,4 milioane €, însă numai 8.819 au fost acceptate, iar în final
au fost achitaţi numai 1,9 milioane € pentru 1340 de solicitări.

11
3.1 Ce înseamnă o casă eficientă energetic şi care sunt cerinţele din România
Conform cerințelor și prevederilor legislative în vigoare, o clădire de tip nZEB este
definită și configurată energetic luând în calcul următoarele elemente:
 Configurația arhitecturală a clădirii implică respectarea principiilor Dezvoltării
Durabile (inclusiv un grad ridicat de performanță energetică a elementelor de
construcție care să ducă la un necesar de energie cât mai mic);
 Asigurarea necesarului de utilități energetice, în special, din rețele districtuale
urbane/zonale cu eficientă ridicată;
 Dotarea clădirii cu surse de energie regenerabile, amplasate fie pe clădire, fie pe
terenul aflat în proprietatea clădirii (analiză la stadiul de proiect urban). Valoarea
maxim admisă a energiei primare brute aferentă proceselor de furnizare a energiei
termice și a energiei electrice în funcție de tipul clădirii și domeniul de cost optim;
 Clădire publică de tip blocuri are un domeniu corespunzător costului optim între 62-
100 kWh/m2an și o valoare maximă admisă nZEB de 57 kWh/m2an;
 Clădire de locuit de tip bloc de locuințe are un domeniu corespunzător costului optim
între 56-112 kWh/m2an și o valoare maximă admisă nZEB de 100 kWh/m2an;
 Clădire de locuit unifamilială are un domeniu corespunzător costului optim între 155-
230 kWh/m2an și o valoare maximă admisă nZEB de 111 kWh/m2an.

3.2 Cazul Republicii Moldova

În ultimii ani, proiectele de eficiență energetică în Republica Moldova au demonstrat


viabilitatea lor, devenind partenerii celor ce apreciază nu numai reducerea costurilor de
încălzire, ci și protecția mediului înconjurător. Organizația-cheie responsabilă în Moldova
pentru investiții în eficiența energetică este Fondul de Eficiență Energetică. Fondul a fost
conceput pentru a identifica, evalua și proiecta modalități ce contribuie la îmbunătățirea
consumului de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În momentul de față, singura clădire din Republica Moldova, care este aliniată la
standardele internaționale de eficiență energetică este o grădiniță. În orașul Călărași, situat la
aproximativ 50 km de Chișinău, mai mult de un an în urmă a început construcția unei
grădinițe în conformitate cu standardele germane de „casă pasivă“, ceea ce înseamnă un
consum redus de energie termică, pierderi minime de căldură și metode crescute de
conservarea energiei.

12
Figura nr. 1 Casa pasivă “DoReMicii”
Sursa: http://www.fih.upt.ro/jla/images/articole/ST01/st01-13.pdf
Casa pasivă (passive house) este o clădire care asigură un climat interior confortabil pe
tot parcursul anului, cu aport continuu de aer proaspăt (pre-încălzit sau răcit) și cu un consum
foarte redus de energie. Clădirea trebuie să funcționeze ca un tot unitar, luându-se în
considerație coeficienții reduși de transfer termic ai pereților, podelelor, acoperișului,
tâmplăriei, dar și amplasarea geografică, materialele de construcție calitative, sistemul de
încălzire și ventilare, precum și sursele regenerabile de energie. Consumul de energie nu
trebuie să depășească valoarea de 15 kWh/m2 an.
Conceptul presupune independența totală de energie din clădire prin încălzirea clădirii
cu trei tipuri de surse regenerabile de energie: un cazan de biomasă, 5 pompe geotermale și 4
panouri fotovoltaice. Astfel, în perioada sezonului estival, încăperea este ventilată, climatizată
și alimentată cu energie electrică datorită instalațiilor fotovoltaice. În perioada posomorâtă,
când scade eficiența panourilor, intră în funcțiune pompele geotermale. În cazul în care
temperatura mediului exterior coboară sub 5 o C, energia urmează să fie produsă pe baza unui
cazan ce se alimentează cu pile de combustie. Și doar dacă se defectează cazanul pe biomasă,
casa pasivă începe să preia energie electrică din rețea.
Grădinița dispune doar de ventilare artificială, renunțând la deschiderea ferestrelor,
acest fapt reducând considerabil pierderile de energie în mediul exterior, dar și cantitatea de
particule de praf din încăpere. În interior, indiferent de temperatura mediului exterior, este
păstrată temperatura constantă de 24-25 oC datorită termostatelor. Instituția găzduiește la
moment aproximativ 120 de copii. Ca rezultat, costurile de întreținere a grădiniței, cu o
suprafață de 1100 m2 , sunt comparabile cu cele ale unui apartament cu trei camere. Dacă
grădinițele adiacente plătesc aproximativ 50 000 MDL pe lună pentru necesitățile energetice,
atunci grădinița “DoReMicii” achită în limita a 15 000 MDL.

13
Concluzii

În 2011, sursele regenerabile de energie în Republica Moldova au fost la nivel de 2%


din energia totală consumată. Astăzi, acest indicator a ajuns la peste 25%, din care 90% este
energie pe bază de biomasă. Acest rezultat a fost atins datorită dezvoltării proiectului
„Energie și Biomasă“. Proiectul este finanțat de UE, și promovează consumul de energie din
biomasă, stimulând producția de energie durabilă și dezvoltarea sa locală.
În prezent, utilizarea și consumul redus de energie nu mai este o provocare pentru
Republica Moldova. Cu ajutorul fondurilor europene, sursele alternative de energie sunt din
ce în ce mai sigure în comparație cu cele tradiționale, contribuind atât la reducerea pierderilor
de energie, dar și la asigurarea securității energetice a țării. Prin utilizarea mai eficientă a
energiei, oamenii pot reduce facturile de energie, să reducă dependența de furnizorii externi
de petrol și gaze și să ajute la protejarea mediului înconjurător, iar UE dispune de inițiative și
sisteme de sprijin necesare pentru a accelera investițiile în eficiența energetică.
Există atât de multe avantaje ale utilizării surselor regenerabile de energie încât este
surprinzător că ele nu sunt utilizate pe scară mai largă. Utilizarea durabilă a energiei impune
folosirea surselor regenerabile de energie oriunde, acest lucru este posibil pentru a păstra
resursele de combustibili fosili şi a limita poluarea mediului.
România, în comparație cu Republica Moldova deține surse regenerabile mult mai mari
datorită așezării geografice favorabile, cât și a gradului de valorificare și exploatare a acestor
surse de-a lungul anilor. Legislația este adoptată conform standardelor Uniunii Europene, şi
permite în acest mod accesul direct la resurse materiale pentru stocarea și utilizarea pe larg a
energiei din surse regenerabile.
Ca şi concluzie finală, pe lângă importanţa şi impactul benefic al utilizării energiilor
verzi asupra mediului, subliniem şi atractivitatea financiară pe termen lung a acestor investiţii.

14
Bibliografie

1. https://mei.gov.md/ro/content/eficienta-energetica-si-surse-de-energie-
regenerabile;
2. https://www.cotidianul.ro/cum-arata-azi-energie-regenerabila-din-romania/;
3. http://www.mancomgmbh.de/html/mancom_dt/dokumente/Erneuerbare
%20Energien%20in%20Centru-RO.pdf;
4. https://restartenergy.ro/energie-verde/cat-de-folosita-este-energia-verde-in-
romania/;
5. http://bpie.eu/wp-content/uploads/2015/10/Full_Report_nZEB-Romania.pdf;
6. http://www.fih.upt.ro/jla/images/articole/ST01/st01-13.pdf;
7. https://www.irena.org//media/Files/IRENA/Agency/Publication/2019/Feb/IRENA_
RRA_Moldova_2019_RO.pdf;
8. https://mei.gov.md/ro/content/fost-inaugurat-cel-mai-mare-parc-solar-din-
republica-moldova-cu-o-capacitate-de-1mw;
9. https://www.emaze.com/@AQCFTWLT;
10. https://www.economica.net/parcul-eolian-cez-din-constanta-cel-mai-mare-parc-
eolian-pe-uscat-din-europa-a-produs-anul-trecut-1-323-gwh_149694.html;
11. http://add-energy.ro/potentialul-tehnic-si-economic-solar-amenajabil-pe-
teritoriul-romaniei/;
12. https://restartenergy.ro/anre/energie-geotermala-in-casa-ta/;
13. http://www.fih.upt.ro/jla/images/articole/ST01/st01-13.pdf;

15