INTRODUCERE

Fiecare dintre noi folosește cuvântul “probabil” în limbajul curent de câteva ori pe
zi, atunci când se referă la posibilitatea ca un anumit eveniment să se întâmple. Indiferent
dacă avem sau nu cunoștințele matematice necesare, estimăm și comparăm frecvent
probabilități, uneori fără să ne dăm
adecvate.
Începuturile teoriei probabilităților sunt legate de numele matematicienilor Blaise
Pascal și Pierre Fermat în secolul al XVII-lea, ajungând la probleme legate de probabilitate
datorită jocurilor de noroc. este de obicei stabilă. Evenimentele care au această proprietate
se numesc evenimente aleatoare sau stochastice.
Teoria probabilităților ne furnizează modele matematice pentru asemenea fenomene
aleatoare.
 CAPITOLUL 1- ELEMENTE DE TEORIA
PROBABILITĂȚILOR

Un experiment aleator este un proces în care mai multe rezultate sunt posibile, astfel
că nu putem spune dinainte care
de evenimente asociat unui experiment. Deci, spațiul de selecție va fi E = {e1, e2,
e3, e4, e5, e6}.
, fiind evenimentul ≪ durata de funcționare este x minute ≫
Fie un experiment dat și fie E mulțimea evenimentelor sale elementare. Orice
submulțime a lui E este numită eveniment. Un eveniment A are loc dacă și numai dacă unul
din evenimentele elementare care intră

DEFINIȚIE: Se
o se produce în mod obligatoriu, la efectuarea unui anumit experiment (se
produce în mod obligatoriu la efectuarea unei probe și se notează cu Ω )
o evenimentul imposibil - evenimentul ce în mod obligatoriu nu se produce la
efectuarea unui anumit experiment (în mod obligatoriu nu se produce la
efectuarea unei probe și se notează cu φ)

o rii zarului;
o -proba: o
aruncare a
zarului;
o A2: apariția
unui număr
par;
o A3: apariția
fetei cu
numărul 3 sau
4;
o A4: apariția
uneia dintre
fetele
numerotate cu
1,2,3,4,5 sau
6;
o A5: apariția
fetei
numerotate cu
7;
 o A6: apariția
fetei
numerotate cu
1,3 sau 5.

 Fiecare proba a unei experiente atrage după sine realizarea sau nerealizarea
unui eveniment.
 De exemplu, dacă la o proba a experimentului (E) de mai sus apare fata cu
numărul 6, atunci s-au realizat evenimentele A2, A3, A4 și nu s-au realizat
A1, A5, A6.
Așadar, fiecărui eveniment ii corespunde o mulțime de cazuri favorabile.
Evenimentul și mulțimea cazurilor favorabile acestuia se determina reciproc.
De aceea un eveniment se identifica cu mulțimea cazurilor favorabile. In consecința putem
scrie: A1= {1}, A2= {2,4,6}, A3= {3,4}, A4= {1,2,3,4,5,6}, A5= {7}, A6= {1,3,5}.
 2. Determinati probabilitatea obtinerii unui multiplu de
2 la aruncarea unui zar.

 Numarul rezultatelor favorabile evenimentului cerut este 3

(acestea sunt: {2}, {4}, {6}).
 Numarul rezultatelor egal posibile este 6, deci probabilitatea
este 3/6 = 1/2 = 50%.

3. Intr–un cos sunt 3 perechi de sosete de

culori diferite. Se extrag la intamplare 2 sosete. Care
este probabilitatea obtinerii unei perechi de sosete de
aceeasi culoare?

b) cere probabilitatea evenimentelor:

a) A: extragerea a 2 bile albe;
b) B: extragerea a 2 bile negre;
c)C: extragerea a 2 bile de aceeasi culoare.

1. Se arunca 2 zaruri, unul rosu si unul

albastru. Fie evenimentele: A:
aparitia pe zarul rosu a unui numar
mai mic decat 4; B: aparitia pe zarul
albastru a unui numar mai mic decat
3. Se cere P(A sau B).

 Cazurile favorabile lui A sunt {1}, {2} şi

{3}, deci P(A) = 3/6.
 Cazurile favorabile lui B sunt {1} si {2},
deci P(B) = 2/6.
 Cazurile
2. La un joc de blackjack, calculati
probabilitatea ca un jucator să
obtina un Variantele care totalizeaza 20 de
puncte sunt de tipul A + 9 sau 10 + 10 (ca
valoare – deci orice combinatie de 2 carti
dintre 10, J, Q, K).
 Avem 16 variante A + 9 (4 asi si 4 nouari) si C (16, 2) = 120 variante 10 + 10 (toate
combinatiile de 2 din 16 carti cu valoarea 10). Numarul tuturor variantelor posibile
de distributie a doua carti este C (52, 2) = 1326. Probabilitatea este P = (16 +
120)/1326 = 68/663.
 3. Avem 2 urne, prima continand 3 bile albe si 4 negre, iar a doua 3
bile albe si 5 negre. Dintr-o urna aleasa la intamplare se extrage o
bila. Sa se gaseasca probabilitatea ca bila extrasa sa fie alba.

 Notam evenimetele: A – prima urna

este cea aleasa; B – a doua urna este
cea aleasa; C – bila extrasa este alba.
 A si B reprezinta un sistem complet
de evenimente,
 Conform formulei probabilitatii
totale, avem: P(C) = P(A)P(C│A) +
P(B)P(C│B) = (1/2) x (3/7) + (1/2) x
(3/8) = 45/112 = 0
 Notand cu A evenimentul de masurat
cele 5 carti extrase contin cel putin
un Q, vom calcula probabilitatea
evenimentului contrar – cele 5 carti extrase nu contin
niciun Q.
 Evenimentele elementare Atunci, avem:
C C 423 25∗13∗9∗7
P ( A )=1−P ( A )=1− 5 =1− =0.89832
C 32 28∗29∗31∗8
 APLICATII PRACTICE

Matematica jocurilor de noroc este o colecție de aplicații probabilistice

specifice jocurilor de noroc și aparține matematicii aplicate.
Din punct de vedere matematic, jocurile de noroc sunt experimente care
generează diverse tipuri de evenimente aleatoare, a căror probabilitate poate fi calculată
folosind proprietățile probabilității pe un câmp finit de evenimente.
Procesele tehnice ale unui joc reprezintă experimente care generează
evenimente aleatoare.

Iată câteva exemple:

Aruncarea zarurilor în jocul de craps este un experiment care generează evenimente

precum apariția anumitor numere, obținerea unei anumite sume a numerelor apărute,
apariția unui număr cu anumite proprietăți (mai mic decât un anumit număr, mai
mare decât un anumit număr, par, impar, etc.).
Mulțimea rezultatelor
are 6 x 6 = 36 elemente.
Aceste evenimente pot fi
a unei anumite proprietăți a numerelor (mic, mare, par, impar, dintr-o anumită
coloană, etc.). Mulțimea rezultatelor posibile atașată experimentului de învârtire a
roții ruletei este mulțimea numerelor afișate pe ruletă: {1, 2, 3, ..., 36, 0, 00} pentru
ruleta americană sau {1, 2, 3, ..., 36
care generează Experimentul de distribuire a celei de-a doua cărți primului jucător
are drept mulțime a rezultatelor posibile mulțimea tuturor celor 52 de cărți (sau 104),
mai puțin prima carte distribuită.
Experimentul de, anume toate aranjamentele de 2 cărți din cele 52 (sau 104).
 La loteria 6/49, mulțimea tuturor combinațiilor de 6 numere din cele 49.
