O SCURTA ISTORIE A CAZINOULUI

Datând de mii de ani, evoluția jocurilor de noroc a conturat industria

cazinourilor pe care o vedem astăzi, precum și jocuri ca blackjack și ruletă, pe
care le jucăm în cazinourile moderne dar și online.
Pentru a ilustra mai bine cât de mult s-au schimbat și pentru a afla de unde
provin unele dintre jocurile noastre preferate, am făcut un pas înapoi în arhive
pentru a afla adevărata istorie a cazinoului.

APARIȚIA CAZINOULUI
Jocurile de noroc au fost un element de-a lungul istoriei, membrii din fiecare eră
bucurându-se să parieze puțin. Cel mai timpuriu joc de noroc e datat de chinezi
cu aproximativ 2.300 de ani î.C., unde s-au găsit plăci care corespundeau
plăcerii oamenilor de a juca jocuri de noroc. Totodată s-au găsit zaruri egiptene
antice, care datează de la aproximativ 1500 î.C. Definirea perioadei exacte în
care au fost inventate jocurile de noroc este aproape imposibilă, dar suntem în
măsură să constatăm oficial când a apărut primul cazinou.
Deși jocurile de noroc au fost
întotdeauna o distracție populară,  nu a
existat niciodată o clădire legitimă în
care să joci. Într-adevăr existau săli de
jocuri de noroc unde jucătorii obișnuiți
se întâlneau și jucau,  dar nu a existat o
locație de joc oficială, aprobată de
autorități, până în 1638. Casino di
Venezia,  din Veneția,  a fost inițial deschis de consiliul local în timpul
carnavalului,  pentru a permite jocuri de noroc organizate și  lipsite de
probleme pe perioada evenimentului.  Până în ziua de azi, cazinoul încă există
lângă unul din canalele pitorești ale orașului.
Abia la sfârșitul secolului 18 și 19, cuvântul „cazinou” a apărut cu adevărat, iar
curând a început boomul în clădirile cu jocuri de noroc - în special în Europa
continentală. Zonele precum Baden-Baden și Wiesbaden din Germania,
împreună cu fascinantul Monte Carlo, au început să construiască cazinouri
extravagante, potrivite pentru jucătorii de elită ai vremii - aceste clădiri arătau
mai mult a palate decât locuri pentru a merge și a juca cărți!
Scena de pe cealaltă parte a oceanului a fost mai puțin extravagantă. Până la
dezvoltarea orașului Las Vegas (vom ajunge și la acesta), cazinourile au fost
inexistente - singurele jocuri de noroc au avut loc în barurile vechi de salon. Și
trebuie spus că nu au fost tocmai cele mai primitoare locuri pentru jucătorii
începători.
AVÂNTUL ORAȘULUI LUMINILOR
Ar fi stupid să nu discutăm despre Las Vegas în timp ce aruncăm o privire
istorică asupra cazinourilor, nu? Această metropolă a deșertului atrage în
fiecare an hoarde de vizitatori care se bucură de nenumăratele atracții ale
orașului și încearcă să câștige ceva bani pe mesele de blackjack și de la ruletă.
Dar cum a devenit câmpia nisipoasă din Nevada lumina principală a scenei
cazinourilor globale?
Totul a început în 1905. Un grup de lucrători feroviari lucrau pentru a conecta
Vegasul cu coasta Pacificului și cu alte orașe importante din regiune, precum
Los Angeles și Salt Lake City. Muncitorii aveau nevoie de un refugiu de la
munca de zi cu zi de pe șantiere și, înainte de a putea întreba „ai chef de un joc
de cărți?”, orașul se obișnuise cu viciile slabe. Jocurile de noroc, băutul și
prostituția au devenit viciile din Vegas - dar nu a durat mult timp până când
autoritățile statului au venit de hac acestor acte de depravare.
Statul Nevada a interzis de fapt jocurile
de noroc din 1910 până în 1931.  Dar
într-o eră a prohibiției acești avizi
jucători de noroc  nu puteau fi opriți.
Mesele erau amenajate peste tot, de la
subsoluri până la bucătăriile
restaurantelor,  pentru ca jucătorii de
noroc să își găsească o  alinare de la
viața de zi cu zi.

Aceste cazinouri ilicite au devenit din ce în ce mai populare, iar până când
statul a făcut trecerea la legalizarea jocurilor de noroc, Vegas-ul  dobândise
deja o faimă întunecată a jocurilor de cazinou organizate și, chiar mai rău, a
criminalității.
Deși Golden Gate a fost primul cazinou legitim din oraș, abia în 1941 s-a
construit în oraș prima locație cu toate facilitățile, El Rancho Vegas. Ca nimic
altceva până atunci, locația avea piscine, facilități de călărie și, desigur, jocuri
de cazino. Primul cazinou de pe fâșia Vegasului avea două mese de blackjack, o
masă de zaruri, o ruletă și aproximativ 70 de slot-uri pentru jucători și a
devenit catalizatorul înfloririi jocurilor de noroc din orașul păcatelor.
PARADISUL MAFIOȚILOR
Vegas a început cu adevărat să înflorească după sfârșitul celui de-al Doilea
Război Mondial, iar această ascensiune a atras atenția celor mai infami bărbați
din state - Mafia. Se zvonește ca celebrul Al Capone pusese ochii pe oraș
pentru a-și construi propriile cazinouri, dar planurile sale nu au fost duse
niciodată  la capăt. Vegas era o zonă lipsită de mafie, până când renumitul
mafiot Bugsy Siegel a dorit să se implice în acțiune. 

Așa că în 1946 acesta a deschis

Flamingo – un resort care se inspiră din
strălucirea Hollywoodului. Siegel a fost
susținut de banii de droguri ai lui Meyer
Lansky, un cunoscut gangster de pe
coasta de est, ceea ce i-a permis să creeze un hotel și un cazinou mult mai
luxos decât El Rancho. Dar, în adevăratul stil mafiot, atunci când lucrurile merg
prost, cineva trebuie să facă față consecințelor. Siegel a fost forțat să deschidă
devreme Flamingo de către șefii de mafie – făcând compromisuri în timpul
construcției și furând o mulțime de bani negri din buzunarul din spate al Uniunii
controlate de Mafie. Și când resortul s-a chinuit din punct de vedere financiar,
nu au fost doar zarurile care s-au rostogolit, ci și capul lui Siegel. Mafia a
condus orașul și a făcut ceea ce credea că este „cel mai bine pentru afaceri”.
După asasinarea lui din 1947, moștenirea sa din Vegas a continuat sa trăiască.
Banii Mafiei au ajutat ca  Vegasul să devină capitala mondială a cazinoului,
cazinourile Sands, The New Frontier și Sahara fiind construite toate la scurt
timp după moartea sa. Mafia din Chicago se mutase în oraș prin anii 1950 și,
alături de familiile mafiei din New York, conduceau întregul oraș - fiind un
paradis al gangsterilor. Familii mafiote din toată SUA au încheiat tranzacții
pentru a avea acțiuni în cazinourile altora, fiind greu de știut cine ce deținea de
fapt. În orice caz, toți mafioții aveau o parte din acțiune - și era o parte uriașă.
Mafia a adus nume mari în cazinouri, precum Frank Sinatra și Elvis Presley, iar
până în 1954, opt milioane de turiști se îndreptau în Las Vegas în fiecare an
pentru a-și ocupa locul la mesele de blackjack și de poker.

DE LA ESCROCHERIE LA COMERCIALISM
Totuși in scurtă vreme, controlul mafioților asupra orașului a început să se
slăbească și a început ascensiunea mega cazinourilor. În 1966, magnatul
Howard Hughes s-a cazat la Desert Inn și a luat o abordare destul de ciudată
pentru a face check-out-ul. În loc să predea cheile, a decis să cumpere hotelul.
Și nu s-a oprit acolo - Hughes a cheltuit 300 de milioane de dolari pentru a
cumpăra unele dintre cele mai mari nume de pe fâșie (Vegas Strip), pentru a le
reinventa și a le propulsa la următorul nivel. Vremurile se schimbaseră;
comercialismul corporativ a preluat
orașul de la mafioții periculoși.
Dezvoltările în cazinoul umil au fost
stratosferice de la marile idei ale lui
Hughes. Primul „mega-resort” a fost
deschis în 1989 la hotelul și cazinoul Mirage deținute de Steve Wynn, iar
cazinourile de altădată nu mai făceau față. Acestea au fost înlocuite cu
capodopere arhitecturale care sunt influențate de canalele Veneției și de inima
Romei antice, atrăgând mult peste 40 de milioane de jucători care să își încerce
norocul la blackjack și să învârtă roata ruletei în fiecare an. 
 

CUM AU APĂRUT JOCURILE?

Ne-am făcut o idee mai bună despre proveniența ideii cazinoului, dar de unde
provin jocurile populare pe care le jucăm acolo?
Rădăcinile Blackjack sunt oarecum
necunoscute, existând câteva teorii
diferite despre proveniența exactă. Unii
cred că este originar din cazinourile
franceze din anii 1700, unde s-a jucat un
joc numit Vingt-et-Un - o traducere
literală pentru 21. Cu toate acestea, unii
istorici ai cazinourilor consideră că este
un joc ale cărui rădăcini stau în Spania. Jucătorii spanioli au jucat One and
Thirty, o versiune de blackjack cu trei cărți unde trebuiau să se apropie cât mai
mult de 31 - unii cred că aceasta a fost influența pentru jocul francez de la
Vingt-et-Un.
Dar nu se oprește acolo. Romanii erau cunoscuți pentru că iubeau emoțiile
puternice, începând cu luptele de gladiatori, până la un simplu joc de blocuri
numerice. Într-o versiune foarte simplă de blackjack, jucătorilor li se dădeau
blocuri de lemn cu numere  și pariau dacă aceștia considerau combinația lor -
cu cea mai mare valoare. Până în zilele noastre, nu există nicio indicație clară
de unde provine jocul, așa că este cel mai bine să te bucuri doar de ceea ce
există, nu de ceea ce a fost odată.
Cine s-ar fi gândit că un joc atât de simplu poate fi atât de bogat în istorie?

O ROTAȚIE A NOROCULUI
Interesant este că ideea originală a ruletei nu a avut un scop de divertisment
sau joc de noroc – ci a fost o încercare eșuată de a dezvolta o mașinărie aflată
în perpetuă de mișcare. Matematicianul și fizicianul francez Blaise Pascal a
dorit să creeze o mașinărie care să se învârtă continuu fără să fie aplicată nicio
energie - practic ceva care funcționează complet împotriva legilor fizicii și este
aproape imposibil. Evident, ideea lui
Pascal din 1665 a eșuat, dar creația sa a
dus curând la nașterea roții de ruletă, un
clasic al cazinoului.
Deși baza era pusă, abia în 1842 Zero-ul
și-a făcut apariția pentru prima dată pe ruletă. Proiectat de Francois și Lois
Blanc, noul număr a fost adăugat la ordinul marelui rege Charles al III-lea de
Monaco. Planul său viclean era să crească șansele câștigării casei, mai degrabă
decât să le plătească jucătorilor. Cu regatul său suferind de dificultăți
financiare, a conceput schema pentru a spori fondurile. Dar când ruletele au
ajuns în Franța, puterile țării au făcut ca jocurile de noroc să fie ilegale,
atrăgând astfel mulțimea către cazinourile lui Charles III și făcându-l din nou un
om foarte bogat.
De la începuturile sale umile, până la mega-dolarii din Las Vegas, putem afirma
că jocurile de cazino au avut parte de o călătorie extraordinară.