Cunoaşterea psihopedagogică a copilului

CUPRINS

1. Prezentarea sintetică a procesului 3

2. Prezentarea probei 5
3. Prezentarea subiectului 7
4. Prezentarea şi analiza rezultatelor obţinute 8
5. Concluzii şi recomandări psihopedagogice 10
Bibliografie 11

2
 Portofoliul de cunoaștere psihopedagogică a copilului

1. Prezentarea sintetică a procesului.

Procesul prin care fiecare trecem de-a lungul vârstei este unul complex, împărţit în mai multe etape.
Copilăria este cea în care se pun bazele viitorului adult. Este datoria oricărui părinte şi cadru didactic să
surprindă minusurile care apar pe parcurs şi să le îmbunătăţească.
Fiecare generație este caracterizată de un set de valori proprii, care o diferențiază de cele anterioare și
viitoare. Sistemul de valori al fiecărei generații este construit și influențat de contextul cultural, politic și
social.
Există o serie de mijloace care pot fi utilizate pentru cunoaștere copilului cum ar fi: observația,
convobirea, chestionarul, etc. Comportamentul și conduita copilului trebuie continuu observate și
înregistrate. C. Enăchescu (2007, p. 160) delimitează ca principale obiective ale cercetării/cunoaşterii
ştiinţifice în psihologie următoarele:
 descrierea – enumerarea caracteristicilor unui individ, fenomen, eveniment, definirea şi delimitarea
cadrului în care acestea se manifestă
 predicţia – formularea de ipoteze privind caracteristicile unui individ, fenomen, activitate
 controlul datelor obţinute
 explicarea ştiinţific argumentată a cauzelor care determină, întreţin sau influenţează fenomenele
studiate, identificarea circumstanţelor pozitive sau negative în care s-au produs fenomenele studiate.
(Modulul 1 – Fundamentele pedagogiei, p. 23)
Cunoașterea copilului este o necesitate, cadrul didactic are obligația să cunoască temperamentul
copilului pentru că educația trebuie individualizată în funcție de temperamentul și reactivitatea lui.
Am ales aplicarea a trei teste care au scopul de a caracteriza elevul aflat în studiu și totodată vor ajuta
în determinarea punctelor unde el are nevoie de ajutor. Am urmărit ca evaluarea lui să pornească din interior
spre exterior pentru a obține o imagine cât mai clară. Acestea sunt:
1. Chestionar pentru evidenţierea atitudinii faţă de sine – acesta are scopul de a-l ajuta pe elev să se
cunoască și să se dezvălui pe sine fără teama de consecințe.
2. Scală pentru evaluarea introversiunii/ extraversiunii – are scopul de a stabilii în ce profil psihologic se
încadrează.
3. Chestionar pentru evaluarea capacității de comunicare – are rolul de a stabilii nivelul de exprimare și
înțelegere pentru a oferi suport dacă este cazul.
3
 ”Cunoaşterea de sine se referă la cine este persoana şi unde este locul acesteia în societate,
implicând:
 înţelegerea diferenţelor şi asemănărilor în raportarea la ceilalţi
 a şti că, uneori, oamenii se comportă în moduri diferite conforme cu situaţiile prin care trec
 necesitatea dezvoltării şi menţinerii valorii personale
 dezvoltarea poveştii personale de viaţă („Cine sunt eu?).
Acceptarea de sine vizează:
 cunoaşterea posibilităţilor şi recunoaşterea ariilor în care întâmpină dificultăţi, domenii în care mai
trebuie lucrat
 greşelile duc la succese mai mari
 capacitatea de a te simţi în armonie cu trupul pe care îl ai.
Autoadaptarea urmăreşte:
 cunoaşterea modalităţilor de purtare de grijă din punct de vedere fizic, emoţional
 capacitatea de a fi independent
 auto-motivarea
 auto-monitorizarea acţiunilor, sentimentelor, gândurilor
Exprimarea de sine presupune:
 învăţarea modului de comunicare cu alţii, inclusiv citirea semnalelor aflate în spatele cuvintelor,
pentru înţelegerea cu succes a celorlalţi, dar şi pentru o cât mai adecvată exprimare de sine
 valorizarea creativităţii în modul de autoprezentare, celebrarea modului unic de exprimare a fiecăruia
Încrederea în sine:
 opiniile, gândurile şi acţiunile proprii au valoare şi fiecare are dreptul să şi le exprime
 dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor, astfel încât fiecare să capete încredere în propriile
capacităţi
 capacitatea de a face faţă provocărilor şi de a face alegeri
În contextul formării la elevi a capacităţii de autocunoaştere, cadrul didactic ar trebui să urmărească:
 să fie curioşi de monologul intern al copilului (ce îţi spune acesta despre sine)
 să arate căldură şi respect
 să fie atenţi la cuvintele şi acţiunile exprimate în relaţia cu copilul
 să ajute copilul să dezvolte abilităţi pentru diverse activităţi
 să ajute la formarea abilităţii de autoevaluare realistă. (Modulul 1 – Fundamentele pedagogiei, p. 28-
30)
Comunicarea dintre elevi și cadrul didactic este foarte importantă deoarece ajuta la cunoaștere și

4
formarea imaginii de sine. Ea este cheia principală în formarea și consolidarea unei relații.

2. Prezentarea probelor psihologice aplicate.

1. Chestionar pentru evidenţierea atitudinii faţă de sine

Obiectiv: evidenţierea atitudinii faţă de sine.
Material: 10 întrebări la care se răspunde prin Da/Nu.
Mod de desfăşurare:
1) Te-ai gândit vreodată că eşti o persoană lipsită de importanţă/valoare?
2) Ai încredere în ceea ce poţi face tu?
3) Ai încredere că ceea ce faci este deseori bine?
4) Accepţi cu uşurinţă observaţiile, nejustificate, ale învăţătoarei şi adulţilor sau îţi place să
argumentezi?
5) Eşti gata să accepţi părerile celorlalţi despre persoana ta, chiar şi atunci când sunt diferite
de ale tale ?
6) Te gândeşti adesea că înveţi mai greu decât colegii?
7) Eşti mulţumit de felul cum arăţi?
8) Când eşti într-un grup, îţi vine ușor să ai o discuţie cu ceilalţi?
9) Te preocupă faptul că unii dintre colegii tăi ar putea gândi negativ despre tine?
10) Îți este ușor să vorbeşti în faţa clasei?
Cotarea răspunsurilor:
 când la itemii 2, 4, 5, 7 se răspunde cu Da, chestionarul evidenţiază o atitudine pozitivă
faţă de sine;
 când la itemii 1, 3, 6, 8, 9, 10 se răspunde cu Nu, chestionarul evidenţiază o atitudine
negativă faţă de sine.

2. Scală pentru evaluarea introversiunii/ extraversiunii

Obiectiv: evaluarea introversiunii/extraversiunii ca trăsături de temperament.
Material: 15 întrebări pentru evaluator, la care trebuie să răspundă prin Da/Nu.
Mod de desfăşurare:
1. Exprimă copilul ceea ce simte deseori?
2. Este impresionat de ce se întâmplă în jurul său?
3. Are încredere în sine?

5
4. Colaborează cu plăcere cu ceilalţi colegi?
5. Este un copil timid/retras?
6. Se exprimă mai uşor în scris?
7. Se conformează cu uşurinţă regulilor?
8. Ia iniţiativa uşor în grupul de copii?
9. Comunică cu uşurinţă cu cei din jur?
10. Se adaptează uşor la situaţii noi?
11. Este agreat de colectivul de copii?
12. Îi place să-şi asume responsabilităţi în grupul de copi?
13. Dă dovadă de optimism între colegi?
14. Este un bun povestitor?
15. Îi place să fie în centrul atenţiei?
Cotarea răsunsurilor:
 PENTRU EXTRAVERSIUNE - răspunsul este DA la toate întrebările, excepţie fac întrebările 2,
5, 6, 7;
 PENTRU INTROVERSIUNE - răspunsul este NU la toate întrebările, excepţie sunt întrebările 2,
5, 6, 7;
Pentru a realiza o evaluare cât mai obiectivă, cadrul didactic poate utiliza observaţia, ca
metodă complementară de cunoaştere a elevilor.

3. Chestionar pentru evaluarea capacității de comunicare

Obiectiv: evaluarea înțelegerii limbii vorbite și capacității de comunicare.
Material: întrebări la care se răspunde prin Da /Poate/ Nu.
Mod de desfăşurare:
Observarea copilului pe parcursul a 3 luni de zile și notarea rezultatelor:

Înțelegerea limbii vorbite:

 Dificultate în înțelegerea explicațiilor și instrucțiunilor   
 Dificultatea de urmărire și înțelegere a poveștilor citite cu voce tare   
 Dificultate cu concepte abstracte cum ar fi "a doua zi după mâine"   
 Tinde să interpreteze greșit ceea ce se spune   

Exprimare lingvistică și pronunțarea cuvintelor:

 Incertitudinea sunetelor de vorbire și tendința de a denatura cuvintele   
 Dificultatea învățării numelor culorilor, a oamenilor, a literelor etc.   
 Dificultate în a explică ceea ce își dorește   
6
  Dificultatea de a se exprima în fraze complete, utilizând cuvinte dificile   
 Are o voce răgușită   
 Bâlbâială   
 Vorbește atât de repede că este greu să înțelegi ceea ce spune   

Comunicare verbala
 Dificultatea de a vorbi despre experiențe sau situații astfel încât ascultătorul să înțeleagă
(de exemplu, ce s-a întâmplat în timpul zilei sau în timpul vacanței de vară)   
 Dificultatea de a lua parte la o conversație în care rolul se modifcă de la ascultare la vorbire   
 Dificultatea de a începe o conversație   
 Adesea "în lumea proprie" sau visează cu ochii deschiși   

Cotarea răsunsurilor:
 Majoritate răspunsuri DA – elevul are nevoie de un plan de dezvoltare
 Majoritate răspunsuri POATE – elevul are nevoie de suport
 Majoritate răspunsuri NU – este în cote normale

3. Prezentarea subiectului.
Date despre subiectul ales pentru observare:
 Copilul observat: Băiat
 Data nașterii: 15.10.2011
 Clasa: a- II- a
 Mediu: Urban
 Membrii familiei: Mama + Soră
 Hobby- uri: jocuri pe calculator, telefonul
 Particularități fizice: este nevoit să poarte încălțăminte ortopedică, diferite alergii
 Particularități psihologice: refuză categoric interacțiunea cu persoane noi, refuză să vorbească cu un
psiholog
 Animale de companie: pisică
 Prieten cel mai bun: Nu
 Materie favorită: Geografie
 Materie dificilă: Matematica
 Meditații: Da
 Date suplimentare: elevul ales face parte dintr- o familie monoparentală, tatăl a decedat când el avea
vârsta de patru ani. Mama lucrează destul de mult el fiind deseori îngrijit de bunici.

7
 Elevul refuză participarea în cadrul sporturilor de echipă și socializează în majoritatea timpului doar
cu colegele de clasă. Nu este deschis la oameni noi și preferă să își petreacă timpul liber în casă.

4. Prezentarea şi analiza rezultatelor obţinute

1. Chestionar pentru evidenţierea atitudinii faţă de sine

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
DA NU NU NU NU DA NU NU DA NU

Cotarea răspunsurilor:
 când la itemii 2, 4, 5, 7 se răspunde cu Da, chestionarul evidenţiază o atitudine pozitivă
faţă de sine;
 când la itemii 1, 3, 6, 8, 9, 10 se răspunde cu Nu, chestionarul evidenţiază o atitudine
negativă faţă de sine.

Analiza și interpretarea datelor:

Chestionarul evidențiază o atitudine negativă de sine și încredere scăzută în propria persoană. Se
observă faptul că elevul nu este confortabil cu persoanele din jurul lui și caută frecvent confirmări. El nu
poate duce la bun sfârșit o sarcină fără a nu avea pe parcurs o serie de îndoieli. Este afectat de ceea ce cred
cei din jurul lui și din această cauză neagă opiniile celor din jur ca și sistem de autoprotecție. Are o
sensibilitate ridcată la observațiile celor din jur luându-le ca și atac la adresa lui.

2. Scală pentru evaluarea introversiunii/ extraversiunii

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 14.

NU DA NU NU DA DA DA NU NU NU DA NU NU NU NU

Cotarea răsunsurilor:
PENTRU EXTRAVERSIUNE - răspunsul este DA la toate întrebările, excepţie fac întrebările 2, 5, 6, 7;
PENTRU INTROVERSIUNE - răspunsul este NU la toate întrebările, excepţie sunt întrebările 2, 5, 6, 7;

Analiza și interpretarea datelor:

Conform datelor avem de a face cu un copil introvertit căruia îî este dificil să se exprime si este destul
de retras. Cu toate acestea el nu le este antipatic colegilor reușin să mențină un echilbru. Dacă este abordat de
8
cei din jurul lui el va coopera însă nu va avea inițiativă în această privință. În fața adulților este retras și
vorbește doar dacă este necesar în răspunsuri scurte și concise. Atunci când se află într-un mediu confortabil
în compania prietenilor lui este un copil deschis și vesel. Totodată este un foarte bun ascultător.

3. Chestionar pentru evaluarea capacității de comunicare

Înțelegerea limbii vorbite:
 Dificultate în înțelegerea explicațiilor și instrucțiunilor   
 Dificultatea de urmărire și înțelegere a poveștilor citite cu voce tare   
 Dificultate cu concepte abstracte cum ar fi "a doua zi după mâine"   
 Tinde să interpreteze greșit ceea ce se spune   

Exprimare lingvistică și pronunțarea cuvintelor:

 Incertitudinea sunetelor de vorbire și tendința de a denatura cuvintele   
 Dificultatea învățării numelor culorilor, a oamenilor, a literelor etc.   
 Dificultate în a explică ceea ce își dorește   
 Dificultatea de a se exprima în fraze complete, utilizând cuvinte dificile   
 Are o voce răgușită   
 Bâlbâială   
 Vorbește atât de repede că este greu să înțelegi ceea ce spune   

Comunicare verbala
 Dificultatea de a vorbi despre experiențe sau situații astfel încât ascultătorul să înțeleagă
(de exemplu, ce s-a întâmplat în timpul zilei sau în timpul vacanței de vară)   
 Dificultatea de a lua parte la o conversație în care rolul se modifcă de la ascultare la vorbire   
 Dificultatea de a începe o conversație   
 Adesea "în lumea proprie" sau visează cu ochii deschiși   

Cotarea răspunsurilor:
 Majoritate răspunsuri DA – elevul are nevoie de un plan de suport și dezvoltare
 Majoritate răspunsuri POATE – elevul are nevoie de suport
 Majoritate răspunsuri NU – este în cote normale

9
Analiza și interpretarea datelor:

Așa cum se poate observa majoritatea răspunsurilor au fost cu DA ceea de denotă o exprimare și
înțelegere destul de dificilă. Datorită personalității introvertite și a unei emotivități cu un grad destul de mare,
lui îi este dificil să se exprime din cauzele menționate. Această evaluare denotă emotivitatea ca și cauză
principală nu lipsa cunoștințelor sau subdezvoltarea.

5. Concluzii şi recomandări psihopedagogice.

Subiectul aflat în studiu este un băiat de 9 ani, dintr- o familie monoparentală având o singură soră.
Este un copil introvertit cu probleme de comunicare din cauza problemelor emoționale. Nu este deschis la
nou și apreciază o rutină binestabilită. Orice ieșire din spațiul lui de siguranță îi provoacă anxietate. Cu toate
acestea el este un copil simpatic, grijuliu și atent cu persoanele din jurul lui.
Ca și recomandări menționez următoarele soluții:
 Stabilirea unei relații cu mama copilului astfel încât să se poată acționa atât acasă cât și la școală;
 Introducerea lui cât mai des în munca de echipă deoarece odată integrat, el capătă mai multă
încredere, plus îl ajută să se familiarizeze cu cei din jurul lui;
 Implicarea lui în activităţi extraşcolare pentru a-i valorifica la maximum potenţialul de care dispune;
 Implicarea lui în activități comunitare deoarece este o persoană foarte empatică gata să ajute;
 Încurajarea dialogului – el are nevoie de cât mai multe activități pe bază de comunicare;
 Stabilirea unui sistem de recompensă pentru a-i crește încrederea în sine;
 Încurajarea în participarea la activități care se desfășoară afară; alegerea unui sport în echipă.
10
Bibliografie

Barbacariu C., Dumitrescu M., Barbacariu M., Barbulescu N. (2019), Consiliere parentală în grădiniță,
Piteși: Editura Diana
Cury A., -trad. Editura For You (2005), Părinți străluciți, profesori fascinanți, București: Editura For You
Sas, C., (2011), Suport de curs: Cunoaşterea psihoăedagogică a copilului, Editura Universităţii din
Oradea

11