Depresia

Autor: Camelia Airinei
Depresia este o tulburare psihica
intalnita foarte des, ce implica
intreg corpul, starea de spirit si
gandurile. Trebuie sa precizam
faptul ca depresia nu este doar o
stare trecatoare sau controlabila de
tristete si nu reprezinta o slabiciune
de caracter. Aceasta afectiune poate
lua forme multiple, de la distimie si
tulburari afective de sezon, pana la
tulburare bipolara sau maniaco - depresiva.

Cercetarile au dovedit faptul ca tulburarile depresive sunt afectiuni ale

creierului - imaginile obtinute prin rezonanta magnetica au aratat ca persoanele ce
sufera de depresie se evidentiaza prin functionarea anormala a partilor din creier ce
moduleaza starea de spirit, gandirea, somnul, apetitul si comportamentul. Totodata
apare o dezechilibrare a unor neurotransmitatori importanti.

Originea tulburarilor depresive este plurifactoriala, imbinand agenti genetici,

biochimici, de mediu si psihosociali. Factorii biologici pot fi predispozitia
genetica, anumite afectiuni neurologice (Parkinson, scleroza multipla, atacuri
cerebrale), expunerea la agenti chimici(medicamente sau abuz de stupefiante) sau
afectiuni medicale cronice, insotite in special dedurere si stres. Factorii
psihosociali includ pierderile afective majore si traumele ce au avut loc mai ales in
prima parte a vietii, precum si capacitatea de a gestiona aceste evenimente.

Persoanele cu un nivel de stima de sine scazut, care privesc lumea si propria

imagine cu pesimism, sau cele care sunt coplesite foarte usor de situatiile stresante,
sunt predispuse la depresie, insa nu este clar daca aceste caracteristici reprezinta
debutul bolii sau doar o predispozitie psihosociala.

Simptomele depresiei
Sentimentul de tristete nemarginita si lipsa sperantei nu sunt singurele simptome ce
ne pot duce cu gandul la o stare patologica de depresie. Apatia, lipsa de energie,
sentimentul de gol in suflet si chiar starea continua de iritabilitate, furie sau
anxietate, toate acestea pot fi indicii ale depresiei. Tulburarile depresive afecteaza
capacitatea pacientului de a munci, studia, dormi, de a se alimenta si a se distra, iar
sentimentele de neputinta si lipsa sperantei sunt foarte intense si de durata. Aceste
trairi duc la indepartarea de prieteni si familie, precum si la cresterea sau scaderea
in greutate.

In cazul in care prezentati cateva din urmatoarele simptome pe o perioada mai

mare de doua saptamani, consultati medicul: oboseala si lipsa energiei; pierderea
interesului in activitatile de zi cu zi si viata sexuala; pierderea apetitului sau
cresterea acestuia; tulburari de somn - dificultati la adormire si trezire, somn
prelungit; plans excesiv sau frecvent; dureri ce nu cedeaza la tratament; stare
permanenta de neliniste si iritabilitate; scaderea puterii de concentrare, memorare
si luarea deciziilor; sentimente de vinovatie, disperare, neputinta; ganduri de
moarte si suicid, eventual incercari de suicid.

Tipuri de depresie
Depresiile pot fi usoare, moderate sau severe. Aceste tulburari se pot prezenta in
mod diferit, in functie de varsta si sexul pacientului. De exemplu adolescentii sunt
mai degraba irascibili si morocanosi, decat tristi, insa tratamentul depresiei la
aceasta varsta are un prognostic extrem de pozitiv. Varstnicii se confrunta cu
dificultati specifice varstei, cum ar fi pierderea autonomiei si independentei fizice,
pierderi afective, iar depresia este o parte integranta a procesului de imbatranire.

La barbati depresia se manifesta prin sentimente de slabiciune si emotionalitate

excesiva, insa acestia se plang mai degraba de oboseala, iritabilitate, tulburari de
somn, si pierderea interesului in activitatile zilnice. De multe ori simptomele
includ agresivitate, furie, comportament riscant si abuz de substante ce dau
dependenta. Datorita in cea mai mare parte factorului hormonal, incidenta
depresiilor este de doua ori mai mare la femei decat la barbati. Totodata,
sentimentul de vinovatie si tulburarile de somn si apetit sunt mult mai probabile la
femei.

•  Tulburare depresiva majora (TDM) - Simptomele sunt constante, moderate

sau severe si pacientul este dominat de imposibilitatea de a experimenta placere de
orice fel (anhedonie). Acest tip de depresie apare in episoade repetate de-a lungul
vietii si include un important factor genetic, predispozitia la boala fiind
mostenita. Prognosticul pozitiv depinde de varsta tardiva de debut, tratamentul
medicamentos profilactic, mediul familial stabil, factorii psihosociali precedenti
bolii normali, absenta internarilor prelungite, precum si absenta altor afectiuni
psihice. Tulburarea depresiva majora este divizata in mai multe tipuri:
- Depresie psihotica - Tulburare depresiva majora caracterizata de manie -
bolnavul crede ca a comis pacate impardonabile, este persecutat, etc. Aceste
persoane pot avea halucinatii auditive sau vizuale.
- Depresie catatonica - Este caracterizata de retard psihomotor sau activitate
inutila excesiva, grimase, repetarea sau imitarea unor cuvinte sau miscari. Aceasta
forma de depresie este foarte grava si necesita tratament specializat.
- Melancolia - Aceasta stare se manifesta prin lipsa profunda a placerii in orice
domeniu, sentiment excesiv de vinovatie, retard psihomotor sau agitatie, pierdere
semnificativa in greutate, o tristete diferita de cea resimtita dupa moartea cuiva
drag, insomnie dimineata, cateodata idei de suicid.
- Depresie atipica - Este un tip de depresie ce se manifesta prin hipersomnie si
apetit excesiv, hipersensibilitate la reactiile critice din jur, senzatie de greutate in
brate si picioare. Simptomele pot disparea temporar, insa revin si se agraveaza in
timp.

•  Tulburare distimica - Este o tulburare afectiva majora, cu simptome mai

usoare - stare generala de tristete si lipsa de interes - decat in cazul tulburarilor
depresive majore, insa pe o perioada indelungata: cel putin doi ani la adulti si un an
la copii si adolescenti. Simptomele mai includ scaderea sau cresterea apetitului,
insomnie sau somnolenta, lipsa energiei, stima de sine scazuta, dificultati de
concentrare si luare a deciziilor, lipsa sperantei. Unele persoane cu distimie pot
avea si episoade de depresie profunda. Pacientii cu distimie sunt mai predispusi la
anxietate, abuz de substante sau tulburari de personalitate.

•  Tulburare bipolara - Numita si depresie maniacala, aceasta afectiune este

caracterizata de cicluri de stari emotionale opuse - episoadele de depresie
alterneaza cu episoadele maniacale. Episoadele depresive sunt asemanatoare cu
tulburarile depresive majore, iar episoadele maniacale se manifesta prin
comportament impulsiv, hiperactivitate, vorbire rapida si somn putin sau absent.
Trecerea de la o stare la alta este treptata si fiecare episod dureaza cateva
saptamani - mai putin daca pacientul este spitalizat. Alte simptome includ stima de
sine exagerata, lipsa necesitatii somnului, vorbire continua, lipsa concentrarii pe o
idee sau un gand, comportament riscant. Incidenta suicidului are cel mai mare
procent la pacientii cu tulburare bipolara.

•  Tulburare ciclotimica - Este o tulburare afectiva bipolara caracterizata de

episoade hipomaniacale alternate cu simptome moderate de depresie.

•  Tulburare depresivo-anxioasa - Desi nu este o tulburare depresiva in sine,

avand in vedere ca depresiile sunt afectiuni mai grave, pacientii care sufera de
aceasta tulburare trebuie sa fie tratati la fel ca depresivii. Simptomele apartinand
celor doua tulburari - anxietate si depresie - sunt moderate, cronice si intermitente.

•  Depresie de sezon - Aceasta tulburare este mai intalnita in climatele nordice si

la persoanele tinere si este declansata de sezonul de toamna sau iarna. Simptomele
nu apar in alt sezon si se repeta cel putin doi ani la rand. Afectiunea se poate trata
si raspunde foarte bine la fototerapie.

•  Depresie post-traumatica - O tulburare psihica complexa ce apare in urma unei

experiente traumatice extreme ce produce frica intensa sau sentimente de
neajutorare.

•  Depresie post-partum - Depresia postnatala usoara apare in primele sase

saptamani de la nastere. Mama are sentimente de tristete, anxietate sau suparare,
eventual iritabilitate produsa de copil sau partener. Aceste sentimente par a fi
inexplicabile si o fac pe pacienta sa creada ca nu este o mama buna. Simptomele
includ dispozitii fluctuante, plans fara motiv, tulburari de somn si apetit, dificultati
in luarea deciziilor si apar datorita schimbarilor hormonale rapide, precum si
datorita stresului adaptarii la statutul de mama. De obicei  simptomele dispar de la
sine, insa exista posibilitatea ca acestea sa persiste si totodata sa se agraveze.
Depresia post-partum apare datorita antencedentelor de tulburari afective sau
afectiuni psihiatrice la pacienta sau in familie, dar si independent de aceste
antecedente.

Tratamentul depresiei
Tulburarile depresive sunt afectiuni tratabile si, cu cat tratamentul incepe mai
devreme, cu atat este mai eficient si previne reaparitia afectiunii. Terapia incepe cu
un consult clinic, pentru a se elimina prezenta unor medicamente sau alte substante
ce pot avea ca efect simptome de depresie. Odata pus diagnosticul, tulburarea
depresiva poate fi tratata prin metode multiple; cele mai intalnite
sunt medicamentele antidepresive si psihoterapia.

•  Psihoterapie pentru tulburari depresive

Psihoterapia dispune de o serie intreaga de instrumente terapeutice, pentru a trata
tulburarile depresive moderate si usoare, din mai multe unghiuri. In timpul
sedintelor de terapie pacientul invata sa-si stapaneasca gandirea negativa si capata
deprinderi emotionale si comportamentale care il ajuta sa previna revenirea
depresiei. Psihoterapia le ajuta pe persoanele ce sufera de depresie sa
constientizeze factorii ce au contribuit la aceasta stare si cum sa realizeze
schimbarile necesare unor relatii interpersonale normale si unui psihic sanatos.

- Terapie cognitiv - comportamentala. S-a demonstrat ca aceasta terapie este la

fel de eficienta in tratarea depresiei ca medicamentele. La baza acestui tratament
sta principiul conform caruia depresia si simptomele asociate sunt produse de
distorsiuni de gandire, iar modul de gandire al unei persoane reflecta viziunea
despre sine, viitor, si lume in general. Spre exemplu, o persoana pesimista, care va
crede ca va esua in orice activitate isi va pierde interesul si energia pentru orice
intreprindere, devenind apatica.
Terapia cognitiv - comportamentala elimina distorsiunile
cognitive (suprageneralizarea, abstractizarea selectiva, catastrofarea, gandirea
dihotomica, responsabilizarea excesiva) care impiedica comportamentul de
adaptare si incurajeaza pacientul sa-si reia rolurile sociale si ocupationale.
Impreuna cu terapeutul, pacientul va constientiza gandirea negativa si va incerca sa
o modifice, apoi va repeta noile ganduri, observand efectele pozitive. Pentru
depresii moderate si severe, terapia cognitiv - comportamentala este imbinata cu
medicamentele antidepresive. Terapia de termen lung este necesara doar pentru
pacientii cu conflicte interpersonale de lunga durata sau cei care nu raspund la
terapia scurta.

- Terapie interpersonala. Acest tip de terapie se concentreaza pe relatiile

defectuoase din prezent, care au produs simptome depresive exacerbate -
faciliteaza vindecarea dupa doliu, remediaza disputele si tranzitiile de rol,
formeaza aptitudini sociale pentru a reduce izolarea sociala si pentru a creste
sprijinul social. Acest tip de psihoterapie poate fi individuala, de cuplu, de grup sau
de familie.

- Terapie psihodinamica. Aceasta psihoterapie are la baza principiul conform

caruia simptomele depresiei se datoreaza unor conflicte si necesitati inconstiente,
reprimate deoarece sunt incompatibile cu cerintele sociale, iar aceasta reprimare a
avut loc in copilarie. In timpul terapiei se incearca o constientizare, observarea,
analizarea si interpretarea acestor conflicte inconstiente. Terapia psihodinamica
este de lunga durata si este recomandata persoanelor capabile de abstractizare, care
isi doresc schimbari profunde si care au un "Ego" puternic.

•  Tratament medicamentos pentru tulburari depresive

Medicamentele sunt indicate atunci cand simptomele tulburarilor depresive
afecteaza functionarea normala si calitatea vietii pacientului. Tratamentul
medicamentos amelioreaza simptomele moderate si severe ale depresiei, insa nu
elimina cauza de baza a tulburarii si nici nu reprezinta o solutie de termen lung. In
plus, antidepresivele au efecte secundare si intreruperea tratamentului poate fi
dificil de suportat.

Medicamente utilizate in tratarea tulburarilor depresive:

- Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI) - fluoxetina, fluvoxamina,
paroxetina, sertralina, citalopram, escitalopram. Aceste medicamente au acelasi
mecanism de actiune, insa difera in cazul proprietatilor clinice. Avantajele lor sunt
dozajul usor si toxicitatea mica in cazul supradozei. Efectele adverse obisnuite
sunt dereglari gastro-intestinale, disfunctii sexuale si dereglari in nivelul de
energie.

- Inhibitori ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei (SNRI) - venlafaxina,

duloxetina, milnacipran. Tolerabilitatea si efectele secundare ale acestui grup sunt
similare ca in cazul medicamentelor SSRI, doar ca SNRI au fost asociate si cu
ridicarea tensiunii arteriale. Medicamentele enumerate pana acum reprezinta agenti
de prima linie in tratarea depresiei, in special la pacientii cu oboseala si dureri
asociate cu tulburari depresive.
SNRI pot fi si medicamente de linia a doua, la pacientii care nu au raspuns pozitiv
la tratamentul cu SSRI. Intreruperea tratamentului cu aceste tipuri de
medicamente poate produce simptome pseudo-gripale, stari de ameteala exagerata
ce insotesc miscarile, insomnie, vise foarte vii, dificultati in concentrare si
memorare.

- Antidepresive triciclice si tetraciclice - clomipramina, doxepina, amitriptilina,

mianserina, maprotilina. Aceste medicamente de a doua linie sunt utilizate mai rar,
datorita dozarii dificile si toxicitatii ridicate in caz de supradoza. Efectele
adverse includ sedare, confuzie, gura uscata, ortostaza, constipatie, retentie
urinara, disfunctii sexuale si crestere in greutate. Intreruperea tratamentului poate
produce simptome pseudo-gripale, tulburari de somn si aritmii cardiace.

- Inhibitori ai enzimei mono amin oxidazei (MAOI) - moclobemid. Aceste

medicamente sunt mai putin utilizate, datorita efectelor adverse mai multe.
Trateaza depresiile refractare sau atipice, in cazul in care medicamentele
enumerate pana acum sunt ineficiente. Intreruperea medicatiei cu MAOI poate
produce agitatie, iritabilitate, tulburari de miscare, tulburari de somn, vise intense,
tulburari de atentie si memorie, vorbile lenta sau accelerata.
- Medicamente auxiliare - benzodiazepine, derivati non-benzodiazepinici,
hipnoinductoare, ortotimizante, antipsihotice atipice, derivati ai hormonilor
tiroidieni, stimulantele cerebrale. Aceste medicamente sunt adaugate la tratamentul
uzual.

•  Terapii alternative pentru tratarea depresiei

- Fototerapie. Expunerea la lumina puternica este utilizata de obicei in

tratarea tulburarilor de sezon, insa terapia are efecte pozitive si in tratarea
celorlalte tulburari depresive. Tratamentul consta in expunerea pacientului la o
distanta de 30 - 60 cm de o sursa luminoasa de 2.500 pana la 10.000 lux, 30 - 60 de
minute in fiecare zi. Pentru pacientii care adorm seara tarziu si se trezesc dimineata
tarziu, tratamentul este mai eficient dimineata, cu un supliment de expunere dupa-
amiaza.

- Terapie electroconvulsiva. Acest tratament are o eficienta crescuta in tratarea

depresiilor insotite de ganduri suicidale, agitatie sau retard psihomotor, halucinatii,
psihoza, sau a depresiei la femeile gravide. Revenirea bolii dupa terapia
electroconvulsiva este des intalnita, acest lucru fiind combatut cu terapia
medicamentoasa. Tratamentul se realizeaza sub anestezie de scurta durata.

- Tratamente naturale. Exista mai multe tipuri de tehnici utilizate pentru

ameliorarea simptomelor depresiei: exercitii fizice, yoga, meditatie, suplimente
naturale. Suplimentele utilizate cu succes in terapia tulburarilor depresive
sunt sunatoarea si extractul de sunatoare, Oxitriptan, Ginkgo Biloba. Terebuie
insa sa anuntati medicul psihiatru in cazul in care consumati aceste substante,
deoarece pot intactiona cu tratamentul medicamentos impotriva depresiei.

•  Autotratament psihic - ajuta-te singur

Schimbarea cere curaj, insa implicarea pacientului in propria terapie este esentiala
in vindecarea tulburarilor depresive. Puteti alege cel putin cateva din
recomandarile noastre listate mai jos, insa daca observati o agravare a simptomelor
adresati-va medicului. Trebuie sa retineti ca toate aceste sentimente coplesitoare se
datoreaza afectiunii si nu vreunui "defect" personal. Este important sa
aveti rabdare si consecventa.

- Afla mai multe despre depresie. Astfel afli mai multe despre afectiunea de care
suferi si realizezi faptul ca nu esti singur. Poti capata un minim control asupra bolii
si vei alege terapia adecvata.
- Stabileste obiective realiste. Daca ai asteptari prea mari risti sa fii dezamagit si
sa te copleseasca esecul. Moderatia este cuvantul cheie - nu incerca sa faci singur
totul sau prea mult odata.
- Identifica un tipar in starea de spirit zilnica. Starile depresive pot avea un
"program", in functie de fiecare persoana. Daca observi ca te simti mai bine
dimineata, sau seara, programeaza-ti activitatile importante pentru acea perioada.
- Gandeste pozitiv. Gandirea negativa mentin starea de depresie. Cauta un
psiholog sau psihiatru specialist in psihoterapie cognitiv - comportamentala.
Noteaza-ti toate aspectele pozitive legate de propria persoana, complimentele pe
care le-ai primit de-a lungul timpului, lucrurile de care esti mandru, etc.
- Gaseste un sistem de sprijin. Lasa-i pe prieteni si membrii familiei sa te ajute;
izolarea nu este o solutie - poti invata si tu de la altii.
- Evalueaza-ti stilul de viata. Sunt anumiti factori psihosociali care contribuie la
mentinerea starii de depresie - evita activitatile si persoanele care iti dau o stare de
stres, gandire negativa, sau te afecteaza negativ in orice fel.
- Rezolva problemele din trecut. Unele situatii dificile din trecut pot avea efecte
in prezent. Psihoterapia te poate ajuta sa te simti mai bine in legatura cu intamplari
neplacute sau traumatice din trecut.
- Evita stresul. Chiar daca este dificil de realizat, evitarea stresului amelioreaza
depresia.
- Mananca sanatos. Evita alimentele procesate de tip fast food, zaharul, cofeina,
alcoolul si bauturile carbogazoase. Aceste substante pot avea efecte negative
asupra starii de spirit. Mananca multe legume si fructe.
- Dormi dupa un program regulat. Incearca sa te culci seara si sa te trezesti
dimineata la aceleasi ore si evita sa dormi la pranz. Stabileste obiceiuri placute si
antrenante in fiecare dimineata, care sa creeze o rutina.
- Fa miscare. Chiar si putina miscare poate imbunatati starea de spirit. Nu este
neaparat sa faci exercitii; este suficient sa fii mai activ. Pe masura ce te obisnuiesti
cu miscarea, poti urma un sport.
- Amana deciziile importante. Gandurile negative, depresive, te pot impiedica sa
faci alegerea corecta. Evita stresul deciziilor importante.
- Ai grija de tine. Acorda-ti o pauza sau chiar o recompensa placuta de-a lungul
zilei - asculta muzica, mergi la masaj, relaxeaza-te, fa o baie cu spuma. Trateaza-te
la fel cum ai face cu un bun prieten.
- Ajuta pe altcineva. Ajutandu-i pe altii vei capata incredere, te vei simti mai bine
in legatura cu propria persoana si vei "lua o pauza" de la propriile probleme.