2.

2 O lectură conștientă a programei

Competența specifică

4.1 Recunoașterea și remedierea greșelilor de ortografie și de punctuație în redactarea de

text

Ortografia și punctuația reprezintă o carte de vizită culturală pentru fiecare dintre noi.

Familiarizarea elevilor cu normele de ortografie și de punctuație este un proces complex,

de lungă durată. Bazele scrierii corecte în limba română se pun în clasele Ⅰ-Ⅳ. Exercițiul cel mai
productiv, dar și cel mai dificil pentru școlarii acestei vârste rămâne dictarea, ca modalitate
permanentă pentru învățarea, consolidarea și sistematizarea cunoșstințelor de formare a unor
deprinderi de scriere corectă.

Particularitatea învățării ortografiei și punctuației în ciclul primar este determinată de

faptul că acest proces are loc în condițiile în care nu se poate apela la gramatica pe care se
sprijină normele respective de scriere. Nu pot fi evitate însă normele de ortografie și de
punctuație chiar de la primele activități de scriere.

Mai târziu în clasa a Ⅳ-a, după înțelegerea pe cale intuitivă sau pe baza termenilor
lingvistici a normelor de ortografie și punctuație, calea cea mai sigură pentru formarea
deprinderilor de aplicare în practică a acestor norme o constituie exersarea lor sistematică.
Scrierea corectă se formează pe bază de exerciții.

În urma desfășurarii unor activitați specifice, am remarcat faptul că majoritatea elevilor

au înțeles, și-au însuțit și au aplicat la momentul respectiv ceea ce au învățat în situații variate,
dar în momentul redactării unui text am constatat existența unor greșeli:

- tipice pentru întreaga clasă;

- individuale;
- tipice pentru diferite grupuri de elevi.

După redactarea textului, pe lângă autoevaluare și interevaluarea textelor scrise am recurs

la diferite exerciții care să contribuie la dezvoltarea deprinderilor ortografice și de punctuație
cum ar fi:
- de recunoaștere și motivare a semnelor de ortografie și de punctuație în situații
diferite;
- de exemplificare cu repere date (propoziții cu cuvintele (s-a/sa, i-au/iau, ne-am/neam
etc.) sau fără repere);
- de alcătuire de propoziții în care apar substantive la singular apoi să le reformuleze la
plural;
- de completare a semnelor de punctuație într-un text;
- de completare a unor spații lacunare;
- de creație;
- dictări.

Prin metoda exercițiului se poate urmări:

- stimularea și dezvoltarea gândirii logice prin operațiile de analiză, sinteză, comparare,
identificare;
- dezvoltarea exprimării corecte, conștiente;
- crearea posibilității de autocorectare și autoevaluare.