MES11 P01 ULABE

DIN

TRANSILVANIA
CTLESE 1 :JJNOTATE

1V

.1. G. BIBlIGECLT

BUGURESCI

i'711.s ?!.34c N. !,.1.11'._

1893
POESII POPULARE
DIN

TRANSILVANIA

BUCTRIES CI

INIEJP.Xi NIEIELIA. ISTALICILI X_.E..7 X

1893
 POESII POPULARE

DIN

TRANSILVANIA
De la lame adunate
$1, Maud tar lumil date.
t

LIGEI
TENTRU

UNITATEA CULTURALA A ROMANILOR

=cowl.

ACEASTA COLECTIUNE
 SUMAR
-.-....-.--

Capit. Pagina.
Prefata VII -LXIX.
I. Doina 3-4
II. Iubire :
A. Dragoste. 7-46
B. Dragutil certati . . . . 47-83
C. Iubirea de familia. . . . 85-98
III. Strainatatea . 99-119
IV. Catania 123-158
V. Codrul 161-169
VI. Strigaturi, glume :
A. Despre casatorie. . . . 173-194
B. Contra uritulul . . . 195-204
C. Varia
VII. Colinde . . . ..... ...207-230
233-257
VIII. Cantece betranesci . . . . 266-347
IX. Diverse 351-393
X. Schite :.
Firtat-surata 397-412
Ungurul in cintec. poporului. 413-427
XI. Ghicitori . 429-439
Note 442-487
Aprecieri anticipate. . . . 489-51 I
 POESII POPULARE DIN TRANSILVANIK VII

PREFATA
.....-

Am calatorit des prin Transilva-

nia §ü mi-am dat osteneala s'e cunosc
tara, s6 cunosc mai cu osebire oa-
menii.
Cu cat I-am cunoscut, cu atat
am iubit mai mnit pe Romanii d'a-
colo §i, ca urmare, am intreprins §i.
continuat, in curs de ani,in cliarele la
care scriam, o propaganda de toata
diva pentru Romanil din Transil-
vania.
Rubrica De pede munti n'a lip-
sit. o singura di din acele diare §i.
ea continea, fie descrierea suferinte-
lor si nedreptatilor ce induraü fra-
tii de dincolo, fie indemnul catre
Romanil din regat d'a innoda rela-
tiuni mai dese cu cei de dincolo si
VIII POESI1 POPULARE

a da espresiune fäi, i cu orl-ce

ocasiune, simtimentului de solidari-
tate, care trebuie se uneasca% intr'u-
na pe Românii de pretutindeni, a-
cum, cel putin moralmente.
Eram p'atunci dintre eel putini
cu un ecoil restrins.
Acurn ense, mai cu osebire de la
infiintarea Ligel pentru unitatea
culturald a Românilor,propaganda
se face de noi top ; cliarele desvelesc
un zel laudabil intru a demasca ne-
dreptatile ce se' fac fratilor nostri de
peste munti; studentii tin marl In-
truniri pretutindeni, i top, pe fata,
ne manifestäm simpatiele pentru
fratil cei nedreptellig.
E o intrecere.
Simtirnentul solidaritatil natio-
nale e viit. Suferim toll de suferin-
tele fratilor nostri i ludm parte la
lupta lor cu inima deschisä i cu
speranta, pot dice cu credinta cä
suferintele vor inceta, cd soarele ro-
mânismului va strAluci mândru pt
peste acele tèrl, unde sila së trudesce
 DIN TR ANSILYANIA. It

a-1 intuneca, voind se Led pe Ro-

mani a nu mai fi Romani.
Cand dar, fn tara, situatiunea Ro-
mânilor de peste munti e bine cunos-
cuth i Se propagh prin toate chile
solidaritatea ; cand, afard din lark
simpatii calde se arath aphsatilor
prin organele cele mai reputate ale
presel europene ; ciind oameni poli-
tick din eel' mai emineng iai noth
cu sirnpatirt de dreptele reclarna-
-punk i revindichri ale Românilor
apesati de sub coroana S-tului Ste-
fan ; chnd cu alte cuvinte in
lumea apusand se produce acum, in
favoarea Romanilor de peste munti,
ceea ce s'a produs pentru noi in
anii 1.848-1857, adich cestiunea
lor .se pune la ordinea dilei a preocu-
phrilor opiniunii publice europene,
e de datoria noastrh d'a lucra, spre a
face cunoscut pe acel frati nu numai
politicesce, ci in intregime, adech se
a§a cum sunt in a lor intimi tate, in
viata lor de toath diva, in cugetä-
rile, in aspiratiunile lor.
 POEM] POPUIARE

Acesta e scopul tipäririi colectiu-

nil de fatd.
Mai e i alt motiv.
Eminentul filolog, istoric i folklo-
rist, d. B. P. lidsdn, podoaba.scoa-
lei, a penel §i a literaturel romdne,
cerêndu-mi manuscriptul acestel co-
lectiunl i consultdndu-1 i citându-1
des in al se'ir monumental Etymolo-
gicum Magnum Rornaniae, m'a fdcut
së ve'd cd tiparirea el presinta i alt
folos tot ata.t de mare, pe 15110 cel
indicat mai sus.
Acesta e al doiled cuvdnt pentru
care tiphresc colectiunea de fath.

Ardt cuvintele tipdrirel acestel

colectiuni, pentru eh, atunci cand
am cules-o, cu totul altul fost-a sco-
pul meii, nici de cum acela d'a cu-
lege spre a tipdri.
sfiunênd ce am voit, schitez
chiar istoricul co1ecmnii, istoric
pe care folositor va fi sd-1 curloascd
folklori§til care ar voi sd studieze,
 DIN TRK&SILVAMA XI

pe basa el, firea intima a Romanu-

lui" transcarpatin.
Eram la Välcele acum vre-o
12 ani singurul strain in cuprin-
sul bailor si deci avênd i timp si
ocasiune, pe cat aveam dorintä, d'a
conversa cu sätenii romani din lo-
calitate, fie la horele lor, and eraii
hore fie la casele lor, fie ori unde
intafniam pe cine-va.
In aceste escursiuni, mi-a atras
atentiunea un lucru ce dureros m'a.
impresionat : audiam bopilele de Ro-
man asa se' dice p'acolo can-
-rand unguresce.
Am intrebat de ce i mi s'a re's-
puns cu cuvintele: «pentru ca sunt
Trial frumoase cantecele unguresci» .
Arn remas inmarmurit.
Sdoala maghiard, pe d'o parte,
moda, pe de alta, produsesera saü in-
cepusera a produce efectele lor de-
sastroase romanismului.
Trebuia desfiintata credinta de
mod& la eel cu care vorbisem, tre-
buia stavilit curentul.
XII POESII POPULARE

M'ain othrit dec'i sse lucrez in a-

cest scop.
ech cum am procedat.
Am inceput a chiema la mine pe
strigdtorii de la hord, intre care se
distingea Nicolae Dãndäräti, §i a le
cere se-mi spina cantecele pe care le

Apoi bine, boierule, imi dicea la

inceput N. ilinclhrhil, ce se spunem
noi d'astea teranesci ? Ai sé ridi de
noi; cd de! d-ta scii frumoase can-
tece din carte .... i insotia sfir§itul
frasei c'un ris reoi i par'cd idiot.
Dar, in sfir§it, mi-a spus, iar eü cu
pläcere l'am cinstit pentru ca, de
dragul cinstel, so se 'ndemne i altii
se-mi spund.
Am intrebat i femel ; am cerce-
tat mai ales pe acelea pe care le au-
clisem cantand unguresce; dar n'am
putut afla de la ele de cat crampeie,
de cat doine scurte, de cat strip).-
turi de la hord si mai numal stri-
gaturi de care audiall in fie-ce Du-
minecd sail sOrbaltoare.
 DIN TITANSILVANIA XIII

Asa, mers-a greti in anul antai,

mers-a greü si in al doilea ; dar do-
rinta i otärirea mea cresceati cu cat
dificulthp mai mari intarnpinam.
Am intrebat deci dad, nu e cine-
va prin sat, care se scie cantece ro-
mánesci.
Mi s'a vorbit de cate-va babe, in tre
care in rindul Antal -- era baba
Nora.
Baba fusese, s6 vede, in tineretele
ei, una din acele femel despre care
cantecul popular Vice :
Supt potcoava cismei mele
Zace dracul §'o muiere.

Trdise, simtise, \recluse i deci scia

multe ; dar din nefericire i§1 a-
ducea aminte numai putine can tece
§i amesteca unul cu altul, asa cd ale
mele caiete se umpleati greil de tot.
To tusi, duph o or5.-doué, baba
Nora pleca cu un florin in manä, §i
sdrind inteun picior de bucurid, po-
vestia, in gura mare, eh I-am dat un
florin, pentru ca-mI spusese cantece.
XIV POESU POPULARE

Facea baba ce voiam eu se Lea :

de§tepta i la a1ii dorinta ca§tigu-
lui pentru cantece §i-mi inlesnia lu-
crarea, provocand pe cel ce sciuserd
se-§1 aduca aminte, iar pe
Se invete.
Gasisem deci calea.
Intr'o 0i, cand baba Nora, tot dic-
tandu-mi, nu facea de cat repeta ce-
mi mai spusese, II 1isei:
Va se clica nu mai scil alt-
ceva ; cad ce-mi spul ,acum, mi-al
mai spus.
Se-ti cant, d-le, fu respunsul
babel.
Mi-adusel aminte de acei autori
care sustin cä versul i rima cante-
celor populare, ba intregi acele can-
tece, atarna, de musica.
Primil se-mi ante, §i-mi canta.
Baba Nora nu mai era baba Nora
care-mi dicta. Acum versurile mer-
geat inlantuirea lor se pastra
§i baba Par'ca trdia ceea ce canta.
Melodia, aci pasionata, aci dulce,
aci plangetoare i pururea melan-
 DIN TRANSVIANIA XV

avea accente atAt de sincere,

in cat nu puteal se nu fil miscat.
Fu pentru mine o revelatiune, o
fericire.
Farmecul cantecului duios puru-
rea, traganat i dulce, cadentarea
aci inceatd, aci repede i grabital,
(land espresiunea cuvenita senti-
mentelor ce descriaii vorbele, me
facura se regret cd nu puteam se
euleg i musica acelor cantece.
Ar fi fost folos indoit i o noud
fala a calitatilor poporului roman
pusä in evidentä.
Baba Nora canta i et scriam.
Dar, dacal nu intelegeam bine o
vorba i o intrerupeam, ea nu mai
putea continua; iar dacd reincepea
acelas cantec, 1 facea modificart
esentiale sail amesteca un cantec cu
altul.
Aceasta me necäjia mult si in-
trebam pretutindeni : ce se fac?
Inteo i, imi spune cine-va : baba,
cand e beuta, nu mai tace, cânta
xvx Po Es11 POPULLBE

intr'una i asa de frumos ea star in

drum s'o asculp.
Aceasta imi aduse aminte de ver-
surile lui Horatid :
Nec vivere carmina possunt
Quae scribun tur aquae potoribus O.

Facul i asa, i, inteadever, baba

Nora, bine dispusa, imi canta cu
sentiment, canta mult, nu mai a-
mesteca versurile i cantecele, ba
Mach' memoria ei pärea ca, se Ern-
pedia si-mi canta, canta mereti.
0 puneam se-mi repete cântand
cântecele ce-mi dictase i le corn-
pletarn la intreruperile de unde nu
mai putuse continua.
De multe ori ense, läsam pe babg
se-mi chute aceleasi i aceleasi can-
tece deja scrise, i remâneam ascul-
tand sub farmecul melancoliei ace-
lei musice populare.
Valva ce facea baba Nora cu banii
ce castiga de la mine pentru cantece

1) Beutoril de api nu pot face versurf durabile.

 DIN TRANSILVANIA XVII

ii produse efectul dorit : tinerii sa-

tului, fläcall si fete, incepurä a-mi
spune tot ce sciag si a mai inveta de
la betrâni altele.
Ast-fel urmal sapte ani d'a rindul
in timpul cat stam in Valcele
culegend ce mi se spunea, scriind
chiar ce mai scrisesem, pe d'o parte
pentru control, pe de alta pentru a
prinde cat mai multe variante si in
sfirsit pentru a nu lipsi pe eel ce se'
siliserà s invete de multumirea de
a castiga bacsisul meg.
Alta banana., Scurtu, nelàsand'o
necazurile se vie ea a-mi spune can-
tecele ce scia, inveta pe fete, si avea
vre-o patru, care in card sé presin-
tag si-mi spuneaii ce invetasera.
Una, cea mai mica, atunci esita.
din scoald, neputênd tine minte, imi
scria ce-I spunea mamd-sa i ast-fel
de la dénsa si de la a1ii ca tineril
Mailat am avut intregi caiete de
cantece scrise chiar de el.
Acesta este, in scurt, istoricul co-
legiunil de fata.

Colectiunea I. G. BIBICESCU.
XVIII POEM PON:JURE

11 spun,. pentru a dovedi originea

esclusiv terdneasch a acestei colec-
iuni.
In resumat, am cules tot ce. Se
scia in Yalcele, fäcend in acelas
timp se invete i cel care nu sciaii
punend "ast-felja modd cantecele
populare roma nesci.
Am isbutit 'ant in cat, dupa ce nu
m'am mai dus la Wee le imi spu-
neail cel care se mai duceaii ca IC-
ranii intrebail necontenit dacd mai
vine domnisorul care aduna cantece.
In colectiune, mai sunt i bucati
din alte parti ale terilor române de
peste mung. La fie-care din acestea
este ense insemnatä localitatea
-chiar numele persoanei care a spus-o
sail a cules-o.
Intr' nn en-vent, tot ce se vede Fara
o indicatiune speciald e din Valcele ;
iar hued-tile culese aiurea posed in-
dicatiunile necesare.
* fr

Aretai in ce scop, unde, and,

 DIN TRANSILVA N I k XIX

cum si de la eine am cules bucatile

publicate aci.
Irni remâne se daa amènuntele, pe
care le cred interesante, asupra co-
munei in care am fäcut culegerea.
Wee le pe unguresce Elopa-
tak este o comund de 6-700 lo-
cuitori,situatä aproape la jumatatea
drumului intre Brasov capitala
comitatului Brasov i San-Geor-
gia (Sepsi Szent Georg) capitala
comitatului Trei-Scaune (Harorn-
szek).
Valcelele fac parte din acest din
urma comitat, imul din cele trei co-
mitate sècuiesc i. in care elementul
roman a fost foarte incercat, redus
mai pretutindeni si, in unele locali-
tap destul de multe la numOr
cu totul desfiintat.
Am veclut, in acest comitat, Ro-
mani care, si dupd vorbd i dupd in-
fatisare, par Unguri; cad nici nu mai
scia romanesce, nici nu mai poar-
Ur' imbrâcbminte rdmâneasca. Dar
efect providential al puternicei
XX POESIT POP CLARE

cOnsciinte nationale a poporului ro-

man, adormitä sad amortitä une-
ori, nici-o data ense desfiintata
acei Romani, cu mandria, in inimä,
in voce i in ochi, imi spunead, un-
guresce Anse: i noi suntan Romdni !
Aceasta nu mi s'a intamplat la
Valcele.
Aci, Romanii scid i vorbesc top'
românesce ; multi vorbesc si un-:
guresce.-
Ungurii asemenea vorbesc ro-
manesce.
Munca de'maghiarizare din trecut
a rem as deci la Valcele färã alt efect
simlitor cleat cel pe care-I semnalai
mai sus, fiâ din causä ea Romanil
lost-ad aci compacti, fid pentru ca
Välcelele fost-ad lungd vreme o Sta-
tiune balneard mull apretiatä i visi-
tata de numerosi Romani din Tara.
Era, inteadever, o vreme cand fa-
milil intregi, incarcand chervane cu
de to ate, porniad de prin Ploesci, Bu-
curesci, Buzed, Craiova si de pe aiu-
rea la Mile de la Valcele.
 DIN TRANSILVANIA XXE

ALA de mare era afluenta, in

cat pên i acum se spune eh aceste
bi sunt romanesci, sunt facute en
banii Românilor dirt lard. ,
Aü lasat i urme Romanii ce vi-
zitaü acele bit
Inteadever, pe locul unde acurn
este baia rece numita Lobogo se afia
o fântana de apa dulce i laugh' ea
o cruce de marmura alba cu in-
scriptiune in versuri, sapatä d'o
parte cu litere cirilice si de alta cu
litere latine, dar cu ortografie un-
gureased.
Boierul. care Meuse fOntana i ra-
dicase acea cruce era un Branco-
vean, pare-mi-se.
Versurile de pe cruce nu le mai
am, de si le copiasem.
Mai e un cadran solar instalat de
inginerul Otetelesanu din Craiova,
pe cand era in versta de 69 ani.
Cadranul e bine calculat i vedesce
sciinta inginerului, aretand esact
ora 12 din i. El e pastrat cu sfin-
tenia, ea o podoaba..
XXII POESII PM:11AM

Biserica ortodoxd din sat e con-

struith de rêposatul fost principe al
Serbiel, Milo§ Obrenovici, ca recu-
noscinta Ca aci §1"-a apätat sane.-
tatea. Preotul ortodox n'are plath in
bani ; dar capètä de la 100 familil
cam 20 ectolitri porumb §i veni-
turile stolel, adecal in total cam 250
tiorini pe an. Titlurile ce sè cer spre a
cleveni preot sunt : absolvirea gim-
p asiului de opt clase, depunerea e-
samenului de maturitate (bacalau-
reat) §i tref anY de curs teologic.
Preotul s'alege de comunitate din-
tre cei care posed aceste titluri.
E in sat §i biserica rornano-catolica.
coalä iaräsi are satul Valcelele,
frecuentata de vr'o 70 elevi si eleve
de la 6-15 ani ; dar, din nefericire,
ca efect al legei maghiare din 1879,
acea §coalä p6n6 atunci comu-
nald a fost transformatä in §coalä
de Stat, cu limba de predare un-
gureascd.
'Deci, un instrument de maghia-
ri z are.
 IAN TRANSILVAIIIA XXIII

Daca" dar trecutul remas-a fgra

mare efect, intru at privesce ma-
ghiarizarea Romanilor, viitorul mi
se infatiseaza intunecat ; cad!, dacä
abia in all-va ani scoala in
care se recitati numai poesil ma-
ghiare produsese efectul de a face
pe tinerii care invetaserä la scoala
së creadA a, sunt mai frumoase can-
tecele unguresci, ce va putea oare
fi, când ani mai multi vor trece,
când efectele scoalei se vor accen-
tua i, mai cu seama, and scoalelei
froebeliane ( kisdedov ) vor func-
tional.
Invetatorul e plait cu 300 florini
pe an si cu deosebit salariü ca cântä-
rel la biserich ; mai are si in natura"
cam 14 ectolitri de cereale. Pentru
a deveni invetätor se cere: pe langa
patru clase gimnasiale, trei ani de
scoata normalä i esamen de apti-
tudine.
Romanii se tin departe de sträini ;
caatoril mixte nu se fac.
Casele Romanilor, ca semn dis-
XXIV POESit POPULARE

tinctiv, a ioate d'asupra pe cope-

ris o cruce.

Se vin la colectiune in sine.

Cu leash cum spusel, nu puteam
infälisa cititoruldi aceasta colec-
tiune in sirul in care .se gäsia in
caietele mele.
A trebuit s'o clasific.
Am procedat la rubricare, caldu-
zit de continutul i anume de sim-
timintele ce esprima fie-care bucatä
si, la ori-care rubrica, am pus ca
moto ceea ce cuprinde culminant,
spre a servi ast-fel ca indegetare
la tin studid psihologic ce ar voi se
intreprinda cine-va asupra poporu-
lui roman de peste mung.
0 singura Rsceptiune am fdcut :
Doina transilvanä iaii cuvintul
in sens cu totul restrins, adicd a-
plicat numai la cantecul in care se
gäsesce vorba : doina presentand
osebiri esentiale Ltd cu variantele
 DIN TRANSILVA NI X XV

din tail, am fäcut din ea un §i pri-

mul capitol al colectiunii.
Golectiunea së preginth deci sub
urmhtoarele rubric saü capitole, cu
subdivisiunile lor :
CAPIT. I : Doina.
CANT. II : Ware,
A) Dragoste ;
B) Drägutii certati ;
C) Iubirea de familia.
CANT. in: Strainatatea.
CANT. IV : Catania.
CANT. V : Codrul.
CANT. VI : Strigaturi, cugeta ri, glurne,
satire.
A) Despre easatorie i easatoriti ;
B) Contra uritului ;
C) Vatia.
CAPIT. : Colinde.

CAPIT. VIII : Cantece be(reinesci.

CAPIT. IX : Diverse.

Am mai adhugat urinätoarele ca-

pitole :
CAPIT. X : &hip.
a) Fartat-Surata ;
XXVI POESIY POPULARE

b) Ungurul in aintecele populare ale

Rornânilor de peste munci.
CAPIT. XI : Ghicitori.

Ce sunt aceste Cantece populare?

Ce vor fi fost inteun trecut mai
depdrtat, putin scim, de vreme ce
foarte putine sunt notitele ce vor-
besc ,despre :ele §i acelea
prin cdrti sträine mai ales.
Ast-fel, Martin Strikowski, in des-
crierea caldtoriel ce a lacut in Mun-
tenia la 1575, spune c6:
«Gloriosul obiceiii de a canta vi-
tejiile sträbune se pästreazd pene
astäcji in Grecia, Asia, Turcia, Mun-
tenia, Transilvania, Moldova, Unga-
ria i cele-l-alte èni, precum eh en-
su-rni le auclii de ajuns ci propriele
mele urecM in toate adunarile acelor
popoare . . . cu acompaniamentut
vioarelor, cobzelor §i harpelor ; caci
poporul de jos s'e desfateaza peste
Ingsura, ascultánd marile vitejii ale
principilor i voinicilor.» (Ilasdeü.
Arch. ist. II, No. 6).
 DIN TRANSILVANIA. XXVII

Din aceste cantece populare ail

remas urme.
Ast-fel sunt :
Cantecul lui ,5tefan cel Mare ;
Cantecul lui Michal Viteazul ;
Cantecul luI Neagoe Basarab (mo-
nastirea Argesului);
Cantecul lul Vladimirescu:
Negresit ca trebuie se-s1 fi avut
cantecele lor ca.ntece populare, a-
deca näscocite de popor §i cel-
l-alp Domni marl ; dar urme n'ati
rèmas, sail .cel putin nu s'ail gäsit.
Intrebuintez inadins cuvintele :
«cantece näscocite de popor», pen-
trll a inlätura cantecele ce afi tre-
buit sè-sl fi fäcut totl Domnil, §imal
ales cel 1.61, pentru care musa 'Do-
pularh nu era indemnath a sè pune
in cheltuiald de imaginaldune, de
cat poate pentru a-I infera, iar nici
de cat spre a-I lauda.
Cantecele acestea din urma n'ail
putut fi de cat produsul unor muse
platite, lucra.rI Ara inspiratiune si
far% viatd, sfortarl intelectuale care
XXVIII POESII POI:MARE

nu erail eflusuri de simtiminte sin-

cere, nici espresiuni de admiratiune
reala.
Ele aü perit fara urme in popor,
indata ce ail perit saii aii perdut
puterea cel care le impusesera, le
provocaserd.
Mara de Domnii cei mari ci buni,
care prin faptele lor aü desteptat
imaginatiunea poporului, poporul
a cantat pe haicluci nu pe toti
haiducii ci numal pe unit
Pe acestia din urma, II cantä, le
descrie cu farmec luptele contra apa-
sätorilor, fie acesti aphsätori Domni,
fie boieri, fie sträini, fie pamenterii.
Balade de acest fel nu lipsesc mai
in nici-una din colectiunile de poe-
sil populare române ; s'ail cantat
pretutindeni in lard, së gäsesc urme
§i acum.
Dovada cã multd fost-a apäsarea,
§i oamenii, neputand lupta contra-I
alt-fel, luau calea codrului.
Aceste cantece sunt thanifestäri
 DIN 'TRANSILVANIA XXIX

icoane ale vrernilor de pe atunei,

care le-all produs.
Pe ali i. haiduci, poporul; in can-
tecele sale, nu face de cat se-1 desa-
probe.
Ast-fel, ea se daü un esemplu,
halada Tunsul se incheie cu ver-
surile :

Multh role a fácut

Dar in timp lung n'a tinut
Dumnecleii nu l'a rähdat.
Curénd in cursä l'a dat,
Cu moarte l'a pedepsit,
Viata rëii si-a sfir§it.

Afard de aceste fapte din viata

asa isä publica dupd cum se in-
faitisa ea pe atunci ce putea oare
canta poetul popular, acel poet im-
personal, care d'ar fi se fie nu-
mit s'ar putea dice tot cu atata
adever 0 : nimeni i tofi? .

A. eantat, a trebuit se cante : pe

om i natura.
Omul, cu simtimintele, cu 'im-
presiunile, cu amintirile, cu dure-
XXX POESU POPULARE

rile, cu bucuriile, cu afectiunile, cu

sperantele i cu despertirile lul.
Natura, cu frumusetele ei in bel-
§ug, cu aerul e sdnAtos i invietor,
cu privi1e0ele-1 märete, cu vastele-i
orizonturi, care 1-aii inspirat esage-
rarea ce se vede in cantece, in has-
me, etc.
CAA omul, la intristare ca 0 la
bucurik la bine ca 0 la re.ii, la durere
ca i 1a multumire, cAntä ; cântä nu
numai când vrea, ci adesea se po-
rnenesce-cantAnd instinctiv, ba chiar
numal fredonand vr'o arie färä cu-
vinte, p'o melodid ce traduce este-
rior starea lui sufleteascà din acel
moment.
41 dintä bucuriele i pracerile, ca
§i miseriile i suferintele.
Lipsa ca i bel§ugul, fericirea, ca
nefericirea, veselia ca i tristeta,
sunt teme ale cantecelor omului.
De aceea, cântecele populare pre-
sintä caracterele cele mai diverse ;
ele sunt pe rind naive, simple, iro-
 DIN T/IANSILVANIA XXXI

nice, scaldate in lacrime sad ride-

toate de bucuria.
Ce se fie dar aceste cantece?
Sunt, ca s'o spunem intr'un cu-
vint, documentele vietel intime a
poporului, sunt paginele istoriel lui
morale.
Ele zugravesc si dad la ivealä
pornirile i tainele inimei, precum
si rad,.ele geniului, care diferentiaza
pe un popor de alt popor, vedesc
firea lui d'a fi, d'a gandi i chiar d'a
lucra, sad alt-fel dis, caracterul sen.
Asa find, se intelege de sine pen-
tru, ce in timpil mai noi can-
tecele populare i basmele, prover-
bele si chiar ghicitorile, etc., cu un
cuvint toate producerile geniului
popular, care pene aci erad dispre-
tuite ca ceva nevrednic de atentiu-
nea carturarilor, ail devenit object
de studie amenuntite i serioase,
ba chiar ad provocat naseerea unel
sciinte speciale, folklorul, sad etno-
psichologia popular5.
Caci, pe un popor, nu dupd pro-
XXXII POESIr POPIMARE

ducerile genielor ce are il pop just

judeca de si acele genie nu se pot
intelege i esplica Independent de
poporul ce le-a creat si de medial
in care ail trait ; nici dupd produ-
cerile carturarilor chiar mai ma-
runtei de vreme ce toti acestia,
cu toatA inriurirea mediului, sunt
tot mai mult ei, in tot ce produc.
0 caracterisare justä a unui po-
por a ori-carui popor st-o da
el ensusi prin ce produce, ca mani-
lbstare a inimel sale, a simtiminte-
lor sale, a dorurilor, a sperantelor
desperarilor lui.
Se va oice : dar oare aceste pro-
ducer! esit ele mai Antal ca
inventiune din inchipuirea unuia?
Da, ava, e, asa poate fi ; Onse po-
porul, taalitatea ce se' chiamd po-
por, ca simtiment, ca ideie i ca
vointä, nu e o materiä inertd, in
care cine-va poate imprima, du-pa
voie, ori-ce.
Nu, o selectiune se produce, a-.
vend instictul de calauza, i poporul
 DIN TRANSILVANIA. XXXIII

41' insusesce si face al sat numal

ceea ce convine 'pornirilor inimel
sale, tintirilor geniului se'u.
Fie ens6 bine inteles eh nurnirea
de cdntece populare trebuie acor-
data esclusiv, numal i numal;chn-
tecelor esite din leaganul poporului
1i phstrate prin traditiune, circu-
land. din om in om si din genera:,
tiune in generatiune.
S'a is ch unele chritece populare
pot fi documente chiar pentru isto-
ria positivä.
Si asa e.
Inteadever, si in colectiunea de
falh, pentru ca sh nu vorbesc de al-
tele, sunt chte-va buchti cu insemnä-
tate istorich.
Ast-fel este bucata: Ungurul in
poesia pop. rom., (pag. 413 seq.
Schile) §i: Codrule, ce y-am stricat
(No. 209, pag. 166).
Aci citim :
Me bane,
Cápitane,
0 sa te la§I de holia

ColecOunea L G BIB10ESCIL
XXXIV POESII POPULARE

ea sa dal de boieria `?
Boieria
sëracia I
AO mi-o dal
mane mi-o ieL
Ceea ce spune cantecul concorda
cu adeverul istoric, astadi pe deplin
demonstrat, ca adicä boieria, la pa-
porul roman, n'a fost titlu de nobleta
ereditara, ca in törile feudale, ci nu-
mai functiune personala, i aceea
chiar nu pe viata, ci numal vremel-
nica.
o

Resfoind colectiunile de cantece

populare romane si adancindu-ne cu
mintea in studiul lor, descoperim ca
un fir ro§u, care strebate peste tot,
ca o atmosfera care cuprinde, im-
bratiraza i domina total, oare-care
Inclinarl ce pot fi privite drept ca-
racteristica paper
Ast-fel, in colectiunea de fata,
ca §i in cele mai nainte publicate,
atmosfera de care vorbim, este : op-
timismul.
 DIN TR ANSILVANIA. XXXV

Poporul roman crede statornic in

defmitivul triumf al binelm.
Reul, suferinta, durerea, ii im-
presioneaza.
Le simte adane; caci sub suma-
nul aspru ce '1 poarta, in pepttfi
ars de soare i asprit de ger, are o
inima dulce, impresionabila, care
bate cu putere §i inregistreaza adanc
sensatiunile ce primesce.
Dar aci apare acel ceva, adeca
optimismul, care esplica pe Roman,
trecutul sell 0'1 oglimlesce viitorul.
Suferinta poate se-1 doboare ; dar,
dupa cantece, nu-1 descurageaza.
Romanul, ea popor, pare a fi ser-
vit de model poetuhu roman, cand
scria celebrul vers asupra Roma-
nilor
Si fractus illabatur orbis
Impavidum ferient ruinac').

t) Chiat dad lumea s'ar surpa peste e, ruinele

1-ar lovi, MIA s6-1 spaiménte.
XXXVI POESII POPULARE

Inteadever, se citini Doina Tran-

silväneanului :
Cine mi-o scornit doina
Fripti 1-0 fost inima
Ca s'a mea acuma
Ca-I neagra ca tina
Ca tina de prima-vara
Care-1 calcata de call
rabdatoare
Ca-al pAméntul sub picioare.
Rabdä, inima, i taci
Ca pämêntul care-1 calci.
Precum se vede, din aldturarea
acestei doine cu cele din lard, ea in-
fatiseazd un taracter oare-cuin mai
inalt si se presinth ca o sintesä.
Doinele din lard., precum o spun
chiar de (a se vedea cap. I din a-
ceastd colectiune) aratd ca Roma.-
nul gasesce in sinrtirnentul dulce al
iubirei consolarea suferintelor .ce in-
durd. .

Doina ii mângdie de bir si de boie-

resc ; de podvadti, de belea ;
doina par'ca-1 inctillesce, in ier-
nele geroase, si-1 face se uite saü mai
esact se indure asprimele frigulul,
 DIN TRA.NSILVANIA 'XXVII

doina-1 mangare de munca grea ;

doina-1 tine; cad cu ea viguiesce.
Doina transilväneand e tot un fel
de consolare a ori-cdror suferinte;
dar ea par'cii le infati§eaza ca art
lant nesfirOt, adech fiird solutiune
de continuitate.
Inima simtitoare. a Romilnului
transilvan, mereir sbucin matã de su-
ferirrte, nu mai gäsesce clestula con-
solare ca cel de din coace in
iubirea intimä alor sei; un sim11-
merit concentrat, gray i trist o sta.-
plinesce purnrea.
Ea e ajunsa
neagrd ca tina
ca tina de prirnd-vard.
care-1 &Meath' de card
Ce stint inteadever pentru apal-
satul Transilvtinean birul i boie-
rescul ?
Ce poate fi pentru el oboseala
muncei, când el are se duch lupth
grea, de toatA qiva, spre ocroti
pi pästra nu numai ce e al ski, ca
avere 'materiald, ci §i mai eu ose-
xxuIiE POESII POPIAARE

bire, acea mare si pretioash avere

nationala ; 1 imba, individ u al itatea-i
proprih. etnich? .
El sufere mult, adânc, amar, ne-
ititrerupt; dar qicênd. inimii sale,
cu o energirt superlativd
rabdd, inimd, i tad,
Ca panAntul care-1 ca1ci

sta infipt veacuri unde 1-a sta tor-

nicit divul Traian.
Invasiunile vin; el lupth contra-le.
Ii imbrâncesc çi, cand e biruit', se
dh mai la o parte in adhpostul mun-
tilor ; dar duph ce invasiile aIi trecut,
'el revile 0 se rea§eacld unde fusese.
Uncle par'ca-1 sdrobesc, paech-1
desfiinteazh ; dar el, retras la munti,
trdiesce i, ca un noü fenix, renasce
din remasite mai tenOr, mai vigu-
ros, mai otelit.
Pic mai ten6r, mai vigurcs, mai
otelit, pentru Ca nici un rOil5 nici
o suferintä, nici un desastru nu-1
descurageazd.
In lanturi crescut-a virtutea. lui
 DIN TIPLNSILVANIA XXX1X

Samson, se poate dice si de poponI1

roman transilvanean.
Rabda inimã si taci
Ca parnêntul care-I calci
Fil. inirod, rabdatoare
Ca-ai pamOntul supt picioare.
dice rantecul, amintind care-cum pe
titanul Tifeu care, in lupta, capata
titan putert, indata ce atingea pa-
mental cu picioarele.
Optimisinul inascut p1 puruI In ro-
man esplica doina lui, it esplica pe
el, esplica trecutul s6u §-i-i inspira,
Ii impune area rabdare ftora sfirsit,
sail care nu e menita a se sfirsi de
cat cand n'ar mai fi viu, (-and n'ar
mai avea pamOntul supt picioare.
Si de ee care arésta renitenta rab-
dare ?
Pentru ca asteapta binele. F si-
crur ca va veni.
Rabda deci, spera i lupta.
Aceasta, adeca optimismul, pare-
mi-se a fi una din trasurile esentiale
si vit ale caracterulm poporului ro-
man,
XL POESII POPULARE

E optimist, dar nu bigot.

E optimist: dar nu fatalist.
Nu, optimismul lui nu este .fata-
lism, ci cristalisarea unei.consciinte
vii, unei sperante vecinic desteaptd,
unel credinte intensivh, statornica,
nebiruita.
InsuOrea sufleteasch, 'pe care o
numim optimism, fost-a, pen tru Ro-
man, ca un far stralucitor, chläuza
care 1-a ar6tat, deschis i Ih'murit
calea.
Multamita acestei insuiri, primi-
t-a el uscir i cu inima deschisä ideile
nouè. Le-a primit i cu ele realisat-a
un insemnat sbor catre progres.
Ancd ceva.
Acest optimism esplica pe.nil ad-
mirari care s'a imputat Romanului.
Ii esplicd si4 lumineazd.
Ii esplica pune in evidentd,
mi ca un defect, ci ca mai mult de
cat o calitate, ca un talisman.
Urmare fatald i fericitä a opti-
mismului, Românul nu se uimesce
cand ceva bine i se intamplä.
 DIN TRANSILNANIA XLI

Privesce si primesce totul ca me-

ritat.
a.steapta si la mai mult.
Nu se uimesce in fata progreselor
altora.
Optimist, el e pornit a crede_ c.
ce aü putut aTii, poate san va pu-
tea si el.
stäruiesc a crede cä aceastá in-
susire e o fericith insusire.

Apar Inca, In cantecele acestei co-

lectiuni, i alte träsuri, care pot fi
privite drept caracterisari Vale popo-
rului, in diferitele imprejuräri pi
stall sufietesci ale lui.
Nu pot a le urmari si mai cu ose-
hire a le schita aci, desi ca se
dic asa jaloanele acestel lucrhri
mi le pusesem deja in moto ce Se
gäsesce la fie-care capitol al colec-
tiunii.
TotuO, ate-va cuvinteasupra fiá-
cãrui capitol nu pot se nu spun. Ele
vor 11 nu sintesa continutului, din
XLII POESJI POPULARE

punctul 10 vedere al caracteristicei

speciale a poporului, ci eel mult o
indegetare pentru cititor.
Tema favorita a cilntecelor pc-
pulare este iubirea, la Bornanii de
pretutindet i §i ma 1 cu osebiredaca
me pot esprima ast-fel Ia eel care
mai ales au fest necontenit §i stint
aura apasati.
Si se intelege de co cu deosebire
la acestia.
Nenorocirile de b)ala qiva, perse-
cutiunile necontenite inneaca oare-
cum, daca nu chiar aproape supri-
ma, ori-ce simlimMit public.
Spre compensare,inteo aseme-
nea neltorocita stare de lucrurt
simtimintele private, dragostea, iu-
birea de familia umplu inima, o in-
canta, o far se mai uite, fie §i mo-
mentan, o mangaie, po cat pate
fi mangaiatii.
A§a e la Roman aproape profit-
tindem, a§a e mai cu seama la eel
din Transilvania.
Despre dragostea dii cantecele
 DIN TRANSILAANIA. XhIIl

populare romane, despre modu I cunt

ele o inteleg i o esprirna, s poate
dice, mi se pare, cu drept cuvint,
ceea ce A. Peschier, dice despre Mht-
nesaengeri :
«Acest sirntiment, amestec tie ta-
rie §i de släbiciune, care turburd
inima ell furtunile i o imbatä cu
deliciele sale, e in ochii lor 0 pastime
de o puritate iclealä, simplu ca ino-
centa, mi§cdtor ca virturea, taä
care minunile creatiunii n'ar fi de
cat o pustietate pentru om; o legh-
tura care seduce §i inalth sutletul
care-1 face capabil de cele mai marl
precum §i tie cele mai e-
roice devotamente.»
Bucatile ce confirma aceasta sun t
numeroase in colectiunea de fata §i
unele de o frumusete uimitoare.
Ele dovedesc ea poctul sirnte a-
danc ceea re spune, vorhesce cu i-
nima §i descrie, ca artist, cu colori
vii, cu irnagini alese, simtimintelo
ce-i stapetnesc inima.
Mail de dragoste, iubirea de fa-
XLIV POESII POPTILA RE

miliã incalclesce inima poetului po-

pular.
Jubirea e calda, duioasä, puter-
niCa i nesfir§itä.
Mama antaI, tatal, surorile i fra-
adecti mica lui familia sunt
cantatle top: c u mi farmec ce vedesce
inaltele simtiminte ale poetului.
Un cantec popular cjice:
Bradulet crescut in piatra,
Rëii e, Doamne, far de tata I

Bradulet crescut in urmh,

RëÜ e, Doamne, far de mama.'
De-i calca din .urrna 'n urma
Din strain tot nu-ti fad mumA.
De-I calca din piatra 'n piatra
Din strain, tot nu-tI facl tatA.
De-1 calca din flori in flori
Din strain nuil facl.surori.

Si aceastä iubire de al sei §i de

ale sale este patriotism, este un fel
de patriotism;daca vroim: a iubit
iubesce pe al sei i ce e pe langa
sine; a iubit i a pastrat obiceiurile
ce a apucat din vechl, a iubit §i a
pastrat limba, a iubit i iubesce lo-
 DIN TRANSILVANIA XIX

cul unde s'a näscut, a iubit i in-

besce pamOntul ce-1 hrainesce, aerul
apa, padurea i carnpia, iubia si
prelmia, iubesce i pretuesce, tot ce
este al sèd, i acestulsimtimênt al-
toit pe optimismul indscut seda-
toresce faptul estraordinar ca, in
lupta cu nevoi cum poate n'a intern-
pinat alt popor, a re'rnas ... a ré-
mas Roman, chiar in noianul altor
popoare straine luL
De la mica-1 familia, Rornanul 0-a
intins iuhirea la familia cea mare,
la natie 0 la cele ce-1 inconjura.
Pentru Romanul transilvänean,
pentru popor, un Roman e natia.
«$i iista-1 tot natirt, dice el, vor-
bind de un Roman necunoscut.»
Deci, conceptul totalitatil aplicat
fie-cdruia in parte.
Tot de aci isvorasc §i acele ne-
numerate cantece contra straind-
tatil, acea melancolia care urmä-
resce pe Roman dupa dantecele
lui pretutindeni Ii sträinatate,
acea nostalgia nebiruitä care-i In-
XLVI POESII POPULARE

falisaza óra mi printeo prismä poe-

tick mai buna, mai .frumoasà, mai
placuta lui de cat ori-care alta.
Foaie 'verde de rnasline
Sint singur in ter] streine
Unde nu-i pita, Did yin
Numai amar i venin
niei iarba i niei flori
Numai lacrimi vi fiorl.

iar altul:
Geaba beau, geaba mai:lane
Geaba me mai due la tirg:
Cumper pane si masline
§i nu se lipese de mine.
Cand imi vine dor d'aeasa
Me due pe deal ea pe masa,
Cand imi vine dor de niers
Me due pe deal ea pe ses.
Child im vine dor de duca
Me due pe deal ea pe lunea.

Dar se se ia bine sealna.

Catitnele contra straindtatii ale
Transilvaneanului nu privesc ea
strainatate Romania, uncle mit si
mu ai venit, i yin i vor veni, go-
nii d'acolo de train'. greu.
 MN TR NSILVANIA. XLV11

Nu, strainatatea cantecelor po-

pulare transilvane e zugravita, fara
putinta de indoiala, in vorsurile :
Rea m'ai blestemat pe mine
Se me due in teri streine
Unde nu cunosc pe nime
Numai frunda si iarba
D'ais e si 'n tars mea.
si altul:
Jale mi-e, maica, de tine
Da mi-e mai jale de mine
Ca m'am dus in ler streine
Unde nu cunosc pe nime
De cat 1'1.11124 si iarba
C'aia e ca'n Ora mea.
Nu s'aplica aceste cantece la Ro-
mania; eaci aci a gasit nu numal
frunda si iarba, ca 'n tara sa, ci si
oameni ea si el, frati, eu ,aceeasi
limba si obiceiuri, intre care se
-simlia, se simte ca aeasa.
Nu; caci pentru. poporul roman
din Transilvania, Romania e « tarm),
e obansia, e centrul romanismului.
Inteadever, eu ori-ce satea a ro-
ELAM POESII POPULARE

man de din colo vel vorbi, el iI va

desemn a Romania cu cuvintul: tetra,.
Me due in «Ord».
Vin din «tara».
sunt espresiuM pe care le audi la
toti, Med osebire, i in care cuvintul
«tam» e sinonim cu «Romania».
Depärtat, instrainat, dar staid-
nit de nostalgia, Romanul transilvan
can ta :
Bate, vinte, bate draga
Bate, vinte, printre munci
§i ado-mi dor de la parinti.
Bate, vinte, printre bradi
ado-mi dor de la dol frati.
Bate, vinte, printre flori
Si ado-mi dor de la surori.
LIT cel d'acasä :
Drag& frate de departe
Trimite-nd o tir de carte,
Fie scrisa cat de reii.
Numai s'o pot ceti ed.
*

Un capitol intreg, mare §i avut,

este consacrat, in colectiunea deTata,
chtänieI, adeca serviciutuf militar.
 DIN TRANSILVANIA x.LIX

Se gasesc, §i in cantecele de din

coace, blesteme contra cataniei, ca
§i din colo. Ele "ense nu dovedesc, la
Romanul de ori-unde, nicI fried, nici
ura de servitiul militar in sine, ci
sunt, la RomâniI de din coace, numal
resunetul firesc al unei stall de lu-
crurl care a fost si care nu putea
se-nu faca §i Catania urita.
Intr'adever cine, in tam, fost -a
catana One la 1864?
Nile in acel timp, se luau in o§-
tire numai flu poporului; prin ur-
mare §i ostirea, inrolarea pentru ser-
vitiul i apararea patriel, facea parte,
din sarcinele i napastile ce cadeaii
nuina asupra unei singure clase.
Privilegiii pentru unii, napaste
pentru cef multi.
Cu drept cuvint dar, cand singur
cel care n'avea de fapt nimic al seil
ce se apere era silit se'§i jertfeasch
tineretea apararii %ërii, cu drept cu-
vint dicem putea s6 blesteme
catania, cum blestema toate privi-
legiele.

Golectiunea I. G. BIBIGESGU.
L POESU POPULARE

Asa numai se esplica firesc si lo-

gic blestemele contra cataniei din
come.
Caci, o data soldat, o data inro-
lat sub drape], Romanul a sciut pu-
rurea se fie viteaz, se-si faca datoria
cu stralucire, atra gelid atentiunea,
multumiri i inalte i neconditio-
nate laude de la capii sei.
Asa e din colo, unde nu e un sin-
gur regiment rotnanesc care se fi
luat parte la un mare fapt de arme,
fara a se distinge, fara a fi citat in
ordine de di laudatoare, fara a avea
pe drapelul seti cele mai inalte dis-
tin c tiuni militare.
Asa e si din coace, i dovada nóud,
piphita i netagaduith pentru or eine
a dat-o recentul resbel din 1877-78.
Din coace, ura i blestemele contra
cataniei per, au perit deja. Abia se
mai gasesc ici-colea numal urme,
care nu sunt de cat ecouri ale vre-
milor trecute. Acuna, cand tênerul,
vorbim in special de satean, a ajuns
virsta cataniei, merge de voie la re-
 DIN TRANSILVANIA LI

crutare 'ca s'esi filch datoria cätre

tarä, pentru cà toll 0-0 fac.
Cel care se mai codesc sunt in-
fmit de putini i cei care se mai
plang dac6 termenul nu e prea
aspru plang chica ce perd, valea
verde si libertatea ce n'o mai aLl,
dragostile pe care le pardsesc, etc.
Dar urä nu mai e:
Din colo ense nu e tot asa.
Acolo, blestemele contra cgdniei
se gdsesc altoite pe un alt simti-
-ment : ura contra striiinät4ii, find-
eh' servitiul militar nu-I indeplinesce
omul nici in tara lui, nici in ge-
neralitatea, casurilor pentru tara
lui proprih i interesele ei.
De aci, versurile de o rard ener-
gid, care se intampind in cântecele
militare ale colectiunil de fath :
Catania la strain,
.Nu'l de cat amar §i chin.
Er in altul :
Foaie verde de pe sant
Rea 'I catania la Nearnt
LIZ POESII POPULAR&

Nenatesee ne 'nvalA tot

Dar ea nu scid mal de loc.
0 data énse catana, chiar §'acolo,
Românul ii face din
puscA o inAndruta,
sabiuta nevëstulA.
§i
d'o ploua ploaie de sAnge
el ia pu§ca i sé duce
cand ordin i s'a dat.
Cdlauzit de optirnismu-1 indscut,
aide! par'ca-§i clice §i devine soldat
model: viteaz, dar modest.
Viteaz, dar modest, tablod al in-
tregului trecut al poporului roman I
Romtmii, cu adeverat, pus'ad pept
vitejesc invasiunilor turcesci catre
Europa occidentala §i le-ad tinut in
Mc, chiar and Occidentul era in-
grozit.
$i potentatii de pe vremuri, nu
ca resplata, ci mai mult ca incura-
geare, numit-ad pe un principe mare
roman : «atlet al chrestindtatel», pe
altul: «paveza chrestinismului».
 DIN TRANSILVANIA LIII

Post-factum insd, potentath ui tau

§i vitejil romani in a lor mo-
destiä nu sciura, nu 'ncercard,
nu voira, nu credura cd trebuie sa
culeagd roadele faptelor bor.
Poporul intreg ca §i romanul
soldat fu viteaz dar modest.
Altii, ca Ungurii, mai me§teri,
mai de paradd, nu de fapt, sciut-au
sd-'0 creeze legende §i din ninai-
curi, pe vorbe .i in§elaciuni..
Dar sa reviu la subiect.
Românul-soldat, de .5i instrainat,
de §i. reu trait, nu inceteaza d'a 11
omul cu inclinarile lui poetice, cu
caracterul lui de cantaret, §i ast-fel
vedem pe catana de peste munti
fäcêndu-§1 cantece chiar pe ariele
informe ale cornului pentru diferi-
tele semnale §i ordine care se &Ai
prin corn ').
Cornul sund: inaintarea, relra-
gerea, formarea de careurt §i catana
ronadna canta, dupa el, cu cuvinte
românesci, comanda.
1) A se vedea capitolul c4tania.
LIV POESII POPULARE

Ce dovada niai stralucita ea man-

dra-i este militaria in sine ; dar, (Ina
i se pare « numal amar si chin » causa
e ca o face «la strain» !

Romanul, din firea lui, e glumet.

Cu spiritul seii de iinä i justä
observare, el censureaza tot.
StrigAturile de la hord, glumele
satirele populare, adese-ori impro-
visatium grabite asupra celor ce
vede, intocmesc iarasi un capitol a-
vut i interesant de producerivred-
nice de a fi tinute in seam i stu-
diate cu atentiune.
pisei ca unele glume sunt im-
provizari de moment. i asa e.
Ast-fel, intr'o cli de serbatoare, la
Välcele, N. Dandarail, zarind in hoed
o femeie cu perul läsat pe frunte,
dupa moda din «Ora», d'o data-I
audirn strigand:
Frunda verde de naut 1
Cthe dracu-a ma vedut
Iepure treand pe punte
Fata mare tunsá 'n frunte.
 DIN TRANSILVAN1 A LV

flora se 'nvir tea mereu ; dar dup5,

versul din urma, toti péne si nol,
privitoril ne purtaram ochil peste
cei din joc si-i tintirarn asupra celei
care era victima acestei satire s'apoi
risul greoid al lui Nicolae fu urmat
de risete generale.
Tema era data si, a doua di chiar,
mi se spuse o ,alta satira tot asnpra
acestui fapt. Ece-o :
Cine dracu te-a 'nvëtat
Përu'n frunte ti-ai tãiat?
Glumele si satirile, ca si ghicito-
rile, mai mult de cat ori-care alte
produceri ale geniului popular ro-
man, pun in evidenla nu numai a-
dancul si ascutitul simtimênt de ob-
servare al poporului, ci si un fel de
nativa delicateta.
Inteadever, din acest capitol se
vede ca el suride, ride, chiotesce,
glumesce, piscd, ba chiar musca.
Gluma ênse, aproape de obiceiii, e
cuviincioasd in forma si in fond ; res-
pecta decenta si nu e grosolana, de
cat forte rar; cinica, mai nici-o data.
1.17 POEM POPULARE

Fierea-I e fara calcul, daca nu

fara reutate.
Pc multe ori chiar, supt o gluma,
s'ascunde o leetiune de morala.

Cultul frurnosului e in mare ein-

ste la RomAn : o calitate fireasca,
inascutä.
Cine, in adev6r, n'a admirat acele
tesaturI teranesci, in care colorile
sunt combinate cu o artä desëvOrsitä,
de si isvorith numai din instinct,
iar nu din vre-o cultura primita !
Figurl regulat geometrice, iar nu
paseri i alte animale ea la alte
popoare vecine impodobesc acele
tesäturi i fac un contrast isbitor,
prin formele lor cu totul regulate,
cu figurile de animale informe ,
greoiii i chiar ridicul lucrate, cu
care vecinil Ii impodobesc imbra-
edmintea.
E un sub-strat de arta populara
proprid Romithului.
nu e numat atat.
 DIN TIUNSILVANlit LVII

In descrierile despre o femeie

frumoasa sau un barbat frurnos,
irnaginele sunt ginga§e, pe cand la
alte popoare vecine aceasta calitate
nu se observa, sail mai rar.
Nu vei gäsi, spre esemplu, in nici
un cantec rornanesc, Ca :
efata iubite e albä ca un ca
aspriincenele ca nisce cureluse»
adech comparatiudi care nu sunt
de loc poetice §i totu§i, la alte po-
poare vecine, acestea sunt califica-
rile ce se intampina obicinuit in ale
lor cantece populare.
Neindoios deci este ca poporul
roman e inzestrat cu un desvoltat
simt estetic caracteristic
0 noua dovada despre aceasta o
gasim in cantecele asupra frumo-
sului" i uritului, care sunt multe,
varil §i inspirate de un simtiment
adanc §i adeverat.
Ast-fel :
Foicica, foaie arsa!
RëÜ e uritu la casa:
LVII1 MESH POPULARE

intra in casd, 'n tuneceazd,

ese-afard, inoreazd.
Dar frumosu-i bun la casd:
intrd 'n casd, lumineaza,
ese-afard 'nsenineaza.
Iar altul :
Pe unde umbla uritul
se pirlesce Omen tul.
Pe unde umbld dragostea
inverclesce pajistea.
Apoi:
Lasa-me mdiculd 'n pace
se iubesc pe cine-mi place,
la urit sad nu-mi face.
Nu me 'ndemna la urit,
mai bine baga-me in pärn4nt.
Ca uritu nu'l d'o di
ci-i urit peii,'oi träi.
a uritu nu-1 d'o noapte
da-i urit pene la moarte.
Ca uritul n'are leac :
numai panza de bumbac
numa-un popd s'un diac
si scândurica de brad
s'un colacel de secard
s'o luminita de ceard.
Dar, in sfirsit, imaginele de o
dulce gingasia ; dar descrierile cu
 DIN TRANSILVANIA. LIX

adeverat poetice, care impodobesc

cantecele populare romanesci, ce alt
vedesc de cat simtul estetic al po-
porului, instinctiv e adeverat, dar
destul de desvoltat in cat se intoc-
measca o caracteristica esentiala a
acestui popor I
As putea se imultesc esemplele
prin citari din aceasta colectiune
din altele ; dar me opresc, multumit
cd am indicat un subject de frumos
foarte interesant stucliü pentru
altii mai competinti de cat mine.
gr r

Asupra Colindelor, ca i asupra

Cdntecelor bardresci, am fdcut cate-
va ohservatiuni chiar la inceputul
capitolelor speciale.
Nu mai reviti.

Un tesaur sunt, fard indoialh,

cantecele populare ale Románului.
Dar pentru ca tu, carturar, se le
intelegi deplin si se le prquiesci pe
IA POESIF POPULARE

cat fac, trebuie se' Iasi* in uitare tra-

tatele didactice ale lui Oratiii si
Boileau, sé nu te opresci la rimä,
care mai peste tot e inlocuitä cu a-
sonanta, se" nu te opresci la cutare
sail cutare vers schiop ; cad aceste
bud:VI nu-s de citit, ci de cantat
ceea ce nu e tot una.
Se nu uip ch scaderi intampinl
cbiar la cel mai mari poep ; cad
Quandoque bonus dormitat Homerus
ci se' le judeci, And. o data, nu
dupd regulele dogmatice ale poesiei,
ci cu inima ; se caup nu forma ci
sentimentul, nu esteriorul ci fondul,
nu espresiunea ci ideia.
Ast-fel judecate, modestele pro-
duceri ale geniului poetic popular
roman modeste, pentru cd nimeni
nu le reclamd paternitatea 41 vor
apärea, cum si sunt, ca nisce ne-
stimate vrednice sé impodobeasca
coroana de gloria a ori-carui mare
poet; vei vedea in ele nu nurnai
frumusete literard, ci mai cu seamd
 DIN TRANSILVANIA. LXI

frumusetea morala a sufletului ro-

mânesc.
Poporul care le produce, ip vel clice
atunci, e un popor cu suflet mare §i
bogat in calitati §i. deci cu viitor in-
semnat. * *

16q putea se me opre8c aci.

Dar nu, cacl imi par necesarie
ciite-va observatiunl asupra limber,
prin care se dovedesce nu numai uni-
tatea genetica a poporului roman, ci
§i o unitate in cultura lui, in lungul
curs de veacurl cat a trait in Dacia.
Intr'adevér, limba Romanulul de
peste munti este aceeml, in esenta
el, ca a celui de dincoace.
Sunt oare-care osebiri in pronun-
tarea unor sunete ; sunt §i oare-care
vorbe imprumutate de la popoarele
langa care traiesc.
Dar osebirl dialectale, osebiri de
gramatica, nu.
Cat de insemnat din toate punc-
tele de vedere este acest fapt, vol
face se se observe citand cate-va cu-
LXII POESH POPULARE

vinte ale d-lui Emil Picot, un filo-

roman care ne a studiat limba §i a
scris asupra ei.
Rea ce clice D-sa:
«Bach sträbati Francia, Italia sail Penin-
sula Pirineilor5 esci surprihs de a vedea limba
popular& modificandu-se necontenit. Vorbi-
rea popular& se schimba, ca sä ic ast-fel,
din sat in sat si chiar limba literar& e su-
pug la varialluni insemnate. Romanii, din
acest punt de vedere, formeazh o curioasä
esceptiune printre popoarele care së servesc
de un idiom esit din limba latind ; limba lor
nu infdliseaza in diferitele provincil uncle
locuiesc de cat usoare osebiri. Romanii din
Muntenia si din Moldova, eel. din Basarabia
si din Bucovina, acei in sfirsit din Transit-
vania si din Ungaria, vorbese dialecte abia
osebite uncle de altele. Pe clnd ualorribard
si un locuitor din giurul Rome)", un- vene-
. tian i un piernontez nu se pot intelege, 16-
ranii romani de la Dungrea de jos vor putea
conversi far& impedecare ci fratii lor de
la Arad, de la Brasov sail de la Iasi. Chiar
Romanil din Macedonia, de si dialectul br
së departeaza simtitor de cele-l-alte, sunt
totusi intelesi mai pretutindeni.
«Aceasta uniformitate a limbei române,
datoritá färä indoiald caracterulul rabilátor
si.puteril de resistentO a celor care o vor-
 DIN TRANSILVANIA. LXIII

besc este un rapt vrednic de tinut in seama

in istoria idiomelor romane.Latina a cAreia
descompunere a dat nascere in Occident a-
tator limbi qi jargonurl (patois) subsistA in
regiunea Carpatilor supt o forma unicA. Sin-
gurele osebirl dialectale ce se pot observa,
trecend dintr'o provinciA in alta, privesc le-
gile fonice sall mai bine pronuntarea ; vo-
cabularul InregistreazA vorbe straine im-
prumutate de la natiunile vecine $i deosebite
ca $i acele natiuni ; dar fondul limbet, fle-
xiunile, sintaxa, rëmfin identice1).»

Deci
unitate de limbd avem ceea ce
este mult ;
unitate de cultura mostenita ia-
ra§i. avem ceea ce §i mai mult
este; cad.' s6 dovedesce ca nici-o
data granitele politice n'aü putut
stävili unitatea genetica a poporu-
lui roman se produca fericitele ei
result ate ;
nu ne re'mane dar de cat ca, pe
acest trunchia comun, se altoim
1) Documents pour servir a rétude des dia-
testes roumaines In Revue de Linguistique et
de Philvlogie compares (I V., fasc. 3).

..
LX1V POESTI POPULARE

ideile noi, sé le adaugem la capitalul

anterior, pentru ca si mai muIt se
restringem si se cimenthm legdtu-
rile ce veacurile le ali respectat, in
limba si in obiceiuri, care unele si
aceleasi sunt, in aspiraliuni care a-
celeasi fost-aii, aceleasi sunt la top
Romemii.
Pentru aceasta, n'am avea mult de
facut ; ar trebui mai Anthi ca cei car-
turari mai ales de peste munti
se vorbeascd si mai cu seam'a se scrie
limba poporului , confundAndu-se
ast-fel cu el din ce in ce mai mult.
Ast-fel, unitatea esistentä s'ar ci-
menta si pe tulpina betrand de vea-
curl, dar viguroasä si necontenit
vlästärind, s'ar altoi florile alese ale
culturei moderne si ar rodi o puter-
nicd, frurnoasa" si cu totul originala
literaturä româneasca.
Urez ca asa s'e fie si asa cu ade-
vérat va fi, daca' fie-care aduce-vom,
cu dragoste si staruinta, piirticica
noasträ de muncd la aceasta lucrare,
unii, culegOnd producerile gandu-
 DIN TRANSILVANIA LXV

lui, inimel, minti i inchipuiril po-

porului, i a1iI eel mai invelap
si pregatitl cautand i descope-
rind inclinarile lui firesci, pe a ca-
ror temelia immal cladire sigura si
trainica putern radica.
Dar cum se culegem ?
Eca cum.
Se ne adresdm la popor i numal
la el.
Aci numal este isvorul cel cu-
rat si fard nici-o prihand.
Läutarii ne pot spune multe si
trebuie se-i intrebarn i pe ei, ense
numal inteun singur cas, cand a-
deca nimic de searna n'am mai g5si
la popor. in cutare saü cutare loca-
litate.
.- Caci ori-ce s'ar (Pee lautarir
nu pot fi priviti de cat ca un isvor
de a doua rnana, de vrerne ce el,
avénd meseria de cantaretI, sunt
silita se cante, nu ce vor saü simt el,
ci ce li se poruncesce ; sunt inui
cu alte cuvinte prin cerintele

CI counea I. G BIBICI SCU,

LXVI POESII POPULARE

meseriel, a improvisa prea mult,

pentru a nu clice eh nu sciii ce li se
eere. Apoi nici Romani de bastina
nu sunt. Deci aduc, nu pot se nu a-
ducd, o nota a neamului lor propriO,
in ceea ce spun sail canta : ori stri-
ca, on infrumusetRaza.
Ceea ce propriu romanese este la
et, lau taril au adoptat de la Romani
si dem mai bine de la origine, de cat
din a doua mana, se culegem.
SP ne adresam dar, in primul
rind, d'a dreptul la popor.
Si putem foarte muip s'o facem.
Cai ne ducem pe la lard, se mi
ne multumim a admira natura, ci
se ne punem in contact cu poporul,
se vorbirn cu el de päsurile 1u i
se-1 cerem a ne spune cantecele, bas-
mele, ghicitorile, in sfirsit toate pro-
ducerile spiritului seu, cu care-si
tunple timpul de repaos, ti indul-
cesce munca ai-at alinta sufletul.
Ast-fel, pe fie-care an, s'ar aduna
o pretioash comoara care, increclin-
tata unei societati de folk-lore, ce s'ar
 INN TRANSILVANIA LXVII

intocmi i ar tipari-o, ani avea cu.-.

rind o monumentalä archivä a sim-
Odor i insusirilor poporului ro-
man, adech cea mai pretioasti si
mare* carte cu totului tot roma:
neascd, i ca forma si .ca fond, i ca
ideie i ca simtiment.
Aceasta s'ar putea face pesfe toatzi
intinderea paméntului romanesc.
Invetatoril i preotii de pretutin-
deni, care locuiesc la tard, sunt chie-
[nap', sunt ursiti se fie factorii de ca-
petenia in aceasta lucrare.
Fac deci apel la den0i.
Unii, bine inspiraii, ai i inceput
se lucreze cu zel i pricepere i chiar
publicä; in a lor vrednica ?ecletoare,
pretioase documente de felul acesta.
S'o faca toll i mare multumire,
cel putin sufleteasch, I vor agonisi..
Intru cat privesce producerile de
peste munti, pe laugh ce pot face
0 at facut i fac Romanii d'acolo,
carturari, preoti i invetatori, pu-
tern mult i nol cel d'aici, cu pa-
tina buna vointa.
LXVIR POESU POPULARE

Sunt aid, ca servitori, mil de go-

maul, barbati i femel, de din colo.
Se4 intrebhm, se culegem de la
el ce sciu.
Dificu1t4i vor fi, e sigur.
Ast-fel , d. T. Stoenescu , direc-
torul Revistei literare, chruia-1 co-
municasem aceastä ideie, Iml spu-
nea Ca, cerend servitoarel sale sd-I
spund cântecele ce scie, ea I-a res-
puns : . .

Mai era pe la nol un domn,

care da haul pen tru cântece, i lu-
mea icea ca-I nebun.
Am ris, ca un nebun, nu pen tru
cä mi-a adus aminte de vorba
«Nebunil iaü cetätile», dar pentru
ckaceeas1 ideie descoperiam la Val-
cele in impotrivirea ce mi Se lb' rea,
când incepusem a culege.
totusl, am cules.
Dificultäll. all se fie, dar cu atAt
mal mare si rneritul va fi.
La lucru dar pend mal e timp ;
cad betramil archivele vii .dispar
sit cu el se perde i ce Se mal scie.
 DIN TRANSILNANIA UV X

Inteadever dacä ed n'as fi ga' sit

la Valcele pe. baba Nora si pe baba
Scurtu, putin de tot as fi cules.
Se eh' utdm pe babe si pe mosnegi ;
se destPptdm in ei amintirile dulci
neperitoare ale tineretel si se scriem,
se scriem tot ce ne vor povesti :
cantece, descântece, basme, ghici-
tori, etc.
Se ascultarn pe tineri cu sagalni-
Cele lor strigaturl i cu duioasele
doine si se scriem tot.
Unde vom intalni de eel care sciii
carte,' se-m punem se scrie el ensisl,
cum fac et acum printre Oltenil din
Bucuresci, cdutând se' intocmesc o
colectiune de basme oltenescl.
In sfirsit, sfirsesc aci i daii tipa-
rului Poesiile din Transilvania pe
care le-am cules, sdpAndu-le ast-fel
de soarta ce a avut a mea bogatä co-
lectiune de basme, pe care mf-a ars'o
focul.
Letea (Bac5.6), Octombre 1893.

I. G. BIBICESCU.
 POESII POPULARE DIN TRANSILVANIA

* OINA

Colectiunea I. G. MB10ESCU.
 POESIt POPULARE DIN TRANSILVANIA 3

DOZNA
[Variantd transiluand, scrisg de Reveca Scurtu din Vglcele
(Elopa tak), d upg dictarea mamel sale]

Cine mi-o scornit dolna

fripta. 1-0 fost inima,
ca s'a mea acuma :
ca e neagra ca tina,
ca tina de prima-yard, 5
care-i calcatá de call.
Fii, inima, rabdatoare,
ca-al" pArnêntul supt picioare !
Rabda inima i taci,
ca parnentul care-1 calci 10

2 4
Alta varianta transilvana Variant& moldoveneasca
[dupg Vasile Toma din Deleni]
Frunzg verde si una !
Cine-o zis dainu-dtdna; Frunzg verde tiriplic,
arsA 1-o fost inima, de cand eram copil mic,
ca sa mea seraca. doina o sciü i doina o zic.
Cine-o zis dgina d'intie Cu doina me mAntuesc
arsg-i-o fost, ca i mie. de bir si de boieresc ;
(Colect. Simion Maresca. cu doina i cu doinig
scApai crangu'n poenig
3 si-m1 veni o biatletig
Versiunea Alexandri cu perul lgsat pe titg
si mai mult lisat pe spate
Doing, doing, cAntee dulce! de m'o scos din sAngtate.
and te-aud, nu m'as mai duce. Frunzg verde s'on dual,
Doing, doing, viers cu foc ! pe malu celui párä
cAnd resunl, ed stall in loc. scosel flueras din briu
4 PoEstl PonLARE

Bate vent de prima-vara, s'acolo m'am pus pe iarba,

eft cant doIna pe afara,
de me'ngan cu florile
privighetorile.
Vine iarna viscoloasà,
eü cant doIna 'nchis in casa,
de-mt mat mangál zilele,
zilele i noptile.
far de grija, far' de treaba
s'am inceput a canta
tot doinita seraca !
Cantat doina i mat bine,
fata veni langa mine
nit-o 'nceput a canta
tot dolnita seraca I

Frunza in codru cat inviie Trage doIna si mat bine

doIna cant de voinicia.
Cade frunza jos in vale
eft cant dolna cea de jale.
Doina zic, doIna suspin
tot cu doIna me mat tin;
DoIna cant, dolna soptesc
tot cu dolna vietuiesc.
Poesii populare ale Ro-
manilor, pag. 224.
I-
ca mi-at rupt inima 'n mine;
canta'mI dolma pena'n seara
ca'ntr'o zi de prima-vara 1
Cine o stirnit dotnita
arsa I-o fost inima ;
sfanta sAl fla gura
c.o mai cantat doinita I
Poesti populare,
colectia M. Caneanu.

5
Varianta. munteneascb
[dupii P. §olcan Cretul]
Doina sciu Si doMa zic :
de când am ajuns voinic
eU cu doina m platesc
de bir si de boieresc ;
tot cu doinisoara mea
de podvada, de belea.
Doina, doina, cântec duke
de la mine cand te-i duce?
Cin'te scoase'n calea mea,
bata-te pardalnica,
Ca mi-ai secat inima
tu mi-ai scurtat viata,
saracut de maica mea!
Poesci populare, colectia G. Dem. Theodorescu, pag. 276.
DIN TRANSILV AIWA 5

II

1U I" IRE
1 II,
POESD POPULARE DIN TRANSILVANIA. 7

DRAGOSTE
De cat un tata o muma,
mat bine-o mandrutA bunA !
**
*
FolcicA solz de pesce
Val de cel care iubesce !
Ce manâncA, nu-I tignesce,
Niel ce bea nu-I folosesce.
* *

Rele-s, bade, frigurile;

da mal Tele dragostile:
frigurile te basica,
dragostile te usucA.:
De frigurl, &ad
si te scolI,
de dragoste, zacl
morl.
**
Cine dragostea no crede,
nu mai cake iarbA verde!
Cine dragostea n'o scie,
pe lume sd nu mai fie!
8 POESIY POPULARE

DRAGOSTELIS
6

MANDRA BUNA

-
(Cantat de baba Nora din Valcele)

Striga Nilea d'intre stand,

d'intre stand, din val adinci.
Nimenea nu-1 auzia,
lira numal maica-sa.
Nileo, Nileo, dragul maichii ! 5
Or oile ti-ai perdut ?
or opincile ti-ai rupt ?
or merindea ti-ai sfirsit ?
Nici merindea n'am sfirsit,
nici opincile n'am rupt, IO
nici oile n'am perdut ;
dar m'am pus
cu fata'n sus,
supt un mer mare'nflorit.
Florile m'ail nãp'adit, t5
sarpe-balaur turbat,
la mine'n sin s'a bagat.
El la maia-sa mergea
si din gura-asa-1 graia :
Maid, mAiculita mea ! 20
 DIN TRANSILVANIA 9

Inveluie-ti tu mana,
Inveluie-o in chinded 4)
gi bag'o in sinul nieU
si me scapd de dor greil.
De cat, Nileo, 25
fall mina,
mai bine,
fla tine,
Ea din gura-asa-i graia ;
dar te du la soru-ta. 30
El la soru-sa mergea,
si din gura-asa-1 graia :
Sord, surioara mea,
inveluie-ti tu mana
bag'o in sinul med 35
si me scapa de dor greil.
De cat, Nileo,
fard mana,
mal bine,
fdra tine ! 40
cä d'o träi tata-meii,
mal face voInici ca tine ')
Dar te du la mindra ta.
El la mandra cä mergea
si din gura-asa-i graia : 45
Mindra, mândrulita mea,
inveluie-t1 tu mina,
s'o baga in sinul med
sä me scapt de dorul grefi.
El vorba nu isTfravia, 50
mandra rnana-si invelia,

I) A se vedea notele la sfirsitul volumulut.

10 POESH POPULARE

in sinul lui o baga,

sérpe-balaur scotea
si pe rnasä ii trantea.
Sohjl de aur cã avea ; 55
brit de aur se.facea
pe ea ca-I incingea.
Teitá lumea se mira.
Nilea'n brate o stringea,
Si frumos mi-o sdruta, 6o
si din gura asa-1 vorbia:
De cat un tatd s'o mumg,
mai bine-o rnandrutd bund !
De cat o sort s'un frate,
ma bine-o mandra cu dreptate! 65

Versiune din Moldova

[Publicata in So,letórea" din Aprilie 1892]

Fruncld verde mar mdrit I

Tot cu boil am pornit.
M'am scapat si-am adormit
supt un mar mandru 'nflorit ;
sarpe mare o venit,
jurnatate m'o
jumatate nu me poate,
de curdle tintolate,
de sulite 'mpungetoare
 DIN TRANSILVANIA II

de puscuta vinatoare.
Me dusei la maica mea.
De-mi esci maicá cu dreptate,
baga mana si me scote,
ai prinde curalele,
trage otelele;
de te temi c. te-a musca,
na basrnaua ; invell mama.
Nici basmaua n'ol lua,
nici mans nu oi baga,
ca me tern ca m'a rnusca ;
da te du la sora ta,
de ti-1 sora cu dreptate,
bage mana i te scoate.
Me dusel la sora-mea,
Si ea m'a intrebat asa:
Fratioare, ce esci scarbit?
On boil 1-al prapadit ?
On opincile le-al rupt ?
Nici boii n'am prapaclit,
nici opincile n'am rupt.
Fruncla verde mar mant,
m'am scapat s'am adormit
sub un mar rnândru 'nflorit ;
sarpe mare o venit,
jurnatate m'o 'ngbitit,
jumatate nu me poate,
de curele tintolate,
de sulita 'mpungetoare,
de puscuta. vinAtoare.
De-mi esci sora cu dreptate,
12 POESII POPULARE

baga mina i ni scoate;

de te temi c5. te-a musca,
na basmaua, inveli mina.
Nici basmaua n'ol lua,
nicl mina nu oi baga,
ca me tern ca. m'a musca ;
dar du-te la puica ta.
De puica cu dreptate,
Bage mina i te scoate.
Me dusel la puica mea.
Puica m'o 'ntrebat asa
Puiule, ce esci scirbit
on boii i-ai prapadit ?
on opincile le-ai rupt ?
Nici boii n'am prapadit,
nici opincile n'am rupt.
Fruncla verde mar marit,
m'am scapat s'am adormit
sub un mer mândru 'nflorit;
sarpe mare o venit,
jumatate m'o
jumatate nu me poate,
de curele tintolate,
de puscuta vinatoare,
de sulita. 'mpungetoare,
De-mi esci, puica, cu dreptate,
baga mina si me scOte ;
de te tetra cä te-a musca
na basmana ''nveli mina
Nici basmaua n'oi lua
si mina tot ol baga.
 DIN TIUNSILVANIA 13

SOMN IMI-E
Somn mi-e, maica, si-as dormi
si n'am pat d'a odini!
Du-te 'n patu taici-teU.
Ba acolo nu m'oi duce,
ca-I patul de om betrin 5
Si miroasa-a flori de fin.
Somn mi-e, maica, s'as dormi
si n'am pat d'a odini.
Du te 'n patu frate-ten.
Ba acolo nu m'oi duce, I0
ca cu frate,
fac pacate.
Somn mi-e, maicä si-as dormi.
si n'am pat d'a odini
Du-te 'n patu soru-ti 15
Nici acolo nu m'ol duce,
ca e patul plin de flori
si me umplu de sudori.
Somn mi-e, maid, s'as dormi
si n'am pat d'a odini 20
Du-te 'n tinda pe llicioara,
cà p-oi duce o pern:oara :
o inima intristata
si de lacrimi inecata.
3)

Somn mi-e, maica, si-as dormi 25

4 POES1I POPULAR E

si n'am pat d'a odini.

Du-te 'n fundu gradini,
sub umbrula nucului,
in patul dragutului.
Asa, maid., voit si et,
Si me duc la dragul met ! 30

SE-MI VED MANDRA

Brasoule, zid inalt !

Cine, foc, te-a laudat
cà sunt bani prin zidurele?
Ca nu-s bani prin zidurele
ci-s lacriml de slujnicele, 5
poate-o fi i d'ale mele!
D'ar da D clet un foc,
sa arda Brasou tot !
Arcld-te focu Brasot,
de trei partt TO
cu lemne verdi,
si de patru cu uscate,
sa arda pent 'n cetate.
Din cetate pent 'n §chei,
se-mt creasa stejari i tei ; 15
sa me sui Vinerea 'n ei,
 DIN TRANSILVANIA. 15

se-nil fac ochisorii roati

sa-mè uit in lumea toata,
se-mi ved mama,
se-mi ved tat5., 20
se-mi \Ted mindra
cum s poarta,
cum rnIturk pe la poarta :
Cu mätura miturand,
cu lacrime stropind. 25

I0

DE S'AR VINDE DOR

De s'ar vinde dor cu dor,

eü tn',as face vinzbitor.
Ce n'as face ? i as vinde,
dorul inimei fierbinte!
De s'ar vinde dor cu drag, 5
en mi-as pune satra 'n prag,
ca se-1 vind la ori si.cine,
care s;rnte ca si mine.
Eu mi-as pune satra 'n poarta
ca se-I vind la lumea toata. TO

11

Alta versiune
Lung e drumul Clujului,
e mal lung al dorului.
C'al Clujului se sfirsesce,
16 POES11 POPULARE

al dorului se sporesce.
D'ar fi dorul vinzetor, 5
et m'as face negustor,
m'as duce la tirgul mare,
m'as pune cu satra 'n cale,
s'as da dor la care n'are.
Bade, de dragostea noastri, I0
a crescut un pom pe coasta.
Pomu-I mare, fruncla rara,
paserile prin ea sboara,
sboara din porn in porn,
ca dorul din om in om. 15

12

AMAR E!
Amari-1, Doamne, amara,
amara.-1 frunda de mac,
mai amar doru ce-1 trag!
Amari-1, Doamne, amara,
amara-i frunda de nuc, 5
mai amar doru ce-1 duc!
De l'as putea semena,
eü cu drag l'as secera
si l'as pune stog pe prag,
si Pas imblati 4) cu drag ; 10
si Pas pune stog in casa
 DIN TRANSILVANIA 17

l'a imbläti pe mast ;

l'as cerne
prin sprancene,
l'as trimite
mandrel mele.

13

NU-I CA MANDRA

Frunclulitä alunica I
Am avut o mandrulita
si ml-a fost cam tinerea,
draga nelchil turturea!
lasat-o se nial creasca, 5
rrfnte 'n cap se dobandeasca.
Mi-a trecut
cat ml-a trecut!
Mandra mea s'a maritat,
chin la noi aici, in sat 10
de la nol a treia casa.
Inima ml-e fripta arsa !
Maica çle veste mi-a prins,
si din gura.-asa mi-a dis :
Dragul meu, nu fii asa, 15
Ca m'ai sint fete ca ea.
El din guri-asa vorbia :
Malcä, maigulita mea ;
Ceru-i mare,
stele multe, 20

Colectinua. I. G. BIBIGESCU. 2
18 POESIT POPULARE

si mai mari
si mai marunte,
luminoase,
intunecoase,
nu's ca mandra de frumoase! 25

14

GHICESCE, MANDRO

Trage, mindro, i ghicesce,

codrul de ce 'ngalbenesce?
Codrul de zapadl grea,
volnicul de inima rea.

15

VAI ! DE CEL CARE IUBESCE

Foicica solz de pesce,

Vai de cel care iubesce !
Ce manancl nu-i tignesce,
Nict ce bea nu-i folosesce.
 DIN TRANSILVANIA. I9

16

RELE-S DRAGOSTILE

Rele-s, bade, frigurile,

da mai rele dragostile :
frigurile te basica,
dragostile te usuca.
De friguri zaci
si te scoli ;
de dragoste zaci
Si mori.

Versiune
(culeasa de dd. Iarnik-Birsanu)

Rele-s, bade, frigurile,

Da-s mai rele dragostile,
Maica din friguti md scoate;
dar din dragoste nu poate.

17

CINE NE DESPARTE ?

Frunzi verde ruje 'nvi5Ite

pe noi cine ne desparte ?
Gardul cu nuielele,
20 POESII POPVLARE

mindra cu sprâncenele.
Dar-ar D-zed un vent, 2
se dea gardul la pamént !
se remaie numal parl
de timiii la dusmani !
Cite lacriml am versat,
s'ar face fAntâni 'n sat : 10
fintând cu trel isvoard
cine-o bea din ea se moari.
Se bea duFnanele mele,
se me mintui ea de ele.
Dar d'o bea iubtul meia 15
Si mi-1 tie D-zet
d'o bea vr'un neam d'al men,
se-1 fereasci Dumnezeil!

18
TURTURICA

Turturic5, turturea,
vino tu la casa mea ;
ca nici et nu am sotia
se-mi fil tu dragula mie !
-1,111.111,

19
SERACA DRAGOSTEA !

Val! seraca dragostea !

cine n'o scie purta,
 DIN TRANSILUNIA 21

Dumnezeti se nu 1-0 dea !

SA mi-o dea D-zeti mie,
se mi-o pul in palaria,
ca pe-o floare

20

BATA-L MAICA PRECISTA !

Bata-1 mica Precista

sfânta Dumineca
p'al de-a 'mpärtit dragostea :
dragostea cu lingura,
uritul cu ferdela.

2I

PE CAND NU IUBIA

Péné cand nu te iubiam,

unde me culcam, dormiam !
Dar de cand mi te iubesc,
nu pot se me odinesc.
Noaptea 'n vis mi te doresc;
pun mana, nu te gasesc ;
string in brate plapoma,

---
credend ca-ti string talia.
F-22 POESIT POPULARE

22

DORUL M ANDREI

Frundulita trei surcele !

Pe drumul de la Sacele,
vine dorul mandrel mele ;
s'asa vine de ferbinte,
d'as sta 'n drumu-i, &as aprinde.
Dar cu-atata am noroc,
cd me duc, nu stau pe loc.

23
a doua versiune
Pe calea Sacelelor,
merge dorul mandrelor ;
s'asa merge de ferbinte,
d'as sta pe loc m'as aprinde ;
dar cu atita am noroc
cd nu pociu S stail pe loc :
cà nainte este foc,
2i 'ndarat este jar
2i mi-e frica de talhar

24

tE CE OFTEZ ?

Foicica de orez !
vedl tu, milostivo, vecb,
 DTh TRANSILVAN1A 23

vecji cu ochii si nu crecli,

tot m6 'ntrebi : de ce oftez ?
Si toata lumea me 'ntreaba : 5
de ce stall tristi i slaba ?
Foicica' solz de pesce !
Val! de cel care iubesce :
ce mananca, nu-I tignesce
nici ce bea, nu-I folosesce! 10

25

SERACA INIMA MEA

Seraca inima mea !

mult inoatá 'n voia rea,
si e neagra ca tina ;
se Ieagana ca iarba,
Si n'o scie nimenea, 5
numal eü i D-zeU,
singur sufletelul !

26

CA DORU DIN OM IN OM

Bade, de dragostea noastra,

a crescut un porn pe coastl.
24 POESIT POPULA RE

Pomu-i mare, fruncla rarä,

paserile prin ea sboard,
si sboari din porn in porn,
ca dorul din om in om.

27

DRAGOSTELE NOASTRE

Mindra, dragostile neistre

aU remas pustil pe ante.
EU am fost Vineri la ele
Wan fost crescut viorele.
Viorele, flori adânci
and le vecli, draga, së plângi!

28

AMARUL INIMEI
--
D'as sci cal am c/iIe multe,
m'as sui cu calu 'n munte,
s'aud ploaia ropoind,
vintul printre brach batênd,
paserl pe ramuri cantand.
Dale-le-le,
insarele,
ce thntati pe rámurele,
amarul inimel mele!
 DIN TRANSILVANIA. 25

29

SE NE IUBIM

Ai, mindro, sè ne iubim

eamendoi ne nemerim
ea n'am muma, tu n'ai tata,
amendoi suntem d'o data.
Ea n'am frati, tu n'ai surori
amendoi ca doue flori.

30

NU LE POATE STINGE

Peste-o apa, peste-un tea,

Arde opt lumini de sda.
Dina ploana, noaptea ninge,
nimeni nu le poate stinge ;
numai inima-mi cand plange.

31

TOT WAS DUCE

D'ar fi calea tot cenusi

pent la Dinoaia 'n us4
tot m'as duce la Gheorghita,
se-1 daa o ir 5) de gurita ;
26 POESIY POPULARE

se nu-I doara-a inimioari 5

pentru-a mea gurisoarl;
se nu creadi malci-sa,
ci l'am fermecat cu gura.
Ca d'ol sci fermeca
se me bati Dumnezen, 10
unde-o fi satu-adunat
se me ridi infundat.

32
CANTATI DE JALE

Duceti-vell randunele,
sub fereastra dragei mele
;14 cintati doina de jele,
dorul inirnioarel mde!

33
CODRULE, CODRUTULE!

Codrule, codrutule!
deschide-ti caririle,
si-mi duc supdrarile ;
caci acasi
nu me Iasi 5
dorul mandrel arcletor,
ci me face calitor.
'
 DIN TRANSILVA NIA 27

34

FACE-M'A

Face-m'as un fluturas
si p'aripa ventulut
in giurul Nimentului
As sbura
perfasi afla
floarea
floricica mea!

35

DORUL BADEI

Bade, dorul de la tine

peste multe dealuri vine,
.si nu-1 poate opri nime.
Nici tiganul
cu secera,
nici romkul
cu fluera,
numai eü cu inima!
28 POESIT VOPULARE

36

VINO, BADE, TU CU EL !

Lelisoará, gura dulce !

Chiamá-rni dorul se se culce,
cl de-asearl
li tot pe-afar1
si mi-e frici 5
se-1 perch iari ;
cá-i prea gingas, desmierdat,
tot la sin a fost dedat ;
intre pupi de trandafiri,
lânga buze dulci, subtiri. 10
Ba ell, bade, bldisor,
nu line prind de al tell dor,
ca-i cu totul infocat,
me arde 'nfläcdrat !
si de vrei si ti-I alin, 15
.5i se-1 pun la al met sin,
nu-1 trirnete singurel,
vino, bade, tu cu el.

37

FRUMOASA CA DRAGOSTEA.

Dorul met tat dumitale

face la Dumnezei floare :
o floare mirositoare
 MIS TRAgsILVANIA 29

si de feciorI iubitoare,
iubitoare, draga mea,
frumoasa ca dragostea.

38

NU GANDI CA TE-AM URIT

Mândrulita de dernult,
nu gandi ca te-am urit ;
a de te-ol fi urit OR,
se me bata D-zet,
unde-o fi locul mai reii,
?rite() groapa de urzici,
se me faca tot basici._

39

TINE-MI DOAMNE !

Firicel de grit curat,

Tine-mi, Doamne, ce mi-ai dat :
voinic tëner i curat,
Nici mustata nu I-a dat
30 POESWPOPULARE

40

DE MANDRA CE SCII ?
---
Foaie verde treI gutui !
Domnule, de unde vii ?
De la tirg de la Sibil.
Dar de mindra mea ce scii?
Foail verde, fbaia arsal 5
mindra ta e sinatoask
sade la masi si coasa.
Nu scit coasä,
on descoasá
dar la lacrimi scia cã varsa IO
de trecea lacrimi prin casá.

41

NU POT DOME

Doamne, Doamne,
lumea doarme,
numat ell nu pot dormi,
de gandurile lumii ;
c. ml-e patul de scinduri, 5
§i nu pot dormi de ganduri.
 DIN TRANSILVANIA. 31

42

CUM SE NU-MI FIA DOR ?

Mult me 'ntreab1 inima ?

dor imi-e de cine-va :
dor 41 e tie, or ba ?
Cum se nu-mi fin dor,
c'o pasere de pe munte, 5
si-inca avea doruri multe ;
darn eü, un put de om,
se n'am pe lume un dor?

43

RESARI-TI-AR NUMELE !

Vine Ghita pe supt munti,

cu poala plini de nuci;
Rebeca curn ii vedea,
inainte-i ca esia,
pe poteca mi-1 ducea 5
ci 'n casa ci II baga,
pe Mita ii punea,
garoafn 'n pept it prindea.
Lui Ghila bine-1 parea,
Revecuta asa-I clicea 10
Ghitule,
dragutule,
32 POESII POPULARE

reski-li-ar numele,
prin toate gradinile,
se resarl florile,
se le stringá fetele,
fetele, nevestele,
mai cu drag Mete le 5)

44

-
INIMA-Ml PLANGE

Foicicl verde nuc,

este vremea sä me duc ;-
se me duc -afar din curte,
se me duc pe virf de munte;
s'aud muma cucului,
cintind la poalele nucului.
Asa cânta de frumos,
pe cradle cel de jos!
s'asa cantà de cu jale,
de pling oamenii pe cale!
a clic cucului sa tacd,
el se suie 'n sus pe cracd,
Cucu merge '11 sus, in sbor,
si-mi dna mie de dor.
Cind aud cucu eantand.
inima imi plânge oftand!
 DIN TRANSILVANIA 33

45

DOAMNE, CUM AR Fl DE BINE!

Et, de acasä de la noi

Te ved, lele, in resboi 6)
cum iti umbla manile,
cum tot dai cu bragiele.
S,i gandesc atunci in mine, 5
Doamne, cat ar fi de bine :
se-ti fit et suveica mani
se me porti o saptamana,
dintr'o mini
in alta mana 10
Ea, de acasi de la nol,
te ved, bade, langa. boi :
cum ii pasci pe mugurel
numai singur, singurel.
gandesc atunci in mine, /5
Doamne, cum ar fi de bine
Se-ti fia fluier, met 1)1(144
Se-me pui l'a ta gurita !

46

'BINE MAI TRAIESC

Of! doue buze dulci i i moi,

säruta-m'a eu cu voi
si cu ochii cui ye tine,

Colectinnea I. G. BIBICESCI.T.
34 POESI1 POPULARE

dulci dulcele pentru mine ;

c. ye tine tot cu fragi, 5
de-mi suntett asa de dragi;
ci v'adap'a tot cu tniere,
de ye pup cu-asa placere.
Aste buze ripitoare,
nu le-as da p'un soare mare, I0
nict p'o mare de margele,
nicl p'un car de floricele.
Le sarut si me säruti,
cu mare dragoste multa,
si de ele me lipesc. 15
Bine Doamne mai triiesc!

47

1NIMA-MI PLANGE

Me imam din deal in vale:

pe ce se me pun cilare ?
Pe murgul cu coama mare;
se me duc in sat cu soare,
ca-am o mândra ca o floare ; 5
cand o ved, inima-mi moare;
and o ved, inima-mi plinge,
din obraz ii pica. singe.
 DIN TRANSILVANIA 35

48

E PUSTIA ULITA !

Frunclulita usturoi!
ca s'a dus badea de Joi,
par' ca-i dus d'un an, de doi !
De s'ar fi dus calaresce,
tot i-as rnai trage nadeide.; 5
dar s'a dus neica cu carul,
nu Poi mai vedea cu anul!
Ca de s'ar fi dus pe jos,
s'ar fi dus si s'ar fi 'ntors !
De când neica mi s'a dus, I0
e pustià ulita :
ulita
de fluerat ;
mândruta
de sirutat t5

49

BADITA CU CALUL ALB

Baditá, cu calul alb,

blestema-te-as g mi-esci drag !
&dila', cu calul sur,
blest ema-te-as ! Nu me 'ndur !
36 POES11 POPOLAM

Eca badea trece Oltul,

ca-1,cunosc m'anza i portul!
Eci badea trece dealul
ca-i cunosc manza si calul I

50

-
D'AR Fl CUCUL

D'ar fi cucul d'un voinic,

eü l'as priade ibovnic :
dar cucu-i o pasirea,
nu scie ce-i dragostea.
Sade in codru cu drag
si mânca frump de fag.

51

-
DRAG IMI-E

Drag imi-e cerul cu <rata,

voinicel far' de mustata !
Drag Imi e cerul cu stele,
voinicel fir' de muiere !
 DIN TRANSILVANI 37

52

NUMAI CU OCHII

Pasarica cinta 'n iarba,

trece badea, nu me 'ntreabl
si eft trec i nu-1 intreb,
numal cu ochil-1 petrec.

53

CAND VII ?

Me, baditä, de la noi,

cind mai vil tu pe la noi ?
Eu, mindro, mtcar Si Joi.
Aide, baditä, de seara,
ca-i neicuta dus in tara.
Aide, badita, prin dos
cã am usa de rogoz,
cind pui mina, pica jos.

54

VIN BADITA !

Badisor, departisor!
nu-mi trimite atita dor
pe pIrIu i pe isvor.
38 POESII POPULARE

Trirnite-rni mai putintel

vin, bade, tit cu eL
Vin, badita, cand gandesc
N'astepta se te doresc.

55

DOR TI-0 Fl !

Val, badita, dor .11-0 fi !

N'am pe cine-ti porunci,
far' pe luná,
vole bunk
si pe stele
dor 0 jele
si pe vent
cite-un cuvent !

56

NU TE LAS

Du-te, neica, i te 'ntoarce

ca puisoru 'n gloace,
ca i ed me tot iotorc,
ca si in ciurdá un porc.
 DIN TRANSILVANIA 39

Trage, mandro, la necaz

ca si eU destul am tras.
D'as mai trage cat am tras,
tot pe tine nu te las!

57

SE BOLESC I EU CU TINE
-,
Du-te, neica, si te 'ntoarce
si mai fi-ti un drum in coace;
se bolesc si ea cu tine,
macar o lima de dile;
s6 nu did astadi sat mane
c'ai lUat boala de la mine.

58

DE CAND, MANDRO

De cind, mandro, te-am vdzut

. foarte draga mi-al cazut ;
dar vedêndu-te o data,
nu putem far de olalta.
S'asa, draga mea iubita,
nu te fac nenorocita.
DA mina cu ori si cine,
40 POESII POPULARE

baths 7) nu-i voinic ca mine.

Dack ei ca vol muri,
la mormintu-mi ai veni I0
si se slid cdtre mormint :
Mormintel, groapa sapata,
lag-me se-I ved odatd.,
cd acel ce m'a iubit
asa m'a fost osindit 15
si in tine putreclesce,
dorul mi se potopesce.

59

VIIE SINGUR

Cine vrea se me iubeasci,

viie 'n poarta si-ml graiasca.
Cul e voia se me vadd,
viie singur i se-mi creadd..
Se nu trimiti pe altul, 5
cä altul umple tot satul.
Viie singur, furisat,
se-I dat dulce sirutat.
Se-I daii gurita tacuti,
se facem dragoste multi. 10
 DIN TRANSILVANIA. 41

6o

-
DE CE SE ME PRAPADESC

Frunda verde garofita !

Mergeam sara pe costa,
si ne 'nfilniam la porta
si-mi dedeal cite-o gurita.
Treceam valea arofita, 5
mergeam noaptea 'n gradinita
si furam vr'o garofiti.
Foie verde maracine !
Tu nu vec,11, mandruto, bine,
ca-mi bat calea pentru tine 10
si tu n'at habar de mine.
Frundulitä baraboi !
Mergeam noaptea pe la voi
si vorbiam not arnindol.

. ...... .
.5i vorbiam de dragoste

Frunda verde alunita !

. 1)
15

Prapadi-te-al, neiculita,
pe la not prin gradinita.
De ce sa me prapadesc 20
c'am pus gand dumnezeesc:
ca cu tine sê trliesc !

1) Aci 1ipsesee un vers.

42 POESIT POPULAFtE

61

PUNE-I NUMELE MEU

--
Mariuta din Birgat,
am audit ca ti-e ret ;
dar nici mie nu mi-e bine,
pent n'oi merge la tine;
Boteazili un fit al tax,
pune numele met ;
cand t.1-o veni dor de mine,
chiama-ti fiul langa tine,
se-ti treaca de dor de mine.

62

AIDE, NEICA. !

Mariuta, mare draga,

.chiama-ti canii ai leaga,
Ca de seara vin la voi,
se ne 'ntalnim amindoi.
Aide, neica, aide draga,
aide, neicuta, prin dos,
ca am u§à de rogoz,
curn pui mana, cade jos.
 DIN TRANSILVANIA. 43

63

GURA DE DIAC

Fruncla verde liliac !

Dulce-i gura de diac 8)
dar nu-i dulce, nici sAlcia,
nurnai curn imi place mie.
Foaiä verde de tabac, 5
cine iubesce diac,
traiesce 'n lume cu drag.
Cat traiesci, sd nu iubesci,
diac in haine nemtesci,
cà te face de-I doresci, 10
si cand il cap, nu-I gasesci.
Ca diacu-i piele rea,
manca came Mercurea,
tot asa i Vinerea,
Ii postesce Simbata I5
Si te 'mall, nu te ia.
Se iubesci in romanesci
cand ii cap ii i gasesci.

64

NU-MI LAS DRAGUTII

Ma'riuta, Marioara,
gura ta md baga 'n boald,
gitul i margelele,
44 POESII POPULARE

ochii i sprancenele.
Mariuto de pe balti, 5
Na parale: doi-trel atop,
nu te mai iubi cu toti.
Te iubesce, pui, cu mine
cd, zed, eU te-oi tine bine
cu pane de cumparat I0
cu vin rosu stracurat.
De mi-al da ori 5 i ce vrei,
nu-mi las en dragutii mei
care m'am iubit cu ei.

65

TOT N'A FI

D'as muri,
moartea nu-mi vine ;
s'as trii
si n'am cu cine ;
ca cu cine am trait, 5
fost-a vreme s'o trecut.
s'a mai fi
s'a mai veni ;
dar ca aia tot n'o fi.
 DIN TRANSILVANIA 45

66

GURITA TACUTA

FruUzulitä, foaie albastra!

Rindunea cu alba creasti,
nu mai bate la fereastrà
cà nu-s fata, ci-s nevastä.
and eram la mama fatä 5
sciam.floarea cum se poartà ;
dar de când m'am mdritat
grija casel m'a luat.
Cul e voie se me iubeasci,
vie singur se-mi graiasci I0
se nu trimità pe altul,
a altul umple tot satul :
viie singur fuript
se-1 dail dulce sárutat
st-I daa guritä tkutä I5
se facem dragoste multä

67

DE CAND BADITA S'A DUS

De cand baldita s'a dus,

carpl rosa n'am mai pus,
numai neagra. i negrie,
,trag Weide se mai viie.
De când s'a dus d-lui 5
46 POESII POPULARE

n'am dat gura. nimarui.

Num'asearl Re 'nserat,
m'a 'nselat un blastamat ;
d'o data ram sarutat.
Da doarl n'o fi pacat ! Jo
c'a fost june ne'nsurat !

68

MAI BINE MOARTE !

; D'a.s fi trait tot asa

ca frunza m'as legana,
d'am trait et si mal bine
c'a fost puiu langa mine.
De cat trai precum traiesc, 5
mai bine moarte-mi voiesc.

69

DRAGOSTEA

Cine dragostea n'o crede,

nu mai calce iarba verde!
Cine dragostea n'o scie,
pe lume se' nu mai fie !
 DIN TRANSILVANI4 47

DRAGUTII CERTATI

DRAGOSTE CU PIEDECI
 POESII POPULA.RE DIN TRANSILVANIA 49

DRAcurii c-zRzirri

Strugur rosu, ruginit!

not cu drag cA ne-am iubit;
cu jale ne-am despartit!
Dar eine ne-a despartit
fle-1 moartea de cutit I
**
*
Se dea malca Precista
se itt sece inima:
inima i sufletul
cum ti-at vrAjbit ibovnieul !
**
Tu, nelcA, se te usuct
ea pAnea care-o maninct
eo ca vinul care-1 bet
cA at zis c'o se me iet!

Colectiunea 1. G. 11B10ESCIT. 4
50 POESIY POPULARE

70
BLESTEM
(cantat de baba Nora din Valcele)

Nu ti-a fost, neica, pacat ?

m'ai iubit i m'al lásat,
cu trupsoru 'mpoverat,
ca p'o vita lânga gard ?
Vita st leaga cu sfoara, 5
tu m'at legat cu gurisoara.
Bata-te, nelcuta, bata
se te ban lenmele,
care le-am ars serile,
de seara pena inoptat, 10
pen' cocosul mi-a cantat.
Se te bata, mindro, bata,
se te bata urmele,
ce le-am calcat serile,
pe tina i pe svintat, IS
asteptand pe langa gard.
Se te ajungl, nelca, ajunga,
sapte boll
sapte lungori
sapte perechi de friguri 20
nouefeluri de junghiuri.
.Sapte sute banl in punga,
la doftorl se nu-ti ajunga.
Sase bol ca pepenil
se-ti-1 mince doftorii. 25
 DIN TRANSILVANIA. 51

S6 te ajunga, m'andro, ajungd,

sd te-ajung' un dor s'un drag
sd-mi esi cu cusutu 'n prag.
Nici-o data sd nu scil impunge
'Ana nu-1 incepe a plânge 30
se-ti pice lacriml de sange,
se-ti pice pe cusatura,
se scii ca-I blestem din gura.

Se zaci, neica, supt parete

pen' al face fruncla verde 35
se tragi tolul,
cu piciorul,
perinita
cu gurita ;
se te-adapi cu lingurita 40
si se-ti dea pane cu acul
si sl nu-11 mat gasesci leacul.
Se dea Domnul D-zet,
se te 'nsori,
de noud on, 45
se ai noue fiison.
Mai intei o copiliti,
se te-adape in temnita.
Mai pe urml un copilas,
se te poarte prin oras; SO
sd te aduca D7zet
si la bordeiasul meu,
se te miluesc si et
c'o cojita de mälai,
uscata de noud ai 55
52 POESII POPULARE

tävalitá prin cenusä,

sd teldat afar pe usd
Si cu una de OA-4A
sC scii Ca ti-am fost draguta.

71

Versiune tot din Transilvania

(euleasa de d. Rebrean in jurul
Betleanulut)

Scii tu, bade, ce ziceai,

cind seara la noi veniai ?
Pe genuche md tineai :
Doamne, amar te jural !
Cind a fost colea toarnna, 5
dat-al mina cu alta.
Dar-ar Domnul
se te 'nsori de none ori,
si sd al noud feciori.
Mai pe urma o copilild I0
hi apol un fecioras,
st i1 chieme Toderas
sd te poarte prin oras!
Da-ti-ar Domnul D-zed,
o cdruld cakeasca, 15
se umbli pe sate a cere,
se vii si la pragul meu,
se te miluiesc Si el;
c'o cojita de milai
 DIN TRANSfeVAlsaA 53

uscata de noue ani; 20

c'o coaja de 'pe polita,
de când eram copilita,
c'o cojitä de pe vatra,
de thud era mama fati.
(Ungaria an. I, No. 7.)

72

Alta versiune
(culeag de d. Iuliu Moldovanu, ipu-
blicata* in Gaz. Trans.u)
Badita, badita meü
Ajunga-te dorul meü
unde-a fi locul mai reil.
In mijiocul tergului
pe spatele murgului.
Murgul se se poticneasci
Drept in cap se te svêrleascä.
Fruncla verde si-o nuia!
BIasternat'al mandra mea,
acutria s blastem ea:
Se te fad. Dumneciet
Se sech toata aiva 'n prag
Cu ata bagata 'n ac,
Nici-odata se nu 'npungi
Fana nu suspini
Frump verde de päsula
Asta Inca nu'i destula,
 ,
54 PCA11 POPULARE

Ci se-ti ei o MU 9) 'n mind

Si sd te duci la fintand
anutnerând petrile
rupendull margelele ;
Stringendu-tt margelele
Se'll rupi si degetile
Nou6 sute bani din punga
La doftori sd nu'ti ajunga,
.S:se bol ca plunii
Se ti-i mince doftoril.

73

Versiune din Moldova

(cules de d. N. Vasiliu la Crucea
Brostetu)

Du-te, bade, fetul med,

se *te-ajunga dorul mat,
unde-o fi glodul mai red ;
sd te-ajunga jalea mea,
uncle-a fi calea mai grea ;
mina stânga sd-ti-o franga
mina dreapta' se-ti sclinteascA,
litnba 'n gull se-ti muteasca.
Se dud friul cu dintil,
se mâl calul ca mutii
 DIN TRANSILVAN1A 55

se te vada
se-ti aduci, bãdità, aminte,
ca-i blestem de oare-unde,
nu-i blestem de la maicuta,
ca-i blestem de la draguta.
Bade, bade, fetul mea,
st te-aducd Dumneclet
se umbli prin sat,
dupä capatat,
se te-aduca Dumnecleu
SI vii i la bordeiul meA,
se te miluiesc si et.
cu thrmoaja cea uscati,
pe cea poliVa.--aruncatä ;
cu rufa cea lepadata
de cand era moasa fata
c'o pareche de cioareci rei,
de cand era mosu-holtel
(Seletoarea, No. 1.)

74

FIE-I MOARTEA DE CUTIT !

De m'as face, mandro, face,

firicel de iarba mare,
se te 'ntreb pe tine-asa :
mai iubesce-me, ori ba ?
Strugur rosu, ruginit, 5
56 POESII POPULARE

noi cu drag ca ne-am iubit,

cu ja!e ne-am despartit.
Dar cine ne-a despartit,
fie-i moartea de cutit,
de cutit injunghiat, 10
de mine fie iertat !
.....,.......,--

75

-
NU TE-01 LUA

Lunca, 1uncl,
mult esci lunga,
fug doi voinici
se te-ajungi :
do: voinici 5
pe dol cal murgi.
La mijloc de lunculita,
pasce murgul lut Gheorghita,
.pasce murgul si rincheaza.,
Gheorghe doarme si viseazi, 10
Era Nuta cat colea,
pe Gheorghita il pazia,
de lacrimi abia-1 zäria,
de suspin abia graia
si din gura-1 cuvinta : 15

Vino, Gheorghe, de me ia,

ca ti-ci fi et doamna ta,
 DIN TRANSILVANIA. 57

doamna ta s'a curtilor,

nor buni parintilor. 5

Gheorghe Nutet respundea :

Ba eü, Nuto, nu te-oi lua,
ca tu al tret frati puscast
care, de s'or mania,
si pe mine m'or pusca I0

Nuta 'ndarát s 'ntorcea,

otrava. 'n pal= baga,
si la frati le cuvinta :
Luati frati
inchinati, Is
daca sinteti
frati dreptatI!

Paharul cum inchinat,

morti cu toth ei cadeaa.
Nuta 'ndarat se 'ntorcea 20
si la Gheorghe se ducea,
si lul Gheorghe-1 cuvinta :
Vino, Gheorghe, de me ia.

Ba eü, Nuto, nu te-oilua,

ca tu de te-al mania, 25
si mie imi fact asa :
Nuta 'ndarat se 'ntorcea,
tot plangênd i suspinand
si pe Gheorghe blestemand.
.-..............
58 POES/1 POPULARE

76

Alta versiune
(scrig de Reveca Scurtu din Valcele)

Cin' se plimbl pe ulita ?

Trandafir I cu Gheorghita.
Iese o fatä la ulith,
ea din gull asa graia :
Al, Gheorghita, de me ia 5
El din gura-1 respundea :
Ba e0 pe tin' nu te-oi lua
pene nu vel otravi
pe taica-teü
pe frate-tet. I0
Ba eU nu 1-oi otrAvi,
cA otrava nu scia face.
Du-te 'n fundu gradinii,
ca-I un mei- mare 'nflorit
si de virf imi sta plecat
un sarpe spanzurat
si din coada otravA-1 pica.
NicI vorba nu ispravea,
fata in casA sa ducea,
plhar in mana lua 20
in gradina se ducea
si otrava ca-si lua
si 'n casa ca sA baga.
Frate-sen acas' venia
si el apa ca-si cerea 25
$i ea otrava ca-i da.
 DIN TRANSILVANIA 59

La /Anent el mort cadea

si ea la .poarta esia
si din gura asa graia :
Aide, Gheorghe, de me ia 30
ca am otravit
pe talca-mea,
pe frate-rne0.
Ba ei, mindro, nu te ot lua
c'a se 'ml fad Si mie asa. 35

77

ME DUC, MAICA

Mai de vale 'n fagetel,

este, maica, un voinicel
cu cojocelul de miel,
cu caciulita de fer
si cu flinta langa el, 5
eu me duc, prated, la el !
Nu te duce, draga maichii,
ca-1 cnnosc pe calcatua
ca nu are firea buna..
Frunda verde stejerel ! 10
audi, maicã, uerel,
suerel de voinicel,
cu cal vinat, porumbiel
eft me duc, maicâ, la el!
Nu te duce, draga maichii, 15
ca-1 cunosc pe sudrat,
6o POVSIT POPULARE

ca nu-i voinicel curat,

ci-i cu dracu-amestecat,
c'a iubit Si le-a lasat ;
a iubit s,i peste Jii 20
si le-a lasat cu copii;
a iubit i 'n jos, la vale
si plang in urtna-i cu jale.

78
SCH. TU MANDRO ?

Scii tu, mandro, ori nu scii ?

dud eram nisce copii
de'ncepeam dragostea 'ntai
sedeam la noi pe vaträ,
gi ne iubeam noaptea toata ?
5
sedeam la noi pe jet.
si ne iubeam in resat?
D'as sci, mandro, c'ai fi a mea,
nici Vinerea n'as minca ;
s'as minca Sambat'odata, I0
mi-ar fi septernina toatä.
Dar, mandro, alea-aü trecut,
ca 1i floarea de pe camp,
ca roaua de pe parnént.
Fii tu, lume, cui esci data 15
ca de mine esti lasata..
Fi tu, lume, cum ai fost
cl eta n'am avut folos. 1°)
 DIN TRANSILVANIX 61

79
SE-41 SECE INIMA !

Frunclulità de hinte0 !
Cuii, sufietul meu,
dar tu, draga, ce mai faci?
of! de nu te mai imbraci?
0! ori tu nu vrel s vii, 5
neici, sä ne logodim ?
S rëznâI cu Dumnezen,
Cu145., sufletul mei;
dacá n'ar fost tu cu bine,
se te logodesci cu mine. I0
Dar sl dea Domnul de sus,
pénd mane sd fii prost 41).
i tu mindrulita mea,
se dea malca Precista,
s ItT sece inima 5
inima Si sufletul
cum si-al vràjbit ibovnicul.

So

TU, NEICA, SA.TE USUCI!

Foicia din doi nuci 1

tu, neic, sA te usuci
ca pinea care-o mAnânci,
si ca vinul care-1 bei
62 POESIT POPULARE
,

ca ai dis c'o se me iei. 5

Nu mi-e de luatul tet,
ci imi e de svonul tea
cl nu-s fata
nici nevasta;
nici garoafa 10
din fereasta;
nici nu-s floarea florilor,
ci-s de ris feciorilor.

81

EA TRECEA SI BLESTEMA

Voinic s'a calugarit,

De minatul
boilor,
de tinutnt
plugului. 5
El chilia si-a Lan,
in mijlocul florilor
si 'n poteca fetelor,
si in calea fantanelor.
Cate fete mi-s trecea, IC)
nici-una nu-i graia,
numai una
Utica;
ea trecea
si-1 blesterna : 15
 DIN TRANSILVANIA 63

Arc la-ti focul chilia,

se moara cine-i in ea.
Taci, Uto, nu blestema,
si mai bine aide 'n ea
a et ti-am luat cercei. 20
Ce mi-e mie de cercei,
daca nu vii se me cel '2) ?
Aide, Utico, 'n chilii,
ca et II-am luat papuci.
Ce mi-e mie de papuci, 25
daca 'n biseria flu me duci ?
Aide, Utico, 'n chilii,
ca eii ti-am luat paftale.
Ce mi-e mie de paftale ?
dna' nu-s bratele tale ? 30
Aide Utd,
in chiliuta.
ca ti-am luat
un brit lat,
un brit lat 35
de Tarigrad.
Ce mi-e mie de brit lat,
de brit lat de Tarigrad ?
M'al iubit i m'ai lasat,
ca p'un cine linga gard, 30
cu trupsoru 'mpoverat.
64 POESIT POPULARE

82

GELOSIA
Mm, badita, bade draga,
Daca e nu-s tie draga,
incaleca murgu s'aIearga
si catd-ti una mai draga.
Care o fi de sama mea- 5
D-clei sä nu-ti o dea.
D'ai lua una uritä
D-zeil se nu-ti ajute
Si d'ai lua o bilaioard
ballioard, rumeioara I0
Dar-ar D-zeti se-ti moara!

83

FRUNZA VERDE LEMN DE SUS

Scii, feti, ce II am spus,

la cules de cucuruz :
se porti pana '3) de colia,
se-mi fii draga numai mie ?
Tu-al purtat o pana verde, 5
se fii draga cui te vede;
s'at purtat n pana neagra,
se fil draga lumi-intreaga.
Fetita din gral graia :
 LIN TRAINSILVANIA . 65

Bade, bädisorul met! 10

de-am cAlcat cuvintul tdO,
sd md bath Dumnezet ;
d'ol fi cAlcat vorba ta,
sd me bath Precista!

84
DRAGOSTEA SE SE iNOIASGA

Frunza verde trel rnArgele!

md suit pc porticele,
sd ved dragostile mele.
Dar nu-s dragosti!e inele,
ci sunt braturl de nuiele : 5
nuielele-s vestejite,
dragostele s pArasite.
Da D-zeii II ca o floare,
s'o da o p'oaie cu soare
nuielile st se'nmoaie I0
frunza së ii se'nverdeasca,
dragostea se se inoiascA :

85

CE PAMINT TE TINE
_7-
Mariuth, trup suptire,
md mir ce pArnent te tine,

Colectinnea I. G EIGICESGU. 5
66 POESII POPULARE

de nu mai vii pe la mine..

Me tine pament cu flori,
se fit draga la feciori. 5
Me tine pament cu iarba,
ca sà le fin la top' dragd.
Me tine pátnent cu grindi,
sA fit draga la párinti.
Me tine pdment cu brumd, 10
ca sä fin dragd la murnd.
Me tine pament cu peatrd,
ca se fill dragd la tatd.
Me tine pament cu bradi,
ca sd fit draga la frati. St

86

SPUNE MAICA-TA I

Spune, nelcd, maicd-ta,

se-si pund la gura licat,
së nu me mai spund in sat,
cà pe tine te-am fermecat ;
cd de te-oi fi fermecat en 5
se me usc ca iarba 'n ted ;
si de-ol sci eü fermeca
se-me usc ca pajistea.
Nu gandi,
nelcd, gandi I0
 INN TR AN SILVANI A 67 I

ci ea beat apa din tui

Si sint tot cu dorul tea
ca ed beat apa. din -vale,
si-s cu doru la spinare.

87

FRUNZULITA TREI AGUDE

Frundulitä trel agude !

Arde focu 'n paie ude
strig la mindra ; nu m'aude.
Ba te awl, Wild bine,
dar nu pot esi la tine 5
ca-s dusmanii langa mine.
Vin, badita, mane seara
ca-s dusmanii dust in tara ;
vino pe la miez pe noapte
chnd dusmani1 dorm pe moarte. I0
Vin, badita, pe din dos
ca e poarta de rogoz,
cind pul mâna, pica jos.
Vin, badita, prin gradina
cal ti-am pus o rogojina. 15
S'asternut p-am pus
tot fruncla de sus ;
capatii .11-am pus
tot frunza de nuc ;
coperis p-am dat 20
tot frunza de fag.
68 PO1SIi POPVLARE

88

GE ABA TE TII MANDRU

Geaba, bade,
te til tnandru ;
ca la tine
nu rni-e gandu.
Ca n'ai casa, 5
nici En0A,
nunia virsträ 14)
in palariA.
Nici pragul
nu roi pasi I0
si ca tine
mi-oi gasi,
mai de soi
si mai de vitd,
nu ca tine, 1
7
o tdrip.

89

CE At ES1T, MANDRO ?

Ce-ai ejit, mandruto,'n prag,

sat nu ti-e bärbatul drag?
De ti-e drag, rnandruto, dulce,
nici o data sa nu'rnbuce.
i aminte s6-11 aduci, 5
 DIN TRANSILVANIA. 69

de-ale mele vorbe duld,

care ti-le-am cuvintat,
si tu nu le-al ascultat.
Asculta-le-as asculta,
asculta-le-as vai de mine! 10
dar acurna n'am de due.,
ci de cine am avut '),
fost-a -vreme s'o trecut,
fost-a ca!e i s'o dus,
s'o mai fi s'o mai veni, i5
dar ca aia n'o mai fi.
----=--..--

90
IBOVNICU NU L'OI SPUNE

Printeb dalbi gradinup,

se plângea o nevastup.,
c'a bätut-o barbatelul,
se spuie ibovnicelul.
De l'oi spune 5
l'oi rdpune,
d'oi facea
l'oi mai avea ;
de m'ar arde,
de m'ar frige, 10
de m'ar pune
p'un clrbune,
ibovnicu nu mi-oi spune.
70 POESII POPULARE

De l'oi spune,
Doi repune; 15
d'oi facea
Poi mai avea.

St

NU ME BATE
Nu the bate, maid.,
nu me bate, taid,
easeara pe inserat,
spun ciae m'a sdrutat :
un voinic inalt, 5
nalt i sprâncenat.
Sprancenele lui
pana corbului.
Ochisorii lui,
done murisoare 0
coapte la recoare,
neajunse de soare;
coapte la pament,
neajtmse de \int.
Mustãcioara lui 15
pana corbului.
 DIN TRAISSILVANIA 71

92

FOICICA DE ORMUZ I

Foicica de ormuz I
Dumineca pen' la pranz,
sboara doi porumbi pe sus,
si tot striga din gurita :
Esi afara, mandrulita, 5
de-mi da apa. i gurita..
EU gurita Ca ti-as da,
mi-e fricl cà m'ai musca,
si nu m'oi m'ai vindeca,
cat o fi, nelca, lumea. /0

93

NU CUTEZ

S'a dus neica 'n saica noul

ai taie Dunarea 'n doue ;
esi, Vitico, de mi-I vecp.
As esi si nu cutez
cd parintii me pazesc, 5
si el daca me gasesc
in temnita me trintesc.
72 POESII PUPULA RE

94

CARE DIN DOUE ?

Frunza verde lemn dornnesc!

Stall in loc se me gandesc
din doue care st inbesc ?.
As lubi pe cea mai mare;
cea mai mica imi place tare.
An iubi pe cea mai mica ;
cea mai mare-i mai voinicA.

95

IUTE LA IUBIT

Taica, maica tot intreaba :

de ce sint tristä Si slabi ?
Eu m'am pus,
de le-am spus:
ci cu atata m'a slibit,
c'am fost iute la iubit,
ai mi-a ciizt 16) dragostea grea.
 7
DIN TRANSILVANIA 73

96

LASA-LASA

Foicia lasá-lasá !
MI-a trimis mindra d'acasl
Inteo foaid de bujor,
mr-a trimis-o tir 17) de dor.
EU i-am trirnis inapoi,
intr'o foail de salatd
se m'a§tepte trei ani fati.
Ea mi-a trimis inapor,
cà m'asteapta numai dot

97

SE MOARA

Foil verde salcioard !

Aolea, maicd, me doare
md doare la inim'oard
c'am auzit astal-seard,
Ca drdgutul mei se 'nsoarã 5
si-tt ia una bällioard,
dar' ar D-zeti sd moara.
74 POE6I1 POPULARE

98
SE-I DAI SATE

Am iubit doue surori

Si lucram vara Si iarna
si beam cu mindruta sara.
Am iubit doue surorl :
a mai mare me iubea 5
s'a mai mica nu me vrea,
din pricina malcd-sa.
ca maicd-sa-f muiere rea.
Ear maica-sa imi dicea :
Ca se iubesci pe fiica mea, to
se-i dai sate
cu olate
si munti
cu multi forint!.

99
GEABA, NEICA

Geaba, neicd, mi-ai pldcut,

daci minte n'al avut.
Geaba, neica, me iubesci,
ca mie nu-mi trebuiesci.
Geaba, neicä, iti bats capul 5
cä te-atn urit ca pe dracul.
 DIN TRANSILVANIA 75

I 00

DRAGA MARIOARA

Frunzulita sabioarA
draga Marioarsa.,
Ce tl-am povestit asara ?
dragi Marioara
Se sCii §i s esi afar6. 5
draga Marioara.
Ce-al facut
de n'aI esit,
ori barbatu
te-a baltut ? I0
Nu pot, neica,
Nu pot, draga,
Pruncu-I mic
ei cere tita.
Fi-p-ar pruncu 15
afurisit
tot cu pruncu
m'ai mintit.

JOT

NU M'Oi DUCE

La fOntand 'ntre oveze,

sentAlnesc doue neveste
ei s'apuel la poveste.
76 nEs11 Pt_ PULARE

Audi, led,
ca te striga 5
cä te striga
un ciobanas.
Las se strige,
moartea-1 mance.
Ia ciornagul, i se duce, 10
dupa el, eti nu m'oi duce.
AuclI, leica,
ca te striga
ca te striga
un forfecar. 15
Las se strige,
moartea-1 mance
Ia ciornagul Si se duce,
dupd el, eu nu m'ol duce

102

POPA TOACA

Aucli tnandro, popa toad,

est afara i te roaga,
te roaga la cheotorl 1'),
ca sa-ti vie petitori.
Te roaga la D-zet, 5
 DIN TEANSILVAMA. 77

se moard trdsnitul WO.

Ca, cleu, i eU m'oi ruga,
se moard trasnita mea
se te iaü pe d-ta.

103

CU TINE SE ME lUBESC

Frump' verde ismä creatã !

Nevasta care-i nevasta,
se scoall de dimineatã
ese pe prisp' afara,
cu trei-patru boabe poald, 5
strigd in gura mare :
giri, gascullte
prapadi-te-ai, neicd Ghild !
La ce se me prapadesc,
c'am pus gind d-cleesc, 10
cu tine se me iubesc.

104

IMI ARATA GURITA

Foicicd alunita I
-Me suiam pe alomild,
me intilnium c'o
in fusta si in rochita
78 POESA POPULKRE

in mama c'o garofitä. 5

Eu ii ceream garofita,
dinsa-tni ardta gurita.
Saruta-me, neica, 'n dinti
dar de buze se m'atingi ;
ca buzele-s cântarite I0
cu cantar
de macelar
pe sama a do! jendar; ;
ca buzele-s cantarite,
camar de la doi haiduci
pe sama la doi voinicl.

I05

PENTRU CE NU V'ATI UITAT ?

Pus'am gand i juramint,

se las la dracu-iubit.
Inima mea tot irni toarna,
sd mai iubesc .pen' la toamna :
De la toamnä in colea, 5
sd iubeasca cin v'o vrea
ci eü, zen, m'arn saturat,
d'atat iubit tot mustrat.
Taceti ochi, nu licrimati
cl voi sunteti vinovatt. I0
Pentru ce nu v'ati uitat,
cu cine v 'mpreunatl ?
 DIN TRANS3ILVANIA. 79

I o6

IA-ME, CALARE

Pe cel deal, pe cel colnic,

Merge mandra c'un voinic.
Mindra merge pe curare,
badita merge calare.
Mandra for! a imi stringea 5
Bädita-asa-i graia :
Da-mi, mandro, i mie o floare.
Mandra lui ii respundea :
Ba eü, neid, nu ti-oi da
apol ii cuvinta : to
Da ia-më, neica, calare
la spatele dumitale.
Ba eurnàndro, nu te-oi lua
Ca mi-e murgul mititel
Si mi l'a dat socru-meta 15
se-trft poarte trupsoru-meu,

107

PENE-S CU CAMASA NEAGRA

Folded., fot de fraga

Iubesce-me, mandra draga
pene-s cu camasa neagra,
ei dad m'oi primeni
s'altele m'or rnai iubi. 5
so. PuES1I POPULARE

Foicica cAt.o masa !

Lasa-me,mandro, in casA,
c'afara ploaua i varsA,
LasA-me, rnindro, in tindA,
c'afarA ninge i svintA. 10

to8

PE TINE TOT TE PLAC

VioricA, viorea,
vioricA, mindra mea,
ascultd, mândruta mea,
ascultä c'acusa mor.
0, Vasile minte proasta,
de ce faci atAta vorbA ?
0 ! mAndrutà, mAndra mea
s-oal si acatà rochia
si ti-o bate cu o broasca
se te fact' tu D proasti. I0
0 ! Vasile, ai pofti
se me bagi in nebunii,
Da eU aia nu oi face,
pen' I'a mea dulce moarte.
0, mAndro, mandruta mea, 15
clacA ceea tu nu faci
nici pe mine nu me piaci.
0, Vasile, nume frumos
n'am fAcut si nici nu fac,
da pe tine tot te plac. 20
 DIN TRANSILATANI A. 8z

109

OCARA VECINILOR

Bate vintul salcia,,

la Marita veduva,
care m'am iubit cu ea,
din copiläria mea,
de n'a stint nimenea, 5
nici Au!, nici maica-sa.
Linta neichif bobocea,
dar aseari ce-ti era,
de nici nu puteai cina ?
Ori te-a bltut malcá-ta ? IO
Ba maica nu m'a bltut ;
dar nici bine mi-a pärut,
a tu-al prefäcut terile,
terile, copilele,
de-s rusinea fetelor, 15
cle-s vestea nevestelor
ocara vecinilor.

110

-
REVAS MANDRA!

Revas, mandra!
revas, draga !
revas de la 'mperatu
cã-ti vine, puica, barbatu.

Colettinnea L G. BIBICESCU. 6
82 1OESI1 POPULARE

Las sà vie 5
dracu-1 scie
ca-z camasa 1-am spelat,
pe märacini 1-am uscat,
dupl-usa o-am aruncat;
de mâncare 1-am gatat I0
mamaliga si urzici
Revas, puica,
revas, draga,
revas de la vcrnicu
15
call vine ibovnicu.
Las se viie
Domnu-1 scie,
a-2 camp. 1-am spelat
pe trandafin i-o am uscat,
20
cu ferul 1-o am chlcat,
in lada i-am asezat ;
de rn'incare 1-am gatit
mamaliga si pui fript.

III
NOAPTEA, CAND ME POMENESC

Frundulita ca krba!
Spune, neicA, cu gura ta
mal gandesci la mine-orl ba ?
 DIN TRANSILVANIA. 83

Cum focul se nu gindesc ?

Noaptea când me pomenesc
pun mina sä te gasesc
Tingu-11, pingu-ti perinita
put doru apatAI
durutu asternut.
 POESI1 POPULARE DIN TRANSILVANIA. 85

IUBIREA DE FAMILIA
 POESII POPULARE DIN TRANSILVANIA 87

irSIASA DM' rAllaiLIA

Cine n'are maiculita

dare milk nicl credinta.
Cine n'are taicusor,
dare milk nice dor I
*

Eu n'am nici mumk nici tea,

paid ndam nascut din peatrà.
Yam nici &a-0, n'am nici surori,
par'ca niam nascut din nori.
88 POESII POPULARE

112

IUBIREA DE FAMILIA

PAR'CA-S NASCUT DIN NORI

Cine taie lemne'n dos ?

Taie Gheorghe, om frumos.
Cine taie lemne'n fatd ?
5
Taie Ghitd, chicà creatd,
chica creatd, tot inele,
amar de clilele mele :
una bunk clece rele ?
Amar de viata mea, I0
si nu scie nimenea
numal eU Si D-zed
Singur sufletelul me0 !
Cine n'are mdiculitä,
Ware mild, nici credintã. 15
Cine n'are tdicusor,
Ware nicl mild, nicl dor.
Eu n'am nici mumd, nici tata
par'ca m'am nascut din peatra.
N'am nicI tatd, n'am nicI muml, 20
par'ca m'am ndscut din bruma.
N'am nici frap, n'am nici surori,
par'ca m'am ndscut din nod.
N'am nici surori, n'ain nici frap,
par'ca m'arn niscut din brach.
 DIN TR ANSILVANIA 89

413

MAICA, RADACINA DULCE

Maica, raclacind dulce,

und-te-as gasi, te-as aduce
te-as sacli'n gradinita
intre ruji i garofita,
in gradina, supt fereastra
se-m1 viie mirosu'n casa
la copii si la nevasti.
Te-as uda cu apa Una,
se nu-mi fii asa straina.

114

MAICA, INIMA DE PEATRA

/Vlaica, inima de peatra,

tocmesce-ti un car cu plata,
si mai al ") la mine-o data ;
ca nimica nu'ti poftesc
numal se me jelcuiesc.
Jelcui-rulas, jelcui,
je1cui-m'a i n'am cul !
Jelcui-m'as muntilor,
de dorul parintilor.
90 POESII POPULARE

Jelcui-m'as bracli!or, to
de dorul fratilor !
Jelcui-m'as florilor
de dorul surorilor !

115

0 variant&

Jelui-m'as, jelui
Jelui-m'as si n'am cui
Jelui-m'as codrului.
Cod ru'i verde
nu me crede. 5
Jelui-m'as la strain
Nall mane-I satu plin.
Der m'oi lása pen' la vérl
esi intre hotarl,
Si-or resari gherghetet to
a rn'oi jelui la ei,
ca la frätiorii mei.
Si-or resAri vioreIe
si m'ol jdlui la ele
ca la surorile mele. 15
 DIN TRANSILVAN1A 91

Alta varianta
(culeasA de d. I. Duma, i publicatA in
Gaz. Trans..)
Ta.ngui-m'as, tangui,
Tangui-m'asi i n'arp cui,
Tangui-m'asi la strain
Pana mane satu-I plin.
Tangui-m'apl codrului, 5
Dar codrul acum nu-I verde
Si pe mine nu m'a crede !
Far m'oi rasa pan la vari
Si-oi esi la camp afara,
and vor cresce dedetei I0
m'oi tingui la ei
Ca la nisce frati ai meL
and vor cresce viorele
m'oi tangui la ele
Ca la surorile mele. 1) 15

117

A FOST MAICA CANGA MINE

D'as fi trait de cand sint

cu-atat dor, cu-atat durut,
de mult a fi in pamint !
D'am 20) trait o tir mai bine,
1) (A se vedea in note o varianIA din Banat.)
92 POESIT POPULARE

c'a fost maica rang mine. 5

De cand maica a plecat,
multe lacrimi am versat ,
as face fintina in sat :
fintin cu trei isvoara,
cine-o bea din ea se moara. 10
Dar d'o bea vr'un neam met\
se-1 fereasca Dumnezet.
D'o bea veun dasman al mea,
se-1 repuie Dumneclea.

NU-MI MM VINE A GLUMI

Frunclulita, bat-o bruma !

Mi-au trecut risul i gluma.
Nu-mi mai vine-a glumi,
cã mi-an murit parintii.
N'am nici mumi, n'am nici tati, 5
par' ca m'am nascut din peatra.
N'am nici fraf, n'am nici surori,
par' ca m'am nascut din flori.
 DIN TRANSILVANIA 93

119

-
TACI, MAICUTA

Sabioari trasá 'n singe !

Tad, maicutá, nu mai plinge
a 0 mie-mi poate ajunge,
si póte si reminea,
la toata rudenia,
si la cat neatn ol. avea.

120

-
LACRIMELE-I CURG PIRAU

Piriut cu api rece

Pe la poarta malchil trece
Ese maica se se spele
Veclend lacrimele mele.
.5i. apol se duce 'n casl
si se sterge pe chindet.
Lacrimele-1 curg pirau
De face balti si tat:
94 POESII POPULARE

121

ACUM A ASCULTA !

Jale mi-e, maicuta, jale,

jale de vorbele tale,
care mi-le-ai cuvintat
si et nu le-am ascultat.
Dar acurn le-as asculta, 5
n'are cin le cuvinta !

122

BLESTEMUL DE MUMA

Fruncla verde ca iarba,

ret m'a blestemat maica.
Rea m'a blestemat s'a plans
rele dile am ajuns !
si me blestema i plinge 5
si mai rele oi ajunge,
Ceara, mama, cu gura,
numai nu mai blestema,
ca blesternu al de muma,
e märunt ca bobul 10
si arde ca focul ;
e marunt ca mazerea
ii arde ca para.
 DIN TRANILVAMA 95

123

Alta versiune

Nu mal, maid, blestema,

c. blestemul de la rnuma
e märunt ca bobul
Si arde ca fccul
e márunt ca mazerea. 5
si me arde ca para.
Nu me, maica, blestema
se n'am Pasce, nici Rusale,
nici Cráciunu, ca-1 mal mare.

"4
DORUL MAMEI
(spus de Nicolae Mindgrau din VilIcele)

Maica,
malculita mea !
cand pe mine m'al baiat,
reit, maid, m'al blestemat.
Tia .cu maina mi-al dat, 5
cu picior m'ai leganat,
din ochi-ti al lacramat,
cu gura m'al blestemat
Draga, fiul maiculitil,
cum, re tine te-ol ldsa 10.
cu picior te-ol legana,
96 POESY POPULARE

din gura te-oi blestema ?

Dragul maichii, fiule,
dacl eü n'am avut noroc,
nici aici, nic( intr'alt loc, 15
tie, Domnul se-11 dea bine
cä binele cat as vrea
D-zetii ca se tI-1 dea
si aid j intr'alt loc
se flu tu tot cu noroc. 20

125

FARA NOROC
(spus de Nicolae Dand'arAu din Vilcele)

Trgain astazi, traiam mane

s'am vedut a era bine ;
dar acuma-1 vai de mine !
Audi, maica, m'ai läsat,
cu vorba m'ai blestemat, 5
maica, cu blestem de foc
ca se n'am, maica, noroc,
nici aid, nici intr'alt loc,
se fill, maia, calator,
la lume hohoritor 91) I0
Maica, blestemele tale
mult azutu-mi-au cu jale,
Doamne, de ce m'ai lasat,
asa copil i sèrac ?
 DIN TRANSILVANIA 97

se n'am eU nici-un noroc 15

nici aid, nici intr'alt loc ?
Sciü eti, maid, reil ti-a prins
ori-ce vorbä eü ti-am dis ;
dar m'a bAtut Dumnezei
cd ti-am spus vorbk de re0. 20
Vorba asta care-am zis
Doamne, reit m'a potopit!
si me doare inima,
maid, dupl dumneata.
Vai de mine ! cum nu m'ar durea 25
când ti-am gresit vorbk rea ?
Iar mentoarnd inima
ca se-ti spun d'o vorbd bunk
ca se-mi fii muma a bunk
c'am gresit cu ce ti-am spus 30
pe mine reit m'am pedepsit.

126

MAMA STREINA

S'a dus cucui, duce-s'ar !

lksat puil golasi
pe tulpink
de suspina,

Coleellunea 1. G. BIBICESCU. 7
98 POES1f POPULARE

se-1 creasci
mama streina
streina,
ca o calm,
imi mananca vino. mea

1) De 0 acest capitol poarta titluI Iubirea de familia,

el nu da intreg tabloul simlimintelor calde ce poporul
esprima, in cantecele lul, pentru familia. Spre a completa
tabloul, citeasca-se i cele done capitole urmatoare : ptreii-
natatea 0 Catania, precum i Fata Barbului i alte bu-
call din aa iseIe Cantece batranescl.
 DIN TRANSILVANIA 99

I II

STRtINATATEA
POESD POPULARE DIN TRANSILVANIA. 101

III
STailINIT.ATZA
Frunlà verde de pespine!
Jalnicg-I inima 'n mine
CA me due in tent straine
unde nu cunose pe nime.

**
Striiine strainatate !
Avusei de tine parte !
Ocolit terile toate
si de bine n'avut parte.

**
Dragii frate de departe,
trimite-mi o tir de carte !
Fie scrisel cat de red,
numal s'o pot ceti ed.
102 POESIT POPULARE

EiTlAkINATAWEA
127
CANTECUL DESPARTIREI
Ah ! Ardea1,arä frumoasa,
remai, draga, sAnAtoasá ;
cá pen' oi mai intra 'n tine,
n'o fi astAdi i nici mane.
Ah ! al mei frati cu dreptate,
remâneti cu sdnAtate!
Ah ! iubita mea suror,
ah! remit cu mare dor !
Rem'al, maicä, sanatoas5.,
dacà n'aI fost bucuroasà, 10
se me vecli umblând prin cas5.
ca p'o garoala frumoasà.
Remit, taicà, sAnAtos,
daca n'ai fost bucuros,
sd me vedi umblând prin dos, 15
ca p'un trandafir. frumos.

128
JALNICA-I INIMA 'N MINE!
Frunda verde de pespine !
Jalnica-i inimä 'n mine,
cä me duc in tëri streine,
unde nu cunosc pe nime.
Foaie verde de secara. ! 5
Jalnica. inimã iärà.
Of ! iubitit mei párinti !
De cind d'acas am plecat,
mult dor de voi am mincat ;
dar in vremea de acurn, 10_
la inima fac si scrum.
 DIN TRANSILVANIA 103

729

At, MAICA, DE ME PETRECE

Fruncla verde ghiata rece!

Ai, maica, de me petrece
17)116 'n fundu gradinii,
Ca din fundu gradinii,
5
m'or petrece streinif:
Straina sint, rnaica, strait:id,
ca s'o floare din gra dina.
Nici aia nu e streina,
ca-1 parnent Si radacina.

130

ME DU,C MANDRO !

DI me duc, mandruto, mane,

dorul nneil la tin remane.
Mi-1 grijesce, mândro, bine.
mi-I leaga, mandro, leaga
In corn de naframa neagra. 5
Si mi-1 da, mandro, pe apa.
De cum-va s'a culunda
se nu mai tragi nadejdea mea.
De s'o da pe dupä peatra,
in trel am me mai asteapta. 10
In trel ani i jurnatate
cà ne-am iubit cu dreptate.
104 POESIT POPULARE

131

Varianta
EU, mindro, plec, me duc,
pleaca-te se te sarut ;
se-te sarut de calare,
se nu-mi para drumu-mare.
Se te sdrut de pe jos, 5
se-rnt park drumu-frumos
gi se me duc pe carare,
se gindesc ca-s la plimbare.

132

Alta varianta
De la unul pen la dol,
not ne-am iubit amindoi
De la dot pene la trei,
hat, mandro, se-ti iaU cercet.
De la trel péne la patru, 5

du-te, mandro, si fa patu.

De la patru pen' la cinci,
eu me duc, mandro, d'aici.
De la cincl pene la sase,
10
eU pornesc, mandro, d'acasa.
De la sase pana la sapte,
et me duc, mandro, departe.
De la sapte pen la opt,
inima imi arde 'n foc.
15
De la opt pene la noue,
inima mi-i rupta 'n doue.
 DIN TRANSILVANIA. 105

De la none pen la clece,

Hai, mandro, de me petrece
pene 'n fundul gradinii
ca din fundul gradinii 20
m'or petrece strainii.

133

VAI DE MINE!

Val de mine ! cum me doare,

me doare limba din gura,
c'a remas mandra singura.
Val de mine! cum me doare,
me doare limba din gat, 5
c'a remas mandra plangend.
pe ulite tinguind.

134

BARBATELUL MEU

Val de mine cá s'a dus,

barbateluI mai cel bun !
S'a dus barbatu departe
d'aici peste sapte sate
sapte sate s'o cetate I0
si Romania jumetate.
106 POESIT POPULAI1E

135

REU, MAICA, M'Al BLESTEMAT

ReU, maic, m'al blestemat!

Rea m'ai blestemat pe mine,
se me duc in teri straine,
unde nu cunosc pe nime,
numai frun4a i iarba, 5
d'aia e si'n tara mea.

136

PASERE GALBENA'N CIOC

Pasere galbenA'n cioc

Rea mi-al cintat de noroc!
De ti-ar seca clontul tet
cum mi-al cintat tu de rel.
Ca toatä viata mea 5
al cantat sa fia rea.
toate dilele mele
de cat bune mai muit rele.
Et pe tine te oi blestema
când o fi puil se-i scoti, TO
si "ti-f mince corbil top.
Cum nu II-a fost tie greata
a-mi cinta mie de faca. 22)
s'a-mi preface traiul mea
din tot bine in tot WI, 15
 DIN TRANSILVA NIA 107

Doar a. cerul cel de sus

soarta mea tie ti-a spus
ca. se fia nefericit
din leagan pen la sfirsit !
Nu vedeal inirna mea 20
cat de ferbinte iubia.
lactun, ca un slohl de ghiata,
rece e Si far de viatä.
Mierla, viersul tea suptire
c3ci calla tot despartire 25
primi-vara péne In zori
fia senin, fil non !
Prapapadi-s'ar cuibul teit
cum at vrut tu red men !
Se-11 r6maie puil pustii 30
la feara din vizunii!
Ah ! ca nu sunt éndtor
se privesc cand vrei se sbori
s'atunct se-51 trag drept resplati
pentru viersu-ti o sageata! 35
pea, d'a-st ,avea vr'o putere
se-ti aret a mea durere
doar atunci al inceta
inteitat a me mustra.
Dar tu flu esci rôndunea, 40
nici porumb, nict turturea ;
cad acelea scift cruta
nisce inimi ca s'a mea.
zo8 PoEsIT POPULA RE

137
STRAINATATEA

StrainA sträinätate!
avusei de tine parte.
Ocolif terile toate
si de bine n'avut parte !

138
STRAINA, MAICA, CA MINE

StrAind, maicd, ca mine

nu e nimenea pe lume,
far' mierlita din padure:
Dar nici aia nu-i ca mine
cà seara daca'nsereaza, 5
merge cucul s'o intreaba :
ce p-e, surioara draga ?
Ea din gura-asa-1 gala :
-- Nu mi-e frate, nimica,
far me doare inima 10
cà ml-a murit mdicuta.
Bate vinte, bate draga,
bate vinte printre munti
s'ado-mi dor de la print!.
Bate vinte printre brach' 15
si ado-mi dor de la dot frati.
Bate vinte printre fort
s'ado-mi dor de la surori.
 DIN TRANSILVAMA I 09

139

BRADULET CRESCUT IN PEATRA

Bradulet, crescut In peatra,

ret e,Doamne, far de tata.
Bradulet, crescut in urma,
ret e, Doamne, far de muma I
De-I calca din urma 'n urma, 5
din strain tot nu-ti fact muma.
De-I calca din peatra 'n peatra,
din strain tot nu-ti fad tatl.
De-I calca din flod in florl,
din strain nu-fl fad surorl! I0

140

FRUNWLITA IARBA MARE

Frunclulitä iarba mare!'

Cine n'are noroc, n'are
de cand nasce One moare.
Ca et una n'am avut
de cand maIca m'a facut. 5,
Maica, mdiculita mea,.
spune mI drept s'adeverat,
cu ce apa m'al scaldat ?-
cu apa de vale
ca sa fit cu jale ?
110 POESII POPULARE

cu apa din Oh,

ca sd n'am noroc?
Maica, sträina ca mine,
nu e nimenea pe lume,
55
numai cucul din padure.
Dar nict ala nu-i ca mine
c'are 0 el pe-oare cine
ca mierlita ga:bioara,
p'aia-o are surioara
20
ci pe sturzul galbior,
p'ala-1 are fratior.

141

STRA1NUL
cules de luliu Moldovanu i publicat
in Gaz. Trans.
Pelinu-i raditcinos
Streinu-5 tot minios
Pelinu-i fara seminta
Streinu I fara credinta.

142
NUMAI AMAR I VENIN

Foaie verde de masline !

Sint singrur in tdri straine,
 DIN TRANSILVANIA II I

unde nu-1 pita, nici yin,

numai mar i venin,
si nici iarba, i nicl flori, .5
nurnai lacrimi si fiori.

143

APOI CUM SE NU SUSPIN ?

Fruncla verde rosmarin !

Apoi, cum se nu suspin ?
Ca imi vine une-ort,
se me sui in munp cu flori,
se-mi capet frap si surori. 5
inn vine cate-o data
se me sul la munp cu peatra
se-mi capet mumã i tata,
la care se me jelesc,
cum in lume ca traiesc I0
cu amar si cu necaz,
si cu lacrirni pe obraz
Dar de lacrimi nu bag seama,
ca le sterg cu o naframa ;
dar mi-e niiM de obraz, 15
ca rema.ne fript si ars.
112 POESII POPULARE

144
INLAUNTRU CU AMAR

La casa maicutii mele,

mincam millias cu mere,
si par'ci mincam tot miere.
La casa striinului
mananc pane si beau yin
.si par'ca mananc venin.
Casa maicusoaril mele
pe din afari-i cu tini
si'nliuntru cu odini.
Casa strainului
pe din afari-I cu var
si 'n liuntru cu amar.

145
Varianta

In casa miicutii mele

mamma pine de secara
cernuta cu sita rail
s'o mâncam cintind p'afari.
In casa striinului
maninc pine si beau yin
si parci minim venin.
Minc pine de sita deasä
s'o mananc plingénd prin mi.
 DIN TRANSILVANIA 113

746

PLINA S, MAICA, DE STREINI

Uita-te, maica, si vedi

fata pentru -cin ti-o percli.
Pe cine mi-as leganat
pe cin la foc mi al scaldat ?
P'ua tulpinita de soc 5
p'ul fiica far-de noroc.
Cand cresceam, mica, mal bine
atunci m'al dat de la tine.
and cresceam ca salcia
m'ai dat, maid., altuia. 10
Cand cresceam ca somildita
m'at dat, malcA, slujniculd,
slujnicuta la streini.
Plina-s, maIca, de streinl,
ca gardul de maracini. 15

147
TOT LA TARA MEA GANDESC

Am venit in taxa streini,

unde me-ocarl fare. villa.
Noaptea, and me pomenesc,
tot la tara mea gandesc
si-acolo vol se sosesc.
Nu sunt insä parale
se le pun la buzunare.

Colectimia I. G. DIBICESG13. 8
I 14 POESII POPULABE

148

FI TRAIT TOT A.SA

De-a4 fi trait tot asa,

fiu-a. s verde ca iarba,
legana-m'as ca fruncla,
ca fruncla curechiului
din postu Sampetrului,
ca fruncla alunului
din postu Craciunului.
(cules de la Ceaifäleu din campil)

149
PANEA STREINULUI

Fa -11, maica, fereastra'n zid

si me ia de la slujit,
cä, zêU, eü m'am säturat
de casa streinilor
de panea stäpkilor.
De-ar fi panea cat de buna,
tot este'n tara streina.
De-ar fi panea cat de rea,
tot mai buna 'n tara mea.
 DIN TRANSILVANIA. II5

150

Varianti
Frunza verde s'o maslini !
Trecul Nistrul, apa lina,
trecui in tail straind.
De-ar fi panea cat de alba,
Tot este in alta tail! 5

151

OCOLITA DE DURERE

dinteo,gasa. mare
fost-am eü, maico, de jale.
Maico, dintr'o casä goala,
ell am fost, maico, de roaba
Maico, dintr'o casa plina, 5
eü am fost, maico, straipa.
ocolita de straini,
ca gardul de máracini.
ocolita de dujmani
ca prundul de bolovani ; I0
ocolita de durere

----
ca prundul de petricele !
116 POESIT POPULA RE

152

NU ME BLESTEMA.

Pasdrica din alac !

Nu me blestema se zac
el n'am pe nime cu drag
se-mi puie mana la cap
se me 'ntrebe de ce zac.
Paskrick din ogor !
Nu me blestema se mor
ca n'ani pe.nitneM cu dor
ca se 'ntrebe de ce mor I.

153

GEABA !

Geaba beau, geaba marline,

geaba me mai duc la tirg :
cumpar pane si másline
si nu se lipesc de mine.
and 'mi vine dor d'acasà,
me duc pe deal, ca pe masa.
Cand imi vine dor de mers,
me duc pe deal, ca pe Fs.
Cand 'mi vine dor de duck,
me duc pe deal, ca pe lunca 10
 DIN TRANSILVANIA 117

154
TERILE LE-AM OCOLIT
(spus de Nicolae DändärAit)

Terile le-am ocolit,

nici-un bine n'am gasit.
De geaba le ocolesc,
ca bine nu mai gasesc.
Sd-va bunul Dumneelet, 5
und'-se fia bunul meta!
Eti me invirtesc,
tot lucru-ispravesc ;
stapanul e suparat,
par' nici nu I-am lucrat 10
Dumnezell e Ina' mare,
poate se dea i cul n'are;
cä mie destul mi-a dat,
de m'a läsat desbracat.
and anul ii implinesc, Is
hainele s gauresc,
sluga mare,
pe mancare.
Geaba harnic, sanatos,
dac'al umbla sdrenteros. 20
Altu-tt dice : esci calic,
par' ca n'ai lucrat nimic.
118 POESli POPULARE

155

-
CUM SE NU-MI FIA DOR ?

Tot me 'ntreab4 inima :

dor-imi e de cine-va ?
Cum focu nu mi-ar fi dor,
cind o pasere de munte,
s'aia are doruri multe ? 5
Dad eu, un pui de om,
cum se n'am in lume dor ?
C'am avut si ell un frate
s'ala e 'n sträinätate,
chiar d'aici peste vet sate. 10

156

-
NEGRU PE INIMIOARA

De cind badea mi s'a dus,

negru 'n curte mi s'a pus
si pe par si pe nuia
si pe inimioara mea !
 DIN TRANSILVANIA. 119

157
DRAGA PRATE DE DEPARTE

Draga frate de departe,

trimite-mi o ir 93) de carte,
fià scrisa cat de red
numai s'o pot ceti et,
dimineata prin gradina 5
si seara pe la lumina ;
ca ret me doare inima,
si nu scie nimenea,
numai et si D-cleii,
singur sufletelul met ! I0

ss
MEREU ME GANDESC

Dorul este mare cane,

peste multe dealuri vine
si s baga'n sin la mine
si se face lespejoara,
se pune pe inimioarl 5
de catà ca.' me omoara.
Nu scit unde
m'as ascunde
chiar la inima respunde;
Ca m'art dus in teri straine, I0
unde nu cunosc pe nime,
si tot meret me gandesc,
cand acas se nemeresc.
POESII POPULARE DIN TRANSILVANIA 121

IV

OA T ANI A
POESII POPULARE DIN TRANSILVANIA I 23

CATANIA

Urania cul-e data?

La copilul fàrà tati.
* *

Val de mama cu feciorI

necajesce
pan6-1 crescc
impdratu-I cAtInesce.
* *

Cine ma fAcut cAtanA

sa nu-pi mal dea de pomanA,
cA pomanA pl-a fAcut
&and int-a pus pupa de gat.
* *

Foaie lerde de pe pant,

Rea-I cAtania la Neamt I
* *

Mania la strAin
nu-I dà cat amar pi chin!
..11/1"111".
1 24 POESII POPtILARE

a AT 'ANZA

159

VAI DE MAMA CU FECIORI

Foicica de bujori,
Val de mama cu feciori !
necajesce
pend-1 cresce
imparatu-i catanesce. 5

16o

CATANIA Cut E DATA

Frunzi verde fol de ceapa.

Lasa voinicii sd treacd,
sd treaca la cioloania,
sd scape de catainia.
Catania cu-i e data ? 5
La copilul fàrä tata.
 DIN TRANSILVANIA 125

16i

-
DAV CATE-0 LETURGHIE

Catana impdratuhil
in cetatea-Aradului.
Sdraci, mandrutele mele
adunati-vd tustrele
si dati cite-o leturghil
ca sd scap din catanil.
Dar voi liturghii nu dap
si'n cata'nid md bAgati.

162

CATANIA LA STREW

DrAguta säntl MdriA,

scapa robi de la robil
si feciori din cátänil
si scoate si bun si reit
si mat scoate si p'al met.
Cátánia la strdin,
nu-i de cat amar si chin !
126 POESII PM:MARE

163

ADIO AL CATANEI

Plangeti-me, tioricele,
ca v'am purtat cu placere,
dar d'acuma in colea,
se vd poarte cine-o vrea,
amar de viata mea!
Est, m'andruto, ii fereastra,
de-mi cla mâna Si me iartd
ca p:o1 fi gresit vr'o data.

164

SPALA-MI MAICA IIAINELE

Spald-rni, makã, halnele,

Ca pleaca ea tanele:
mi le spald cu sapun,
sd fie albe pe drum.
Dragul maichii, le-am spalat
dar ancd nu s'or uscat.
Lasd-le, maica, mai ude,
c'alea-s bune la ragute. 24)
 DIN TRANSILVANIA 127

165

Alt& variant&

Spa15.-ml, maid., cãmásuta

si mi-o ckitesce la vale
se-mi treacä de dor, de jale.
.*'ala-a fost afurisit
Al de-a pus pana'n hirtil 5
si m'a scris la catAnia.
Nu m'a scris când am supt tip.,
dar acum când am drAguta.
Nu m'a scris când am fost rnic,
dar acum de bun voinic. 10

166

VAt SERACA CATANA

Val! seraca cAtana,

cand ii vine porunca,
el ia pusca si se duce

Ceartã, trralcá, cu gura, 5

numal nu mai blestema ;
a blestemul de la mumä,
este mArunt ca bobul,
si arde mai ret ca focul.
E mArunt ca mazdrea 10
si arde mai ref] ca para
128 POESII POPULARE

Red m'a blestemat maica,

red m'a blestemat s'a plans.
Re le dile am ajuns I
Ca umblu din sat in sat, 5
cu prefundul cel uscat ;
si umblu din lard. 'n Tara,
cu pituta de secara.

167

-
REU M'Al BLESTEMAT

Rdt, maid., m'ai blestemat,

c'un picior m'ai leganat;
cu mina lila mi-al dat,
cu 0aura m'ai blestemat
cu marine 'n sus la luna, 5
ca sd fia Cu pusca'n mind ;
cu manile'n sus la soare,
ca sd nu scap din prinsoare
"si sd nu am serbatoare,
nice Pasce, nici Rusale 10
nici Craciunu ca-i mai mare.
 DIN TRANSILVANIA 129

168

Variantà

Prunza verde ca iarba !

Ret m'a blestemat maica,
se n'am Pasci, se n'am Rusale,
nici Dumineca cea mare.
Numa cliva de Crician, 5
9i aia s'o am pe drum.

(de la Craifalgul de ampia lângA Orme*

169

PUNE-ME, NENE, CALARE

Luna, lunca,
mult esci lunga,
fug doi voinici se te-ajunga.
La mijloc de lunculita,
pasce calul lui Gheorghita. 5
Calul pasce i nechiaza,
Gheorghe doarme i viseaza.
Mândra-1 pazia cat colea,
de lacrimi d'abia-1 zaria,
de suspin d'abia vorbia I0
si din gurd-asa graia :
Pune-me, nene, calare
la spinarea d-tale.

Colectiunea I. G. BIBICESCU. 9
I30 POESII POPULARE

Bucuros, mandro, te-as pune,

dar mi e calul sprintenel, 15
si 'n picioare subtirel,
d'abia-mi duce trupul mei,
trupul si pecatele
mijlocul cu armele.
Mandra din gura-1 vorbia : 20
Pune-me, neica, Ware,
hi spinarea d-tale.
De ti-o parea cu rusine,
fa-me bria pe linga tine.
De ti-o parea briul greU, 25
fa-me lumina de sell
si me baga 'n sinul WI,
cà tu unde-ai insera
eti frumos ti-ol lumina.

170
Varianti
(culeasti de d. inveAtor Nicu Albu pe
valea Clu-Huedin)

Du-md, bade, si pe mine

In tell straine cu tine,
De ti-I rusine de mine
fa-me brea pe langa tine.
De ti-i rusine cu bred 5
Fa-me pana de sased,
De ti-1 rusine cu papa
 DIN TRANS1LVANIA. 131

Fa-me lumina de ceara

me pune suptioara,
me du cu tine 'n teara. 10
Bade unde-i insdra
Eu mandru ii-oia lumina,
Oameni te-or intreba
Ce lumina-1 aceasta.
Asta-i lumina de ceara : 15
Draguta din a mea teard,
Asta-1 lumina de sell :
Draguta din satu med.
EU, mândro, nu te pot duce ;
Unde me duc, mandro, eü 20
Nu-i secara, nici graft
Numal singe pana 'n brad,
Nici nu-i grâU, nici nu-i secara
Numal cioante-s pe hotara,
Daca mergi si nu me duci : 25
Faca-ti-se drumul cruci
la calea jumetate
Murgul ti se potigneasca
Pe tine sa. te tranteascd,
Palosul din teaca saie, 30
Pe tine se nu te tae,
Num'o mana Si treI coaste
Se nu poti merge la oaste.
De-ar da, bade, Dumnedeil
Cat o fi pe sub hagau, 35
Mearga-II sangele paret,
Steie cand l'oi opri et.
Cat a fi drumu de lat
132 POES1Y POPULARE

Steae tot., sange 'nchiegat 1

Ale lel ! mindruta mea, 40
Cum te lasa Dumnedee
Se me blesteml asa reu,
Intr'o sfinta Dumineca
Pin1-1 popa'n biserica.
De-ar da, mindra, Dumneclee 45
Pe cand m'oit inturna ee
Se fii moart ti 'ngropata;
mandra, 'n mormentul ted
Se- ml priponesc murgul meet,
§i mindrä pe crucea ta 50
Se-mi crepe inimuta.
,Bade, pe mormentul med
Se-t1 crepe sufletul tdu,
Pe crucita mea cea noaua
se-rf crepe inima 'a clout, 55
Pe crucita mea cea veche
Se-ti crepe inima 'n septe.

171

SERACI FECIORI DE LA SATE

Seraci feciori de la sate,

Cum ii ma la cetate
Tot cu carele 'narcate.
Dindiratul carului
Muma pacurarului 5
 DIN TRA.NSILVANI A 133

172

EI MAICUTA

Esi, maicuta, afar' la cruce,

de vecli Neamtul cum me duce,
cum me duce de legat,
tot in camisi de bumbac.
Val ! saraca catana, 5
cand ii vine poranca,
Ii desculta opinca,
'ncaltä cipicul,
pi 'p ia drumul d'a lungul.
tOnic cu de amënuntul 10
D'ar ploua ploaie de sange,
el ia pusca i se duce ;
d'ar ploia ploaie de foc,
el se plimba prin silboc 96)
Cine m'a fãcut catana, I5
se nu-s1 mai dea de pomana
ca pomanä pi-a facut,
cand mi-a pus pusca de gat,
pusca i otelele
alea-ml !ulna dilele 20
Pusca e o artnä grea
top voinicii fug de ea.
Pusca-i noue funtl de fer,
pi sapte funp de otel,
si eü nurna-un baietel. 25
134 POESJI POPULARE

73

Varianti
[publican in Gaz. Transilvaniel]

Vinä lele 'n deal la cruce

Se vecli Neamtul cum me duce.
Cu amasa alba noua
Cu inima rupta 'n cloud,
Dar nu-i rupta nici de-un bine 5
Ci de dorul de la tine,
Dar nu-i rupta nic de-unti reu
Numai de dorutu ten.

174

E§I MANDRO

Est, mandro, in deal la cruce,

de vecli Neamtul cum me duce,
flrà pita, färä sare,
numai cu pusca'n spinare.
De la patru pen' la zece 5
pusca prin umeri imi trece.
tot in trudä si'n sudoare
Si ne arde sfantul soare;
tot in truda si necaz
piere-mi fata din obraz. I0
piere-mi piere,
ce imi piere?
 DIN TRANSILVANIA 135

Piere-mi, cido, a mea putere.

Cel ce are numa-un frate,
roage-se la Dumnezet, 15
s6 nu calce drumul met ;
cä de drum se ostenesce,
pe spate se potolesce.

20
Vai, doritil mei parinti I
D'amar crescetl pe fecior,
cl n'aveti de ajutor.
Vine Neamtu dinapol,
si ne mInA ca pe bol; 25
ne silesce se juram,
prin foc si-apa se cAlcAm

175

BATE-L DOAMNE

Bate-1, Doamne, §i-1 trasnesce,

p'Al care me cAtAnesce.
Bate, Doamne, cu
p'Al de-a pus pana'n chartii
,si m'a scris la clanii. 5
M'a scris cu cerneall neagrA,
cand mi-a fost lumea mai drag..
136 POICSIT POPIILARE

176

SE NU-TI MAI DEA DE POMANA.

Cine m'a facut catard

sé nuji mai dea de pomana,
Ca pontana af-a ficut
cind mi-a pus pu§ca de gat
Frunclulita s'o lalea! 5
Durerl D-zeil se-I dea
Casä fath micar care 27)
Ce platä catana are?
pe cinci dile,
trel pitule 2°) IO
dar, deu, ele
nu-s destule
Cinci dugi SP) dal la spdatoare,
de trei vix, de trel unsoare.
Frundulita foail fraga, I5
civilit se duc, s8 spala
eü me duc se pusc la .saibi 30)
viu acasa ostenit,
strig5. : afara 1a vizità !
pusca-m1 era ruginita. 20

177

REC M'Al BLESTEMAT

Maid, maiculita mea,

rea, malcá, m'aI blestemat,
 DIN TRANSILVANIA. 137

se umblu din sat in sat

cu prefundul 34) nesarat.
prin satul Banatultif,
cu pusca 'mperatului.

178

D-ZED TE-AR FL IERTAT

Gaud tu, mild., m'ai facut,

tie bine ti-a pirut.
Dac'al veciut ci stint fata,
se me fi svirlit pe apa.
Dic'al ve;lut ca-s ficior,
se-mi fi rupt, maid, un picior.
ca de-li faceal veun pecat,
D-zeil Par fi iertat
...ye...0-

179
DE UNDE PLEACA. CATANA

Frunzulita de rogoz !
Ca catana n'a mai fost,
Iasi frati,
lasa surori ;
Iasi malculitele
pe toate ulitele,
vet-sand lacramitele.
138 POESIT POPIMARE

De unde cdtana pleaca,

remine curtea seraca,
si casa plina de dor, 5
si locul remâne-ogor.

r 8o

TE DUCT BADE

Tu te dud, bade serace,

da ed ce focu m'oi face ?
Tu te-al face, mindro, bine
cd mai e frumja p'arine,
ca mai sunt voinici ca mine. 5
mai e fruncla pe saicá
si mai sunt voinici se-ti piaci.
.i mai e fruncla pe fag.
si mai sunt voinici cu drag.

i8 r

Varianta

Tu te dud, neica serace,

da et ce focu m'oi face ?
Tu te-ai face, mindro, bine
ca remal in sat la tine.
Ed, rnândro, m'ol face red, 5
ca me duc din -satul med.
 DIN TRANSILVANIA 139

Sus, pe malul Dunarii,

sint volnici ca fluturil.
Fig, neica, tot ca braclii,
se treaca de bradI in sus, I0
tot nu-1 neica ce s'a dus.
St treacà de brach in jos,
nu-I ca neIca de frumos.

182

-
REMAI, MAICA, SANATOASA

Remit, maica, sanatoasa,

data n'ar fost bucuroasd,
se-ti aduc o nod, 'n casa
91 nepotei dupa masa.
ReU me doare limba 'n gura, 5
c'a remas mama singura.
Ret me doare limba 'n gat
c'a remas mica plangénd.

183

MAGHIRAN DE PE CETATE

Maghiran de pe cetate
Nu me departa, imperate,
Ca n'am tati se me cate
I 40 POESII POPULARE

nici surori sd vie la mine.

Mindra mi-ar veni
n'o lasa printil.

x84

LASA-ME DE LA CATANE

Capitane Solomoane,
lasa-me de la dime,
cä plinth mi-ad murit,
boil in jug a 'mbatrinit,
locurile a 'ntelenit,
plugul mi s'a ruginit
hiciu 'n cul a putreclit.

185

CINE TRECE PE LA. VAMA

Cine trece pe la vami ?

Trece neica ca-i catani.
El si-a pus pusca pe iarba;
vine Neamtul intreaba :
De ce-al pus pusca pe iarba ?
Am pus'to ca se bead apa
apa rece din fôntini,
din fOntanà si din vale
sd-ml treaca de dor, de jale.
 DIN TRANSILVANIA 141

Jale mi-e, maid., de tine,

dar mi-e mai jale de bin; I0
a m'am dus in led streine,
unde nu cunosc pe nime,
de cat fruncla si iarba
c'aia e ca'n tara mea
s'ol veni, d'oi mai scapa. Is
Tu se semeni busuloc,
malca, in vatra cu foc
si d'o cresce oblu'n sus,
se scii, matca, ca sint dus.
i d'o cresce ma cinat 20
st scii, maica, ca-s puscat.
Dar d'o cresce 'ncovoiat,
sê scii, maicA, c'am scapat.

186

TRANDAFIR DE PE CETATE
Trandafir de pe cetate !
Spune maichil sal:Mate,
cá de mine n'are parte
n'are parte
ca-s departe. 5
Ca-s sluga pe none ai
1a'mperatu1 Neculal.
Fusea-mi este mandruta,
sabiuta.
nevastuta. I0
142 POESIT POPErualE

187
MI-E GREA INIMA

Ce fluieri, volnic, de jale ?

Doar 11-e grea pusca'n spinare ?
Nu mi-e grea pusca'n spinare,
dar mi-e grea inima'n mine,
c'am lasat boil pe brasda,
Ci parintil far de hasna 32),
s'am läsat boil 'njugati,
parinril suparati.

188
SERACI PICIOARELE MELE

Seraci picioarele mele,

nu le pot purta de grele.
de grele nu mi-ar fi,
nurnai d'as putea pasi.

189

CATANIA LA NEAMT
(comunicat de d. Ion Al. Hansescu, comi-
sionar la otelul Dacia din Bucuresci)

Foaie verde de pe sant,

Rea-I cltänia la Neamt!
Cat-u iva nu-ti da pace,
 DIN TRANSILVANIPt 143

te poart a. cu pusca 'n spate.

and eram la malca acasa 5
me sculam de dimineata
injugam boil la plug
si esiam afar' la camp.
Ciocirlia imi canta,
plugusorul med ara. I0
Ei cantam cu veseliä
si cu flori la palaria.
Seara, and me intorceam,
din gura nu mai taceam
si cantam ce imi venia Is
nu-mi poruncia nimenea.
Dumineca nu lucram
si la joc cä me duceam ;
Numal cu fete jucam
le stringeam 20
le sarutam.
Tot mamaliga mancarn
cu lapte, cu ce gasiam.
Toata diva tot munciam
si tot mai gras eU eram 25
ca cum sint acum catana :
slab, urit ca o pastrama.
N'am nici di de serbatoare
numal dile lucratoare.
Acasa, cant cum voiesc, 30
aicea d'abia_ vorbesc.
Cat este diva de mare,
stall cu vitelu'n spinare 33)
si cu pusca tot la umer
144 POEM! POPOLARE

si cu ochii tot la filer34). 35

N'ail mild de viata noastrá,
dice ca ne 'ovate mustrd.
Nemtesce ne 'nvata tot,
dar ëü nu scit mai de loc.
Et imi spune tot mered, 40
ce palesc, schl numai eil.
Aicea prefund ne da
cu supa ori cu ciorbd.
Da ell as manca mai iute
mamaliga i cu lapte : 45
Ca de cat cuptisca 'n spate
mai bine cu plug de coarne.
De cat catAnd cu cipici,
mai bine roman cu-opinci ;
sase dile se muncesci 50
a saptea se odinesci.
Ca de cat O. fii cdtana,
se dormi noaptea la cazarmd
mai bine cioban de oi:
dormi noaptea pe pat de for!. 55
Te duct diva-unde-ti place
nu esci cu vitel in spate;
nici musträ nu mai inveti,
nici pusca nu mai cureti.
 DIN TRANSILVANIA 145

190

IAR CATANIA
[comunicat de d. Ion Al. 1-Hinseseu,
portar la otelul. Dacia].

Plinge-me, mama, cu dor,

ci si et tl-am fost fecior !
Si mie titä ml at dat
leagan m'aI leganat;
cu mina m'al leganat, 5
cu gura m'al blestemat.
Et plingeam tita se-mi dal
tu asa me blestemai:
fire-al, fire-al blestemat :
se umbli din sat in sat, Io
si n'ai pine de mincat
nice loc pentru culcat;
se umbli Pe drum plingénd
de bolnav si de flamând.
Fire-al blestemat de mine 15
se umbli prin teri.streine.
Cind ti-o fi pinea mat rea,
fie-ti boala mai asa.
and ti-n fi pinea mal buni,
se te tie boala-o luni. 20
Cind tl-o fi buni de tot,
s'aud vestea ci escl mort ;
se te'ngroape 'n ten streine
se nu mal aud de tine.
Acji, maicä, citanä sint, 25

Colectionea L G. BIBICESCr. 10
146 POESIT POPULARE

mananc supa cu prefund ; 35

de astacb peste trek dile
ne duce la batalia ;
ne duce ca s@ ne batem,
cine scie, ne mai intoarcern ?
De-i vedea cd nu mentorc, 40
plange-me, mama, cu foc,
g pe la s6raci imparte :
blestemu s mi sd ierte.
Aduna-ml bainele mele
si le trimete pe stele. 45
' Unde-1 bradu mat inalt,
acolo sint ingropat,
ingropat in tdr1 streine-
cum m'ai blestemat pe mine.
Ca de cat me blestemak, 50
mai bine gatu-ml suceal
nici fidmind
nu mai umblam
nick prefund
nu mat mancam 55
nicl de .boala nu zaceam,
nici la batae mergeam.
Era sd fia ingropat
cu tine, maica, 'ntr'un sat,
nu'ngropat in alta tara 6o
farä lumina de ceara
fãrá popa si diac.
Maid, r m'al blestemat !
 DIN TRANSILVANIA 147

191

ACOLO-i NEICA !

and irni vine une-ori,

se-mi las II-all, sa-mi las surori ;
se me sul in munti cu flori,
se-mi fac ochisorii roata,
se me uit la lumea toatä, 5
se ved tabara sculata.
Unde o fi steagul plecat,
acolo-i neica culcat,
cu fata catre parete,
cu dorul la doue fete ; 0
dar la una dor nu prea,
una-i rupe inima.

192

PE DIN JOS DE SIGHI§OARA,

Pe din jos de. Sighisoara,

la umbra de salcioara,
trage-o cataná se moat.
§'asa trage de cu mila,
cä moare fad. lumina 35)
Fasa trage de cu jale, 5
de staii apele pe vale.
Nice scânduri de salas
nice pinza. pe obraz
148 POESIY POPIJIABE

numal moarte cu necaz.

Nict-o panzd pe picioare, 10
numal moarte 'nseldtoare.
Nici dascal ca se-i citeascd,
nici popl se-1 spovedeascd,
far dobasi
cu dobele 15
trambitasi
cu trimbitele.

193

FRUNVULITA DE NAUT

Frunclulita de naut,
de ndut si griii mirunt !
Pe din jos de Ordstiä
vin dol fratl din cdtdnid.
Vice frate 5
cdtre frate :
Scii tu, frate,
ce-am gindit ?
Se punem minele 'n sele,
se dicem una de jele; I0
cd de când am cdtdnit,
parintii ne-or fi murit,
boil 'n grajd Imbltrânit,
plugurile ruginit ;
biciu 'n cut o putrezit, 15
locurile o 'ntelenit.
 DIN TRANSILVANIA 149

194

UNDE DUCI CATANELE

Cipitane lancule,
unde duct otanele ?
La Sibit, sérmanele
Nu le baga tare 'n foc,
c'am un frate la mijloc. 5
Dar' ar D-zei1 un foc,
sd ardi Sibiul tot
se remiie numat paril,
sd se 'ntape _ghinararit
ghinirarii i maiorii IO
.ca 'n cat ,ne sint feciorii.

19 5

PE DEALUL SIBIULUI

Pe dealul Sibiului,
nu-I nici iarbi, nici rogoz,
numa un shnge pe jos
Nu e iarbi, nu e griu,
numa &Inge ptnt 'n briO, 5
singe d'al Muscalulul
pima 'n burta calului.
150 POES1I POPULARE

196

0 BATAIA DIN 1866

[comunicat de d. Florian dupA un
manuscript al flAcAulul Petru Moldo-
vanu din CratfAleul de campia,
lAnga Ormenis.]

De-o vreme i jumetate,

dusi-s'o badea departe
si-ar veni si nu mat poate.
Frunza verde mer märunte
ca s'o dus in sus pe munte 5
se comande mu si sute.
Batar scrie pe-o haxtie
curn cominda peste-o miie.
Suna codru; de ce suna ?
De ce sund, nu-i minciuna, 10
cä s duc catanele
si le suna armele,
ca se duc regutele
si le sunA puscele
Pe dealu Täleanului, 15
carele Romanului
nici nu yin ca carele,
far'ca hinteaiele
strdlucind ca stelele
Si lucind ca soarele. 20
Striga sora Brahului
din cornu orasului :
stract feCiori de pe sate,
 DIN TRANSILVANIX 151

cum ve stringe la cetate

si ye dà haine crepate 25
si ceacdie 'ncornorate.
Frunda verde lasa-lasa
in anul sa-deci Si sase
multi voinici sangele-si varsa
lientru neamuri de p'acasd, 30
cd scii, Doamne, despre mine
cind bataia s'o'nceput,
nice apd n'am avut,
o lingura de bent.
and ii colea 'n miez de noapte, 35
bate doba si nu poate;
cand de diva s'o crapat
cu forgatu-o 36) resuflat
11 pe deal ne-am insirat,
si de foc ne-am apucat, 40
mai Anto.i cu puscile
umbla plumbi ca muscile.
cand a dat cu hubita37)
fAcea drum ca ulita ;
era feciori resturnati 45
ca nisce butuci uscatt ;
era feciori prdvaliti
ca nisce spini infloriti.
and ii colea'n prindisor,
impusca ate un fecior, 50
dar s'ala numai de dor:
.5i chid ii colea 'n prandu mare
vine-un general calare.
Ea din gurd asa-am strigat :
152 POESII POPULA RE

D-le general, lasa-ne se ratalim 88) 55

cä de nu, nol toti perim.
Ratati, ca. nu : ba,
care-eti mal putea scapa.
Nol de-acolo-am rätalit,
pe'on deal mandru i ierbos 6o
si ne-am pus cu totil jos,
de-acolo ne-am sculat,
la fuga ne-am apucat
pe'on deal pe din sus de sat ;
satu-1 chiama Nastavor . 65
nu puteal mere de dor.
0 ! iubiii mel parinti,
stiii bine ca me doriti.
0 ! iLbitii mei de fray,
scit bine ca m'asteptatl. 70
Facetl bine si iertati,
pe mine nu m'asteptati
cal 39) pe mine m'o 'ngropat,
in ziva de Sinziene,
c'am murit cu mare jele, 75
supt o tufa de fragar
ca p'on domnu ghinarar
in loc de popa la mormint,
clonaie clorile'n vint.
 DiN TRANSILVANIA. 153

r97
Varianti
culeasA de d. I. Pop Reteganul in co-
mitatul Bistrita-Näseud o i publicatA
In: 1000 doine, strigiituri 0 chiui-
turi, culese de mai multi invelAtori
zelo0. Brasov, 1891; editura Ciurcu.

Frundi verde lasa-lasi

multi voinici singele-si varsi
pentru tot neamul d'acasi.
Cand la foc am inceput
nici apa n'am avut, 5
o lingura de beut
Chid a fost Ia miez de noapte,
vine trupa, nu mai poate.
Cand de diuA se zäria
fergatirungu '1 sufla. 10
Noi pe deal ne-am insirat
si de foc ne-am apucat.
dud a fost la prandisor
mai pusca cite-un fecior,
acela numal de dor, 15
c'o pusca d'a Praisului
platea opt d'a Neamtului.
and prindea Praisul a da
fecioril prind a pica
s'a.sa vetha gloantele 20
cum vin vara ploile
niscai gloante gaurite
154 POESII POI:MARE

pe la urechi sbingaite.
and a fost in prandu mare,
Nine-un capitan calare 25
strigand tot in gura mare :
Dati feciori cu voie bunk
remanem fad. cunurfa.
Da o catanà betrina
el din grai asa-a graft : 30
Capitane, capitane,
lasa-ne se raterim
cd vec,11 bine ca. perim.
Raterati ca. nu clic: ba
doar-ati mai putea scapa. 35
Uitati-ve inapoi
cat iti vecli cu ochii doi,
stall feciorii cu snopii
stail feciorii pravaliti
ca nisce porn! infloriti. 40
'am veclut fat-tat puscat
fail mani si fara cap
si, cleil, mie s'a rugat
se 'ntorc pusca cu patul
si. se-i sdrobesc lui capul. 45
Dar, cleti, mie mi-a fost mill
ca zacea 'n singe ca 'n tina
si mie mi-a fost banat
ca. zace 'n sange 'nchiegat.
Raterit-am, raterit 50
pe un deal mandru inflorit,
dealu-1 chiama Rastupol
nu mai pot merge de dor!
 DIN TRANSILVANIA 155

Jele-mi-e de-al ;mei OHO

still bine cl aid doriti. 55
Jele-mi-e si de-al mei frap,
sciU bine ca m'asteptati
Dar pe min' nu m'asteptati
ca pe mine m'o 'mpuscat
in cliva de Sanz:ene : 6o
moarte mare cu jelere.
Si pe mine m'o 'ngropat
la umbra unul fragar
ca pe domnu general
'n loc de tras clopotele 65
da Praisu cu tunurile ;
si 'n loc de cruce 'n mormint,
croncdnea corbii prin vint.'

198

CANTECE DUPA TRAMBITA

Aci e nevoie d'o mica esplicatiune..

In timp de resbel, comanda pentru diferite
miscari ce st ordora trupelor se face prin tram-
bita. Trimbita insä, si mai cu seama cornul cu
care se daU a ceste semnale, fiind un instrument
primitiv, sd intelege Ca semnalele nu sd deose-
besc prea mult unul de altul ; aproape numai
tactul sat cadenta osebesc un semnal de altul,
Asa fiind, sd intelege de sine ca o foarte
mare staruinta sd pune pentru ca soldatit sd
156 POESIT POPULARE

invete, së curioasca i s distinga bine un sena-

nal de altul.
Românii militari de dincolo aü ajuns la a-
cest scop printr'un mijloc al kr proprit, admi-
rabil si care dovedesce, in modul cel mai stralu-
cit, simtul musical si de nasurd, inascut po-
pOrului roman: el ail durat cantecele pe aria
oare-cum incolora a cornului.
Cu alte cuvinte, aU transformat in cantece
-ceea ce s chiarna : scoala de companid.
Aceste cantece posed, precum se va vedea
mai jos, cloud calitäti : 1) vorbele lor nu nu-
mai reproduc esact comanda, ba inca indica
Si modul cum ea sè se esecute Si 2) fraseaza
esact sunetele cornului.
Ce stralucita dovadd de simtul musical al
Rominului si de mladiarea limbel românesci!
Nu sci0 dacã asa ceva mai esista la vr'un
alt popor. Ar fi curios sè scim dacá esista la
Italieni, care trec ca poporul cel mai musical.
Mi s6 afirma ca nu.
Sunt dar cu atat mai mult fericit de a fi
putut descoperi aceste produceri ale simtului
musical al Romanuki si a le inapoia popo-
rului, transcriindu-le aci ti scapandu-le ast-fel
de pieire, cu cat, chiar acum, pe cat mi se
afirmä, ele nu st mai aud intre soldan.
Spre a face Una lucrul lesne de inteles, (lag
mai jos nu numal vorbele numitelor cântece,
ci si notarea lor musicala.
 DIN TRANSILVANIA 157

D. Florian Chioreanu, fost militar din colo,

le-a cântat. ,
D. director al revistei Romdnia musicald,
profesorul Const. M. Cordoneanu, le-a notat.
Le multamesc la améndol cu recunoscintä
pentru concursul ce mi-au dat.
.
Din cântecele acute dupa corn, iad. acelea
pe can le scie d. Florian. Pe cele-l'alte cad
mai sunt n'arn avut de unde sd mi re procur.
. Sper ci le va culege alt-cineva .si. va completa
acest interesant capitol.

I
Carree (a forma careil pentru a s6 apgra contra cavaleriet)
Spate, spate
cane spate
cá yin
calArep!

w.I 2-
I V : 4 -.----7.77"
..---- -..
Spa - te spa - te
,IPU
- -a.
cA-tre spa - te
-ffr
-40. -0
cA vin cA - IA - rer..
"

II

/
Verstarkung (intgrirea lantului de tiraliori).
Veniti si Vol
de ne'ntariti
yeniti si voi !
mr
Er sillimim 1, 3
If
WS/
hmil3=211
--1---dJ

Ve-nitl §i
*
vol de ne'n-tl - ricl ve-niti 0
-4/-

vol.
-
 1 58 Po Esti POPULARE

III. ,

Ablösung (schimbarea lantului de tiraliori).!

As,teptall !
c'acuma vine
se ne schimbe
si pe noi !
... P

-j
d
:111r=1_0M
- . . -I
- --1.
-a- -0-
A§ - tep-taiT ea. - cu-ma vi- ne sa ne schim-be si pe not.

kW
Zurfie (inapol)
inapol
numa incet
inapoi !
a 3
NV
-AIM/ 3

''77-;4/rn I
_
LOAM=MM 1 4
-14. -4. -4. -IP
77
In - na-pot nu - ma' in -cet in - na - pot.

V
Vorwartz (inainte)
Haidati iute
rnai nainte,
_ se cApltdm
loc mai bun !
ow
vr.
II iii __
MOW 1=1-0 4 _.[ 4
-4- .
HaT-datT im - te mat 'na - in - te sa ca-p-tam loc mat bun.

-it,
_ Notele musicale sunt culese in Lito-tipografia Carol Göbl.
 DIN TRANSILVANIA 159

CODRUL
-. .
 POEM! POPULARE DIN TRANSILVANIA. 161

CODIATITED

199
GEABA ME TIN VOINIC
Geaba beat, .geaba maninc ;
geaba me mai tin voinic
dacä n'am arme s 'ncing 5
nici murg bun in chingi se string ;
se plec seara la colnic
far de bat, far de nimic
numai cu manile goale
la brill cu sapte pistoale, 10
fàrá leac de urnpluturi
numai cu palw 'n gurd.
---_
200
FA-MI UN CAPENEAG
maiculita mea !
fd-mi tu mie-un capeneag
se intru 'n codru cu drag.
mai fa-ml si alt-ceva :
mai fa-mi, maicä, nadragel 5
maicl, ca fruncla de tel,
se intru 'n codru cu ei.
Se me iaü printre rezoare,
-cu trel parechi de pistoale.
Cine m'o vedea Ware I0
se-mi strige tot : capitane!
se-mi dea de frica parale.

Colectinnea I. G. BIBICESCII. 11
162 POESII POPULARE

201

PLIN E CODRUL DE VOINICT

Frunu1iTa rupta 'n cinci!

Plin e codrul de volnicl,
la tot fagul patru-cinci.
Dar la fagu al mai mare,
zace-un voinic de lingoare 5
Da, orl zaci, orl mi te scoali,
off iml dà si mie boall
ca mie mi s'a urit,
capadiul se ti-I mut
si la umbra, si la soare 10
si la cap, si la picioare.

202

TOATA LUMEA-Mf STRIGA HOT!

and eram de sapte luni,

furam ceapa din gradini.
and eram de sapte al,
treceam cail peste plal.
and eram de dol-spre-dece, 5
sciam Dunarea a trece.
Toati lumea 'ml striga : hot!
par' am furat caiii toti. .

ell pot InIrturisi

Cu luceferil noptil 10
 DIN TRANSILVANIA 163

si cu stele jumatate
cà de cal nu avul parte,
far de stava jumatate
si de manzl a treia parte.

203

D'AR VENI LUNA LUI MAI !

---
Fruncla verde de susai,'
d'ar veni luna lui Mai,
se me bag stävar la cal ;
se me iad pe lunca lunga,
se-mt aleg murgul din fuga 5
lung in trup
si scurt in OA
cum it mai bun de fugit ;
la brit"' cu sase,pistoale
si numai cu tranile goale. TO

204
IN CODRU AM CRESCUT

De dud mama m'a facut

tot in codru am crescut,
nimenea nu m'a vëc,lut,
far luna si soarele
si dragi caprioarele. 5
164 POES1Y POPULARE

cdprioare,
surioare !
roadeti poala codrului
se-mi \Ted matca Oltului.
Unde Oltu ocolesce 10
voinic ca1u-s1 potcovesce,
cu potcoave de aram'A,
ca se nu p1äteasc5. vamä
si cu cuie de argint,
se n'ating5. de pAmént. 20

205
Variantä

De cand maica m'a fácut,

tot in codru m'a crescut ;
nimenea nu m'a veclut
de cat luna i soarele,
si dragi caprioarele.
Cdprioare, surioare,
sculap in 'cloud placard,
roadep poala codrului
se ved matca Oltului.
Oltule, Oltetule, 10
seca-p-ar isvoarele,
si toate piraiele,
se-ti remale petrele,
se trec cu picioarele,
 DIN TRANSILVANIA 165

se-mi sune potcoavele, 15

se-m'audA mindrele,
se-mi deschicla portile
portile 5i usile.

206

VENI DMA DE ST. PETRU

Veni 4Ma de Sin-Petru,

ml-a lasat cucul fagetul
si turtureaua valceua
voinicelul poteceaua.

207

PEA" ERAM IN CODRU

Péne eram pe supt codru,

eram rosu ca si maru.
Ear de cand m'am dat cu tara,
galbenit-am ca 51 ceara.
01 lasa tara la dracu, 5
m'oi da cu codru saracul
Codru One fruncla-o tine,
toti voinicii trAiesc bine.
DacA codru fruncla-sI lasA,
top vothicii trag acasa 10
la copi1 si la boreasa40)
166 POESIT POPULAR&

208

BLESTEM TIE!

Blestem tie, om bogat,

Toati iarna te-am rugat,
se-mi dal doue-trel parale
se-mi iat la copii sare.
Las c'o veni ea vara,
atund i tu te-al ruga
Si nici et nu iti oi da.

209
CODRULE, CE TI-AM STRICAT ?

Codrule, ce ti-am stricat,

de m'al dat de maul legat ?
Et nu me sal vinovat,
far' c'o creangi ti-am taiat.
Me Ioane,
capitane
al se te Iasi de hotia,
ca se dal de boieria ?
Boieria,
saracii!
Adi ml-o dai,
mane mi-o iei.
Cat castigi tu Inteo vara,
et beat cu mandra inteo seara.
Cat cistig et inteo sari
 DIN TRANS1LVANIA 167

beau cu mindra intr'o vari

Vindeti, mindro, papucii
si-mi platesce butucii ;
vindep, mandro, rochia 20
si-mi platesce robia ;
vindep, mindro, cratinta
si-m1 platesce temnita.

210

TRAIUL DIN CODRU

--
Supt poala de codru verde,
spalantel focsor sd vede.
Nu sciu focu-I potolit,
or de voinicl ocolit.
Nu scit clece on cin-spre-ce 5
cu vatafu sai-spre-clece.
Dar imi frige-un berbece ;
dar nu-1 frige
cum se frige
ci mi-I frige 10
prin carlige
si-1 intoarce,
prin belciuge.
168 POESIT POPULARE

211

MARITATA DUPA UN HOT

-- Nu ti-a fost, maicä, pacat !

Tinerea m'al maritat,
nu te-at uitat cui m'ai dat :
dup'un hot de la pldure,
care omoari si furà. 5
Eu n'am fost, maIcVnvêtata,
se spd1 carpe singerate,
de la voinici aruncate
5i cutite ruginite,
de la vomici asvirlite. 10
Nici vorba nu isprAvia,
barbatu-s6a audia,
la ea'n casá s baga,
si din gura-asa-I clicea !
Mindra, mandruEta mea, 15
oil ti-e dor de maicl-ta ?
Cum së nu-mi fià dor ?
cã o pasere de munte
si-ala-are doruri multe ;
dard eU, un pul de om 20
sd nu am in lume dor ?
Ea vorba nu isprävia
si el sabia scotea,
capul jos cl i-1 sbura,
in basma ii invelia, 25
in buzunar II lua
si la soacra-sa '1 ducea,
 DIN TRANSILVANIA 169

si din guri-a§a graia :

-
Soacra, soacra,
poami acra, 30
de te-ai coace cat de tare,
tot nu esci pentru mancare.

212
HOTUL

Ed m duc, mandro, departe,

ea me duc, in muntl de peatra
unde n'arn fost nici-o data.
Imi pica schintel pe peatra
c'am furat o capra, 5
o capr i un purcel
si pe urma un vitel
când ii vez me ia sudori.
-440
213

-
CU FEARELE DE PICIOARE

Frunz5. verde lobodi!

toata lumea-i sloboda,
numal eü slut la prinsoare
cu ferele de picioare
si ferele-s ruginite,
picioarele putrezite.
 POESIT POPULARE DIN TRANSILVANIA 171

VI

ST IGATURI
CUGETARI, GLUME, SATIRE

.-.0.....III
POESIL POPULARE DIN TRANSILVANIA I 73

A_

DESPRE EASATORIA SI EASATORIP

i
DOESII POPULARE DIN TRANSILVANIA 175

A
DESPRE GBATORIA I CASMRETE

214
CAND ERAM FATA
and eram la maica fati,
sciam floarea cum sd poarta.
Dar de cand m'am miritat,
grija case m'a luat.

ars
Varianta
Când eram la mama fata',
mancam turta capdtata
ai rasi pe rAzatoare,
eram fatá ca o floare.
Dar dacà m'am maritat,
in mart scarbe m'am bagat.
Mananc pane tot cu yin,
trupul meü varsa venin.

216
Alta varianta
[Culeasa de d. Ioan Pop in Màhaciii,
comit. Turda-Arie.5.]

Pini-i fata fati mare,

nici o grija 'n lume n'are.
Dacá fata se máritä,
mintena§ it mai ganditi. 5
176 POESIT POPULARE

Bate vintul pochilatul, IO

traiesce rëU cu barbatul.
Dar, MI, 1) portul cel fetesc,
de urit, 11 mai urit,
traesce mai veselit.
Dar, zdt, portul femeiesc, r5
de frumos, I mai frumos ;
dar traiesce mai duios,
Invelitu-i cu jelit,
Maritatu-i cu banat,
si nu traiesci desmierdat.
(TIngaria an. I No. 7.)

217
FECIORUL PENE-I FECIOR

Feciorul *dal fecior,

--
tot de fete-i este dor.
Da cit el s'o insura
minte'n el s'o sátura.

218
NICI UNA NU-I FRUMOASA

Nice una nu-i frumoasa

ca mireasa noastrà,
din obraz ii pica singe,
cind o ve41, inima-ti plinge.
Vivat, vivat, s traiasa,
mireasa sembátrineascá ;
1) poporul pronunp: zo .
 DIN TRANSILVAMA 177

dar nici ea se nu mor,

pend cind nu me insor.
De mi-as mal gasi o fata,
n'as vrea se mor nici-o data 10
si de n'o fi ea banoasá,
numai se fie frumoasa.
Cind femeia e frumoasa
casa toata-i luminoasá ;
cite vorbe ea vorbesce, r5
cu toate se lingaresce.
.i din gand asa gindesci,
ca cu ea se tot traiesci;
se trliesci si'n verf de munte,
numal se vrea se te asculte. 20
Daca nu te-a ascultat,
nu poti trai nici in sat;

_
nici in sat, nici in vecini:
traiesci ca pe máracini.

219

DU-TE DOR

Du-te dor, du-te durut,

boala far de credemint!
du-te dor,
pênd mi-e nor,
ca dad. s'o 'nsenina, 5
mai departe te-ol mina:
peste toate dealurile,

Colectinnea L G. BIBICESCU 12
178 POESIf POPULARE

pe la toate plugurile;
pe la plug cu sase boi,
unde-s boil incornatei 10
si ghirisii 41) frumusei,
c'acolo-s dragutii mei.
De l'al gasi inteasteptat,
spune-i ca m'am märitat.
De l'ai gasi inteadorrnit 15
spune-I ca m'am logodit,
De te-o'ntreba dupa. cine ?
Spune-I: dup'un märacine.
De te-o'ntreba: dupa care ?
Spune-i: dupa al mai mare. 20
De te-o'ntreba : cum mi-e traiul ?
Spune-I ca e : cu vatraiu1,
nici un pranz,
far de plans,
nici o cina, 25
cu lumina
nic1-un pat bun de odina.

220

CINE IBOVNICA N'ARE

Cine ibovnicä n'are

s6 s'arunce 'n flora mare.
Una-cloud së 'nvirtesce,
ibovnica ca-si gasesce
si frumoasa 5
 DIN TRANSILVANIk 179

Si banoasA
ai cu alba,
la gat salk.
Stringe-o 'n brate s'o sAruta
pune-1 mana la burtA. I0
De-i vedea a nu te lasä
ia-o de rnaná, du-o acasd
spune cdtre maica-sa
spune-1 din gura. asa :
Asta-i fata dumitale, 15
eü atat o plac de tare
. atata o plac,
de nu scit
ce se me fac.
FA, lelcd, bine 20
de dl fata,
dupl mine,
se me duc la cununià
Si sl ml-o iau de solid. 25
Muma din gura vorbia :
Mel, draga volnice,
trel cuvinte ei tl-as clice :
dacA. al parale,
41 daü fata d-tale. 30
Fata-i frumoasi
ca o cruce ;
nu mi-e rusine
unde m'ol duce.
Tinerul din gurà spune 35
doue-trel glume :
Dac' al vrea
180 POESII POPULARE

leicl, mi-o al da;

de real vrea
ti-o reminea 20

221

CANTATI FETELOR

Cantati fetelor,
cantati dragelor,
ca din ceata noasta,
ni s'a dus o fan.
Pe nume ce fata ?
Maritica noasta,
cu iie de ghiolci 42)
cu trei ruje 'n cond.
Dar cin s'o jeleasca ?
0 jelesc fetele, 10
care poarta inelele.
Cocosul
matura cosul.
Gaina
cerne faina. 20
Rata
pune masa.
Ratoitil
scoate gunoiul.
Doi vile
fac taietel.
Doue musce
 DIN TB ANSILVANIA sal

fac galusce..
Doi tintari
sint lautari. 30
Doi pureci de par se trag,
doue linden! multe fac.

222

NEVASTA FRUMOASA

Nevasta frurnoasa
e belea la casa.
Ea iubesce,
el pazesce.

-a-
toasa 'n pod it ruginesce. 35

223

Varianta

Vat de vin, vai de pelin,

vai de copilul strain,
cand s 'nsoara
In alta tara
ia nevasta frumoasa 5
s'o pune circiumareasa,
carcimireasi butilor,
iubeata voinicilor,
182 POESII POPULARE

carcimareasa vinului,
iubeata vecinulut 10
carcimareasä de tabac
draguta la un vataf.

224

CONTRA NEVESTEI

Nevasta:, cand mi se scoali,

este chiar ca si o boala ;
ii sta. peru 'n sus
ca la un put de urs.
and se scoall din pat,
par' ca.-I ursu 'nbaierat ;
cand stä pe linga foc,
par' ca-I ursu cu cojoc.
Cand urnbla noaptea pe lunä
par'ca e un gbiem de lama. 10
Intr'o noapte
abia am scapat,
de nu m'a 'mancat.
Da la noapte ce-o se fac ?
In pamént o se me bag. Is
De mi-ar fi dat D-zet,
nevasta pe gandul meal
Dimineata, and se scoall,
se fie iute si-usoard;
dud o fi sculata, .20
se fia i imbracata,
 DIN TRANSILVANIA 183

se se spele cu-api rece,

cä somnul din ochi ft trece;
se se 'nvirte 'n cask matã
se sfirseascl treaba toata.; 25
st mearga ca o zina,
unde barbat-sed o mana ;
se umble iute si tare
se faca barbat-seu de mancare.
Cand vine barbatu-acasä 30
se-i puie mancari pe masa
Aidi, barbate, se mincam
apoi se lucräm,
se silim
ca trebuie se traim. 35
Barbatu se gindesce
cu ea tot traiesce.
Daca o vrea se asculte,
traiesce si 'n virf de munte.
Iar daca n'a ascultat, 40
nu traiesce nici in sat ;
si in sat si in straini,
traiesc ca pe marácini.

225
Varianta

Foaie verde mere pere,

nu te mai insura, vere !
Ca ell and m'am insurat,
uite, toanta ce mi-am luat !
184 POESII POPULARE

Unde-o ved noaptea in pat 5

par'ca-I ursu'mpedecat.
Unde-o lied noaptea pe vata,
par'ca-l.buha impanata.
and o ved aiva pe nor,
fug vacile din ogor. 10
I-am legat clopot de buze,
fug vacile'n cucuruze,
I-am luat cisme de tap,
ea a clis ca-i sar in cap.
and o ved cu capul gol, 25
fug vacile din ogor
si viteii din obor,
ci gandesc ca-I boala Ion
and o \Ted in poarta Frei,
par'ca e muma padurei. 30

226

NEVASTA LENE.S i5t

Am nevasta de padure,
cioplita ca din secure.
Asa este de barbata,
casa-e nemäturata.
Farfuriile spelate, 5
muceclite pe d'o parte.
and se scoala din pat,
par'ca-1 urs imbaierat,
11 sta peru'n sus
 DIN TRANSILVANIA 185

10
ca la pul de urs.
si-I urita .s'uricioasa,
ca i diva 'ntunecoasa.
and e vremea lucrului
vine-I boala trupuldi ; 15
dud e di de serbatoare,
nimic atunci n'o mai doare.

227

Varianta

Audi, mindro, popa toaci!

Omule-s bolnavii moarta,
cinepa cade de coapta.
la coasa i gresia
cosesce canepa, 5
doar de mi-o mai alina.
0 copere cu Omen;
se-ml aline mai curind.
0 cosesce mat pe sus,
se-mI remlie de un fus,
se me duc la secletoare; 10
se nu dica ca-s putoare.
186 POESH POPCIARE

228

Alta variantä

Foaie verde de susai !

De tinerel rnensurai,
frumoasa nevasta luaL
Harnical dracul s'a ia
se me scape de belea!
and ii pomenesc de lucru,
se ultä tocma ca lupu.
Plecai
la bisericà
furca'i 10
pune piedeca ;
senchina
pe la icoane
fusu-i luneca
la poale.
Harnica, navasta mea,
harnica, dracul s'o ia!
Ca din cincl-spre-clece lani,
mI-a facut manusi in mini.
Din patru cleci de fuioare, 20
mi-a facut o stergatoare.
cinepa cea de toamna
sade'n sura ca o doamnä
canepa cea de vara,
o incalcesc cinii p'afaral 25
 DIN TRANSILVANIA 187

229
NEVASTA BETIVA

Tu-tuica,
puica
ce mal nevastuica,
cum mai bea la tuica !
De cat se torc la fuior, 5
mai bine beat pen' se mor.
De cat se mentorc la furca,
mai bine beat vin Si tuica.
Brava! ce mai nevastuica
cum mai bea la tuica !
10
se 'nvälue cu sacu
si doarme pen'o ia dracu.
Tu-tuica, puica !
Of ! ce mai nevastuici
cum mai bea la tuica!

230

FOICICA-A BOBULUI

Foicica-a bobului !
Las nevasta omului,
las'o'n plata Domnului.
Lasa, lasa se i iubeasca
se nu se mai bolnaveasca : 5
c'astá iarna n'a iubit,
si toatá via-a bolit.
x88 POESII POPULARE

231

CONTRA BARBATULUI

Frunza verde, foaie albastra !

Fugi, dragut, de la fereastra,
cd flaimoc
sede la foc
si-si usca obielele, 5
usca-mi-l'ar relele!
Sui-te, draga, pe podele
si te mta prin gradele
si te ultd la barbat
par'ca-'i dracu 'mbaierat. 10
--...--.-
232

Varianta

Bate-I, Doamne, pe'mparatu,

ca mi-a tatänit barbatu.
Dar nu l'a atanit bine,
c'am auzit ca mal vine.
---....."
233
Altä varianti
Bata-I D-zeO!
Ce mai natärat,
barbatelui metl!
 DIN TRANSILVANIA 189

11 manam intr'o padure

se mi-aduc a. o furci buna ; 5
el mi-aduce-o strimbatura.
Bata-1 D-zet,
ce mai natarát,
barbatelul met !
De-ar fi zabovit o lunk I0
mi-ar fi adus furca buni.
Bath-1 D-zet,
ce mai natardt,
barbatelul met !
1-aruncai streangul de gat, 15
se mi-1 duc Vinerea 'n tirg.
Du-1 in tirgul de la vale
si nu-i cere pretul mare.
Bata-1 D-zet, etc.

234

BARBATUL BETRAN

Frunslä verde leustean,

si un fir de maghiran !
Nu ti-a fost, maicà, pacat
nu te-al uitat cui m'al dat.
Ca m'al dat la un bëtrin: 5
merge slim, face fin,
vine seara tot geménd.
Ed II pun cina pe masa,
el umbla gemend prin casi.
190 POES11 POPULARE

Ed 11 pun dna se mince, I0

el o ia gemend prin curte.
Dará omul tinerel,
trece cliva tot muncind,
vine seara fluierand.
Et 11 pun dna pe masa, 15
el tot fluiera prin casa.
Ea II pun cina se mince,
el imi cere gura duke.

235
BARBATUL BEAT

vine barbatu beat

si Inca cu capu-spart.
Tare-i natarau,
barbatelul met,
bata-1 D-zet. 5
Ea ii pun carnea pe masa,
el me ia de per prin casà.
Tare-i ndta'rät,
bärbkrelul met
bata-1 D-zet ! I0
Et 11 pun came de pui
el mi-arata biciu 'n cui.
Tare-1 nataraa
barbktelul met,
bata.-1 D-zet I 15
Ea 1-arèt icoanele
el imi ridica poalele
 DIN TRANSILVANIA 191

236

BARBAT BETRAN, NEVASTA TINERA

A ta lege, hor holina,

et bêtran §i tu timid.
Dintii stat cununa. 'n gura :
fail sapte nu sint opt,
maselele nu-s de loc. 5
D'astazi, mane pot muri,
cine focu m'o jeli ?
Doar m'or jell fetele,
ca le port inelele.

237

INSURATUL PENTRU ZESTRE

Et ma 'nsor 0 iail pe surda

ca-I da boi de bate ciurda
0 tinjala zugraviti
0 fata sulemenita.

238

Prima varianta

Bate-I, Doamne, 0-1 traznesce,

p'al sensoara pentru zestre
0-0 ia ciuf intre neveste.
192 POESII POPULARE

Bate-1, Doamne, traznesce

p'611 sensoara pentru zestre,
pentru zestre, pentru argint
pentru bol de priponit.
argintu sd sfirsia
boul trecu Dund.rea ;
remásei numai cu ea. 10
Sdrácut de maica mea !

239
A doua variant'a

Foaie verde trel lalele !

Mensural si-mi lüai muiere.
Val de pacatele mele !
Me bucural la avere,
la un boil de priponit
la argint de chieltuit.
Argintu sê chieltui.
Mandra imi esi pe usä
cu cap plin de cenusd.
boal ici, boul colea, 10
Boul trecu Dunarea.
Saracut-de arnica mea !

240
A treia variantä
Frunza' verde foaie lata,
mensural sbee Stat nevastà
Si zestrea sl-o ldsi acasá.
 DIN TRANILVANIA 193

si la un prieten al mei),
eü asa-t cliceam, dea
Mario, me, s'o man si ell, 5
se mearga la tat:a-set,
se-i dea o1 i lepedeu; 48)
ca de cand m'am logodit,
tot pe paie m'am tirit ;
si de cand m'am cununat, 10
tot pe paie m'am culcat
Hal, me, s'o mandm si nol,
se-I dea tati-seil si boi.
Hal, me, s'o manam iara

-
se-i dea tata-sed si cara;
Hal, me, s'o batem gros,
se-i dea tata-seu si flos44).
-
241
15

SOACRA REA

Tinerea m'am maritat,

rea soacra mi-am capatat.
Me duceam la secere,
seceram pCnC la pranz
tot cu lacnimi si cu plans; 5
seceram pen' la amiaz,
tot cu lacrami pe obraz.
and veniam sara acasa,
soacra era manioasa

Colettinnea I. G. 131B10ESCU. 13
194 POESIT POPULAHE

a cPcea ca nu-s frurnoasa

ca se me fac preoteasa, 5
se me put cu domni la masa.

242

STRIGA POPA

Strigà popa când cetesce

ca-i pacat se strigi neveste.
Da-i pacat, de tegasesce.
Dar plcatul l'ai vedea,
cand te-o lüa cu palita 5
Si te-o trece ulita,
ulita la mindruta ;
la mandruta peste punte
ci tine rachh1 de frunte;
la mandruta peste vale 10
ca tine rachiu tare.

243
BINE-1 STA MANDREI

Frunza verde, foaii lata!

Bine-1 sta mandrel gatata
tot cu haine de la satra.
Da mai bine i ar sedea,
dad. si le-ar face ea! 5

I
 DIN TRANSILV4NIX 195

CONTRA URITULUI
 POESIT POPULARE DIN TRANILVANIA. 197

CONTRA. V-EtiTULT7i

244

UraTUL -DRAGOSTEA

Urit mi-a fost uritul

s'ala-mi mind. sufletul.
Draga mi-a fost dragostea
si n'avut parte de ea.

24 5

Varianta

Pe unde umbla uritul

se pirlesce pAmintul.
Pe unde umblä dragostea
inverciesce pajistea.
Cine a'mpärtit uritul?
ca bine nu l'a 'mpartit
ci mie mi s'a venit:
uritul cu banita
dragostea cu lingura.
198 POEs11 POPULARE

246

-
URIT MI-A FOST URITUL

Virit mi-a fost uritul,

ala-mi mama sufletul.
Draga mi-a fost dragostea,
n'am avut parte de ea
Caci cand s'a 'mpartit uritul 5
dusu-m'am fost cu plugul.
0 cand s'a 'rnpirtit dragostea
dus am fost cu coasa.
Nu scit cum foc s'a'mpärtit
ca mie mi-a fost venit. 10
uritul cu ferdela 45)
dragostea cu lingura.

247
CRAP A, DO AMN E, PAMINTUL

Crap, Doamne, pamintul !

se intre in el uritul.
Crapi, Doamne, pajistea!
ca se ese dragostea,
se me dragostesc cu ea. t5
D'a trai cat peatra'n vale,
ce folos daca-i cu jale ?
D'as trai cat fruncia'n gard,
numaI se traiesc cu drag.
 DIN TRAMILVANIA 199

248

-
DU-TE, DU-TE

Du-te, du-te, met urite,

nu mai face tinVn curte.
Fugi, urite, de la masa,
nu mai face noapte'n casa.
Fugi, urite, de la prag, S
se vie cine mI-e drag ;
numat cu ochiul se-i fac,
se sciU bine ca mi-e drag.

249

SO,TUL URIT

LasA-tne, màicuà, 'n pace

se iubesc pe cine-mi place,
la urit sill nu-mI face.
Nu me'ndemna la urit,
mat bine baga-me 'n parnint. 5
Ca uritu nu-i d'o di
ci-t urit pen'oi trii.
Ca uritu nu-i d'o noapte
da-i urit peril la moarte.
Ca uritul n'are leac: I0
numal pinza de bumbac
numa-un popa 'un diac
si sclndurica de brad
200 POESIT POPULARE

s'un colacel de secard

no luminitd de ceard. 1a

Caud ciurda vine la sat

se pune uritu'n pat
si me pune se-1 sarut.
Nu-1 pot, maica, de urit.
Trage carpa pe obraz 20
si-1 sarutd cu necaz.
De cat, mica, c'un urit,
mai bine baga-me in pamint.

250
Varianta

Frunzulitá lasa-lasa,
lasd-me, maicuta, 'n pace
se iubesc pe cine-m1 place.
La urit, sill nu-mi face,
cà uritu nu-1 d'o zi, 5
da-1 urit pen'oi trdi;
ca uritu flU 1 d'o noapte,
da-1 urit pend la moarte.
De and yin vitele'n sat,
uritu se suie 'n pat ; 10
el imi zice se-I sarut,
nu-I pociU, malcd, de urit.
Trage carpa pe obraz,
sdrutd-1 cu cat necaz.
 DIN TRANSILVANIA 201

251
Alta varianta
(CuleasA de d. Maxim Popescu
la Gro0u)
Catu-1 lumea i vileagu
Nu te ia cine dragu,
Ci mi te ia un urit
De te baga in pament.
Uritu pe unde calcd
5
Pamentu si iarba seacd ;
Unde calcd om frumos
Cresce iarba 'n loc petros.
Batd-te focu urit
Cu cine m'am logodit;
10
Vat sl-amar de al mea trai
Cu cine me cununai :
Cu cununa gardului
Cu urgia satulul!
De cat cu uritu 'n casa.
15
Mat bine cu boall 'n oase,
a uritu n'are leac,
Fdra trel scandurt de brad
peatrd mare la cap.

252
FRUNZA VERDE A BOBULUI

Fru* verde a bobulul,

las copila omulul ;
las copila se iubeasca
cu urit se nu traiascd.
202 POES1I POPULARE

253

URITULE, URIT ESCI I

^
Uritule, urit esci
tu cu mine nu traiesci.
Esi, la dracul, din cuptor
Ca de uritul teü mor.

254

FOICICA FOAIE ARSA

Foicica foaie arsa!

Reu e uritu la casi :
intra'n casa, intuneceaza,
ese afara, inoreaza.
Dar frumosu-1 bun la casa :

intrà 'n casa, lumineaza

ese afara, 'nsenineaza

255

ARQA-TE FOCUL

Arcla-te focul urit,

pe toate le at norocit,
pe mine m'al pocait :
la toate le-al dat noroc
 DIN TRANSILVANIA 203

pe mine m'ai ars in foc. 5

Maid, maiculita mea,
de cat, maid., m'ai fi facut,
mai bine at fi zacut.
Cd zaceal si te sculai,
pe mine nu mg amt. 10

256

NEVASTA FUGITA

Vat, seraca, cea nevasta,

fugita de la barbat
cu pruncul nebotezat.
Val, seraca, si, s'o dus
la Muresu-al de sus 5
si ea din gura graia :
Me, voinici, cu luntrele
trecell-me Muresu
ca m'ajunge barbatu
si mi-e urit ca dracu. 10
Vomicif din gura graia:
Not Muresu ca te om trece
dad tu ne-al saruta
pe unu de noue or!.
Ea din gura-asa graia : 15
Ba eil nu v'oi saruta
nici de nouë
nici de doue.
Nica vorba nu ispravia,
204 POESII POPULAR E

poale albe radica 5

si'n Mures ca. se baga.
Voinici din gura-i grain:
Nevasta
nevasta alba,
ia seama : 10
Muresu-1 cu petricele.
Da-s i eü cu ganduri rele.
Nici vorba n'o ispravia
barbatu-set nimeria
si din gura-asa graia 15
Mei voinicl cu luntrele
scoatep-mi nevasta
c'o mie de zloti vol da.
Ea din gura-asa graia :
Cine m'o scoate pe mine 20
Dumnezea se nu-1 dea bine.
Cresceti flori cat gardurile
se ye bata vinturile
ca pe mine termurile.
Cresceti ion si infloriti 25
pa mie nu-mi trebuiti.
DIN TRANSILVANIA 205

VARIA
. POESIT POPULARE DIN TRANSILVANIA 207

VILRX
257

FATA CU PERUL TUNS

Cine dracu te-a'nvelat,

peru in frunte tl-al tdiat ?

258

Varianti
Cine dracu a mai veclut :
iepure trecénd pe punte,
fata mare turisa'n frunte?

259

BOS,ANTIC

Eu me tit
ci sint voinic ;
fetele-mi dic :
bosantic 46).
208 POESII POP nialE

260

-
CINE CREDE LA MUIERE

Cine crede la muiere,

bage-i-se dracu'n piele.
Ca eft unul am crezut,
nici-un bine n'arn avut.

261 .

-
CATE OALE PE CUPTOR

Cate oale-s pe cuptor,

toate asteapta petitori,
s'un resforel nespalat,

--
s'ala-asteapta maritat.

262

-
PUNGA MEA

Dragulita, punga mea,

cat era de frumusea
pen' era mal tinerea :
aved fata grasa, plink
stralucia ca s'o lumina'.
Jidovil i senchinaa
tott earcimarii o ceread
se le- o clail si se le-o del.
Amarita punga mea,
 DIN TRANSILVANIA 209

cat e adi de usurea 10

numai fala e de ea :
e sbirciti si perita,
ca si dracul de urita.
Jidovil 41 cand o ved
toll se mira si nu cred ; 15
iar carcimaril, thud le-o aret
totI o blestema urit,
6 I-at dat prea mult credit
si nici adi nu le-a platit.

263

FRUMOASA ESCI!

Vai, mindro, frumoasa esci

dad tu te rumenescl ;
dar dad escl nerumeniti
IV spul drept, ca esti urita.
Rumenele in potica 5
face mucoasa volnica.

264

-
FEREASCA DOMNUL

Fereasca Domnul, fereasca

de dragostea femeiasca :
te used,
te face iasca,

Coleettunta I. G. BIBICESCU. 14
210 POES11 POPULARE

te da'n boala cineascl ; 5

umbli din picioare Impletecind
din gull bolborosind
tot de buturugi isbind.

265

HORA MARE

Hora mare
fete n'are,
c'aa murit de galbenare
in Vädeni
pe cocern I0
si'n Tintart
pe verze marl.

266

SERACI TROCAltA.,5I

Sdract trocärast 47) din chet,

dar pe unde umbll el ?
Pe dealurl
cu floricele
si pe munti 5
cu petricele
si pe v5.l
cu gbigasele 4')
---
 DIN TRANSILVANIk 211

267

MI-E CIUDA DE BUNA

Ea iubesc,
maica iubesce ;
da nu mi-e ciudi de mama,
ci mi-e ciuda de buna,
cá are paru ca lana
,si iubesce
de parlesce.

268

BORGHIZEANUL

Cat ii tara si Ardealul,

nu e hot ca borghizeand
Noaptea furl,
diva 'njura
si tot e cu voia buna :
baga petre'n buzunar
si le suna in loc de bani.

269

M'A FACUT MAICA D'W

M'a facut maica d'asa

ca sd joc cu cine-oi vrea.
M'a facut maica d'asa
212 POESIT POPULARE

ca se plac pe cine-of vrea.

Cin' pe mine m'o plAcea, 5
se-ml sárute gurita.

270

STA TI FECIORI

Stall, feciorl, si ye uitatt

la poale din patru hp
cusute cu gaurele,
se treacä vintu prin ele.
(de la Craifalèul de edmpiA).

271

NU MI-E DRAG

Nici o foaie nu mi-e draga

ca foita de tAbac.
Nicl o foale nu mI-e draga
ca foita de urclici,
ca gurita lul Ghiticl. 5
 DIN TRANSILVANI A. 213

272

SERACI BR4OVENII

Vat, seracil Brasovent !

se spala cu lapte acru,
fug fetele ca de dracu.
Dar seracii borghizeni
se spala cu lapte dulce, 5
fetele la ei se duce.
Cat e Brasovul de mare,
dragostele'n el n'ail stare.
Dar Borghizul, situ; mic,
dragostele s'a 'ntalnit. I0

273

SE-MI FIE DE SARUTAT

De dud sint pe pamint,

ibovnica n'am avut,
numa o sutä cinci-Oeci,
toate le-am trimis la Bed.
Numa una mt-am lasat,
stricat-o tir de versat,
se-mi fie de sArutat.
214 POES11 POPULABC

2 74

DAMA

Toata lumea-mi dice: Lim

ca me ti cu o catana.
§i me tiU §i me iubesc
ca-1 cAtand 'mperätesc;
ca d'asupra capului 5

e pajura 'rnpdratului,

275

STRIGATURA

Cate vorbe le-am vorbit

pe toate le-am nemerit ;
si Cate le mai vorbesc,
pe toate le nemeresc.
S'invelat cu strigatura, 5
ca acu cu cusatura,
cind coase la arnici
tot asa strig eu
and coase la strämdturd,
tot asa strig ea din gull ; 10
ca cand coase la matasa,
tot asa strig eU prin casa.
 INN TRANS1LVANIA 215

276
HORA DE COCOANE

Hora mare de cocoane

tot cu sortun de cartoane 49)
tot cu baien de plantici,
cum le place la voinici.

277

-
EU LA JOC, MAICA LA JOC

EU la joc,
maica la joc,
malaiul de Joi in foc.
Copiii se bat la usi,
malaial plin de cenusa. 5
Stergen mina pe androc 50)
du-te acasi si a broc 50)
Stergeti mina pe &llama,
du--te acasa si fa zeama.

278
NA, TIGANE!

Na, tigane, o bucatura,

se nu mon de junghietari ;
Ci se mon pe tapa 'n cap.
Fi-n-ar mortii de pe cap.
216 POES11 POPULkRE

279

FETELE

Fete le de la Arini
cu catane 'n márdcini.
Fete le din Feldioari
cu catane in ogoara.

280
DE CAT SE NU SCIU JUCA

De cat se nu scia juca,

mai bine se nu scia lucra.
Ca cu jocul me cinstesc,
cu lucrul me ostenesc.

291

HOP LELITA

Hop lelita
in pat la tine !
ba la naiba,
meI copile I
Hop lelita,
in patu teU
ba la naiba,
 DIN TRANSILVANIA 217

fatul mea I
Hop sus,
vino jos. 10
Cap is oamenl de sat,
tot calic i blestemat.
Cap oamen1 de la padure,
top MIA oamen1 bum.

282
CA MANDRA SPRANCENELE

Peste Olt, peste Oltet

crescutu-mi un nuculet.
Nucu-1 mare, frunza-1 rara,
paserile pe el sboara ;
dar supt umbra nucului 5
sade muma cocului
ai-al reschira penele,
ca mandra sprancenele.

283

VOINICUL BETIV

Pe drumul cel mare,

Un voinic calare :
voinicul cantand,
murgul suschinand.
218 POESII POPIJIAFIE

Voinical isi graia : 5

Tul, tul, tul, murgul mea,
on îi este tie grea
de trupsorul meu ?
Mie nu-mi eu gred
de trupsorul tet ; I0
da mt-e grea
de naravul teu
cate crisme treci,
toate le petreci,
tot de gard me legi, 15
bet, mananci scoverch
mie nici oyez ;
bei cu noptile
cAnti cu mandrele.

284

CANTA CUCU

Cucu canta, mierla clice :

nu-ti mai bea banii, voinice,
c'o veni vr'o iarna grea,
bani in pungA n'al avea,
si la mine te-aI ruga, 5
si atuncea nu ti-ot da.
 DIN TRANSILVA NIA 219

285

-
DE TREI DILE

De trel dile beau la bere,

las se bea0 ca n'am muiere.
De tret dile, beau la yin,
mandrel mele it inchin.

286

IU-IU-IU !

lu-iu-iu
c'acuma viu
de la yin
de la rachiti
de la mandra
care o sciO.

287

ALTA

Iu-iu-iu
pend sint lift
cä d'ot muri
mort se fiu.
220 POESIY POPTILARE

288

ASA JOACA NISCE VERI

Asa joaca nisce yen,

joacd hora pe supt peri
s'a.sa joaca de frumos,
de cade fru* pe jos.
Ad jucat el asta-toamnA,
si nu s'a facut o poama.
0 data d'ar mai juca,
si cradle s'ar usca.

289

AI, ILEANO

Ai, Beano, se jucam

c'o tir de faini avem
si de griti si de secara
s'o tir de came 'n amari.
290
PE SUPT DEAL

Pe supt deal, pe supt pádure,

-
merg fetitele la mure
si blietit la nuiele
se se 'ntilneasci cu ele.
 DIN THANSILVAMA 221

291

CU CUMATRA

Cu cumatra
manc si beau;
cu copila
fac ce vread

292

FUGI DIN CALE

Fugi din cale cu tagirta,

se-mi joc bine pe mandruta.
FugI din cal; mototol,
se-mi joc mindra rotogoL
DI-te 'nlaturI, golomos 6 I),
se-mi joc pe mandra frumos.

293

DU-TE BADE

Lumea mea s'a ta Maria

vtdui o qua pustia
Du-te bade 'n sárácia
nu-0 baga /mina 'n rochiä.
222 POESII POPUIARE

ca-1 rochia de barson 59)

'asteapta manA de domn.
Rothiä de catifea
umblA domnil dup. ea!

294
BATE POPA PREOTEASA

De la nol a treia casa

bate popa preoteasa,
dar n'o bate cum se bate
ci cu bâta peste spate.
1,11M

295

LA CARCIUMA 'N FAGADAU

La circimA, la FAgadatl
bea un popa s'un birAu.
Slobod e së beau si ;
slobod e pe banul meti.

296

MI-A TRECUT RISUL I GLUMA

Foicia de pe coastA,
mult e mintea fete! proasti !
Foicica de pe deal,
 DIN TRANSILVANIt 223

mult e voinicul viclean.

Foicicd bat-o bruma, 5
ml-a trecut risul si gluma.

297
TAICA PARINTE

Draga, mica pärinte,

md rog cu aste cuvinte :
sd fad bine,
se m'ascultl pe mine,
sd bel rachia putintel, 5
ca se nu te'mbeti de el.
Daca bei fdede mdsura
vercli, uscate spui din gurd;
tot spul si larmdzuiesci,
lucrul nu-I mal isprávesci
si la urml saracescl. 10
cat pentru sdracia,

-
tl-a rdmas casa pustia.

298

-
COCONITA I)E LA TARA

Coconita de la lard,
de ce p-e gurita-amara ?
Doar de turd de sdcard.
224 POESII POPULA RE

Vin la mine'n Bucuresd,

gurita se ti-o 'ndulcesci,
cu stafide, cu smochine
cu gurita de la mine.

299

-
SERACUL PRUNARUL

Vai, seracul prunarul !

Daca-i full cioara pruna,
el o jelesce cu luna.
Dar seracu perarul,
daci-1 furi cioara para,
o jelesce toata vara.

300

DU-ME DOAMNE !

Du-me, Doamne, si me lasa

unde-i rachiul pe masa.;
du-me, Doamne, si me pune.
unde-i rachiul de prune.
 DIN TRANSILVANIA 225

301

BABARI LA FETE MARI

Audit-am, audit,
audit-am o poveste,
c. umbla junit la neveste
si bAbari
la fete marl.

302

TOT IL BEA

Baba Ana
burg-sama,
dimineata,
ist walla greata
cu yin ars, 5
bine ars.
Ea 11 arde
cum sè cade;
'I indulcesce,
cum voiesce 0
si apol, hop!
pen' la un strop.
Ea cu ea,
tot 11 bea!

Colectianea I. G. BIBICESCU 45
226 POEM POPULARE

303

CE AI MANCA

Joaci aicea ce-i juca,

Mergi acasa; manca ?
Cea pa fripta,
in loc de pita.

304

MANDRA MEA

Frumusica-I mandra mea,

ca-i tinera ca mama
subtirica, ca soba
E5 ii clic ca-i sade rea,
Ea se urca. 'n paru-meii.

305
II SINT CATANELE DRAGI

Eu pe deal, mindra pe ses,

ca o cunosc de pe mers
pe mersul picioarelor,
pe 'ncretitul poalelor.
Lelea cu poalele largi 5
II sunt catane'e dragi.
 DIN TRANSILVANIA 22 7

306

CUCULE DE LA PADURE
_
Cucule de la padure,
du-te la mândra si-I spune
sê nu sd mai poarte bine,
a tot bine s'a purtat
si nu s'a mat m'aritat

307
M'AU SCOS ELE PE MINE

M'a fácut maica balat,

se scot fetele din iad.
Nu sciti scoate-le-oi,
or! mai tare-afunda-le-oi.
M'a facut maica pe mine,
finer copil si subfire,
se scot fetele din fire.
Dar m'ail scos ele pe mine.

308

-
TE CUNOSC

Te cunosc pe ochison
ci esci bunä de fecion.
Te cunosc dupa papuci
228 POESIT POPULARE

cá esci puica de haiduci.

Te cunosc dupa scurteici 5
cd esci pulcd cotoveicd
Te cunosc dupd stergar
cà esci pica de jendari
Te cunosc dupd gimberi 53)

-
cd esci puici prezenterI

309
IO

NU MAI POT GLUMI

Frunza verde, bat-o bruma I

Mi-a trecut risu si gluma
Nu mai poci glumi acuma!

3 10

CU TOTUL M'AM SUPARAT

Cate iubite-am avut

nici-una nu m'o placut!
Cate mindre sint in sat
toate le-am pldcut cu drag,
numa ele nu the plac! 5
Inima mi-o ad secat
si tare m'am intristat
cu totul m'am suparat !
 DDI TRANS1LVANIA 229

311

-
MORT DE SETE

Beui astach, beul mane,

beui patru cleci de dile,
beui calul de sub mine.
Cind veclui ca-1 bine asa
beul pana si seaua.
Bent pret de noue cal,
de yin nu me sltural.
Beut pret la noue iepe.
Eca-et-me mort de sete!

312

OCHII MEI

Ochii mei, zamã de pesce,

Cin' me vede, me iubesce.
Ochii mei, zaml de prune,
Cin' me vede, capu-sf pune.

313

-
RACUL BROASCA

§ade broasca 'n loc si tese.

Vine racul s'o petesce.
 $

230 POESII POPULARE

Vino, broasci, dupa mine

ca te-ol tine foarte bine,
la moara nu te-ol mina. 5
De n'al merge, n'ai minca.
CA. mi-e moara la fereasta,
imi curge flina 'n casi.
Broasca din gura-I graia :
Et, racule, nu te plac, 10
cA n'ai picior de nadrag
si nici cap de cornanac.
Racul a.a. respundea.
Tu n'ai trup de cingdtoare,
si nici cap de 'nvelitoare. IS

314
AM 0 SOACRA

Am o soacra,
cit o scroafa.
ade 'n vatra
i me latrA
se-i cumpar papuci de capra, 5
ca-i de oaii
i st moaie.
Ai de tap
ii sar in cap.
Val de rata I0
o duc pe ghiata.
Ai de &III
o duc prin tinA.
 DIN TBANSILVANIK 231

COLINDE
-
POES11 PON:71.AM DIN TRANSILVINIA 233

QIDIAINDE
[scrise de Reseca Scurtu din "Mee le]

Primul colind
Ia te scoala, gazda, scoala,
de-mi aprinde-o luminare
ca-ti yin din colindatori;
dar mai yin cu jetatori 54).
Dar cu dirOf cine vine ? 5
Vine bunul Dumnedea,
cu vestmintul mohorit,
tot din cer penen pamént.
Jur pe jurul poalelor,
luce-mi stele maruntele, I0
mai in sus, mai maricele.
Dar in pept si in spinare
luce luna
cu umina
$oarele
cu radele
Doue rade unde-mi rada ?
Rada'n virfu munteltn.
Trei rade unde-mi rada ?
Rada'n camp cu grine verdi 20
234 POESII POPULARE

Patru rack unde-mi rada ?

Racia'n cruce de fereasta.

Se-mi fii Domn bun sanatos

domn bun s'al 1w D-det.

315
Al doilea colind
_

Supt poalele cerulut,

la mijlocul raiului
frumoasl masa e'ntinsa.
Dar la masá cine sede?
;iede Ion, si. Ion 5
si cu bunul D-ctea
judeca pe Adam.
Val Adame, prost Adam
slobo4ie'n rai ti-am dat
din to.ti pomii ai mincat 10
si din toti c'o sd maninci;
numal din cest porn mai .mare
c'ala-rpomul cel iudesc
si me punc se-I platesc.
Iarti-mi,Doamne, c'am gresit is
c'am gresit, c'am adormit
supt cel porn mare'nflorit
Iuda tare mi-a venit,
mer in gurd storsu-mi-aa
Iuda pomenitu-m'a0. 20
Adam din rai a esit
 DIN TRANSILVAMA 235

tot plangénd i suspinind

§i'n cirji albe razimand
si din gura-aa graind:
r Rai, ral, rai, graclina dulce,
nu mendur a me mai duce 25
de duiceata poamelor
de mirosul florilor
de sunetul frundelor
de sgomotu-albinelor
de versul paserilor 30
§i de glasu-ingerilor.

Sus in poarta 1w Christos,

it mâi, om bun, sAndtos
ca un trandafir frurnos ! 35
Sus in poarta raiului,
remil, gazda, sdnAtoasa
ca o garoafli. frumoasa.
Asta-i sara de craciun,
noi umblarn 40
s'o colindam ;
ne inchinam cu sanatate
si cu iertare de pacate.

316
Al treilea colind

Tot pe dupa munti inalp

Domnului Domnu nostru 1)

'). Se repetA la fiA-ce vers.

236 PORSII POPULARE

yin doi sfinti impodobiti

mi-I cata pe Domnul sfint.
Mi-1 catard, 5
nu-I aflara
sus mai sus a se suiri
sus in slava cerulut
Acolo cà mi-I aflara
intr'o chilii 10
de tärnAil,
cu usa de alittnaid.
Imi sedea
si-mi socotea
cetia Vanghelia : 15
cum se &cã munti inalti
munti inalti Si Vat adanct
vai.adânci Si feintâni reci.
Tinse cerul pe parnént
l'a'ntins 20
si nu s'a prins
Si ra'ntins d'a doaua oara
l'a'ntins
si nu s'a prins
l'a 'ntins d'a treia oara 25
cum l'a 'ntins
asa s'a prins

D'ale, Doamne,
bine-i tine 30
ca tin mdr mare 'nflorit,
ca un jude 'mpodobit.
Sara d'asta-sara s'o ajungeti
 DIN TRANSILVANIA 237

la multi ant
cu pace si sdnätate 35
iertare de pacate.

317

Al patrulea colind

Pe supt deal, pe supt delut,

pare soare
ca rdsare;
dar nu-i soare rdsarit
ci-s doi sfin't impodobiti, 5
cu podoabe galbioare ;
nu-s galbene de faptura,
ci-s galhene d'alergatura.
Alergat-aU, alergat,
pen' pe Domnul rad afiat 10
inteo chilia,
de tamaii
cu usa de alamaia,
cum sedea Si socotea
cetea Vanghelia 15
cum sd sece Oltul mare
Milani red si isvoare
vat adinci i piraie
pi iarba vara de roaul
prima-vara de perivoara. 20
238 POESII POPIJIABE .

318

Al cincelea colind

Scoal, cioban, nu mai durmi

ca somnul nu-tt va folosi,
scoal i mergi la Vetleem in grabl.
o ! pastorule de 'ntreaba
ct acolo vel afla 5
ca s'a näscut Mesia.
Daca nu me crech pe mine
iaca steaua care vine
pe tine te aprinde
cu schintel catrdnite 10
cu fulgere ocolite
cu sabh ascutite.

319
ALTE COLINDE
(scrise de phrintele Ion Moga din
Valcele, dupa cum le-ad rostit feciorit
din acea comunA in 1884)

Al qaselea colind

0 ! si din sara de Craciun

0 ! Domnulul meu 1)
s'a nascut i D-zea
tot din ieslea boilor
si din florea finului 5

1). Se repel la fie-ce vers.

 DIN TRANSILVANIA 239

mititel 10
de 'nfasetel
scurticel
de dorjenel
fasa-I dalba de mitasa
cârpa-1 dalbi peioara 15
peioara galbioara.
steaua ii s'a ivit
pe d'asupra soarelui
si-si da rade
ca din soare 20
si lumina
.

ca din lima.
0 ! cel domnireluI de 'mp6rat
trei sanchiri cá si-at minat
si 'ndarat ca. 1-a 'nturnat. 25
Cel mal mare asa-sl grai :
Ea mai bine l'am vëclut,
era mare miez de om.
yal doilea asa-§1 grai :
ea mai bine l'am vdclut 30
era tâner junecut
gazdacioara
mustacioard
mustacioara
galbioara. 35
Yal trei1ea-asa-s1 grai :
- a mai bine l'am *tit
era mic de 'nfasetel,
scurticel de dorjenel
fasa-1 dalba de matasi 40
240 POES1T POPULARE

carpa-I dalba peioara.

peioara galbioara.
steaua ii s'a ivit
tot pe d'asupra soarelui
si-sl da raze 45
ca din soare
si lumina
ca din luna
Cel Doran mirelui ca de 'mperat
daci-st vedu 50
creclu
ca s'aa näscut D-det
grele ostl radicat
si Inca el ca si-a taiat
sapte mii de coconi 55
sapte mu i sapte sute
ca se se tample D-zea.
D-zea nu s'o intimplat.
C'o fost voia tatalul
tatalul s'a fiulul.

,
60

Se-mi fitl, d-nl, sanatosi

D-nl bunl s'al lui D7zen

320
Al aptelea colind

Bunul D-zei1 Si cu Sintion

Bunul ))
bun gaud s'or gindit,

'). Se repeti la fie-ce vers.

 DIN TRANSILVANIA 241

si s'or milnecat
de s'o 'ntunecat. 5
Peste munp inalp,
peste val adâncl
et ca s'or veclut,
departe 'ntr'un loc,
de-o zare de foc 0
s'acolo s'or dus.
Acolo s'or fost
doi ciobanei
cu turma de int.
Salas si-at cerut, 15
lor salas le-a0 dat ;
de dna le-au pus
un miel
biel
sugarel. 20
De asternut le-au pus
flon d'albe dc mdr.
Cdpat'aI le-at pus,
iederá mAruntl.
poi ciobänel, 25
când s'or pomenit,
la revërsärl de zorl,
glas de cântaton
el ca s'or Newt
miel biel 30
sugarel,
la mumá sugénd
Si s'or mai veslut
flon d'albe inflorind,

Colectinnea L G. B11310EsCU. 16
242 POESI1 POPULARE

iedera 'nverclind 35
s'apol s'or vdclut,
cä e Dumnezed
si cu sant Ion.

Se-mi fiti sanatosI

sl-al lui D-zett. 40

321

Al optulea colind

De 'ntreabl-si, de 'ntreabl-ssi
santi pe D-zeii.
Vol, ce intrebap
si rod ispititl,
arid vol bine scip ? 5
c. pe mine m'or prins
canil de jidovi
si m'or rastignit
pe cruce de brad.
Piroane-mi batea 10
prin talpi i prin palml ;
d'unde le batea
sangele mergea,
pahar sprijunia
mi-1 da se-1 beau. 15
Ea nu vream se-1 bead.
In pamént ii vdrsam,
d'unde mi-1 vêrsam
 DIN TRANSILVANIA 243

bun grid s facea

porumbi 1 pascea. 20
Pe min' me 'ncingea
c'un brill de maces.
P'unde me 'ncingea
sudoare-mi mergea ;
pahar sprijunia 25
si mi-I da se-I beau.
Ea nu vream se-I beau.
In pamént ii versam.
Unde mi-I versam
bun vin se facea. 30
Crestinil mi-I bea.
mie-mi punea
cunund de spini ;
unde mi-o punea
lacrima'mi mergea 35
pahar sprijunia
si mi-I da se-I bead.
Ed nu vream se-I bead
In piment ii versam ;
unde mi-I versam 40
sant mir se facea.
Crestini miruiad
si blagosloviad.
voi cu toti
drept credinciost chrestim 45
se-mi fiti sändtosT
s'aI lui D-zed.
244 POESIT 1,01313L&BE

322

Al noualea colind

Cine-1 in ceste scorturt ?

Dal, domnule Doamne 0
Sint tot mese 'ntinse
sIncä jeturl scrise
scrise 'n patru cornurl. 5
La un corn de masd,
de-ml sede, mie-mi sede
Domnul Dumnezea.
D'al doilea cornurl
de-ml sede, Inie-mi sade 10
floarea griulut.
D'al treilea cornurl
de-ml sede, mie-ml sede
floarea vinultu.
D'al patrulea cornurl 15
de-mi sede, mie-mi sede
florea mirulul.
El sd legiuiesc
si se sfatuiesc :
care-or fi mat marl 20
si mat de demult ?
D'atuncea isl graise
floarea griulut :
Ba eil sint mai mare
si ma( de demult 25
ca din mine-si fac
dalbele prescurt

1). Se repeta dupil lia-care vers.

 DIN TRANSILVANIA. 245

la sfinte biserici.
D'atuncea-st grdise
floarea vinulut : 30
Ba ea sint mai mare
si mai de demult
cä d'unde sint eü
sint i veselip
Si ca frap fértati. 35
D'atuncea-si graise
floarea mirulul :
Ba eü sunt mal mare
si mai de demult
a d'unde sinf eU 40
sunt Si miruip
ei blagoslovip.
D'atuncea-si grdise
Domnul Dumnezet :
Vol, trel floricele 45
ce ye legiuiti,
ce ye sfdtuiti:
care-ap fi mai mare
si mai de demult ?
ca eü v'am Idsat 50
pe pamént v'am dat
ei v'am botezat
tot una ca s'alta.

Se-mi fiti sándtosi 55

s'ai hit DumnezeU
246 POESIT POPULA RE

323
Al decelea colind

') Sara d'astä sara

sara de craciun
si de boboteaza
pe cand se boteala
si se crestineaza 5

sant fiu si-at cerut

sant fit ca le-at dat
sant fiii s'or näscut
sant fia ar.a. taid.
I0
'acolo rat dus
la rill la Iordan ;
in lapte rat scdldat
Si 'n vin rat botezat.
Sant nume I--at pus :
15
Isus Christos din cer
Domnul cerul se-I domneascá
si se-I stapaneasa.

324

Al un-spre-decelea colind.
.

Sus in poarta raiulul

sede Ruja raiulul
Ilorelui Doamne
sede Si chindisesce
cu ochl negri rai pAzesce. 5

1), In fruntea fià-drui vers e vorba : Doamne.

'). Se repete dupl fie-care cloud versurh
 DIN TRANSILVANIA. 247

S'o smintit s'o adormit.

luda rai o jefuit.
Luari cheile raiului
1Fuct luna
cu lumina 10
soarele
cu radele
si aldarea de botez
zi scaunu de judecati,
tot in iad le-o aruncat : 15
Frumos rai o'ntunecat
urit iad aü luminat.
Darä Ruja s'o trezit
si tare s'o tânguit.
Dumnezea zl-at d'audjit, 20
jos la ea s'o pogorit
zi din gura 1-o graft :
Tact ta, Rujo, nu mai plinge
ch.' ell tie dati-1 voi
tot pe ilie proroc 25
tot cu tunet
cu trdsnet ;
mai departe o fulgera
mai de-aproape o trAsni
pe de-asupra capulul 30
drept in usa iadului.
Tu tare te-1 repezi
si-i lua cheile raiului
si aldarea de botez
si lona 35
cu lumina
248 POES1I POPIMARE

soarele
cu raclele
si scaunu de judecatà
si'n rat le-1 asecla 40
urit lad 11 intuneca
frumos ral 11 lurnina,
cum e legea raiului
din vecia veaculut
45
Se-mi fii, Rujã, saatoasa
uja, s'a lui D-zeii 1

325

Al duoi-spre- decelea colind

Zoritul a doua cli de erdeiun. Se anti de fe-
eiorl i oameni insurati la fia-care intre sine.

Multumescu-p, multumesc,
Doamne Iisuse Christoase,
cà ne-ai dat zori frumoase
si rack prea luminoase.
Doamne! vestmintele tale, 5
racle ca din soare,
Si lumina ca din hind ;
cad din cer te-ai pogorit,
Doamne, josu l pe parnant;
din fecioarai te-ai niscut 10
cu oameni tl-ai petrecut.
Rähdasi, Doamne, rastignire,
 D113 TRANSILVANIA 249

pentru-a noastri mântuire.

Cand fuse la mantuire,
ne veni mare 'perire 15
din gresala lui Adam.
Reil, Adam, ca. a gresit,
cu cel mér de ra'nghitit.
Dumnezea l'a urgisit
si din gura asa-ail gait :
20
Du-te, Adame, de la mine
Ca te-ai lipsit de cel bine
de cel bine
de la mine
Adam din gura-si graia :
25
4- RaI, raf, rai, gradina dulce !
nu me mai indur a duce
din ceast a. gradina dulce
de mirosul florilor,
de dulceata pomilor,
de sgomotu albinelor 30
de sunetu frundelor.
de para facliilor.

Sus, din poarta lui Christos 35

se-mi fii domn bun sAnátos
Domn bun s'al luI D-zeu.

Dupa ce colindul s'a sfirsit i feciorii aü

primit un dar de la cei colindati, atunci judele
colindãtorilor, adeci cel ales de toti ca se le
fie cap, cfice :
250 POESIT POPULARE

,Bund seara, buna. seara de Craciun, jupâne,

gazda i jupâneasa gasdoaia!"
,Sá dam lauda si multamita ca ne-ail invre-
nicit D-clea de am ajuns si nascerea Domnului
cu pace, cu sdndtate
cicu iertare de plcate.
,Acum,luati in nume de bine cinstit oriagul
nostru ca sd areatà jupinul gazda cu jupineasa
gasdoaia cu toata casa d-lor d'impreuna eun
stog de grit frumos (colacul ce-1 capata).
de frumos e frumos
ca-i fata Domnului Christos
c'o bute de yin, eo lianà de galbeni, c'o span.'
de porc.
De unde d-lor aU luat
si aü golit
si pe noi ne-ail däruit,
D-cleu se le daruiasca,
cu miia,
cu suta,
cu darul sfintiei safe
ca'n yea sd nu sd sfirsasca.
.D-zeil se-1 tie intru multi ani ca sd mai
poata dirui feciorasi de oameni de omenia, ca
acestia, si mai de omenia de yor fi
 DIN TRANSILVA NIA 251

326

AL,TE COLINDE

Urmatoarele colinde se dna cu deosebire

de Pganii greco-orientali. Se presupune cá ele
fi fost adoptate de pgani de la Romani, care
apoi, din aceastä causa, le-ad parasit.
E sipgur ca Românii nu voiesc a colinda
nica-iuri colindele cantate de pgani; e aseme-
nea cunoscut ca chiar gazda, dacá feciorii i'ar
colinda cu un atare colind, s'ar crede atins
(ofensat). De alt-fel, Romanii scitA colindele ti-
ganesci, care sunt melodioase, mai melodioase
si mai cu inteles cum dice, cu drept cuvint
parintele Moga ca cele românesci. Iacä spe-
cimene si din colindele ce spun pganii greco-
orientali.

Al trei-spre-decelea colind

Supt cea poala de dumbrava

mare card de oi se-mt paza
Domnulut med a)
Da le paza, cin' le paza ?
Da-le, Gheorghe 2) bun voinic. 5
El atata le-a pazit
s'o smintit s'o adormit
supt cel met- mare, 'nfiorit.
Vint de yard s'o batut,
fiorile s'o scuturat 90
1). Se repeta dupa fia-care douê versuri.
2). Numele gazdeT la care se colindena.
252 POESII POPULARE

pe Gheorghe l'o 'mpresurat.

Oi le s'o spaimintat
mare racnet cã si-o dat
tot din cer pita 'n pamênt.
Domnul sant si-o d'audit 15
pe pdmént s'o coborit
si la Gheorghe mI-o venit,
prea frurnos l'o desteptat
de 'ntrebat l'o 'ntrebat
si din gull asa-aa graft : 20
Da-le, Gheorghe, bun voinic,
ale cul sint cestea oi ?
Ale mele
ca s'a tale ;
et le pasc, tu mi le crescI 25
mai tare mi le sporesci.
Domnul din gull-ail graft :
Dar tu mie ce se-mi dal ?
La Ispas
un bulz de cas ; 30
la Simzene,
cloud miele ;
la Sangiorz
un miel frumos.
35
Se-mi fil, gazda, sdratos
ca si vita vinulul
ca i spicu griolui
ca i toamna cea bogata
cea bogata, 'ndestulata.. 40
Se-mi fitl sanatosi
s'ai luI D-zet !
 DIN TRANSILVANIA 253

327
Al patru-spre-decelea colind

Coborit-at Dumneclea
Domnului Domn nost
Cum D-cleii a coborit,
rani point ca mi-au resarit
vr'o dol mer1 5
ai vr'o dol pert
din stupina stupinasi
din mijloace departasi
la virfurl apropiasl.
Dar in virfurile lor I0
poarta un leagan de matasa.
Dar in leagan doarme ?
Doarme-s1 bunul D-clet1.
Dar cu ce-1 infasetel ?
Fasa-I dalba de matasd, 15
carpa-1 dalba paioara,
paioara, galbioara.
Vine-un rind de porumbier
cu glasul de feciorel
canta 20
si-si colinda
pe D-cled nu-1 scula.
Vine-un rind de porumbiele
cu glasurl de feticele
de-sf canta 25
ai colinda
pe D-dea mi-1 scula

t). S repetä dupa fia-eare vers.

254 POESIY POPULARE

si din gura-asa-sl graia :

Scoala, Doamne, nu dormi
de-ti di mita campului 30
21 apa isvoarelor.

Ca nascerea lui Christos

se ve fia de folos ;
de folos, de bucuria
la multi ani cu veselia 35

328
Al cinei-spre-O.ecelea colind

Multurnescu-ti, multumesc
Doamne Isuse Christoase,
ca ne-i dat zori frumoase
si rade prea luminoase.
Supt poalele cerulut 5
sint tot mese 'ntinse
si subscrise.
Dar la mese cine-mi sede?
§ede-mi bunul D-zed
cu Ion, slant Ion I0
2i-ml judeci pe Adam
Mi, Adame,
prost Adame,
slobodenia'n ral ti-am dat
din top pomii se manânci s
numal pomul al mai mare
 DIN TRANSILVANIA. 255

al mal mare .si'nflorit

numa Ala l'am oprit.
Doarnne, c'am gresit;
mdr in gura mi-am strujit 20
ca eü gol m'am pomenit.

Ca nascerea lui Christos

sd ye fie de folos ;
de folos, de bucuria
la multi an! cu veselia. 25

329
Al sase-spre-clecelea eolind

Pe supt rosu resat-it

Christos Domnului nostru
mindre stele s'all ivit,
Luna, stea-mi ca cele-l'alte
in cea parte, mai departe.
5
TreL,sfmti de veste st-aA prins
si nainte mi-au esit
si'nclarat ca le-a'nturnat
si'n chilli le-a bagat
in chilia de tamale
10
cu usa de alamaie.
Slujba sinta c'a tinut
slujba stinta,
cine-o asculti?
Da o asculta 15
1). Se repeta dupA fle-ce vers.
256 POES1T POPULARE

maica sfanta
c'un La mic in brate
cu per mare despletit.

330

Al sapte-spre-decelea colind

Multdmescu-ti Isuse Christoase

cd ne-at dat zorl frumoase
cu rade prea luminoase.
Toate paserile-mi dorm,
numat eil nu pot dormi 5
numal ell
si sotul metA.
Iar me 'ntorc
si iar me 'nvolb
ca volbura 'n cea gradina, 10
ca pastrav supt raddcind.
ca si breana 'n apa HO..
Sboard-ml dot vulturi in sus
cum sbura
se mania 15
dup' un fulgulet de aur.
iar me 'ntorc
si iar me 'nvolb.
Se-mi fil, gazda, sanatoasa
se-mi traiesct 20
si-mi vecuiesci
 DIN TRANSILVANIA 257

ca vara
ca prima-vara,
ca cea toamni de bogata
ca-r bogara 'ndestulata, 25
ca si vita vinulul
ca si spicul griulur.
Ia-te scoall, gazda buna
de-ti aprinde-o luminare
de 41 esi pe usa afara 30
ca-ti vin junr colindatorl
ca mai burn cugeratori 1

,:fs--

Colectinea I. G. DIBICESCU. 17
 POESII POPULARE DIN TRANSILVANIA 259

CANTECE BRTRANESC1
 POESII POPITIARE DIN TRANSILVANIA.' 261

CANTECE BETRANESCI

331
FATA BARBULESEI ')

-
[cantat de baba Nora din Valce le]

Sus pe malul Oltului

la casele Barbului,
Barbului boierului
cu usile
in drumu mare
cu ferestrele
1). Tema : 4ata rapita de Taro.. este cea can-
tata mai mult in baladele poporului roman din toate
Wile romane. De 0 foarte putine din producerile
populare ail fost culese pena acum, totql mai nu e
colectiune care sa nu alba o balada pe aceasta tema.
Ast-fel, in colectiunea Iarnik-Barsanu (Dome fi
strigatmi din Ardeal,4885, editura Academiel ro-
mane) gasim Chiruta.
sora dulce a popel
de la podul Craiovel
Aparatorul e fratele, fata e rapita dar s'aiunca in
Dunare.
de cat roaba Turcilor
mai bine hrana pescilor
In varianta culeasa de mine: Fata Barbulta sau
2 62 POESIT POPOLAIIE

la scare.
Are Barbu-o fatä mare
cu codile pe spinare
tot b6tute cu parale, 10
cu parale galbioare,
striluceau ca sf. soare.
De frumoasá ce-mi era,
ochii-I bitea Briila
sprâncenele Bistrita. 15
vestea'n lume Ca mergea
de frumoasa Ilinca,
harnica ce era :
a Barbulesei, apariitor e mama, iar fata s'arunca in
apâ, clicind:

de cat roabri
Turcilor
mat bine
masA pescilor

In cele cloud variante din Selagiu pe care le re-

produc aci fata se cheama intr'una Floarea, in-
tr'alta Ileana; iar apArAtorul el este tatAl numit Petra
in armindoud. Intiuna, fata e dusi 'n Turcia, iar in
cea l'altA, si ipii 'n Dunire, clicènd :
de cat norA Turcilor
mal bine hranA pescilor
pi bucium rAchitelor.

In varianta din Suceava (Moldova), pe care iar50

o reproduc, copila se numesce Irina si apArAtorul
el e tatA-seu, Pintea; fata iar scapi, clicend:
de cal roaba Turcilor
 DIN TRANSILVANIA 263

dimineata se scula,
pe ochi negri se spela 20
si frumos se peptena
botele'n mana lua
botele
ca florile
mânile 25
ca rujile,
cu papuch scirtfiind,
cu poalele 'n vint batend,
cu cerceh stra ncanind,
ea la apa se ducea, 30
mal bine lac broastelor
nt mancare pescilor
soponele fetelor.

In sfirsit, colectiunea G. Dem. Teodorescu publicA

o variantA sub titlul: Ilincuja Sandului. Aparatorul
fetel e marni-sa, Sanduleasa ; fata s'aruncii in Dunare,
diandu-st :
de cat roaba
Turcior
si sluga
cadatielor
d'o masa
morunilor
cilia
bunä
pescilor
ri mancare
racilor.
Pe langA aceasta, baba Nora, ml-a repetat varianta
de sus: Fata Barbulus, 0 sub numele de: Fata
?andmIni.
264 POESI1 POPULARE

apa 'n donite lua,

si'n az-at ca. se uita,
vedea Turch ca venia
si mame-sel II graia :
Maica, maiculita mea! 35
Cine focu-a pomenit,
in postu Craciunului
veclui macul inflorit ?
Matcl-sa din grai graia :
Draga maichil Ilinca, 40
nu sunt mach
InfioriU
ci sunt Turch
invelitt
si yin, maica, dupd,tine. 45
Ascunde-me, malca, bine
cà vin Turcii dupl mine.
Nu te teme, Lina mea,
cà pén'capul sus mi-o sta
eü pe tine nu te-ol da. 50
Nict vorba nu isprivia,
maIca-sa groapa fAcea,
cu busteni parlip o umplea
iar pe llinca o lua
si'n pivnita o'ncuia. 55
Abia groapa ea umplea,
Turcii in casi nemeria,
malca-sa asa vorbia :
Poftiti, aga, de sedett.
Nol n'am venit s sedem 6o
nol am venit sä petim.
 DIN TRANSILVANI k 265

Darä voi n'ati audit,

ca. Ilinca mi-a murit ?
Dacà nu-mi credell cuvintul
veniti de vedeti mormintul. 65
Dupa casi ea-i ducea
si mormint-le-areta
Da-ne o sapa s'o lopata
s'o gisim viie oil =arta.
D upa casi ca mergeau 70
acolo cà desgropau
tot busteni parlip gasiail
0 'ndarát ca se intorcead.
Barbuleasà
puici aleasa, 75
unde al pus pe Ilinca ?
Ea din gura-asa gala :
Turcilor
boierilor,
dar voi nu 'mi ati audit, 8o
ca Ilinca mi-a murit ?
Turcil de loc n'o credea
cismele i le tragea
cu jar cà el le umplea
pe Barbuleasa o 'ncalta 85
si din gura-asa-i graia :
Barbuleasä,
puica-aleasa,
unde-al pus pe Ilinca ?
Turcilor, 90
paginilor,
dar voi n'atl mai audit,
266 POESII POPULARE

ca Ilinca mi-a murit ?

Turcit nimic n'asculta :
Lantu 'n foc ca mi-1 baga, 95
pe Bärbuleasa o 'ncingea
si din gura-asa graia:
Unde-ai pus pe Ilinca ?
Turcilor
paginilor, 100
dar vol nu mi-ati audit
ca Ilinca mt-a murit ?
Turcii nimic n'asculta
pe Barbuleasa o lua
tite1e i le crapa 10,5
cu sare le presára
ca sä dea pe Ilinca.
Ea atunci asa graia:
Turcilor,
paganilor, ho
lasatl-mi viata,
a ye daft pe Ilinca.
ECä chieile colea
deschideti pivnita,
c'acolo e Ilinca. 115
Turcii chieile luau,
pivnita o deschideaft
pe Ilinca o gasiad,
cot la cot a ml-o legau,
in cafuld o puneat 120
si inapoi
ca porniau.
Cand la o apa ajungea,
Ilinca-asa graid.
 DIN TRANSILVANIA 267

Turcilor,
paganilor, 125
slobocliti-mi mânele,
se-mi radic cositele,
ca d'un an .i jumatate
mi-s cositele pe spate.
Mine le-1 le slobo;lia, 130
ea la apa se uita,
§i din gurd-asa vorbea :
De cat mai:id
Turcilor
mai bine masa' 135
pescilor.
in apa ea sdria,
s'acolo mi se ineca.
Turcil mahniti remanea.

332

FLOAREA
(Varianta, culeasä, de d. Ion Lazar
in Selagia)

Sus, la codru 'n Husaseu

are Petrea un fagddatl.
Dar' are .s'o fad .mare,
a cdreia nume-I Floare.
I-a mers vestea de frumoasd, 5
pand 'n tara cea turceascd.
268 POESIT POPULARE

Cand Joi clina se facea,

Floarea peru's1 pieptena
ei frumos d'impletea.
Fata d'alba cand stergea 10
pe fereastra dun,
pe fereastd ce vedea,
de la inima ofta
si din gura cuventa :
Nu scit maid, draga mea! 15
Or cà spinii-or inflorit
orl-ca Turcii s'or pornit
si la nOi vin la petit?!
Vin'o maica Si m'ascunde
in gradina 20
la stupinä
se nu cad la Turd pe :Tiara?
Turcii 'n casa ca-mi intrarA;
cum intrará si 'ntrebara,
cá n'a esit Floarea afara, 25
de-a esit, s'o chieme eara!
Dad Petrea suspina
si din gura cuventa:
Turcilor, voinicilor!
Pare-m1 bine c'ati venit, 30
dar' n'am fad de marit
cl Florica mi-a murit.
De nu credeti vorba mea
venin, vedet1 crucita
si de nu-mi credeti cuventul, 35
veniti se v'arat mormentul !
Ind Turcii nu credea
 DIN THANSILVANIA 269

se punead si cduta,
si pe Floarea mi-o gasea.
in gradina 40
la stupina.
Le-a cadut la Turd pe mina.
Floarea din grait cuventa :
Taicuta, de me vet da,
argil focul crijma ta 45
ba chiar si pe dumnea-ta!
Iara Petre-ai respunde :
Eu fiici nu te void da
'Ana capu'n sus mi-a sta !
Dar' Turcii oameni de cane, 50
nu se prea roaga de nime,
pe loc palose scotea,
capul Petre4 reteza.
Earl Floarea, cand vedea
mai tare se'nspaimanta, 55
catre maica-sa dicea :
Maicuta, de me vet da,
Arda-ti focul crijma ta,
ba chiar si pe dumnea-ta!
Ear' maicuta-i respundea : 6o
Et, fiicuta, nu te-oid da,
'Ana capu'n sus mi-a sta!
Dar Turcii oamenl de cane,
nu se prea roaga de nime,
pe loc palose scotea 65
si capul II reteza !
Eara Floarea dud vedea
si mai red senspaimanta
270 POESIY POITLARE

si din gull cuvénta :

Deslegati, Turd, mâna. mea, 70
se pot face semn cu ea,
toti vecinif s mi-i scot,
ai parinpf se-mi ingrop.
Turcil deslegat,
vecinil a'au adunat, 75
parintil sfaa ingropat.
Apo'. Turcii purcedea
cAtre tara lor pleca
dark et, candu-mi sosea
la mijlocul codruluI, 8o
la fântana corbului,
Floarea din grai0 ma-yenta :
Deslegati, Turd, manile,
mi se desfac brânile,
se-mi spal eü bainele, 85
cá le-a stropit singele,
singele plrintilor
sub palosul Turcilor!
Dar Turcii n'o deslega,
ci mai repede-o ducea 90
ne I5sind-o s'odihneasci
pina'n taxa cea turceascl.
 IJIN TRANSILVA NIA 271

333

ILEANA PETRI
[culeasa de d. Vasile Vajda in Nadw.11
roman (Selagiu) i publicata in

-
Tribuna]

Sus, in codru lui Jancau,

face-'s1 Petrea fagadad, 54)
cu ferestrile spre soare,
cu usile catra mare :
acolo'i o sedetoare, 5
din noue fete fecioare,
si Petrea are o fata,
pe nume-o chiarni Ileana.
lleana pe cap se la
pe fereastra se uita ZO
si vedu Turcii venind
tot sclipind ca paunii
Si sarind ca fluturii.
Taica med i dragul med,
arda focul carcima ta, 15
tot am clis : me vet manca.
Nu te teme, fetul med !
pAria st a. sus capul med,
Ca pe tine te-oi ascunde
tot in viguri de giolgiuri 20
si 'n valurl de postavuri.
and vorba el 'si-a gitat,
Turcii 'n casi aU intrat :
Buna cliva socru nost !
272 POESII POPOLARE

Sanetosi, vol beutori! 25

Nu suntem nol beutorI
cd suntem drept petitori.
EU n'am fata de math,
c'am avut si mi-a murit.
de nu-'mI credetI cuvéntul 30
veniti se v'aret mormentul;
de nu-'ml credett nici asa
veniti se v'aret crucea.
Turcii din casä plecat
pe 'cdrare se luau; 35
s'a 'nfalnit c'un mos betrdn.
Buna cliva, mos betrin.
Sdnetosi voI tinerel!
unde-ati fost, met voinicel ?
Nol la Ileana Petri 40
am gandit cd vom gasi,
dar Ileana a murit.
Nu credett voI tineref ;
inturnati-ve 'napoi,
pe Ileana yeti afla 45
dar' la mesuld princlind
si de voi bine ridénd.
El in casl ad intrat
pe Ileana o-at aflat,
dar' la mesutà prânclind 50
si de ei bine ridend.
Capul Petril '1-aa tdiat,
pe Ileana o-au luat,
si pe drum ca all plecat,
tot pe drumul Dunarit 55
 LIN TRANSILVANIA 273

cu puicuta galitil.
Dar' ea grea s'a blastdmat
si 'n Dunare s'a tipat :
de cat nora Turcilor,
mai bine hrana pescilor 6o
si bucium rächitilor.
..........".

334

IRINA PINTEI
culeasii de d. N. Vasiliu la Crucea

-
BroOenI(Suceava)0 publicatii in &cle-
toarea No. 2 din Aprile 1892

Sus la virful muntelul

cânta puiul cuculul.
Da acolo cine sade ?
Irina si cu Pintea.
Irina s'a culcat, 5
dimineata s'a sculat,
pe ochi negri s'a spalat
curte noaua a maturat,
cu lacramf a improscat
si gunoiul l'a dus I0
unde joaci tineril
si sfatuiesc betrinil ;
si inapoi a venit
si in curte c'o intrat
si din gret and a oftat 15
curtea s'a cutremurat.

Colectinnea I. G. BIBICESCU. 1B
274 POESII POPULARE

Draga tatei Irinuca,

dimineata te-al sculat,
pe ochl negri te-ai spalat
curte noaua at maturat 20
gunoiul l'ai dus
unde joacã tineril
si sfatuiesc betranii,
si inapol cand al venit
si din gurá cand at oftat 25
curtea s'a cutremurat.
Da eil cum nu voi ofta.
ca greu tun a ploaie vine.
Draga tatel Irinuca,
acela nu-I tun de ploail, 30
ci acela-i tun de Turd,
yin la tine se te iee;
da eli pe tine nu te-ol da
pen ce capu sus ml-a sta.
Nici cuvintul n'o sfirsit 35
cinii de Turd au sosit.
Irinuca s'a 'ndosit.
EI in casa ali intrat.
Buna cliva, mos batrin !
Hal la masa se pranclim! 40
Not n'ain venit s pran;lim
nol am venit se petim.
Dar la cine se petitl ?
ca. Irina ml-a murit.
Nu-5, mosule, de creslut. 45
Haide dara la mormint;
mormintul vol arata
 DIN TRANSILVANIA 275

c'am ingropat-o pe ea,

la Montana mätasina,
unde-i iarba cea betrana. 50
El pe cal a'ncalecat
si de fuga ail apucat
si 'napol cä s'aa ultat
si din gura ail cuvintat.
Nu scia soarele-a lucit 55
ori Irina s'a ivit.
Et napol ca s'o 'nturnat
pe Irina ail aflat
si pe cat a'ncalecat
si de fuga a apucat. 6o
Irina din gura-a cuvintat :
Turcilor, paganilor 1
Ia lasati-mC inapol
cà acasa am mtat
cusutura in fereasta, 65
punga cu galbeni pe masa
s'apot ea a cuvintat :
De cat roabl Turcilor
mai bine lac broastelor
si mancare pescilor 7o
soponele fetelor.
276 POESII POPCLXIM

335

TODEREL
(scris de Rereca Scurtu din VAlcele,
dupa spusa mamd sale)

Da-le-le-le
Toderele l
Tinerel te-al insurat,
frumoasi nevasta-al luat.
De frumoasi ce era 5
vestea 'n tad ca mergea,
la mare bir te punea.
Vindusi vil
vindusi mosil
si de bir I0
nu te platisi
vindusi
sate
si olate,
platisi 15
birul jumatate.
El din gura-asa graia :
Nevasta, nevasta mea,
este un tirg la Chichiesci
tu mane se te gatesci 20
c'acolo-ail mandrele pret ;
sell iel papucl
de la haiducI,
si cercei
de ghiocei ; 25
 DIN TRANSILVANIA 277

se-11 iei lie

dintr'o mie
gi bria lat
de Tarigrad.
Ea frumos mi se gatia 30
si la tirg ca se pornia
c'un Turc bark s 'ntilnia.
Da-le-le-le
Toderele,
ce cerl tu pe murgul tea ? 35
Nu mi-e murgul de vinclare ;
dar mi-e mindra de dat tare.
Ce ceri tu pe mândra ta ?
Nu cer mult pe mindra mea,
de cinci ori 40
s'o cumpanesci:
de cinci ori
cu galbiort ;
de cinci on
cu albisori 45
sisind funt1
de bani marunti.
l'vlândra din gura-1 gala :
Da-le-le-le
Toderele, 50
nu me da la Turc bêtrin,
ci me di la unu than
Se ducea
eat se ducea
eun Turc titter se 'ntAlnia. 55
Da-le-le-le
278 POESII POPULARE

Toderele,
ce cell tu pe murgul tet ?
Nu mt-e murgul de vindare
da mi-e mandra de dat tare. 6o
Ce cert tu pe mindra ta ?
Nu cer mult pe mindra mea,
de cinct ort
s'o cumpanesci :
de cinci on 65
cu galbiort ;
de cinct on
cu albisort
si cinct funtt
de bant marunp. 70
Turcul mandra o lua,
s8 ducea
cat së ducea
g din gura it dicea :
Da-le-le, mindruta mea, 75
et pe tine te am luat
si nici nu te-am intrebat :
cine esci ?
de unde esci ?
Et is fata banulut, 8o
din fundu Ardealulut.
Si et-s feciorul banulut,
din fundu Ardealului.
Da-le-le, mandra mea,
tu escI, draga, soru-mea. 85
Atunci napot se 'ntorcea
lui Toder nevasta-I da
 DIN TRANS ILVANIA. 2 79

si din gurd 'i dicea :

Tine pe soru-mea bine
cd barn se gasesc la mine 90
sfantichi
cu chivdra
si galbeni

-
cu ferdela.

336

Varianta
serisd de d. Florian Chioreanu, dupä
spusa feciorului Petru Moldovanu din
Craifaläul de câmpia lAngii Ormeni.7.

Striga Turcu la fereastrA :

Nevastd, dalbd nevastd,
at cu mine pe lumea dalba,
cd de lucru nu t' of da,
fdr' la bani al numdra 5
si'n postavuri te-oi purta.
Ea din gull cuvinta :
Turcule
nebunule,
betrén escl 10
nebun esci
de la mine
te gindesci.
cd am un prune mititel
si un barbat tinerel, 15
280 POESIT POPULARE

ce §i-ar set face cu el?

Striga Turcu-a doaua oara :
Nevasta dalba nevasta
tipa cofele pe apa,
ai cu mine pe lumea alba. 20
Cofe 'n mana. §l-o luat
si cu Turcu o plecat,
pêne la calea jun:la:tate.
El c'acolo o hodinit
pul de ciuta o rätäcit 25
pen' la el acasá o vint
s'auclind barbatu sell
tot cantand si fluerind
§i din ulna leganand,
;5 din gura-asa Oicénd : 30
Culca, cula §i te abul 65)
One mane 'n dalba cliul
0 Pe tata ti-a face
leganel
de paltinel 35
cu fu5tei
d'alunel '6)
tie tata ti l'a pune
in pragutu tindii ;
cand vintu c'o tragana 40
tu atunci te-1 legana ;
paserile-or piscui,
tu atunci if adorrni.
Ea'n casi cä s'a bagat :
Vecine, 45
draga vecine,
de ti-ar veni nevasta
 DIN TRANSILVAM 281

vat, ce-al face cu dinsa ?

Val ! de-ar veni seraca,
se-I stimpere d'irima, 50
la prunc iä se-I dea.
Ea in mä c'o intrat,
pe leagan ci s'o plecat,
tità la copil 1-0 dat.
El din guri-o cuvintat : 55
D'ach e Lum si mine-I Mar.ti
Jot ii tirgu la Galati ;
mini bot
si mini oi,
numal e n'am ce mina, 6o
mi-ot mina nevasta ;
01 gata-o ca pe-o doamni
si-oi lega-o ca pe-o roabl.
Luà tirgu d'a lungu
Si setrele d'a rirrclu. 65
Citt oameni ci ii vedea,
ci pe el il intreba :
De vindut p-e nevasta ?
De vindut mi-e, 4ea, aceasta.
Val ! ce ceri pe dinsa ? 70
Ve cer o sutä de-argint,
ci nu mi-ar fi de vindut,
dar o vind de necijit.
Prinse bani a numera
si nevasta-a licrima, 75
la Dumnezeil se ruga
ca banil se nu-i ajungi
si la Ala si n'o vindi.
282 POESII POPULARE

banii nu i s'ajung
si la Ala n'o a vindut. 8o
Vine unul mititel,
gandesci ca-i tras prin inel.
De vindut itI e nevasta ?
De vindut mi-i, clet, aceasta
ii cer o suti de-argint 85
ca. nu mi-ar fi de vindut,
dar o vind de necalit;
Prinse bani a numera
Si nevasta a lacrama;
lui Dumnezeil sd ruga 90
ca banii se-i s'ajunga
si la cela ca s'o yin&
Si banii i s'ati ajuns
si la el c'o a vindut.
El de milli o a luat 95
si in crAsmA s'o bagat
§,i din gurà o cuvintat :
De trel clile'n crAsrnA bem,
si tot nu ne intrebam :
care din ce vita sintem ? 100
Ea din gura-o cuvintat
Val, io-s fata banului
din tara Harzanului.
El din gura-o cuvintat :
si io-s fecioru banului, 105
din tara Harzanului
la-p, §ogore, 57) nevasta
bani pe lânga dinsa.
 DIN TRANSILVANIA 283

337
Alta varianta
(culeasA la 13iia de d. Toma Simu, in-
vêlAtor, i publicatà in Ga:e(a Tran-
silvaniet)

La poarta la Tarigrad,
tindr voinic s'a 'nsurat,
tineri fat'a luat.
Au trait doaud-trel dile
s'a 'nceput a o mustra 5
da si el si mama-sa.
Ea din gura-asa-i graia:
Barbate, nu me mustra,
nici tu, nici mania ta.
Mine-i tirg la Baia mare 10
si m'oi face de vindare
pi frumos io m'oi gata
cu haine de la maica :
tot halnite de anglia
din umerl pene 'n calcaie. 15
Nici vorba n'a ispravit
si la tirg a nemerit.
Ale le, fecior de Sirb,
de ce-al scos nevasta 'n tirg ?
on al scos-o de vindare, 20
sat doari de fall mare ?
N'am scos'o de fala mare
cá am scos-o de vindare,
cä ml-e legat capu'n dare.
284 POESIT POPTJLARE

Spune-mi pretul cAt '1 cei 25

Numai trei sute de lei.
Spune-mi capul banilor ?
Trel sute de bani mArunti.
Apoi suie-ti-o 'n cAru.t.
El din grai asa grAia : 30
Nevastuta, draga mea,
cä bani pentru tine-am dat,
darä nu te-am intrebat
cà tu de ce vita esci ?
Io-s de vita Banului 35
din tara Ardealului.
El din grai asa graia :
NevAstutA, draga mea,
mai na bani pe cat ti-am dat
du-te napoi la bärbat. 40

338
GRUIA LU1 NOVAC 0
(Cantat de baba Nora din ITAlcele)

Pe supt cele maruntele,

tinse's cloud corturele,
tot cu funii de matas'a
impletite'n eke sase,
I) Novae i Gruia lui Novae sunt asemenea cAntatI in-
tr'un mare !mar de balade in toate terile rominescl.
Reproduc mal jos pe lCwgä varianta cintatA de baba Nora
Inca trel variante tot d'ale RomAnilor de dincolo. Aceste din
urmA an fost publicate deja in diare politice de peste muntl;
acolo insA sunt ca aproape perdute, de vreme ce acel care ar
voi sd le cerceteze nu scin unde, nici and sd le caute.
 DIN TRANSILVANIA. 285

tot ca pe mana de groase; 5

cu teruse de argint,
cum n'am vedut de and sint.
Dar in corturl cine-ml sede ?
Sede Novac i cu Gruia.
Gruia la tirg se ducea. I0
Nici-un ban la el n'avea,
far trel pungi
de galbiorl
si trel pungi
de albisorl 15
si trel pungl
de lel batuti
si trel pungi
de Id máruuti.
Nimica null tirguia 20
fari lucd-sabia.
Dacà acasa sosia,
el din gura-asa vorbia :
Lucia, sabioara mea,
adi pe tine bani am dat 25
si inca nu te-am cercat ;
dar ea adl nu m'of !Asa
péne ce nu te-ol cerca.
Novac, talcd-sea, clicea :
Gruio, Gruio, dragul taichil, 30
ingaduie One Jol
cä se face un resbol
s'om merge nol amindol.
Gruia lul Ii respundea :
Omul, daca 'mbetranesce 35
286 POESa POPULARE

si din minte se smintesce;

vorbesce
copilaresce.
Novac iarasi ii graia :
Gruio, Gruio, dragul taichil, 40
cine n'asculta parintii,
trage cuvintul cu dintil..
Gruia cà se mania
si pe cal incaleca
si mergea, 45
mereb mergea
pend in sat
in Tarigrad
si la crasmi se baga
si yin cerea o oca 50
cerea una, cerea doue
cerea patru cleci si noue
si Tura mi-I ocolia
de tref or! il ocolia,
nici unu nu cuteza 55
de el a s'apropia.
Dar un hot de Turc batrin
el din gura-asa vorbia :
Dalt sfoari la mama mea ;
pe mine de m'o taia, 6o
veacul mi Pam vecuit,
copil mi-am cisatorit.
cot la cot il lega,
la'mperatul mi-1 ducea
si'mparatu ca-1 cjicea: 65
Gruio, Gruio lui Novac,
 DIN TRA4SILVANI1. 287

call Turd d'al mei mi-ai taiat?

El din gura-asa graia:
Amar de ddele mele,
lanturile le-am rupt, 70
dar mätasa n'am putut
c'aia-mi taie minile.
Ina Itate imparate,
n'al tu peri pe trupul tdü,
câtl Turci ti-am tliat eft 75
si d'o vrea
si
sl-o1 taia
si capul tet.
Imperat se supera 8o
si'n temniti-1 arunca.
Talci-sed cind a audit
a trimis un corb...
pe d'asupra temnitei.
Gruia corbulul vorbia 85
Corbule, pasere sura.,
nu-mi pripi tu moartea mea.
Corbul ast-fel respundea :
pripesc cü moartea ta ;
dar m'a trimis taicl-teti 90
se ved and 11-e moartea ta.
El din gull respundea :
Du-te tu din sat in sat,
pen'la talcl-med Novac,
spune-i Joi in pranzu mare 95
e Gruia de judecare,
mult acas d'o zAbovi
cu gura n'ol mai vorbi.
288 POESIT POPULARE

Taica-seU nem eria

cand pe Gruia-1 judeca 100
0 din gura-asa vorbia :
Turcilor,
haiducilor,
dati-mi mie rob pe bani
se-I invet la carte 105
sd vd ierte de pecate.
Turch atunci respundea :
Calugaras haine sure,
daca-ti mai trebuie clile
mergi acas la mOnastire. 110
Novac iara se'ntorcea,
de trel ori ca mi-1 cerea,
de trei ori mi-1 cumpania
de trel on
cu galbiori 115
de trei ori
cu lei batuti
de trei ori
cu bani marunti
0 lui Gruia ii vorbia : 120
Gruio, Gruio, dragul taichii,
bine ea tie ti-am spus,
ca cine n'asculta parintii
trage cuvintul cu dintii.
Sabia in mana-i da 125
0 din gura-asa-i vorbia :
Tu se bati marginele,
ca ed oi bate mijloacele.
Atalia Turd Ca tiia
 DIN TRANSILVANIA 289

Dunarea'n trei locuri infunda 130

la imparatul sa ducea
si din gura asa-i vorbia :
Inaltate
imparate,
ea bine tie ti-arall spus 135
Ca n'al pert pe trupul tea
cap Turci ti-am täiat ea
si d'o vrea si D-cleu
p-oi taia si capul tea.
Imparatu-asa vorbia : 140
Gruio, Gruio lu Novac,
da-mi suflet cu lingura
sell dat bani cu banita.
Gruia atunct respundea
and pe tin-te-ot otnori 145
inn iaa ban! cat ol voi.

339

GRUIA LUI NOVAC

(euleasa de d. Antoniu Bäliban la Ce-
halul roman (Selagia) 0 publieata in
Galeta Tronsilvaniez)

Cok in dealul de Feleac

da sta Gruia superat
cu dopul 68) pe ocht lasat.
Da Novac din grail) graia :
Ce stat, Gruie, superat, 5
cu clopul pe ocht lasat?

Colectianea I. G. BIBICESCU 19
290 POES1I POPULARE

da vremea ti-e de 'nsurat,

on tt-e dor de Tiligrad? 59)
Da Gruia din grail"' graia
Nu Mi-e vremea de 'nsurat I0
ca S fetele me bat ')
ci mi-e dor de Tiligrad !
Da Novac din graid grdia :
Lasa-te de vitejia
prinde-te de-agonisia. 15
Da Gruia din graiu graia :
Da la plug cu cine-oi merge?
Iar Novac it respundea :
Cu Rosanda, sora-ta,
cà scie boii mama 1 20
Da biciul din ce l'oi face ?
Din a soru-ti cosita
impletita 'n seapte vite
de când a fost copilita!
Da el ca la plug mergea 25
s'apot dete a brAzda
da Turd! cata
atunci Gruia-asa graia :
Tu, Rosana, sora mea I

Opresce boil sd stea 30

a yin Turcii paganit
si pe not ne vor gasi.
Dar atunci Turcii veniat,
citra Gruia-asa graiat :
N'ai vecjut pe-aici pe Gruia ? 35
1). A se vedea maT jos alte balade care esplicã vorbele ,,c i fetele
me bat".
 DIN TRANSILVANIA. 291

Iara. Gruia le clicea :

Tocma acum pe-aici trecea.
Dice atunci unul din el,
dintre cei mai barbel:
Stall, Turcilorr nu grabiti, 40
Ca cu Gruia basadip ! 60)
Da atunci Turcii graiat :
Dalele, puiu de Novac!
Cum vreai, rnoartea se ti-o fac,
ori cu pusca impusca-te-om 45
ori cu sabia taia-te-om?
ort cu sulita 'npunge--te-om?
D'apoi facet!, cum vet! vrea
ca pe mama vi-I lumea.
Da stati i me asteptati 5.
sd bag maim 'n buzunar,
se scot panrt, cálamar,
se '1 scriü maichil o hartia
cá sd scie-a mea perire!
Baga mana 'n buzunar, 55
da nu scoase calamar
ci o sabia-ascutità
si la vèrf ca otravita,
si-a taiat cum a putut,-.
Turcii gramad'at caciut. 6o
Lasà unu-nevätemat
se ducà vestea la 'mperat,
st scie ce s'a 'ntêmplat.
Da Gruia asa graia :
Tu, Rosanda, sora mea, 65
trage boil afar' din breazda
292 POESII POPULA RE

c'am arat si am sdmdnat

d s'a copt sI-am secerat !
Si acasa ca mergea,,
tata-sdil II intreba ; 70
Da arat'ai Gruia-al med ?
Am arat Si-am stmdnat
qi s'a copt si-am secerat.
Dalele, tata-al med
la Tiligrad md duc ed. 75
Da ,Novac Si graia :
Tu acolo de te'i duce
ie-te seama, Gruia, bine,
ca Ti]igradu-1 incuiat
si de Turci incunjurat, 8o
tu acolo de te'l duce
in mijlocu orasului,
in cornul piatulul
la birtu 'mperatului,
nu bea vinul cu dejea, 85
ci-'1 bea vinul cu felea,
cum 11 bea toata lumea,
ca te-a prinde betia
ai Turcii tot te-or taia;
ai-apol griji cà vinu-i ban, 90
crasmarita-1 de Roman
pivnita e recoroasa
crasmarita e frumoasa
El dac' acolo mergea,
da din graiu asa-i graia : 95
Crasmaritd, draga mea,
ada-mi o bute de yin,
 DIN TRANSILVANIA 293

ca-p dati un galben deplin.

Crismarita ii da vin
si tot merefi i1.da se bea; 100
dara bani nu vrea se-i dea,
ca.' nu bea vin, cum se bea,
cu cupa si cu felea,
cum il bea toati lumea,
ci turna in el cu dejea 105
si hatia 64) dejea de toarta
sI-o resturna toata-odata;
nu mânca nici cum se manca
ci taia pita peste lath
'mbuca toata odata, I I0
doispreciece funti de carne
eraU putin la mâncare.
Da Gruia din grait graia:
crismAritä, draga mea
fata esci, nevasta esci? 115
Crismarita II graia :
Nici is fata, nici nevasta,
ci-s o fioare de pe mare,
mulp voinici bag in prinsoare.
Da Gruia din grail) graia : 120
Floare, Floare de pe mare !
cu tine, Floare,
nu m'as teme de prinsoare!
Da crismärita ce :
cisme rosil incalta, 125
poale albe sufulca
si la 'mperat alerga.
Imperatu cat o vedea,
294 POES11 POPULABE

o, Doamne Ibine-i pa.rea

si atm ea asa graia : 130
Crasmarita, draga mea,
adusu-mi-ai bani de dat,
ori vinul ti-s'a ciuntat 62) ?
- 0 'rialtate imperate!
nici ti-am adus bani de dat, i35
nici vinul mi-s'a ciuntat
cà la crasma, la birtul ton,
nu scia ce-a dat Dumneclet,
cà de asear' din scapatat
gren un salaa 63) mi-a picat 140
ca noud bull am desertat,
nici un gritar nu mi-a dat,
si Inca tot mai cerea
si verea tot ca se bea,
da bani nu voia se-mi dea. 145
Da 'mperatu-asa graia :
Crismaritä, draga mea!
Spune-mi tii faptura sa.
0 'ndltate imperate!
el nu-i mare la fapturä 1 SO
da-i facut spre beutura,
nu bea vinul cum se bea
cu cupa cu felea,
cum il bea toatä lumea,
ci-1 bea vinul cu dejea, 155
.si hatia dejea de toartd,
9i-1 restoarna tot odata ;
apol de trei palmi in frunte,
megis 6) nu vorbesce multe.
 DIN TRANSILVANIA 295

Da fata obrazului 6o
ca i spuma la ptelui
si se uita pe sub gene
ca si Maria ta te-ai teme ;
are mustati ca de rac
si le noada dupa cap, 165
face blonciuri 65) ca pumnul,
ca ti-e groaza de densul;
d'apoi inca ochil lui
ca i doue mure coapte,
care-s coapte la récoare, 170
de nu le ajunge soare.
Impdratu-a.sa- graia :
Crismarita, draga mea !
Da du-te tu catra casa,
si-ii mai desartá sease, 175
da nu cere nici o graita, 66)
da't yin cat a putea bea,
da de Wilt nu te'ngrijea;
da nici de yin nu cerca
cä de-a trece, ;1'611 mai da. I8o
Da.'i din yin de noue ani,
c'a bea si s'a imbeta
cis'a duce in ml-sa 67).
Da, rogu-te, cu Dumnedeti,
se nu'i spui unde sed ea, 85
ca. 41a de s'a 'mbeta,
tot de mine a'ntreba.
Crismarita-acasä mergea
si'i da yin, cat putea bea;
da nu bea Gruia, cum se bea, 190
296 Pond POP MARE

cu cupa i cu felea,
cum 11 bea toati lumea;
ci el il bea cu dejea,
si hatia dejea de toartd
resturna tot odatd. 195
Prinde Gruia-a se'mbeta,
lard Turcil a'l lega
tot cu aid de mdtasi
ca i piciorul de groasa
de trecea pand la oasä. 200
pe Gruia cal punea
tot in fere
pand'n seIe,
tot in Ian;
pánd'n grumazi. 205
Da el numat se cldtia,
toate ferele pocnia.
Pe Gruia daci'l prindea,
da la 'mpArat II ducea.
Imperatu vedea, 210
o, Doamne! bine'i parea :
Da-le-le, pul de Novac
de când tu te-al apucat
- de tref on tara-ai prädat
de nimica n'al lasat; 215
spune Gruia adeverat
cati volnici tu ai plat ?
O'ndltate imperate !
N'am caldmar, carte alba
la tine se scid da seam& ! 220
Da'mperatul iar grdia :
 DIN TRANSILVANIA 297

Spune Gruia-adeverat,
cAtt voinici tu al taiat ?
0, Doamne, Maria ta,
placutu-mi-a a-t taia 223
s"n Dunare-al arunca.
Care era mai carunt,
cum mergea'n Dunare-afund ;
da care fu num'asa,
cum 11 mana Dunarea ! 230
Da'mparatul ii graia :
Da, mei Gruia, fetul meU!
io pe tin'te-oi insura
da Vinert dimineata,
si tie'ti va fi nevasta 235
ir'mu'a goronulut
din fata paméntului
si vulturii, nanasii
si corbit, petitoril
si cioarele, nunele. 240
Da Gruia dIn grat graia :
Feritu-m'a. Dumnedeil,
ca n'am Wilt nici un reil.
Da pe Gruia cal ducea
la castronul marl!, 245
la rosteiul temnitil
si pe Grnia cal punea
cat un gros 64) cu fata'n jos.
Gruia un corb audia
tot racnind si croncanind. 230
Da Gruia din grai graia :
Da-le-le, met put de corb !
298 POESIT POPULARE

io 1416 mir ce croncanesci,

ori sangele met il pandesci ?
Da corbul din gra graia : 255
Fereasca-me Dumneclet
sd nu beat sangele tU
ca pe mine m'a manat
Gruia, tan-tell Novac,
ca sè ved de rindul tea 260
51 m'a manat mama-ta,
ca seti ved viata ta.
Da-le-le, mei, pul de corb,
ada'mi calamar i pani
si-o lea ca 69) de carte alba, 265
la tata se scit da mud !
Corbu 'n aripe batea
5i 'ntr'un boldut 70) se baga,
calAmar, carte-apuca
si la Gruia le ducea 270
se scrie o carticica
lul Novac se o trimitA.
Corbul in aripi batea
si la Novae o ducea 275
colo 'n dealul de Feleac
la curtile Iu Novac.
and corbu-acolo sosia,
da Novac atunci prandia.
Da corbul din grai graia :
Lasa pranzul la focul 280
5i cutitul la dracul,
ca. pe Gruia l'or insura
Vineti i, dimineata!
 DIN TRANSILVANIA 299

Da Novac se gata
in mdnastire se baga, 285
intr'o manastire mare
cu tot felul de tipare
si tot taleri ii punea
si la 'rnperat se ducea.
Imperatul ca.-1 vedea 290
da din grai aset grAia :
--Da tu, cuc calugaresc
cu barba de per oiesc !
cum de tu ai cutezat
in Tiligrad de-ai intrat ? 295.
cd Tiligradu-i incuiat
si de Turcr incunjurat !
Da NOvac din grai graia :
0, 'naltate imperate
ca io pant'acea am venit 300
Ca asa am audit
c'aveti un rob de perit.
Da mie de mi-I vei da, -
tot taleri pe el ti-oi da
da taleri de cei mdrunti, 305
numai se mearga mai multi !
Da 'mparatu-asa dicea:
Tu, cucd calugareasca,
ca' ala nu ti-l'as da
toati lumea de mi-ai da. 310
Nu'ml trebe taleri merunti
ca si-ai mei iml par prea multi,
c'ala-i Gruia lui Novac
de trel on tara-a pradat
300 POESII POPULARE

si nimica n'a ldsat I 315

Da Novac atunct grdia :
Inaltate imperate,
lasa-me WI spovedesc
se nu moard nespovedit
ca si cel mai prapadit! 320
Pe Novac il lasa;
cincl sute strait pe el tipa
pe Gruia inca p'atitea.
Novac la Gruia mergea,
dud da cu picioru 'n poarta, 325
sbura cite-o panta toata,
pune mina pe rostei,
da asa il scutura,
toad temnita crepa
si din grai asa grdia: 330
Da tu, Gruia, fetul mei),
n'ascultasi cuvéntul rnea;
,Zia na, palo,u1 la tine
si bate tu marginile,
ca bate-oi ell mijloacele, 335
O. tu-ai picat in sclabil 71),
ci escl mancat de robil!
Pe unde Gruia mergea,
asa Turcil jos pica
cum pica toamna fru* 340
cind o ajunge bruma.
Da pe unde Novac mergea
asa Turcit jos pica
cum pica vara iarba
and o atingi cu coasa. 345
 DIN TRANSILVANIA 301

i-apol venind caul casa

intru o OA:lure deasa
vèd o dalba de catana
ce horlia si chiuia ;
de cintecele lui 350
pica frunda codrului.
Da Gruia din grai graia :
Da tu, dalba 7 1) de litana.
de unde vii, de unde esti,
ce horesci si chiuiesci ? 355
ca de glasul gurei tale
da sta apa'n loc pe vale?
Catana din grai graia :
Feri-te din calea mea,
ca numa-o palma 11-o1 da 360
de nu sciii thud te-i scula
si numa-odata te-ol lovi
si nu sciii dud te'l trezi !
Atunci Gruia in lac sta
in lac sta si astepta 365
si frumos il 2ntreba :
Da tu dalba de catana
spune'rui din ce vita esci ?
Io-s al crasmäritii,
al Todoril din Tiligrad 370
din mijlocu-orasului,
din cornul piatului,
ca tot spunea maica mea
ca cu Novae tilia bine
si-atuncl m'a avut pe mine! 375
302 POESII POPULA RE

340
DORUL LU1 GRUIA
miles in S.redi0ea mica de d. inv6-
gtor Vasile Jianul 0 publicat in
Tribuna

Colo sus la scapatat

este-un cort mare rotat,
impaturat e in patru,
cu postav rosu tivit,
pe din l'untru aurit, 5
Darä sub cort ce era ?
Era-o masa mititica
de noue cop de lunga,
de cinci palme lata'n dunga.
Dar' la masa cin' sedea ?__ I0
vr'o opt-deci de nepotei'
si Novac sta printre el;
tot yin beail si tot mâncail,
voe buna isl faceat.
Numai Gruia lui Novac 15
e ca naiba 'mpelitat,
nu bea, nice nu manca,
ear' Novac il intreba :
Gruio ! Gruio ! fetul mea,
foarte rdu-i naravul WI:
nici nu beal, nicl nu manInci, 20
voe buna tu nu'ti fad.
Dar' Gruia asa-i clicea :
Audi tu, taico, betrine,
 DIN TRANSILVANIA. 303

cum oi bea i o mânca,

cind ved pe virstnich mel 25
au copii, de 'ti-e drag de ei.
Insoara-me ! talco, 'nsoara!
ml-ail dat peril 'n barbiric
cum sta bine la. voinic,
si ved barba'ml stria fata .30
si trel fire de mustete
carl 'mi-aa dat in caruntete,
cl de nu m'al insura
m'ol duce de m'ol iui
pe tin' te-ol prapadi;
si 35
curtea noastra-ol parasi
pe mama ol veduvi.
Val ! ca reu, taico, va fi !
and Novac ii audia
tare reii se mania ; 40
palma in sbichl o prefacea
peste fata ii lovia
la pament 11 cobora ,
sangele 11 prididia.
Singele pica 'nchiegat 45
cu masele-amestecat,
asa de merea i-a dat.
Apol el 'i-a cuventat :
Nu esci taichi de 'nsurat,
cá fetitele te bat, 50
nice unresboia lean spart,
ear pan taica s'a insurat,
septe resboaie am spart.
Buzduganul mi-'1-am svirlit,
304 POEM! POPULARE

buzdugan de noue pante 55

toad panta noud maji
Ina peste noud val.
Unde buzduganul s'a 'mplAntat,
acolo noue ant am sdplit,
pan' ce buzduganu-am aflat, 6o
atunci pe mAicuta ta-am luat.
i pe tin' te-oi insura,
cAnd c'o fatA WI lupta,
c'o fatA selbatea
din mijlocul Dnistrului. 65
Unde Dnistrul se cotesce
fata acolo trAiesce,
sub o tufl de rAchiti,
tot-d'auna-i adormitd.
Asa-1 fata de frumoasA, 70
frumoasA e bas ca noaptea
si e groasnica ca moartea ;
buzele ca clisele
urechile ca leucile
mAselele ca piuele 75
mAnile ca birnele.
CAnd cu ea tu te-'I lupta
atunci taica te-o 'nsura.
and Gruia asa-auclia,
scoase un murg inselat, 8o
inselat si 'npedobat,
cum mat bun de alergat.
CAtrA fatA se pornia ;
cAnd la fatA ajungea
adormitA 0 gasia, 85
 DIN TRANSILVANIA 305

dar' Gruia o pomenea ;

fata'n sus se ridica
pe Gruia 'n brate lua;
de trel ori il invirtia
si in sus il arunca. 90
Trei sUle pe sus el sta,
ear' and el jos ca cadea,
trei clile nu se pomenia,
sêptèmana se 'mplinia
Fara cand se pornenia. 95
Tot o fuga el fugia,
sta in loc si se gindia.
Cand acas' el ajungea,
Novac din departe-1 cunoscea
si din grai asa slicea : 100
Fata foarte ti-a placut
de-asa mult ai zabovit.
Las' la dracu astà fall
c'a vrut sè mance-a 5riea viata.
Cat oi fi si-oi mai trai, 105
de 'nsurat n'ol mai vorbi.
Cand Novac asa-auslia,
foc la inim5.-'1 cadea.
Gruio ! Gruio! fiul meil,
sesh acasà, te-odihnesce, I 10
bea si te veselesce
oaspetii ii gostesce;
cad cand taica va pleca
indata capu-'l va tdia.
Apoi Novac se gatia 115
catre fata el pleca,

Cole41nuea 1. G. B1BICESCIT. 20
306 POESIT POPULARE

când la fatà ajungea

adormitä o afla;
ear No vac descaleca,
c'o potcoav'a in cap il da 120
ast-fel apol-'i cuvinta :
Scoali fatà fi durmit
cd nu-1 vremea de durmit
ci e vremea de lovit.
125
Hal cu neica, cu bêtrânul,
nu-li prinde mintea cu copilul.
Fata-'n sus se ridica
Novac in brate-o lua ;
de trei ori o invirtia
cu crescetul 'n jos il da, 130
junghietura 'I-o fringea ;
capu'n sulita lua
acasl cu el pleca.
and acas'a ajungea
si pe masá il punea, 135
cind Gruia 11 vedea
friguri de moarte-'I prindea

341
1NSURATUL LUI GRUIA
variantà Malang, euleasa de d. N. D.
Constantinovicr 0 publican in
Lumindtorul
Striga, Doamne, cine striga ?
Striga Gruia lul Novac :
EU slut, mica', de 'nsurat
 DIN TRAIVSILVANIA 307

c'o fata m'a sarutat

ni m'o spus ca-s de 'nsurat. 5
Nu esct taichi de 'nsurat
ca, deft, fetele te bat
fetele
cu furcile
babele 10
cu drugile
neveste
cu prislile.
Ba sint, mica, de 'nsurat
cä o fata-am sdrutat 15
Si m'o spus ci 's de 'nsurat.
Batrinul Novac saria
si lui din gral ii graia :
Se te dud, taichi, la munte
tot la lacul cel de lapte 20
cá e zina
Magdalina
are o fata ca si tine.
El la munte ca pleca,
arid la munte ajungea 25
adormita mi-o afla
el se da si-o saruta;
.dar zina se pomenia
numal o palma ca-1 da.
Pleca Gruia lulaind 30
la masele tot stringend
si la dinti tot nutnerand.
El acas, ca-nai venia
dara taica-so '1 vedea
308 POESI1 POP LIAM

lui din graill it clicea 35

Nu tl-am spus, tichià, spus
nu esci talchi de 'nsurat
ca si fete mid te bat.
Eu me duc bark Novac
se vecli talchil ce-ol sà fac: 40
tj-o aduc ed inpaivanata
cum mat mandru 'nproponata
cu paivane de argint
cum nu mat sint pe pament
si n'am veclut de and sint. 45
Novacul bark pleca;
dud la munte ajungea,
adormita mt-o afla.
El se da st-o inpaivana
si pre drum ca ml-o lua 50
si acasa-o aducea ;
dar lut Grui'a asa-I placea
inimioar'a lut salta.
Dara Novae ce facea,
el se da Si cununa; 55
ospet mare iar facea
joc afara iar scotea.
Nasul din graia ii graia:
0 ! tu zinc), fina mea,
remasul ce-am remasit 6o
e, cled, vremea de 'nplinit.
Dara zina ce facea ?
Rochia o imbraca
s't aripa st-o punea
si s'apuca d'a juca. 65 .
 DIN TRANSILVANIA 309

Tot juca i se 'nälta

lui Gruia asa-I graia :
Renfai, Gruio, sandtos
ca un trandafir frumos.
Dar Gruia asa.-1 grgia 70
0 ! Zinà, nevasta mea!
- Au te 'nalti, ag te cobori
ag ce fac cu-al teg fecior ?
Ea me inalt, nu me tobor ;
dar tu cu al meg fecior 75
se te dud la niunte 'Dalt
si acolo se-I fad lui pat:
and viniul va abura
el atunci s'o legana
roaua noaptea va cddea so
si aia-I va fi lul pta.
Un divent i-ad mai i.spims
mal departe ea s'a dus
la vingtarea cerulul
la marginea pamintului. 85

342
GRUIA A LIR NOVAC
(variang bänAlana culeasi in parlile
Bisericel albe de d. Nicolae D. Constan-
tuovict publican in Luntincitoral).
In tara HateguluI
la biertu imperatulul,
undell beau ciobanil banii
si-arghelarii 'el mincad call,
310 POES11 POPULABE

Gruia bea cu fetele: 5

una vinu-i indulcesce,
alta patu i-1 chitesce,
0 cu-a treia se iubesce.
Dara mama-sa aucha
caträ biert ea se pornia; I0
Cand la biert ajungea
si lui Gruia asia-i graia :
0, tu Gruio, fiul meil,
pentrn bunul Dumnecjell
parasesce bierturile, IS
bierturile, fetele;
ca-p dai, cleii, si hainele2
0 te du, maichi, la térg,
tot la tirg, mei, la Arad
si-ti cumpera bol de-arat, 20
Vinde calul pre doi boi
si armele pre alp dot,
ca. acasa mai ai dot ;
esi la plug cu sase boi.
Dara Gruia ce facea ? 25
El la tirg cä imi pornia
vindea calul pre dot bol
si armele pre alp dot
si acasa el venia
catre marria-sa gala : 30
0 ! muchip, muic'a mea
d'ortac pe cine mi-I da ?
Pre Roxandra, sora ta.
Dail sbicil din ce mi-i da ?
Din per de la sora-ta 35
 DIN TRANSILVANIA 311

c'are chica 'n septe vite

de cand fu ea copilita.
Dara Gruia ce acea ?
Pdr din capu ei rupea
si sbiciul si-1 inpletea 40
boisorii si-i prindea,
s'apuca d'a ara.
Ara de rameach pan' seara.
Ear Roxandra cate-o data
se ducea s'aduci api 45
si flon mandre culegea
srn cununa le facea
.si la Gruia le ducea
si lul din graid h graia :
Frate, fratisorul met, So
and va fi ospetul tea,
eU cu toate te-oi chiti.
Dar Gruia de bucurat
se lua si-o saruta
si se Ruda c'o juca. 55
Iar Roxandra mai odata
se duse s'aduca apa;
capu inapoi intorcea
un nourel ca-m1 vedea
si 1u Gruia asa-i graia : 6o
Frate, fratiorul met,
ca. se 'ntoarce norul gred?
Nu e nour ce privesci
ci sunt Turcil cei 0011,
car! scid suge pe Roman!. 65
Vin se taie ei din mine
312 POESI1 POPULARE

a na le-am acut vr'un bine.

El nict vorba nu sfirsia
iact. si Turct-ajungea.
Ei : ,,bun lucre cä it da 70
el frumos le multamea
Bunt cliva, mth plugar
Multtmesc, indi boeri.
N'al veclut pre aid clime
Gruia lui Novac cel mare ? 75
Ba ell poate l'am vdc,lut
dar nict nu l'am cunoscut,
c'ai1 trecut cu capu 'n sus
ca g vintul el s'a dus,
in taxa Hategulut 80
la biertu 'mperatulut,
unde-st beati ciobanit banii
si-arghelaril 'si rainca0 caii
Gruia bea cu fetele.
Una vinu-i indulcesce, 85
alta patu i-I chitescce
si cu-a treia se iubesce
si de Turd nici nu doresce.
Dart Turd' ce ftcea
cttri biert el se pornea. 90
Dar un Turc, ostas vestit
cAtre Turd asa-a grAit :
Turcilor nebunilor,
stag pe loc, vial n'alergati,
ca. de Gruia voi nu dap; 95
dacà vrett s6-1 ctpatati:
iac' acesta-i! si-1 legatt!
 DIN TRANSILVANIA 313

a-1 anul de cind nu l'am vedut

si de loc l'am cunoscut,
de cind cu el m'am luptat 100
tara cand o am pridat.
Dara Turcil ce ficea ?
0 ! pe Gruia 'ncongiura
pi frumos cä mi-I lega.
Dar un Turc, smeii blistimat, 105
at-a Gruia asa-at strigat
Cum vrei moartea se ti-o fac:
in sibil si te tiiim
cu buzdugan se te omorim ?
Dari Gruia asa grdia / I0
Faceti cu mine ce-ti vrea
ci iertati-tne a scria,
sd scria la muichita carte
ca sà scie din departe
ci are de se m'astepte, 115
s'o trimit p'ast flueras de vent
p'astà fall de pamént ;
sd bag mina 'n buzunar
se scot peand, cilarnar ;
se bag mina 'n pildriä 120
se scot fruncla de hârtiä.
Darä Turcil ce ficea ?
Mina stanga-1 deslega.
lui Gruia ii plicea
Ca stingaci densul era. 125
Nu baga mina in palaria,
se scoati frunda de 'Anil;
nu baga mina in buzunar
314 POESII POPIILARE

se scoatá peana, calaniar;

ci scoase o spada-ascutita 130
la tAiu.5 cam ascutita
si-aa taiat cum aa putut
pe Turd gramada 1-at facut.
Dar pe care n'aa táiat
numal fuga l'aa scapat ; 135
numal pre-unu l'a iertat
ca se cluca vestea in sat.
Unul fuga I-aa scapat
si pre multi I-aa spintecat.
Dar bêtranul Novac an4ia, 140
iute calu 'ncaleca
si pre drum ca imi pleca
aulind'si chiulind.
Cand acolo ajungea
de pre cal descaleca 145
OVA Gruia asa grab. :
0! tu Gruio, fiul met,
pentru bunul Dumneclea,
bate talchil marginile
O. et bat mijloacele. 1.50
Cat-i din sfintit de soare
péne in rèsárit de soare
nici-un Turc nu era 'n picioare,
Soro, sorioara mea,
trage boil acu-afara, 155-
ea nu-i çlioa, ci e seara
se plecam acasi iara,
c'am arat s'am semenat
ca am copt si am secerat.
 DIN TRANSILVANIA 315

Apol boil il mana i6o

arra muma re'ntorna.
Dar Turcii zAcearl ca snopii
pe la gat cu brine rosii.

343
Variantä
[culeas4 de d. N. Vasiliu in comuna
Crucea 13ro.Senl (jud.Suceava) l pu-
blicatd in Nétoarea No.2 din Apri-
lie 1892].

Franc la verde lemn uscat I

Sub un porn frumos rotat,
sede Gruia cu Novac,
si din guri sfatuia :
Tara, taiculitä, 5
hal de-ml di murgutul tea
inchingat i 'ntarnitat,
sè me duc la Tarigrad
si cu Turcil se me bat.
Ear la capul dealului, 10
la crucea medeanulul,
la crisma 'mpdratulul,
trel voinicl ci ml-au sosit:
trel volnicl ardelenescl
cu cail brasovenescl 15
cu puscile tatarasci
si cu pistoale turcesci.
316 POESIT POPULARE

In P.m i1e si'n trel nopti

ca-mi lua vadra de torti.
Da Anita crisrarila 20
poale albe suflecind
cisme rosit incaltând
la'mperat alergAnd
imparatul Intel:and :
Fa, Anita, crismárill, 25
de ce-mi vil asa 'nfocata
si la ochi inspimântata. ?
vinul poate l'ai gatit ?
orl-altà pozna al path?
Nici vinul nu l'am gatit, 30
nici o pozna n'am Wit :
trel voinici cä mi-a sosit,
trei vonic1 ardelenesci
cu calf brasovenesci
cu pustile tatdrásci 35
cu pistoale unguresci
si cu ciubote turcesci;
in tret clue si in trei noptl,
ca-mi lua vadra de torp.
Fa, Anita, crâsmarita 40
spune-mi pärul cailor
si stamba voinicilor.
Da voinicul cel mai mare,
cu per galben pe spinare;
iari celui midocin, 45
bate barba briile
2i parul calclile.
Da voinicul cel mai mare,
 DIN TRANSILVA NIA 317

mustatile i-s ca la rac,

si le inoada dupa cap, so
face nodu cat pumnu
de te 'ngrozes I de dinsu
si se uita pe sub gene,
singur d-ta te-ai teme.
Spune perul cailor. 55
enu-I negru ca corbu
unu-i porumb ca cucu
unu rosu ca focu,
and incaleci pe dinsu
fugl iute ca fulgeru. 6o
Fa, Anita., crismarita,
is trei fii a lut Novac
de trei ori tar'a pradat,
pe-unde merg d'acele fac ;
di-le vin cat or vrea, 65

--
da de bani nu mai ata.

344

PINTEA
eantat la Valeele de baba Nora

prin codru cine-mi trece ?

Trece Pintea fluerand,
cu nevasta suspinand.
El din gura asa graia :
Canta-mi nevasta ceva.
318 POESII POPULARE

Ca et, Pinteo, d'ol cânta,

codrii Ca mi-o-rêsuna
muntil s'or cutremura,
vdi adancl s'or turbura,
fru* din codru-o pica, 10
multi voinicl m'or blestema
cd le arde soare!e
puscele pistoalele
si le cad otelele.
Nici vorba nu isprdvia ; 5
hoti nainte le sosia :
Ho! ho ! Pinteo, ha, ha! ha!
cã d'aicea n'ai scdpa,
pend vamd nu vel da.
Dar et vamd ce v'as da ? 20
Se-ti dal, Pinteo, nevasta,
a nevasta nu ml-ol da,
cd mi-a dat-o soacrd-mea,
se-mi spele chicula mea.
El din gura-1 respundea 25
D'aici, Pinteo, n'ai pleca
pénd vamd nu ne-i da.
Dar et ce vaml v'as da ?
Se-ti dal, Pinteo, murgul tea.
Ba et murgul nu vi-1 dat, 30
cã mi l'a dat socru-met
se-rni poarte trupsoru-met.
El din gura-i respundea :
Dar d'aicl nu vet scapa,
One vatni nu ne-I da. 35
Dar et vamd ce v'as da ?
 Jul N TRANSILVANIA. 319

Se-ti dal, Pinteo, sabia

Ea sabia- nu mi-ol da
cá mi-a dat-o socru-med
se-mi pazeasca capul med. 40
- D'al in lupta sd luptarn
in sabii sa ne tdiem.
El la lupta sd lua
.§i Pintea din gral grdia :
Nevastd, nevasta mea, 45
tu, nevastä, cu cin' tii ?
Ea, tin, Pinteo, cu cel multi.
Nicl vorba nu ispravia,
Pintea tot dale-I punea,
la ea apoi se 'ntorcea 50
si asa o intreba:
Tu, nevasta, cu cin til?
- a tin, Pinteo, tot cu tine,
ca esci t ndr si voinic.
Nici vorba nu ispravia, 55
Pintea capu ca-I lua,
pe murgul ancaleca
si la soacra-sa-1 ducea.
Dar tu, Pinteo, ce-ml aduci ?
0 capatina de varzä, 60
earn gandit ca-mi dal nevasta,
si mi-al dat o c.... aleasa.

Tema acestei balade este asemenea . mult cantata ;

s6 gasesc variante pretutindeni si chiar publicate mat
in fie-care colectiune Me una.
Reproduc mai jos cloud : una din Selagiu 0 alta
din Basarabia.
320 POESli POPULARE

345

STOIAN I VIDRA
culeisa de d. Vasile Vajda in Nadepl
roman (Selagiii) i publicatä th
Gazeta Transilvaniei

Merge Stoian cu Vidra

la ospël la soacra-sa,
si din graid asa graia
Hel tu, Vidra, doamna mea,
ian' trage-ml o horicea 5
pe struna cea subtirea,
numal seml placa de ea.
Hel, Stoiene, domnut mare,
e0 de-ol prinde-a tragana,
frunzele vor tremura, 10
vuhuril s'or aduna,
stelele toate-or esi
mandra luna s'a ivi
Turcilor vitejilor,
vatavii talharilor, 15
cad acetia-or aucli,
la not iute c'or veni,
pe tine te-or impu§ca
si pe mine m'or lua.
N'avea fricä, doamna mea, 20
trage-mi tu o horicea,
nicl mare, nicl mititea,
numal se-mi placa de ea.
Ea a prins a tragana :
 DIN TRANSILVANIA. 32 I

flor1 la flori se aduna, 25

toata fruncla tremura,
vulturii se aduna ;
toate stelele-ad esit,
mandra luna s'a ivit
Turcil or vitejilor, 30
vatavii tilharilor.
Caci acesti ad au4it
cu de graba-adsi venit
Hei, Stoiene, domnut mare
da-ne noue pe Vidra-re. 35
EU pe Vidra nu void da
pana capul sus 'mi-a sta;
cand pe Vidra am luat
verde pe cruce-am jurat!
Hei, Stoiene, domn domnut, 40
da-ne dara cel .murgut I
Ea murgutul nu 1-ola da
Tana capul sus 'mi-a sta;
cand pe el ca '1-am luat
la luceferi barn am dat, 45
verde 'n coama 't-am jurat
sd nu-I dad instrainat.
La lupti s'ad apucat
Stoian a§a-a strigat :
Sal, tu Vidra, oi-mi ajuta I 50
Ajuta-ti-ar Dumnecled,
care a fi, s fie-al med.
Stoian earl a strigat :
Turcilor vitejilor,
vatavil tilharilor 55

Colectianea I G. DIBICESCU. 21
322 . POESII POPULARE

lasati-me voi pe mine

semi bag mIna 'n minteuta 75)
se scot (latbà hirtiuta.
se-mi cetesc pacatele,
se nu mai fac altele. 6o
Turd 'ndata '1-at lasat,
Stoian mina 'si-a bagat
si in bc de birtiutã
a scos mândra sabiuta ;
capul Vidrei '1-a taiat 65
si de a colo s'a luat,
tot negru de superat,
si la soacra-a alergat.
Buna Iiva, soacra mare!
Sanetos, ginere, tare! 70

-cob 'n capetul de sat,

unde-ai lasat pe Vidra-re ?
Eu pe Vidra o-am lasat

secerând holdite coapte

legAnd snopi pâtia in noapte, 75
secerind holdite multe
face snopi si face crud,
se fie pe plac la Turd.
 DIN TRANSILVANIA. 323

346

STOIAN V1DRI.JCA
(Variantà din Basarabia, culeasii de d.
G. B. Madana i copiattt din coleetiu-
nea sa ineditä).

Vidrusca din Tarigrad

fan, de vizir bogat,
Ca eu de cand te-am luat
tu cintec nu tni-al cântat.
Ia canta-mi un cintecel 5
cu cuvinte barbatesci
si cu glasuri muieresci.
Ia seama se-I potrivesci.
Ba, Stoiene, n'ol mai vra:
eü tie cind 0-01 canta, In
.vaile s'or resuna,
hotil ca s'or destepta,
dupl noi ca s'or lua.
Stoian Ca se mania,
Vidrii o palma-1 stergea 15
si Vidra se mania
s'a canta ca incepea.
Cand ea prinde a cinta,
Valle ca resuna,
hotil ca së destepta, 20
Plunasu mi auclia
si din gura ci çlicea ;
Ian auzi-o Vidra mea,
care-am logodit cu ea
324 POESil POPULARE

aU ajuns'o jalea mea. 25

§i armele-si incingea,
la sleah, mare, cä esia,
cu dinsii cä sentilnea
si din gura, Ca dicea
Oh! Stoiene Procovict, 30
capitaa peste voinici,
ce te plimbi in pe aici ?
Pe-aid i. is- locuri cu vamd,
Si mal rani voinici se afla.
Dá pe Vidra din cocie 35
- de doresci se-ti fid dile
ori haidem i ne-om lupta
si care a dovedi
acela barbat i-a fi.
Ed pe Vidra nu ti-cd da, 40
ca am luat-o cu hma
si se 1-0 duc malca-sa.
Si la lupta se lua
inteo Jo: dimineata
intr'o di de vara 45
de dimineata pen' seari.
Cand soarele-1 in de sara,
pe Stoian cá mi-1 oboara.
Stoian din gurd dicea :
Vidruscd, sotia mea, Pu
pune mlnain cel poclit,
este-un cutit mistuit,
de la ma-fa juruit,
ca me vedi in ce hal sint.
Vidra din gura-i dicea : 55
 DIN TRAN-SIL VA NIA 325

Ba, Stoiene, n'oi mai vrea,

cá cine a dovedi,
acela barbat mi-a fi.
Stoian cand o audia
lui lacrimele c5.-i mergea, 6o
si la Dumnezet &idea,
cu inima la pamént,
cu gandu la Domnu-sfant.
D-zeil it ajuta
si in unghii mi-I lua 65
in pamént ca mi-1 turna
cu colb mi-1 acoperia ;
sangele mi-1 podidia,
si de tot mi-1 ucidea,
si in bricica sd stria 70
la casachie mergea
si din gur' asa clicea :
Vidrusca, sopa mea,
la prestol tu te-ai jurat
cu mine te-ai cumthat 75
ce-ti trebuia alt barbatl
Ci ian seobori din cocie
si poftim la casachie
si titele ii taia
pe tabla mi le punea 8o
la malca-sa sd ducea
si din gura ii clicea :
Soacra, soacra,
poama acra,
mi-ai dat fiica se tin casa 85
ea a fost o c.. aleasa.
326 POESIT POPULAR&

0! Stoiene Procovici,
cdpitan peste voinici,
hal se bern si se mincam
nici de pomana se-i dam I 90

---"M1

347

MANEA
(cantat de baba Nora din VAlcele)

Pe campul de la Sa.cele,
peste dealurl i valcele
vine-un car mare 'ncarcat ,
numal suie si coboara
cà sarcina nu-i usoara. 5
Ling car cine-mi .sedea ?
cine totul priveghia
si peste tot së uita ?
Este Manea 'ncalecat
cu patru cal de furat. TO
Dar nu-s caii de furat,
ca multi bani am numerat
pe masa vdtafulul
de la usa grajdulul ;
doi chiezasl buni ca mi-am pus 5
pe stalpsoril al de sus.
Nici vorba n'o ispravia ;
pagubasul aemeria
s'o data ca. mi-lprindea,
 DIN TR ANSILVANIA 327

cot la cot ca mi-1 lega, 20

in temnitä II !Aga,
in temnita a de peatra
unde n'a fost nict o data.
Ani de zile c'a sedut
maica-sa nu l'a sciut ; 25
iar cand ea a audit
iute-acolo a fugit
si din gura i-a vorbit :
Dragul men, ce-ai stricat,
de aicea te-ad bagat ? 30
El mume-sei respundea :
Maicà, mdiculita mea,
am fost june de'nsurat,
nici mustata nu mi-a dat,
acum barba-mi bate genuchil 35
Si mustata umerii
Maicd, maiculita mea,
fa o roata pén'acasi,
incalecl murg viteaz
si te du la Domnul Voda 40
spune din gura-asa :
c'am fost june de'nsurat,
nici .mustata nu mi-a dat,
s'acum barba-mi bate genuchii
si mustata umerii. 45
Maica-sa cà alerga,
murg viteaz incaleca
si la Voda s ducea
si dirt gura II zicea :
Dale-le, Domnule Vocla ! so
32$ POESIT POPULARE

sloboade-mi pe Manea afara,

c'a fost june de'nsurat,
nici mustata nu 1-a dat
s'acum barba-i bate genuchii
si mustata umerii, 55
Voda ast-fel respundea ;
-- Pe Manea l'om insura,
nevasta noi cá 1-om da :
sap a. lata,
ferecata ; 6o
de nanast,
dol tiganasi.
Ea la Manea se ducea
si din gura-asa'i vorbia :

Manea,Manea, dragul maichil, 65

pe tine te-or insura
Si nevasta ca ti-or da
sap a. latä,
ferecata ;
de nänasi, 70
doi liganasi.
Manea cá sd mania
s'o data se invartia,
temniten tret o crapa
si la Voda se ducea 75
si din gura-asa-I vorbia :
Dale-le, Domnule Voda,
da-ml un cal de alergat
si o murga
se-I ajunga, 8o
N'am ea cal de alergat
 DIN TRANSILVANIA 329

si nid murga
sd te-ajunga :
murga-i gata de fatat
si-I pacat de alergat. 85

348

MARZA. VOINICUL
(Varianta culeasa de d. Vasile Jianu,
la Sredistea mica 0 publcatA in
Tribuna)

Strip, Doamne, eine striga

strip Marza din temnita ;
asa strip de cu jale
cand suarele nu-i rdsare,
apa in riuri nu merge 5
nicI in mari nu se clatare.
Nime 'n lume n'audia
fara numal tnalca-sa.
Ea la el cl sd ducea:
Dar' ce strigt tu-asa cu jale ? I0
cind soarele nu rdsare,
apa in rind nu mere
nid pe marl nu se catare.
Iar' Marza din gral graia :
Dar' cum, maid., n'ol striga r5
ct de cand eil sint nascut
tot in temnita am crescut
tot in temnita inchis
330 POES/1 POPULA RE

de tre,-;leci-sl-doi de ani ,
tot la ceasuri numdrand 20
si la pita asteptand.
Marza din gral mal graia,
cdtrà maica lui 4icea :
Du-te tu la domnii marl,
el sudu "4) se 'mi-1 sudeasca, 25
ori pe min' me prapadeasca;
ca mie mi-s'a urit
tot in temnita sedend
si la ceasurl numdrand,
tot la pita asteptand. 30
Malca-sa ca se ducea ;
cand la domni ea ajungea,
ea din gral asa graia :
Build çliva, domni boieri,
pe min' Marza m'a trimis, 35
vol sudu sd i-1
ori pe el se-1 prapadill.
Domnii asa II dicead :
Not sudu nu i-1 sudim,
nicl pe el nu-1 prapadim, 40
pini nu '1-om insura.
Dar' ce fata 'I-om pep ?
Inima gorunului
din fata parnèntulul
de noud sufi 75) de lunga, 45
pentru trupul lul s'a ajunga,
Dar' la nunta lut ce-a fi ?
Un acaU "3) de rachie,
de rachie marmazie
 DIN TRANsILVAMA 331

si un acau de yin ros 50

yin d'al rosu din Lugos.
Malca-sa apol se ducea,
cind la MArza ajungea,
ea din grat asa clicea :
Et la domnit marl am fost 55
pisudul uu 'ti-1 sudesc,
nice nu te pr5padesc
palm nu te-or insura.
Dar' ce fata 'tt-or peti ?
Fetiã in patru dungt : 6o
inima gorunului
din fata pamentulut,
de none sufl de lunga,
pentru trupul tëü s'ajunga.
La nunta ta a fi 65
un acat de rachie
de rachie marmazie,
s'un acall de vin d'al ros
vin d'al rosu din Lugos.
Mirza din grat it graia : 70
Esci betrinä si nu sat
cà acaul de rachie
alea's, maid, lacrimile;
când pe min' m'or spanzura
tu din ochi le vet versa ; 75
dar acdul de yin rosu
ala-f, malca, sangele.
Cand pe mb' m'or spinzura,
din inima singe-a pica.
Dar' Mirza tot mai graia, 80
332 P0ES11. POPCILARE

cdtra maida lui clicea :

Du-te, mAiculità-acasA
site bag5. 'n grajdul nieü
scoate murgul de 'nselat,
de 'nselat i 'ncurelat, 85
cu ciucurei de argint
cum n'a mai fost pe pament.
Murgu afar 5. esia,
când la temnit5.-ajungea
asa tare rincheza, 90
temnita 'n patru crap..
M'arza afarà esia
,

si pe murgu 'ncAleca,
la domnii mars se ducea.
Când el la domni ajungea, 95
din grai asa le clicea :
Domnilor! Paginilor !
remâneti cu sAnetate,
de mine voi n'aveti parte,
cá la mâna eU v'am fost, 100
de mine vrednici n'ati fost.
,....*"..-

349

COCO ANA LUI 5TEFAN VODA

Doamne ! In tirg la Bucuresci

in cele case domnesci
imi rid si s veselesc
voia bunã-si implinesc.
 DIN TRANSILVANIA 333

Cocoana lul tefan-Vodd 5

nict nu bea
nict nu minca
nict void bund-s1 fiicea,
a pus tacere i tdcea.
Talcd-seil la ea mergea I0
i. din gurd-asa-1 grata :
Dar tu, Drajno, draga taichii,
nici nu bet, nici nu mdnâncl,
nici voie bund nu-ti facl,
at pus tdcere si tacL r5
Da-le, Drajno, draga tatchil,
spune-mi mie cin tio-e drag ?
cd et aid l'ot aduce
si de 1-ol face ceva,
se nu mor in domnid 20
se mor in mare urgia.
Pe ea din fire-o scotea
§i ea taicd-set spunea :
-- Mie mi-e drag GhitdAprodul.
Nicl vorba nu ispavia
tret därdbant se Oda
si dupd el cd. pornia.
In mijloc la Bucuresci,
in cele crdsme domnesci,
când pe u0. se blga 30
el islicul desbrdca
si pe masa Ii trintea
si din gura-ap. graia :
HaL Anctr,o, hal in flori
se stringem Ia gallyiori 35
334 POESII POPULARE

se tinem la finison.
Nici vorba n'o isprävia,
pe Ghita-Aprodu-1 lega
cu o sfoari de matasa
impletiten cate sasa 40
si la Vodi a-1 ducea.
and pe poarti së baga
covoare verdi i-asternia;
el mintenl ingenuchia
si pe el il intreba : 45
Islicul care-I la tine,
par'ca fuse si la mine?
Poate, Doamne, o fi fost :
mi l'a dat cocoana ta
ca se me iubesc cu ea. 50
Cismele care-s la tine,
par'ca fuse si la mine ?
Poate, Doamne, o fi fost :
mi le-a dat cocoana ta
ca s md iubesc cu ea. 55
Domnul cã sd supara
ai indata poruncia,
gitu jos a i-1 taia.
Ghitá din gura-I dicea :
Ingaduie putintel, 6o
se blestem pe malca mea
de ce m'a facut asa:
suptirel i nalt
sd fit la cucoane drag.
Nici vorba n'o ispravia, 65
capu jos ca i-1 taia.
 DIN TRANSILVANIA 335

Drajna din gura graia :

Eu, taica, te-ol blestema
se nu mod in doamia,
se mod in mare urgia. 70
Ea vorba nu isprävia
saun .si streang 1i lua
sus in case se suia
si mintenl se spanzura.

350

GHEORGH1LA§ 4)

Frunzä verde artaras !

Capitane Gheorghilas,
ce te tot plimbi prin oras ?
Ca orasu-i dragalas
oamenii-s pagubasi 5
pe tine de te or afla,
te-or prinde i te-or lega
sEn temnita te-or baga,
in temnita a de piatra
unde n'ai fost nicl o-data 10
Gheorghe, ti-o sta refi
tie la un voinic, !

Face Gheorghilas ce face

1). A se vedea Gheor ghilasa din colecfiunea d-lul
G. Dem. Teodorescu, o varianta frumoag i corn-
pletà, care este, ca sA ic aa, prototipul tutor va-
riantelor acestel balade; aceea confine chiar actul de
nascere al acestel balade.
336 POES11 POPULARE

da pe ici, da pe colea
si pleaca din stana 'n stana 15
sä guste,brinza de-i buna,
d. pe ici dã pe colea,
la mos Radu nemeria
si din gura asa-i graia :
Mos Radule, barba surd 20
al pe cine va la stand.
ca sa fil de pricina. ?
El din gura asa-i graia
Da-le-le, ma Gheorghilas,
rnult esti finer i gingas, 25
pot sd clic, pe legea mea
d'ol avea pe cine-va,
de cat un biet manator,
dimineata s'a sculat,
pe ochi negri s'a spaat, .30
putntel a imbucat
si Jul rU i-s'a aplecat
s'intre burdusi s'a culcat.
Face Gheorghilas ce face,
da pe ici, da pe colea,, 35
dd burdusii a-numaa
peste Macovel ca-mi da
si din gura asa-I graia
Val de tine, Macovel,
cin' te-a scos in ochii mei? 40
Pecatele mele multe,
clilele tale sfirsite ;
ca scil frate, oil nu scil,
and 'ml dal cu flinta 'n ceafa
 DIN TRANSILVANIA 337

de beam ap i. shngeratä 45
cu masele-amestecata ?
Macovel a§a-i graia
Da-le-le, mei Gheorghila§,
mult esti finer i gingas,
la inima om vrksma§; 50
ia'ml calul Si oile
d 'mi lungesce clilele
Wait mdrit copilele
ca-i pecat, seracele !
Gheorghilas nu se 'nvoia, 55
sabia din toc scotea,
pe nalt cer o ascutia,
naka dreapta i-o lua
cu trel coaste-alaturea.
--
351
SALOMIA
(auclit in Vèlcele)

Supt coasta la Rosia

incepe taul a 'nghieta ;
dar nu 'nghiata de recoare
ci 'nghiatã de suparare
ca s 'nsoarl un crai mare. 5
Dar mi-si ia, pe dne-si ia ?
Dar mi-si ia pe soru-sa
pe soru-sa Salomia.
Vino, soro, Salomia,

Colecliatel L G. BIBICESCU. 22
338 POESII POPULARE

se plecam la cununia. I0
Atunci, frate, me vol duce
cind tu, frate, cd mi-al face :
pod d'arama
peste vaml,
pod d'argint r5
peste pament.
Aide, soro Salomil,
se p!imbam la cununia,
a cite mi-al poruncit
toate ti le-am ispravit. 20
Atunci, trate, me vol duce
cand tu, frate, mi-al aduce:
slinta luna
nuna buna ;
sfintul soare 25
nanas mare
si stelele
fetele ;
luceaferii,
feciorif. 30
Vino, soro Salomiä,
se plimbam la cununia,
cà cite mi-al poruncit
toate ti le-am ispravit.
La cununia pleca 35
biserica tremura
luminele se stingea.
Ear fiul Maria
din fundul bisericel
se fnipi de le gal : 40
 DIN TRANSILVAND. 339

Ce cutezi, popo, a face

sd cununi o sor s'un frate?
Nu-II e, popo, pdcat
ca dout frap ai cununat ?

352

IOSIF
(variantà iar din Valcele)

La poarta la Tarigrad,
zace Iosif rdsturnat
pe noud sca.nduri de brad
si cu gandu la 'nsurat,
si din gral asa vorbia : 5
Prea iubita maka meal
DI-mi mie pe soru-mea.
Fugl losife,
mare cane
mare cane
si pagane, 10
cd soru-ta nu-I de tine.
Iosif dacd-a auzit
la inima s'a malmit
si afard mi-a esit
si pe cal a 'ncálecat t5
noud ten el mi-a umblat
ca soru-s'a n'a aflat
nid in fall
nici in dos
nici la port 20
340 POESII POPULARE

aa frumos
si 'ndarat el a sosit
si din gura-a vorbit :
Prea inbita maica mea I
ca noud tart am umblat, 25
ca soru-mea n'am aflat,
nicl la fata
nici in dos
nicl in port
a§a frumos. 30
Malca-sa din grat vorbia:
Scoala, fiica, i te 'mbraca
din umeri pênd 'n cilcaie
tot in hathe de anglia
se mergell la cununia. 35
and la biseric' at plecat,
biserica s'a 'ntunecat,
icoanele at lacramat.
Numai malca Precista
din tundu altarulul 40
ea din gral asa vorbia :
Asta ce poate sd fii
de vin frati la cununia ?

353
Alta varianta (tot din Valcele)

Foaie verde olavie !

Maica, da-rm pe sora mie.
Dragul maichii, o fi picat,
a soru-ta nu-I de maritat.
 DIN TRANSILVANIA 341

Du-te, du-te, dragul maichil 5

s'ocolesce sapte sate
s'o cetate
si Brasovul jumatate
Maica, mäiculita mea,
ocolit-am sapte sate, I0
s'o cetate
si Brasovul jumatate
si ca sora n'am gasit
nici in fata., nici in dos,
nicl la port asa frumos. 15
Foie verde olavia,
merg dot frati la cununii ;
cand in biserica intri
luminele (land se sting
si maica Precista plange 20
tot cu lacrime de sange.

354
TATAL 1 MAMA
(aulit la 1751cele)

Foicia alamaie,
da-mi-te-ar D mie
se te pun in palaria,
se me duc la Orastia,
ca se invet bine a scrie. 5
Scriam doue-trel rindurl,
m'apuca nisce gandurl ;
pusel pana jos pe- mask
342 POESIT POPULARE

Inceput a umbla prin casa,

apoz jos iar m'asedal rd
la Dumnedet me rugai:
Lina-mi, Doamne, gandurile
se-ml ispravesc rindurile.
and alea le ispravia
hotu de diecel pornia; I5
el venea la fereastra,
limbra it intra in casa.
De frumos ce era
toatà casa lumina.
El din gura asa ,;rdia: 20
Mariuto, draga mea,
ia est tu o tird-afara
ca nu te-am vedut d'ast vari
si de and nu te-am veclut,
inima 'n mine-a scadut; 25
de cand nu te-am sarutat
inima-mi s'a uscat.
Ea din gura ii grai :
Ea afarä-.as esi ;
dar Ivan doarme 'n pat, 30
doarme 'n pat,
mort de beat ;
la picioare,
tot pistoale
cu sabia lata 'n mina, 35
cu flinta la capatil.
El din gura 1. grai :
Morilico, draga mea,
fa tu ce te-of inveta:
 DIN TRANSILVAND. 343

ia apa din ostroave 40

si-ml ucia titinele ;
pune mana pe polita
e un arab de milai
la catea ca se i-1 dal.
Ea facea 45
cum o 'nveta,
lua apa din ostroave
si uda titinele
punea inana pe polita,
lua o cojita 50
la cane o arunca.
Cand afara ca esia,
el in brate o lua
si dulce o saruta
si pe cal incaleca 55
s'o ducea,
cat o ducea.
Ea din grai asa graia :
Audi pale,
aul draga, 6o
audi cum anti cucsorul
asa-ml arde trupsorul
c'a remas lvanel,
Ivänel in leganel.
Se ducea 65
cat se ducea,
ea din gura-asa gala :
Audi bade,
a uch dragi,
cum iml canta mierlila, 70
344 POESIY POPULARE

asa 'mi arde inima

c'a rdmas Ivanel
Ivanel infasetel
si de mine singurel.
Ea 'ndardt cà sentorcea 75
tot plingêrrd i suspinind;
la fereastra se ducea
eacé, mare, ce vedea:
Ivanel s'o fost sculat
si plangea de nemancat. So
Taica-sSil cal legana
si din gura asa'I graia :
Olio... lio, dragutuI taichil
ca maica-ta s'a dus
la cimpia 85
la curvii
sa'sl capete omenia;
la Tarigrad
l'alt barbat.
Ea din gura a grait: 90
Cumetre, cumetre drags
dar unde-e cumatra?
Cumatra-ta ti-s'a dus
la camp%
la curvia, 95
sa'sl capete omeniá
la Tarigrad,
l'alt barbat.
Cumetre, cumetre dragi,
da de-tl-o veni octal, 100
ierta-o-al,
 DIN TRANSILVAND1 345

orl bate-o-ai ?
El din gura respundea :
Nici n'o iert
nici n'o s'o bat 105
lui Ivanel tità se-I dea.
Ea in cash' ca intra
pe leagan mi se-apleca,
lul Ivanel da,
pâna cand se situra. 110
El de per o apuca
Si pe prag o ducea ;
gatu jos ca i-I tdia
Si cind sus se radica
din gura-asa cuvénta : 115
Vai de mine! ce-am facut ?
Copil mic mi-am stracit,
pe mine m'am veduvit ?

355

MIREASA MOARTA
(apnea de Reveca Scurtu din Vacate)

Pe sesul Helerit,
la curtile Chivei
ese Oliva 'mpodobiti
cu iia tot snuruiti,
pe tot situl inflorit. 5
Petitoril I-at venit.
346 POESII POPULARE

Jol pe Chiva aU tocmit,

Vineri boala o a lovit
pen Sambata ml-o murit.
Duminecd dimineati
Chivei II sosia pe ceatl,
Nre-o cinci.--g-eci de calarasl
cu doi albei de nasl.
Maica Chivel a d'audit
'n pragul usii-a esit It5
si din grai asa a vorbit:
Vol cin-clecl de caldrasl
si cu dol albei de nasl
inclärAt se venturnati
cä Joi pe Chiva-fi to,mit, 20
Vineri boala o-a lovit,
pina Simbäti mi-o murit.
Mirele nu s'o 'ncredut ;
maica Chivei a d'audit
din gura 'I-a vorbit : 25
Dragul maichil Dalimoane,
dacà pe min' nu me crech,
wino in casd si mi-o vedi.
El in casá mi-o intrat,
pe Chiva o sarutat 30
si din gral asa vorbia :
Maid, mäiculeana mea,
pe Chiva se ml-o 'ngropati
in usa bisericei,
a va esi un fir de linte, 35
pe biserid. s'a 'ntinde.
pe mine se me 'ngropati
 DIN TRANSILVANIA 347

in usa altarulul
a va esi un fir de brad
pe biseric' aruncat 40
si cu lintea inbririsat.
Tara, lumea va vedea
c'a fost dragoste curati
d'un fecior si de o fatã.
POESII POPDLARE DIN TRANSILVANI 349

IX

DIVERSE
 POESIT POPULARE DIN TRANSILVANI 351

3Z). r'STERS22

356

MAICA, DE DIMANE MULTE

Malcä, de dusmane multe,

nu cutez esi din curte.
D'ot esi cu iie albA,
dice c. la lume-s draga.
D'oi ei mai mohoritA, 5
la toate le sint uritA.
MaicA, dusmanele mele,
d'ar avea ele-o putere,
m'ar trage
din sus de drum, 10
m'ar arde
m'ar face scrum
ai cu scrumul de la mine
§1-ar unge sprAncenele.
De le-ar unge 15
le-ar cerni,
c'ale mele
tot n'or fi.
De-ar muri
.si d'ar plesni 20
c'ale mele
tot n'or fi.
352 POSIt POPIIIARE

357
RA1O-IAD

D'as sci ca am zile multe,

. m'as sui cu calu in munte
sd vdd cabala ropoind,
vintu printre brach bdténd,
paseri pe ramuri cantind. 5
Da-le-le, pasarele,
cum anti pe ratnurele,
amar inimioarel mete I
Dad in coact, dad in colea
Si dadui d'o cararusa I0
de mergea la ral in usa,
par' c'am avut un pacat
c'am gasit raid incuiat.
De D-cled m'am rugat,
raiul mi l'a descuiat. 15
Ce-am vdclut, m'am bucurat :
trupuri albe i inflorite,
de parinti neafurisite
si de papa spovedite,
si de dascali sunt cetite : 20
fete nesulemenite,
tot cu ingeri potrivite.
Dad in coace, dad in colea
si dadui d'o cararusa
de mergea la iad in usa. 25
Par' c'am avut un pacat :
gasii iadu-descuiat ;
 DIN TR ANSILVANIA. 353

ce-am vedut, m'am spiimantat :

trupuri negre si pirlite,
de plrinci afurisite, 30
de popa nespovedite,
si de descil necitite,
fete sulemenite
si cu dracu potrivite.

358

DRAGI IMI SINT FETITELE

Dragi inii sint fetitele

cand le r6sar titele;
cind e tita
cit nuchita
d'o poll prinde 5
cu gurita.

359

CATE FETE AU MARGELE

.

Cite fete aü margele

toate-s dragutele mele.
Cite fete ail cercei
toate-s fiuturasii mei.
Cite fete resarite
toate-mi par florl inflorite.

Calectisses L G. B1131CISC2
_
a
354 POMO' POPULARE

Cum as face, cum as drage

ca pe toate le-as culege,;
se traiesc iapcn sd mor
leganat pe sinul lor. 10

360

PELIN BEAU

Pe lin beau, pelin marline,

sara pe pelin md culc.
Dimineata arid me scol
cu pelin pe ochi me spal.
Me casnesc de este o vreme 5
sd fac din pelinas inhere
El, pustiul, e tot fiere!
Md casnesc de esie un an
sd fac din pelin zachar
El, pustiu, 'I tot amar! 10

361

CINE M'A SARUTAT

Aseara pe inserat,
cine m'a slrutat?
Un voinic Malt,
nalt cat Si un brad :
sprancenele lui 5
 DIN TRANSILVANIA. 355

pana corbulut;
m IsUIcioara lui
spicul griului ;
ochisorii lut
mura cirnpului ; 10
rumeneala lui
cloud mere coapte :
coapte la recoare
neajunse de soare
coapte la pament 15
neajunse de vint ;
fetisoara tut
spuma laptelui.

362
CANTECUL BETIVULUI
Palincup, lumea mea,
pen' la moarte te vol bea.
Of! rachit, rachiti, rachit,
eti te beau pe tine
de bun; 5
tu me fad pe mine
nebun
eU te beau pe tine
de tare
tu me trântesci pe mine 10
in cale.
Of! rachit, rachiü, rachiti
. am pus gind
se-mi fac casä,
356 POESII POPOLARE

palincuta nu me lasa. I5
0 ! rachid, rachit, rachid,
am pus gind
se-mi fac o still,
pAlincula nu me 'ndura.
Pálincuti, lumea mea, 20
m'am jurat ca nu te-ol bea
pene nu te-ot aplta,
pene atuncea te vol bea
One 'n santurl col cadea
si acolo al sedea 25
One m'oi putea scula.
Of, rachit, rachit, rachiu,
asa patif ed cu tine
ed te bead pe tine de nod,
tu me trintesci prin norm. 30
Et te bead pe tine de bine,
iar tu me trântesci prin tini.
--1...MI-

363

VILEAN OTRAVIT
(comunicat de d. Florian Chioreanu
0 cules de d-sa la Cralfaldul de dm-
pi5, ling5. Ormeni)

Strutusor de magheran !
Asta-i cintecu lu Vilean.
Dimineata s'o sculat,
cisme negre si-o incaltat,
 DIN TDANsiLvANIA 357

pe ulite s'o luat 5

tot cintând si fluerand
si bunä voie-si facend.
Cite fete-I audia
focu 'n vaträ desvelia,
lumint dalbe le-aprindea. 10
Mindra lui acas' uitata,
scoate-si capu pe fereastra,
ea din gura-o cuvintat :
Vino tu, Vilean, in casa
c'afara ploaua de varsa 15
cafeua-i gata 'n masa,
rozolis rosu 'n fereastra.
El d'acolo s'o luat,
pen' la maicuti-s'acasa
la maica-sa s'o rugat: 20
'Da asterne, maica, patu
ca pe mine me doare capu,
nu me doare de durere,
far' de mândrutele mele.
Maicuta i-a cuvintat : 25
Spusu-ti-am, Vilene, spus,
mindrele capu ti-at pus,
spusu-ti-am, Vilene, tie
mindrele te-or pune bine ;
spusu-ti-am, Vilene, asa, 30
mândrele te-or aseda.
Cind era sara la cilia,
la Vilean tinea lumina
Cind era la miecl de noapte,
trageau clopote de moarte. 35
358 POESII PoPULARE

Cand era la prandisor,

ei a 'nconjurat de flort
ha de flan
si de surori.
Can0 paserica 'n iarba, 40
din Vilean curd otrava.
Canta. pisdrica 'n nuc,
pe Vilean la groapd '1 duc :
noue ceterasi clicend,
noue mandre a lui p'ângend; 45
numai mândra lui tea draga,
vindtd-i si tare neagra
cã acea i-a dat otravd.

364

AI Sr-I DAM

Ici supt talpa romaneasca

mei, Romane, mei,
zace ura dusmaneasca.
mei, Rornane, mei.
Supt piciorul Oltului, 5
zace capul sarpelui.
I0 'mi-o dis sora Patina
ca se-i dam sarpelui una
se nu'si mai mareascd suma.
Pitpalaca jos pe oue 10
si ne dice noue
ca se-1 dam sarpelui doaue
 D1 1,7 TRANSILVANIA 359

si se-I dam
;;i se-i mai dam
dimineata péne-i maid. 15
Mei, vatase, vere mei !
poarta bine pe 'bat
ca se-r mat dam inca trel,
dor r-om da de capdtai.
Dar e tare blestematu 20
si nu moare impelitatu.
Aidep iarà sd-i dam patru
sä moard neastempdratu.
Met, fartate, Licurici,
ardeti se-1 mai darn vre-o cinci. 25
Cana leica cea frarnoasd,
ca se-1 mar dam v'ro sease.
Flacaiandru cu lungi plete,
avem patru dintre sapte
si duod surori stimate, 30
haidep se-I mar dam vr'o sapte.
Frunza verde alun copt,
ca. la Milcov si la Olt
bat fiacaii pen la opt,
halde ti se-i darn si noi opt. 35
Mei, Rornane, veghiaza bine
de e mort curn se cuvine
ca sd-i dam, i sd-i mai dam.
de sarpe sd ne scapam.
360 POESII POPULARE

365

FUGITA DE LA BARBAT

Pe supt deal, pe supt padure,

se duce-o boreasa 77) 'n lume,
fugitd de la bArbat,
cu pruncul nebotezat.
Tad, pruncule, nu mai plange, 5
c'aici e padurea deasi
Si ne-aud hotil d'acasa.
Nici vorba nu isprdvia,
dol-spre-dece ini sosia
si din gurd-asa grail : TO
Tu, nevasta tinerea,
ingroapa-ti pruncu 'n pamént,
si aidi cu noi la iubit.
Ea iute de respundea :
Ba ea prunc n'oi ingropa, Is
ca-i pruncul din trupul mea
pecat de Dumnedet.
Dar i-oi face un leganel,
inteun virf de stejerel;
vint de vara bate-mt-o., 20
pruncul legana-mi-l'o.
Ploaia calda mi-o ploua
pe densul rni-l'o scalda.
Dar tip cine i-o da ?
Malculita Precista. 25
 DIN TRANSILVANIA 361

366

SOTIORUL MEU
(spus de N. Dand ArAir din Wee le)

Foicicá märacine!
s'as trai si n'am cu cine,
Ca cu cine m'am avut
fost-a vreme s'o trecut,
s'o mal fi 5
s'o mai veni
dar ca aia n'o mai fi.
D'ar da Domnul Dumneclea
sd mai vie sotul mea
ca sà mat trdesc si eü 10
cu drag sotiorul mea
cà mi l'a dat Dumneclea
sä vecuim el si ea.

367

DULCE-AR Fl ViATA
(spus de N. Mrs:Wait din Valicele)

Mindra, mândrulita mea,

mult ar fi dulce viata
pentru mine
pentru tine
daca ne-am avea noi bine 5
362 POESD POPULABE

cã Donmu asa-a lasat

s'ascultdm unu de alt.
Dacd noi ne-am asculta,
Dumnecleg nu ne-a ldsa.
Fac dusmanit toate fac 10
ca noi sä nu ne-avem bine;
da Si eü aata fac
ca sá trdim unu cu-alt.
Mândruta asa-clicea :
Cum ne-a lasat Dumneclet 15
ca sä nu fim unu rea,
si ca eü s'ascult de tine
s'avem not, dragd, mult bine.
Ca not dac'am face rea
Dumne4eil ne-a pedepsi 20
si bine &am mai gasi.

368
NADEIDEA
(N. DAndArAn din VAlcele}

Am avut eü un dor mare

si care, Dumrecleil, nu-1 are?
Mult dusmanit m'ar rnânca.
Dumneclet nu m'a Fan !
Tu, Doamne, inalt i sant, 5
lasä-ti mila pe pamênt
se me vecli la ce foc sint!
Doamne, Doamne ajutd-me
si de la foc scoate-me;
 DI \ TIIA NILVANIA 363

ca focul met este mare I0

numal D-dell me are;
ca focul meü e amar
ca cand a arde 'ntr'un jar.
Dar Domnul nu m'o lasa
si d'aicl m'o scoate-o data 15
Ca Dumneded este bun
si este puternicos
nu me lasa ticalos.

369

VENI MOARTEA FARA VESTE

Peste-o apa, peste un tau,

arde opt lumim de sea.
Diva plange, noaptea ninge,
nimeni nu le poate stinge
fara inima-mi cand plinge. 5
Am fost i eü floricica,
verde, frumoasa si mica.
and am inceput a cresce
veni moartea fara veste;
nu s'a uitat ca sunt floare 10
m'a luat, in,elatoare!
Plingeti frap, plingett suron,
plangetl i voi parinciorl
mencongiuran cu fort;
cà pe mine-acum me duce I5
uncle este veacul dulce.
364 POEM! POPULARE

370

DRAGA MI-E !
.

Draga mi-e 1e1ia nalta

si la mers cam leginata
Ca 'ntr'un piciorus ea salta
da gura peste balm.
Draga mi-e lelita 'n joc, 5
cind se leagana cu foc.
Unde ea-si pune piciorul
se aprinde chiar mohorul;
and aruncd din ochisor
arde sufietu-ml de dor. 0
Draga mi-e lelita mica
si la trupsor ging4ica,
ca se suie pe opinca
da gura si de frica.
Ca p'un fulg, o iei in brate 5
si o saruti cu dulceata.
Fugl cu ea prin poenita
ri o sarup in gurita

371

FA-ME, DOAMNE,

Fa-me, Doamne, ce m'ai face,

fi-me vita inului
t'e valea Belinulut
 DIN TIDLNSILVANIA 365

s'aud véntul suerind

si oitele sbietind 5
si ciobanil fluierind.

372

-
GHEORGHE §I MARITA

Cine sede 'n termurel ?

§ede Gheorghe tinerel
peptenat
si retezat
si 'n maciucl Mzimat. 5

Doue fete spald l'inA,

pelin, pelinel
Gheorghe p'acolo trecea
si din gura-asa graia :
Di-mi, Marito, un fulg de lira I0
sá-mi fac o minusi 'n mini.
Ba ell Gheorghe nu p-ot da
c'o se-mi fac un strai vergat,

--
se-l'aruncam peste pat
peste not 15
peste arnendot

373
;3EPETOARE

La cea casi mare

cu usa de vale
cu ferestre 'n soare
366 POES1I POPOLMIE

este sedetoare,
fete si feciori, 5
glas de cantatori.
Dintre ele toate,
una s'alegea
la apa mergea
frumos peptenatd 10
ci frumos spdlatd.
Mange
ca rujele
fotele
cu florile 15
si ea apd ca ducea
ci treaba s'o ispravea.

374

DRAGA VOINICE

Draga voinice,
trel cuvinte eti ti-as zice:
aida, al,
birje cu cai
Ca pe loc 5
tu nu stal.
Se ne ducem la spatir
cd spatirul este bun
dar parale nu adun,
ci 5i pe care le ai 10
s'alea din punga le dal.
 DIN THANSILVANIA 367

and te dud la pravalia,

parale trebui se fid.
Daca at parale, 15
ce gandesci
41 tirguiesci,
claca vrei vinuri si bere
ce-ti este pe placere
si dacã poftesci 20
lautarl Inca gasesci
si beut i mancat
nurnai te ia la jucat.

375

AIDE SE FUGIM

Aide, ma.ndro, s fugim

c'acum e vreme de fugl
pene-1 iarba crudd'l lunca :
unde calci,
urma nu faci, 5
unde sedi,
nu te mai vech.
Se fugim, se trecem Oltul
Ci se-st schimbe mandra portul.
Mei podar, podar se fil, 10
dar de frica tot se scil,
trage podul la o parte
ca-p trantesc un glom in spate
trage podul mai d'a drept
ca-ti trantesc un glom in pept. IS
368 POESI POPULARE

376

DORUL E MARE CANE

Dorul este mare cine,

peste multe dealuri vine
0 se baga 'n sin la mine
si se pune lespejoara
la a mea inimioar4 5
de cat cl me omoarä.
Nu Kin unde
m'a.s ascunde,
chiar la inimä respunde.
Doru i cu dragostea, 10
cind umbla ei la un loc
astimparä ale un foc.
Dorul este un viclean,
la multi umbla peste-un an.
Umbla cite o data r5
la fecior i la fata
umbla cite o dat
0.1a om insurat.

3/7
CUCULE DE LA PADURE

Cucule de la padure,
du-te la mindra 0-1 spune,
spune, spune j iar spune
 DIN TRANSILVANIA 369
_

se nu se mat poarte bine ;

a destul cl s'a purtat :
m'a mancat si m'a secat, 5
numa'n latblr m'a lasat,
numa'n latbär si'n papuc
toamna, ca pe un halduc.
Slugulita m'am bagat
pe sase, pe sapte at 10
ia'mperatul Nicolai
se-1 ingrijesc de dot cat,
de dot cat cu coama mare
se m'arunc pe el calare,
se-mt strige top : capitane, x5
capitane Solomoane 1

378

-
SPUNE DRAGA MAICA-TA

Spune, draga, malca-ta

se-0 inchida ulita
tot cu vin
si cu pelin
se nu ne mat intalnim, 5
fArl Simbäta o dati
si Duminea cliva toati.
Spune, dragA, malca-ta,
dacá area se mi te dea,
nimic zestre eil nu-ti iail I0
Papuct, draga, ell ip dail

Colectinnea L G. SIBICESCU. 24
370 POEM PormARE

s'o tochita s'o basma,

numai se me uit La ea.
Spune, draga, maia-ta,
c'ain mosii, si am aver! 15
si nimic, nimic nu-ti cer.

379

CUCULET CU PANA SURA

Cuculet cu pana surl,

ce-al atat la noi In suri ?
ori ti-e foame, or! ti-e sete?
ori ti-e dor de codru verde?
Nu ml-e foame, 5
nu mi-e sete,
nu mi-e dor
de codru verde ;
dar mi-e dor de satu-mea,
ca am trei mindre in el: 10
doue'n deal
si una 'n vale.
A din deal
s'a märitat,
a din vale 15
m'a lAsat
s'a din cânipul satului
aia m'a dat dracului.
 DIN TEA NSILVANIA 371

3 80

-
VAI DE MINE

Val de mine, dor iml e,

dar dorul departe mi-1
cbiar in fundul gradinii,
supt o tufa de märar,
la Petrica'n buzunar ; 5
supt o tufita de isma
la Maritica in tinda,
sub o tufa de bujor
la Marita in pridvor.

381

REVECUTO LELE I

Foaie verde de surcele,

Revecuto lele,
trece un card de rindunele
pe d'asupra casel mele.
Da nu-1 card de rindunele S
ci sint dragostile mete.
..~.......
372 POESIT POPULARE

382

-
UND-TE DUCI ?

Und-te duci ?
La gradina cu dot nuci
sd dat api la dol juncl
si gura la dol voinicl.
Nu ml-al spus Gheorghe d'a-seara 5
ca te duci i astä seara
sd-t1 gatesc o pinisoara
din faini d'a usoara,
coapta 'n sin la inimioara
dospita sub titisoara. zo

383

OAIE, OAIE, OCARA

--
Oaie, oaie (mark
esl in deal si dapana
doud pere
cloud mere
si un pul de graur 5
si te roaga rugulul
Si te'nchini cuculul:
Cucule, Maria ta,
md rog de dumneata
sd-ml dal un calusel I0
un calusel sprintenel,
sd md duc la soru-mea
 DIN TRANSHOMNIA 373

la soru-mea Horgusa,
c'am auzit
c'a facut 15
trel feti
logofeti.
Unul a murit,
unul a perit,
unu'n munte s'a suit 20
cu ciocanu ferecat,
muntele l'a dirimat.
WIN",

384

-
SARUTA-ME, BADE IOANE.

Säruta- m6, bade boane.

Dracu te poate, de foame.
Saruta-md ca 11-ot plati

l-
Nu te pot de m'al beli.

385

-
OMUL TINEREL

Fruncla verde stejerel,

pana-I omul tinerel,
sd leaga vorba de el.
Dar dacá imbatrinesce
si vorba-I calatoresce. 5
374 RAO POPULARE

386

IUBESC 0 COPILITA

Se iubesc, maica me 'nvala,

sé iubesc fatd buzatd.
Eu iubesc o copilitd,
ce-i miroase gur'a-tita
i. buzele-a IdrnaItd.
-,0-"
387

NU TE UITA DREPT LA MINE

Nu te uita drept la mine
c'or gandi ci ne-avem bine.
Dar ultd-te 'ncrucipt
c'or gandi cä ne-am lasat.

388

SARUTA-ME, MANDRO

Sdrutd-me, mandro, 'n gurá

c'am mancat asar' unturd,
=oil de turturea
de la socrd-mea,
unturd de turturicd 5
de la ibovnicd.
==.
 DIN TRANSILVANIA. 375

3S9

BADITA, CUM TE-AM URIT

Báditä, curn te-am urit

asearä dinteun cuvint!
Tu, mândruta, se me ierp,
c'asa fac oamenil bell.

390
MARIUTA, MARIOARA

Märiutä, MArioara,
nu lasa lumea se moará
da-le gurita, se nu moará
se nu moarä de grea boala
se-i doari la inimoara.
pentru a ta gurisoara

391

FRUNDULITA BAT'O BRUMA

Frunzulitä bat'o bruma !

Baga ciurda'n bata'turl,
se se faca ceapa buna
s'usturol cu capatinl
3 76 POESY POPULARE

392

SPUNE INIMA

Spune-ml, iniml, de ce te ball ?

de plumanl si de ficatl ?
Fil, inimi, räbdatoare
ca-I paméntul supt picioare.

393
FRUMOASA E MANpRA MEA

Frumoasi e mindra mea,

frumoasa, dracu s'o ia.
Mindra naltà si buzatä
n'are nicl o judecata.
Judecata e facuta :
stringe-o'n brate s'o saruti.
Mindrá naltà, subtirici
par'cl'i trasà prin verigi.

394

-
FRUNpA VERDE STEJEREL

Fruncla verde stejerel !

Stejerel, foaie marunti
toate pasdrile cântl.
Es mandrele de le ascultä.
 DIN TRANSILVANIA 377

De-ar esi 0 mândra mea

seli asculte paserea 5
cum ii cintá patima,
patima iel din fetii
s'a neichii din feciorii
ci nu-i fati, nki nevasti,
nici in rind cu fetele 10
nice cu nevestele
numai in rind cu c....

395

SARUTA-TE-AR PUPEZA

Saruta-te-ar, siruta,
säruta-te-ar pupaza.
Ba mai bine cl-ta,
Dumneata cu gurita.
Gurita 0 buzele, 5
ochii si sprincenele
gatul cu margelele,
alea-mi mAnci ;tilde.
378 POESIY POPCLARE

396

DE CAT IN CALUSERIE
(de la Craifalkil de câmpia, ltInt,A

-
Orrneni0.

De cat in calueria,
mai bine cu sapa'n viie
cat ii cliva
capalesci ;
vine noaptea, x5
te-hodinesci.
a din viie, vii acasä,
din cAluseri nu te lasa.
In caluseri n'ar fi reu,
ca te-aruncit 'n lepedeti. 20
aluseru-i om frumos
si de fati si de dos
si din gura-i mincinos.
Fecioru din cAluseri,
cum joad ca pe tier! 7S) 25
Uite eu daca n'am fost,
ulte, mei, cum joc de prost ;
s'apoi eu, serac de mine,
mult me trudesc si nu-i bine.
 DIN TRANSILVAIVIA 379

397

CALUgRI DE PE TIRNAVA

Ca Insert de pe Tirnava,
cu opincl de scroafa neagra.
Caluseri de pe campia,
cu opind de ciocarliä.
Dati-I gura, mdi feciori,
nu sedetT ca 'n secletori.
Dati-I gura mutultn,
si picioare seculul.

398

DE CAT SE FlI CALU.SER

De cat sd fil caluser

mai bine sé fil hoher,
ca hoheru-omoari cani
calusern call aril.

399

GLOD _SI TINA

De la gula
ris si gluma ;
la inima
glod si tin/.
380 POESII POPULARE

400

LA PASO IN SERBATORI

Pe la Pasci in serbatori,
cind II câmpu plin de Thad
si crismele de feciorl,
am pus de gind si mensor.
Dar Elena, preoteast, 5
nu me last
sè- mi fac cast.,
ci ea dice se-I iat fata
ca-i di banI si-I (la §i casa.
Ea clic se-I dea si doI boi, 10
de vrea se mearga la noI.

401

TRAGE CU OCHIUL

Trage, mandro, cu ochiul

se se legene codrul.
Trage, mindro, cu geana,
se se legene iarba.
Tine-me, mândro, de mint 5
cá ed is de vitt bunt,
de vita hireanului
din tara Ardealula
 DIN TRANSILVANIA 38 I

402

COSTICA CU OCHII vER9I

_
Costica cu ochil vercji,
ce te plimbi printre lived!,
ori pe tata se ti-o vedi ?
Costica, basmaua-t! pica.
Ia-o, Linto, §'o ridica x5
0 mi-o spala
0 nil-o calca
si mI-Q spala
§'o a alba_

403

FRUNpULITA IARBA MARE

Frunzulitã iarba mare!

Unde-al plecat, fall mare ?
Foicica, fol ca bobul!
Am plecat se-mi cat norocul.
Verde foaie de dudat! 5
Ea iv sunt norocul tea 1
et am turme mar! de ol
si am buti cu galbiori.
Mance-11 lupil oile,
sparga-p holdi butile; IQ
traiesc et cu frumseta mea
0 tu cu averea ta.
382 POE511 POPULARE

404
CINE EDE PE VALE

Cine sede doar pe vale,

vede luna cand resare.
Cine sede doar pe hind,
vede luna cind se mica.
Drum in deal si drum in Vale
drum la poarta dumitale.
Drum la gradina cu nuci,
und-se plimbi doi voinici,
doi voinici
cu dot cal mid.

405
CIND ERAM IN VREMEA MEA

Când eram in vremea mea

sburam ca o pasárea
sburam din craan craci
n'avea niment ce se-mi fad. ;
sburam din porn in porn 45
nu me vedea fel de am.
 DIN TRANSILVANIA 383

406

FOAIE VERDE DE SECARA

Foaie verde de secarl,

fa, leicuta, leicusoara,
ia mai est o leac' afarà
ca se-mi dai o guriqoard.
Nu es neiculita, 5
ca se-ti dat guriti.

407

MIERLITA, MIERLITA

Mier lita, rnierlita,

pasere pestritä,
pestrita i sura,
farfara de gura,
at nu ti-am clis tie 5
ca se-mi fii sotie,
se nu-ti fad aiure
cuibul prin padure,
ci se-1 fad mai bine
aproape de mine ? 10
384 POESIT POPULARE

408

FRUNI)ULITA IvIARACINE
_ _

Fruncjulita marácine I
Vedeti oameni ce minune:
clout Rod inteo gradina,
;'arnendoue 'ntr'o tulpini
ca dot ochi inteo lumina : 5
una mie foarte-mi place,
cea-l-alti moarte-mi face.

409

-
GANDURI CUVIOASE

Luai-o coala de chartia,

.'o pusei in palaria,
plecai la cantalaria. ;
scriset cloud-trei. renduri
§i nu mai putui de &dud 55
nisce ganduri cuvioase,
de la fete frumoase.

410

NEVASTA-VEDUVA

Nevasta-nevasth,
nevastl veduva,
scoala ca-1 4itia ;
 MN TRANSILVAIM 385

ci cele cu bdrbat
de cand s'at sculat !
princlul l'aU gatat 5
si Pal si mancat;
in casil-at maturat,
caii i-a 'nbamat,
la tirg aü plecat,
la tirg la Galati, I0
ca se tirguiasca
fir si ibrisim
se-si coase zabun.

411

FRUNpA VERDE S'UN SPINAC

Fruncla verde s'un spinac.,

d'ar fi neica cat de nalt
si tot mie nu mi-e drag.
D'ar fi chiar Si cat un brad
si tot mie.nu mi-e drag. 5
D'ar trece de brad in sus
ce mi-a fost mie s'a dus!

412

ED. TI-AM SPUS, MANDRUTO

Eu ti-am spus, mindruto, tie,

se-ti faci ii&de anglie,

Coleetianea 1. G. 11B10ESCU. 25
386 POESII POPULATIC

se-mi fii draga nurnat mie.

Tu ti-ai facut de pargat
Se fil draga si la alt.

413

CUCULE, RANA GALBENA

Cucule, panit galbena!

ea me culc, tu me leakina
si me leagana frumos
se nu cad din leagiin jos
a eu nu sunt invetard
ca s'adonn neleganata.

414

TOATA plUA TRECE-0 pi

Toatá diva trece o di

péne lumea n'oi trdi.
D'al träi o di on done
te-ai topi apol ca roata
ca roaua de dimineata,
ca i prima-vara ghiata,
ca i roaua de pe zare
inteun rdsarit de soare.
 DIN TRANSILVANIA. 3S7

415

COPILA SECERATOARE

Copild secerdtoare,
nu secera vara 'n soare
cd soarele te-o pall,
fata i s'o vesteji.
Plânta. secera 'n pament 5
Si o ia la deal la vint
cä e soare
si recoare
tataisa fioare
si-om secera la vint, 10
tu te-ai culca la pArnent.

416

SEMANAT-AM TRANDAFIR

Semanat-am trandafir
n'a rdsdrit nici un fir.
Semenat-am busuioc
n'a resdrit de loc.
Semenat-am iarbd mare 5
si tot ved cd nu résare.
388 PoESIY PON:LABE

417

SE FIU CANE

Se fiu cane 'n patru brand

de nu te-ot face se plangi.
Cand fetele-or merge 'n joc,
tu se put baia la foc.
and oarnenii fin-or stringe.
tu-ai sedea in casa Sal plânge.
and oamenit-or secera,
tu in casa'-at legana.

418

FOICICA TREI GUTUI

Foicica trei gutut,

de cand s'a dus dumnealut
. n'am dat gura nimului.
Dar acurn, intr'o Were,
eu datA gura cut mi-o cere.

4 19

AM IUBIT UN BIET BAIAT

Am iubit un biet baiat,

nici rnustata nu i-a dat,
 DIN TRANSILVANIA 389

c'ala-I bun de: sarutat.

Am o iubitä nevastä
nici in casa nu. me lasa,
nici afar nu vrea se iasL

420

Aupl, MANDRO

Audi, mândro, popa toaca

esi afara i te roaga,
te maga la D-cleti
se moara träsnitul tell;
c i e0 n vol ruga 5
la maicuta Precista
se moara träsnita mea,
se te iat pe d-ta.

421

LUATI SEAMA

Luap seama, mei feciori,

cà vine si mandra mea
cu fata ca chartia,
cu dosul ca trestia.
390 PUESII POPULARE

422

ASTA VARA

Ast-vard
fusel la moara,
veclui fatä mirioarà
cu cosita galbioarA.
Rupe-i-s'ar cosita,
cum mi-a rupt ea inima!

423

SUNA IN UNA

Sund in Una, sunã in trei,

suna-mi ibovnica 'n Schei.
Suna-ml una, sunä-ml douë,
suns-mi ibovnia nouà.

424

FOAIE VERDE LEMN USCAT

Foaie verde lemn uscat,

la ce, Doamne, m'ai lásat
asa voinic si serac ?
së umblu din sat in sat,
de toll cânil sunt latrat, 5
de tott oamenil mustrat?
 DIN TR ANSILNANI 39 1

Ear copilul cel bogat,

nici nu intra bine in sat,
de toll aparat.

425

CAND ITI VED TITELE

Mandrii, mandrulita mea,

când ill \red titele 'n sin,
par' ca sint un om betrin :
picioarele nu me tin ;
par' ca sint un copilas, 5
de sase de sapte ani.

426

PENTRU 0 MANDR A CA A MEA

Pentru-o rnandra ca a mea

multà cale-as trepada;
dara pentru maica sa,
urma n'as cMca
ca-mi deschide portita 5
si me ia cu
Audit-am, audit
cã rnandra s'a logodit.
Las'o s'a se logodeasca,
numal se nu-si banuiascd. 10
392 POESII POPCIAM

427

FOICICA CA TINA

Foicica ca tina !
Aseara, am fost la Lina,
spargea ciurda gradina,
gradina cu brebenel,
se plimba Lina prin el, 5
Lina cu dragutul el.

428

AM 0 MANDRA CA 0 FLOARE

Eu ti-am spus, mandruto, a sara

sE scot' seaua din cámar6.
murgul din grajd afara
se me duc la secletoare
c'am o mindra ca o floare 5

429

FRUNpA VERDE LEMN SUCIT

Fruncli verde lemn sucit,

de m'as vedea in deal suit
si cu murgul priponit,
 DIN TRANSILVANIk 393

cu pripon de trei grainate,

osAndite-ar si te-ar bate
pernisoara de ieri noapte,
care ti-am pus-o supt spate
si cliceai cä nu se poate !

-Lp-
POESIr POPULARE DIN TRANSILVANIA 395

SCHITE
 POESIT POPULARE DIN TRANSILVANIA 397

r.A.13:17AW-SURATI

INFARTAT1T-INSURATIT
(Schita)
Infartatitul si insuratitul este un obiceid po-
pular vechiO, pastrat ancà in judetul Mehe-
dintf,
Vorbesc de acest frumos obiceia
1) spre a-1 face cunoscut ; cad nica-iuri,
in scriitorii nostri de din coacepe cat scit
nu e nici descris, nici macar amintit, Si 2) pen-
tru a rectifica gresita insemnare ce s'a atri-
buit cuvintului sfartat
In balada Toma Alimos tPoe+ii populare
ale Romcinilorg adunate si intocrnite de V.
Alexandri, citirn :
sè trilieseT, Mane fcirtate !
a-ti mania dupA spate
ea sa ban in jumatate

Cuvintul arta, dice Alexandri, e compus

din cuvintele fárä, si tata Si insemneaza
bastard .
Alexandri a fost inselat prin asem6narea de
sunete intre efartat» si (fail tatd»; cadi de
398 POESII POPULARE

alt-fel e evidentsi chiar frasa o dovedesce

ca.Toma, intrebuinfand cuvintul «firtates, a
volt nu se insulte pe Manea, ci se spuna lui
Manea ceva placut, ceva ce se-1 imbliindeasca,
se-I facá bine-voitor, oferindu-1 chiar jurna-
tate din beutura sa.
Deci ((tartan) e o vorbà de prietenia, nu de
insult.l.
Tot insemnare de apropiare, de legatura
prieteneasca, are acest cuvint si in alte frase in
care se intrebuinteaza.
Ast-fel, intr'un cintec popular din Transil-
vania, cules de d. Moldovan, grdsim frasa :
Strainu-s 'ins trginat
sèrzicia mi-e fartat

Aci fártat nu poate insemna: bastard, or fan ;

din contra, intelesul cel adeverat resare de sine:
e sot, prieten vedespdryt.
In alt cantec tot din Transilvania, cules de
d. Pop Reteganul i inserat in colectiunea de
tap (pag. 159) se afld strofa:
S'am veclut feirtat pwat
Mil maul 0 rara cap
0, Oil, mie so rugat
se' 'more pu.ca cu patul
0 se-I sdrobesc capul.

Nici aci cuvintul ccartatn nu poate insemna

de cat tot asotv, uortac,»
Intr'un alt cintec iarasi din Transilvania,
 DIN TRANSILVANIA 399

cuvintul «fartat» nu ioate avea intelesul de

<bastard, orfan4. Eca i acel cantec, cules in
giurul Reteagului, de d. Pop Reteganul :
Me dusei Samba .1) tr
sé red boit cum se rind
vacile cum se platesc
mintdrele cum sC iubesc.
VeOu't i pe mandra mea
in bralele altuia.
Las, Pirtate, mandra Inca
ca. Inc moarte pentru ea.

In sfirsit, inteo colinda inserata mai sus

(pag. 245) cuvintul sfârtat e insotit de:
ca frate,» ceea ce esplica pe deplin al lui in-
teles :
Floarea Vinului dice:
Ba eu sint mat mare
0 mai de de ntult ;
di &uncle sint eu
sint i reselia
ca frau fdrtall
pi

Deci, fartati ca Falk

Nimic deci ce ar destepta ideia de abastard»
de iorfana.
. In frumoasa, substantiala i energica intim-
pinare juridica facuta de d. advocat Teodor
Michali din Dej la acusarea de , tradare de
patrida formulata de avocatii maghiarn con-
tra d-lor I. Ratiu, Michali i altik pentru du-
cerea Memorandulul Romanilor la Viena, ci-
tim Si urmatoarea frasa-:
400 POESli POPULARE

,Cred i ea, cii, in timpul de faUl, suntern Mica

lasati la discretiunea procurorior regesci, a came-.
relor advocatiale si a fdrtatilor vostri cetuteni de
la Turda, Arad.....

Nicl aci cuvintul fartap), nu poate insem-

na «fail tap orfanis, ci tot s SO prie-
tent, sail in cel mai apropiat inteles de or-
fani, nu poate insemna : torfani de tan.) ci
cel multdaca e vorba se aibe un inteles
privativ n'ar putea insemna de cat : orfani
de minte, orfani de civilisatiune, orfani de a-
cele principii care guverná i calauzese lumea
rnoderna i civilisata.
Dictionarul budan, éca curn esplica aceastA
vorM:
Eirtat: sot, ortac, de la frate.
Deci, nici-o legatura saü asemenare, fit de
sens, fia etimologica, cu : tbastard # cu tiara
tata" .

«FL-tat .are de corelativ feminin vorba :

suratd.
Barbatil 41 4ic until altuia: fartate I femeile:
suratil
Ecd Si cate-va bucdp de versuri in care se
afid vorba suratd:

Cine nad cerceteaza

Doud pasarele
pe done' smitele,
Dar nu-s pAsArele,
ci sint suratele :
 UN TRANSILVANA 401
s.

u a-I cu Larbat
tr psor desmierda ;
ma-I Veduvild,
tm Tr) farà credinid.

Alta, din cintecul ..Stininic, cules de d. Ni-

corescu JAbAreanul in valea Bistrel (Banat :
Pe drurnul cAtm a Om ade
merg dou6 fete surate.
Una-m mandra de serac
Alta- smmrda de gazdac

Dicponarul budan explica aceastA vorbA in

modul urmAtor :
Suratd: soror, arnica.
*
* *

Vorbele care intocmesc o limba nu sint

creatiuni de fantesil.
Ele at o chiemare si o noima : sum me-
mte a oglindi inteligentei oamenilor care le
intrebuinteazA : un lucru, o fiinti, o ideie, o
datinA etc. §i inteun timp dat tot aceleap.
Vorbi care se nu represinte nimic, care se
nu destepte mai Antit la cel care o slice si
apoi la cel care o aude imaginea unel fiinte,
unui lucru, unei datine, un simtimint sat o
ideie, nu se poate intelege, nu poate esista; cAci
n'ar avea nici-o noimA.
Aceasta esplica de ce, in toate limbele, pe
de o parte se creazA cuvinte, and lucruri sad
idei nom apar, sat dispar cuvintele care re-

Coloctinnea 1. 6 B1616E6611. 26
402 PuESI1 PuPt. LARE

presenta saia oglindesc fiinte sata obiectc ce nu

mai sunt, dar au fost.
Asa fiind, când in limba noastra gasim cu-
vintele : .fârtat i surata,, cu o circulati-
une foarte intins.i, de vreme ce se intrebuin-
teaza in toate terile rominesci, fid ele libere,
fia sub jug strain si cu inteles pretutindem
acelas, cum dovedii mat sus, nu putem se nu
adrnitem ca a fost in obiceiurile Romanilor
ceva care avea de scop a infiinta intre et lega-
turile pe care limba le oglindesce in vorbele :
firtat, surata.
Si de fapt tot mat t sista un obiceit, o solem-
nitate : infartatitul i insuratitul" care, in ju-
demi Mehedinti, se practica in toll anii si in
muntii apuseni din Transilvania asemenea.
In judetele vecine cu Mehedintul, ca Doljul
si Gorjul, nu am dat de urine de aceasta so-
lemnitate de si cuvintele : firtat i suratd, esista.
In partea de dincoace de Olt a Rominiei
nu e nimic i peste Milcov negresit a nu e,
de vreme ce Alexandri, cunoscatorul adinc al
poporului, admiratorul entusiast al lut i cu-
legetorul cel mai staruitor i cu dragoste al
magaritarelor poetice populare, n'ar fi putut se
nu cunoasca acel obiceiQ, daca el ar fi esistat
si dad. l'ar fi cunoscut n'ar fi atribuit cu-
vintulut firtat un inteles atit de strain de el.
Pentru Transilvania, gasesc in volumul :
Romeinii din muntii apuseni de d7nit Teofil
Frâncu si G. Candrea descr'erea so'emnitar.it
 DIN TIINt.ILVA.Mk 403

cu care se leap pe acolo firtatit i suratele.

Daca totui ar mat esista un asemenea obi-
cei i aiurea in tara, afarà de judetul Mehe-
ding, sper ca s va gasi cine-va care se recti-
fice eroarea in care as fi cadut, afirmind a nu e.

InfartaVaul i insuratitul in Mehedinti

Ce este infartatitul insuratitul ?
Care e solemnitatea cu care se seversesce
Am practicat, ca copil, infartatitul i am in
Bucuresci pe fartatul meld, d.profesor G.Garbea.
M'am adresat la densul, spre a reconstitui
impreuna, in toata a el intregime i amenun-
timi, serbarea infirtatitului ; am facut apol a-
mindow apel si la mat tinert de cat not, care
sag infartatit mai de curind.
Ecä dar ce este, la Mehedinpsi in special
la Severin infirtatitul si ainsuratitul, :
Lunt. dupa Dumineca Tomei, spre seard,
familiele orasului es afard la camp, Ins() lite de
copiit lor, pentru insuraIiiul i infirtatitul a-
cestora.
Locul destinat acestei petrecerl imi scrie
AI. Baclesanu, absolvent al gimnasiulul real
din Severin este o campia acoperita cu un
covor de verdeata. In apropiere se afla turmele
ciobanilor ; mieluseit sburda prin iarbd, sbegu-
indu-se pe langa mamele bor.
In apropiere de aceabtl cimpia, se afil o
tenera pldure, numita Crihala.
404 POESli POPUL ARE

De cu diva, ba chiar si in Ode precedente,

se fac pregatiri prin famild, pregatiri ce con-
stat mai ales in incondeiare de oue, pe care
mamele sad scrid ceva, sad le impodobesc cu
diferite figurl esecutate cu un condeid special
muiat in ceara ; apol ast-fel incondeiate le ro-
sesc. Caldura apei cu bacan rosu topesce ceara,
rosesce oauele, afara de partile ce ad fost in-
condeiate, care reman albe.
De dimineata, Luni dupa. Dumineca Tomei,
copiii alearga in toate partite, spre a culege smi-
cele de salcd (salcia) pentru coroane.
Ast-fel pregatiti, dupa prand, isi iaü cunu-
nile, outle incondeiate. putina sare toate
obiecte necesare la infartatit si insuratit Si
pornesc la camp, impreuna cu parinth.
In timpit din urma, imi afirma tendrul Ba-
desanu, sarea ar fi fost inlocuità de unii cu
zachar si mai adaoge cd, la camp, sunt intam-
pinati de unul sat de done comitete de tineri,
cu musici care cinta diferite aril. Apoi fia-
care merge la casa comitetului i da o suma
oare-care de bani, dupa voinp.
Pe vremea noastra, nu esistad nici comitete,
nici contribuire de bani.
*ml la locul destinat, insur4itul i infar-
tatitul se incepe, procedandu-se in modul ur-
mator :
t). Se face o hora mândra si frumoas1",
la care lad parte toti, marl i mici, parintt
 DIN TE+A.NILVANIA. 405

copit, acestia din urrna, batept j fetele, ;men-

du-st coroanele de salcia pe ante-brat.
2). Dupa cat-va timp, coptit se desprind
din hot-a, lasând numat pe cet marl se urmeze
jocul i se retrag: baieth cu baiep, fetele cu fete
3). Intocmip apot in grupe de cite ioui
hie!t saü doue fete, ist pun coroanee pe cap
si incep infratirea in modul urmator :
Mat antii, schimba unul cu altul caw un oü
din cele frumos incondeiate.
Apot, cel mat mare, baiat saU fata, ist scoate
coroana de pe cap si o presinta orizontal celui
alt, carela rinduktilprestnta p'a sa in a-
celas chip, insa razimata pe virful degetelor si
pe ante-brat, asa in cat podul palmei e incu-
nunat cu cele doue coroane.
In palma e sare.
Atunct, se tine urmatorul dialog,
Cel care are sarea in mina intreaba De cei at
- Imt esci (rate p&I' Ia moarte
si acesta respunde :
Itt sunt ;
apoi se pleaca i atinge cu limba sarea din
mina celui care a intrebat.
Aceasta se repeta de tret on, intorand co-
roana pe partea cea-l'altä, de fii-care data
Cel alt face asemenea, adeca dupa fie-care
intrebare, linge si el sare din mana celut alt,
de tret on d'a rindul.
Dupl aceasta, solemnitatea find sfir,iti, le-
gatura stabilit 1, ist pune ft-care coroana pe
406 POESII POPULARE

cap, scutura sarea din mana, se iat in brate si

se invértesc unul pe altul, iarasi de trel mt.
Fete le urmeaza tot ast-fel, intrebuintind insa
dialogul urrnasor :
Irni esci surata pén'la moarte ?
itt sum.
Asa se petrece la Mehedinti infartatitul si
insuratitul.
De aci nainte, infirtititii isi zic unul altuia
*tate! iar insuratitele isi dic : surata ! califi-
cari pe care le pastreaza mult timp i, in unele
casuri, pene la. moarte, cum se dice in dialo-
aul de mai sus.
Fartatii i suratele se pricesc ca cei mai a-
propiati prieteni, ba Inca sunt casuri and se
at1 mai bine unit cu altil de cat chiar fratii Si
surorile adeverate.
Eaca dar ce insernneaza, cel putin pentru
Mehedintt, cuvintele fartat i surata : o infra-
tire sociala, intocmita cu oare-care solemnitate.

SANT-TOADERUL
In Rornáni. din mun'ii apuseni de d-nii
Teofil Francu si G. Candrea (pag. 126-127)
gasesc urmatoarea descriere;
,De obicei, la St. Toader, se prind fratii de
cruce.cárora le mai dic si f artati, precum ci
surorile de cruce, care se mai numesc i surate.
Fratii de cruce sunt dol prieteni foarte in-
 DIN TRANSILVANIA 407

timi, gata se sari in foc si in apa unul pen-

tru altul. St mai numesc frap de cruce i far-
tali din dragoste. Devisa fartatilor este iubirea
estrem5 pad la moarte. Nu se cearta si riu se
tradeazA, fia chiar moarte de om Un frate de
cruce valoreazA mai mult de cat un frate de
singe. Secrete le kr nimenut nu le spun.
Daca moare unul din et, atunci cel remas
in viald umblA cu capul gol, ca si cei-Palp
consangent at mortultu, pana '1 ingroapa ; ia
parte la imormintare duce sicriul cu 1101 ri-I
pastreaza amintirea toatä viata sa 4icend : avui
si eft un artat i n'am avut parte de el."
Prtincit fratilor de truce nu se casitoresc
impreuna, 4icend ca-i pacat. De aceea, sunt
rart oament, care se prind frap de cruce si nu-
mai multd simpatia, convietuire, afacert co-
mune, motive psichice pot se determine pe
dM insi sat pe cloud inse se se prinda fartaii
sat surate.
.Fratii de cruce se prind sait cand sunt
prunci de la Jo 16 ani, ori in junete, nainte
d'a se fi casatorit i dupa ce s'at prins numai
moartea it mai poate desparti
Prinderea se face pe pane i pe sare si for-
mula de juramént este acea:la
efi ;i-ol fi frate
pene la moarte
m'ol lAsa de pane
si de sare mai bine
de cat sà mA las de tine!
408 POESEt POPULARE

Dup a. rostirea iuramentului daa mAna pi

fratia este incheiata,
,In comunele Tomnatec, Grohot, de pe
Crisul-alb, fratii de cruce, &and se prind, Ipt
impung cu un spine virful degetului mic, san-
gele ii amesteca unul cu altul si ast-fel, &Ind
mana, se sigileaza fratia.
Tot in modul aratat se prind i surorile
de cruce, cind sunt mid i nainte d'a se ma-
rita. Ele se intituleaza tu sord saa suratd, pe
cand fratii de cruce ist clic : rnëi frate saü mgi
fdrtate.
In tinutul Tirnavelor pe la Londrornan,
Lunca, etc. fratii de cruce Ii clic si yen i su-
rorile de cruce se mat numesc Si verisoare.
.Pe la Sibiü. in comuna Sacel, mai multi
copit, in cliva de St. Toader, 5se aduna Ia un
loc i inendu-se de math, se invirt pe langa
un potn_si cei care se prind frati de cruce 1st
a dreseazi urrnatoarele cuvinte:
F'rate, frate, pêtt." and
Erfi fi tu frate ?
Ti-ol fi frate
pên'la rnoarte!

Dupä aceste intrebari si respunsuri, schim-

ba unul cu attul nisce colacet anutne facutt de
mame Si ast-fel e incheiata fratia.`
Deci, tot mai esista ici colea intre Rornint
infirtatit si insurätit.
Dar marea respandire, intrebuintare si cir-
 DIN T ANSILVANI% 409

culatiune a acestor doue cuvinte intre Ronnii

din Dacia Traiana nu sal de nu vor fi si la
cei din Dacia Aurelianadovedesce cä datina
infartatitului i insuratitului a esistat pretu-
tindeni.
D. Gr. Lahovari, presedinte la Inalta curte
de casatie si justitia, in respunsul seta la dis-
cursul de deschidere a anului judecatoresc
1892-93 (v. Monitorul oficial de la 18 Sept.
1892) spune ca, ,pe la inceputul secolului a-
cestuia, dame din societate sd prindeae Inca
surate."
Dar afara de aceasta infratire, aa disa so-
ciali,esistat-ae la noi i alte feluri de infratiri,
avend i efecte juridice, dintre care unele ii
gasesc originea chiar in Dreptul roman.
Ast-fel era :
Fratia prin amestecarea singelui, (per
cruorem) care e de origine curat romana.
Cum cd la Romani, fratia prin amestecarea
singelui era un fel de amicia mult mai intimi
de cat fraternitatea naturala, dice ilustrul istoric
xi filolog, d. B. P. Hasdeta, dovadã cuvinteIe
lin Valerie Maxim, cuvinte ce ae remas One
astadi neintelese de filologii occidentali numal
din causa ca nu le sunt cunoscute obiceiurile
Rominilor.
laca textul:
,Mixtum cruot e n amicorum et zulneribus
innexa T ulnera, mortemque morti tnhaerentem
410 FOES!! POPLILARE

videre : haec sunt vera Romanae amicitiae in-

dicia 9."
2) Fratia de cruce prin mancarea dintr'o
tuna in forma de cruce.
Sommer, citat de d Hisdeu, spune urmatoa-
rele despre infratirea, in acest mod, a lui Ste-
fan Tomsa cu unul Dumitru :
((Bolum in crucis formam compositam,
quod sanctissimum apud illos foedus existi-
matur 2) .

3). Fratia de mosid. Pe basa until chrisov

din 1577 8) de la Alexandru Voda Mircea
din tara romaneasca si a unth zapis particular
din 1620 de la un postelnic Musat tot din
tara romaneasca, d. Hasdeu da amenuntele
acestei frumoase institutiuni nationale :
«Cand, dice d-sa, doi individi, avend fia-
care ceva staricica saft mosioara, voiail a se
infrati, ei isi faceatl mai antaiti unul altuia
un dar :
«Solemnitatea infratirei s executa in bi-
serica. Preotul intreba pe fie-care daca sä in-
frätesc de buna voie. La ceremonil asista
toata poporatiunea loculul.
I) La Romani, semnul caracteristic al amiciel era
amestecul sangelul din ranele celor dol amid cu o-
tarire da muri unul pentru anal,
2) AU mancat dintr'o turta Marti in forma cru-
eel, ceea-ce la el se privesce ca alianta, (amicia) cea
mai sfanta.
3) A se vedea, in Rapunsul d-lui Gr. Lahovari
mai sus citat, inca un chrisov din anul 1.526.
 IIN TRAMILVANIA 411

«In fine, cel mai bogat dintre cei infratiti

da un banchet de fratiä, un bancnet pentru
care trebuia se se junghie un porc gras, dupl
expresiunea hrisovului din 1577
a Junghiarea porculut era un obicet roman
din timpii cei mat antici, inca din epoca regilor
si a fundarei Romei. In Roma primitiva, a-
liantele socotite cele mai inviolabile eraii in-
sotite de junghiarea unui porc. Fetialul, adeth
un fel de sacerdote, insarcinat cu executarea
acestei operatiuni simbolice dicea r cine-va
calca alianta pe acela Jupiter se-1 loveascd,
precum eli lovesc pe acest porc."
Afard de studiul mai vechia al d-lui Has-
dela (v Bulet. instruct. publice, 1.865, pag.
620) ilustrul savant a mai publicat in Olte-
nescele Un alt studitl complet i documentat
cum scie d-sa sê fath asupra tutor felurilor
de infrátire ce aia esistat la not
II chew cu uimatoai ea poesiä populaz :

Pe supt rece resarit

este un sarpe incolãcit
si mina la un voinic.
Alt voinic p'acolo trecea
si din gura asa-i graia
aide frate,
de me scoate;
se-mi fii frate
pen' la moarte.
arpele din grat graia :
412 POESIT POPULARE

Cata-ti, voiruce, calea

ca pe el de l'oi Lisa
pe tine te-or apuca ;
ca mi l'a dat mzucd-sa
dad a fost el miutel,
mititel, infasetel
c'un picior l'a leganat,
cu mana Oa i-a dat,
cu gura l'a blestemat :
sugi-ti ,erpii sangele,
cum imi sugi tu litele.
 DIN TRANSILVANIA 413

TaTINTWO'll'EM
in efintecele populare ale Rominilor
de peste munti
-
(Schità)

and clasam, sub diferite titluri, bucitile

din acesta colectiune, am ldsat la o parte pe
cele privitoare la Unguri, spre a le gasi un titlu.
Ajungend ins'a la sfirsit, am veclut cä cele
clout cântece, pe care le inserez aci, remAse-
sera' in afaral de ori-ce clasificare.
Aceasta m'a fAcut se le citesc mai atent si
am vedut cà interesant studiü s'ar putea face
asupra temei : Ungurul in cântecele populare
ale Romanilor din Transilvania.
M'am gindit la un asemenea studit si am
inceput cercetari. Am adunat chiar oare-care
notite. Dar alte ocupatiuni Mai-au luat tim-
pul, 'ml-an cerut atentiunea i deci silit sunt
a nA opri la o simpla schiti, la un proiect de
studhl, fericit totusi dacä alt-cine-va ar conti-
nua si destversi acest studiti.

In colectiunile de Untece populare d'ale Ro-

mânilor de peste munti, pent acum tirarite,
414 PO ESIT POPULARE

n'am gasit ninlic, nici macar vr'o urma, de

cintece privitoare la Maghi-ari.
Cu toate acestea, asemenea cintece esista.
Mi s'at1 spus in Valcele (Elopatak) doud pi
mai esista Si altele.
Iaca cele cioud cintece spuse mie i apoi
chiar scrise de Reveca Scurtu :

Foaie erde s'o lalea!

Ungurime vreme rea,
ce catasi in tara mea ?
la-ti hamul i prastia
si'n spinare sarica
si te du in tara ta
0:11 manaoca slanina.
Du-mi-te in sat la vOi
si-ti fa casa in gunoi
s'o freaca cu usturot.

Trandafir, bujor frumos I

Ce veste ne-aduci din jos '?
Ei v'aduc o veste blind
el mor Unguril de oiuma.
Las sè moara, sè plesneasca
numa Luicu sè traiasca.
Penè Iancu-1. mic in fase
toata lumea imi sta'n pace.
!hoc& Iancu s maresce
toata lumea snivrajbesce.

Atat e tot ce am putut culege ell din gura

tdranilor romini din Valcele, fár érisi s fi
 DIN TRANSILVANIA 415

voit cu dinadinsul a auta canteceie privitoare

la Maghiari.
Am scris ce mi s'a spus.
Dar ream intrebat dacä mai sunt Si alte
cintece.
Totusi, am aflat in urrra c5 mai sunt.
D. Bratu, Roman din Transilvania i func-
tionar la cäil ferate, intr'o calatorie ce din
intamp'are o faceam impreuna, mi-a spus cà
a audit pe langa Sibii, mi se pare in comuna
Armenit, Ana doue cantece din care ense nu-st
Iducea aminte de cat cite doue pene Ia patru
versuri.
Intr'unul din acele cantece, mi-a spus d-sa,
sunt versurile :
Se se duel in Sitia
c'acolo li-e mosia.

In cel-alt. versurile urmatoare :

Cátu-i dealu de-a lungu
nu-I cane ca Unguru
ca dà lucru cu ruptu
ei mAncarea cu puntu.

II

Despre aceste cantece se poate dice: non

multa, sed multum ; cad, de si putne, sunt
&Ise forte interesante si semnificative.
Interesante, pentru tà se refera la un in-
semnat evenirnent istoric
semnificative, fiind-ca lumineazi istoria.
416 POESH POPULARE

Intr'adever, elevorbesc mai cu osebire de

cel d'anteit aü insemnatatea unor docu-
mente; ele lamuresc, evidentiazA, ca se clic
asa, mornente istorice contestate 'Ana de Ma-
ghiari.
Se le cercetam unul Cate unul.
Mai Antal, o observatiune de forma.
Primul din cele doue cantece de mai sus
respira -un aer de mare vechime.

Ce egt41 in tara mea ?

Ce cdtasi ? vedesce ca acest cantec a fost

fAcut in momentul séü aproape and invasia
hunicA s'a isbit de Romanii din Dacia; cad
alt-fel dacA el ar fi mai tarzit s'ar fi in-
trebuintat forma : ce-ai catat? in loc de : ce
cttai? formä a trecutului mai apropiata de
evenimentul de care e vorba de cat: ce-ai catat?
Vechimea se confirm i prin cele-l-alte
Orli ale canteculul.
Intea dever, ecA portretul ce face el Ungu-
rului.
11 represinta ca neavend de cat ham" si
,,prastia " Cred cd vorba ham," prin trece-
rea timpulul a luat locul vorbei cal,' care
trebue sa fi fost la inceput in acest cantec.
Deci cal" si prastila adica nomad nava-
litor, asa -cum erau Unguril and ai cAlcat
Europa.
 DIN TRANSILVANIA 417

Apoi, alta dovadá:

du-mi-te in sat la vol
pit fil casd in gunoi
,Casä in gunoi ce p6te fi alt de cat lo-
cuinta in lap-, in acea asedare provisoria ce
ce st-o faceaa navalitorii ? Deci, cantecul des-
crie pe Ungur de atunci cand invada terile
romine.
Totul, intr'un cuvint, dovedesce vechimea
cantecului acestuia i, ca urmare, II da o mare
insemnatate din punt de vedere istoric.
laci, pot dice, un cintec popular, care pre-
tuiesce cat o lunga carte istorica bine si sufi-
dent documentata.

Dar se-1 analisam si mai d'apr6pe.

Ungurirne, vreme ream
Ce uimitOre plasticitate in aceste cuvinte !
Vreme ream desteapta-in minte descrierile
acelei invasiuni hunice care a intrecut in sal-
báticià pe toate cele dinaintea ei ; amintesce
si par'ca represinti via, intreg si in ac-
tiune pe Atila, pe omul care merita porecla
de ,biciul lui Dumnedea" prin cru4imile se-
virsite.
Da, spune istoria navalirea Ungurilor
a pus virf navilirilor anterioare si a fost in-
ceputul unei ,vremi rele," adica mai rea de

Cole (lanes I. G. MEI ES U. 27

418 PorSII POPITL k RE

cat cele mai rele de mai nainte, spune cante-

cul popular.
Navalirile anteribre intr'adever fost-at nu-
maI vremelnice.
Venial) si treceaii.
Islavalirea hunica din contra s'a oprit ; na-
valitoril s'au asedat langa autochtoni.

ce cdtasi in tam mea?

e un intreg capitol de istoria, cad spune,

dovedesce si invedereaza Ca, atunci thnd Un-
guru', in vertiginoasa lor invasiune, aU ajuns
in Transilvania, gasit-aU tara aceasta locuita
de Romani si ocupata d'atita timp animo do-
mini in cat o numiad tara lor.
Disei cá acest vers popular e un intreg ca-
pitol de istoriã si in adever asa e; cad el con-
firma spusa Anonimului istoric al regelui Bella
si dovedesce, in mod neindoios, permanenta
statornicire a Rominilor in Dacia, de la Traian
in coace.
Deci, poporul knsusi, acel popor care a
pastrat tara prin bratele tut; care a pastrat o-
biceiurile si limba ce-1 disting de altele si-1
claseazi in familia latina, tot el in ale sale
cantecea pastrat dovadadovada terneinica,
neindoioasa, irefragabila ca neclintit re-
mas'a, conform destinatiunii marelui imperat
care l'a adus ad sentinela inaintata a civi-
lisatiunii occidentale in contra navalirilor bar-
 DI TRANSILVANIA , 419

bare; remas'a statornic pe paméntul unde l'a

asedat, remas'a neclintit in fata invasiunilor
nenumërate i, dupa trecere de opt-spre-dece
grele veacuri, poate dice cu mindria : a ici atri
fost, tot aici me aflu i acum.
Iacã deci lamurit, printr'un vers popular,
un insemnat, poate cel mai insemnat capitol
din istoria Rornanilor de peste munti, in mo-
mentele actuale, cand dreptul istoric se discuti
intre Romani i Unguri.

Dar nu aci se márginesce lumina ce face

scurtul cantec popular de sub No. .
Nu ; el mai -contine si versurile :
du-mi-te in lara ta
0-tt f. casä in gunot
o uno cu usturoi.

Deci, Rominul din Transilvania indeamni

pe Ungur se se dud., ii tr:mite in tara luia
Ungurului intr'o taxa alta de cat Transil-
vania ; mai mult ii indeamni si s'asede, sa-si
faca casa si bun de inima ii di chiar
sfatul ca s'o unga cu usturoi.
Se scie ca. la Romani, pretutindeni, poporul
are credinta cã spirite rele nu numai ca exista,
ci i umbla la anumite timpuri i sevirsesc di-
ferite rele.
In acele timpuri, Romàrui i ung usa casei
cu usturoi, spre a goni spiritele rele.
Prin urmare, dupa acest cintec i dupa firea
420 . POESII POPULARE

Rominului, e ata voia ca Ungurul a plece

din tara sa, sa se dud. in tam lui i acolo si
fie bine.
Mai mult : alt cintec, tot reprodus in parte
mai sus, preciseaza chiar tara in care Roma-
nul trimite pe Ungur :
sa se duca in Sitia
e'acolo li-e mo0a
Suunt cuique, ;lice Romanul Ungurului prin
acest cantec.
En, Rominul, cu tara mea, Dacia, unde m'a
adus imperatul Traian, unde m'al gasit tu
cand al nal/Alit peste mine, unde sunt i acum,
pentru ca valurile barbare nu m'ad clintit
din loc.
Tu, Ungurul, iar in tara ta. Dar, du-te acolo
pi fii cat de biue.
Amain, fia-care in tara sa : Romanul in
Dacia, Ungurul in Scitia'.
apoi, fil-care cu norocul sen.
Eaca primul cantec de mai sus.
II

Se trecem la al doilea.
Cel d'antéin lamuresce, cum aretai, o in-
semnata cestiune istorica, set mai esact arunca
o viva luminit asupra unui punt de istoria
mult i ancà contestat de Maghiari, din inte-
rese cunoscute.
Al doilea cintec fotografiaza simtimintele
 DIN TDANSILVANIA 421

ce poporul Roman de peste munti poarta Ma-

ghiarilor.
E deci si el foarte-interesant.
Traiul alaturea nu êns i impreuna
al Romanilor cu Maghiarii, in timp de una
mill de ant de dud Ungtirit au venit i ad
gash peRomâni pe teritoriele ocupate de ace-
stia chiar i acum, a produs intre densii re-
latiuni dilnice si a creat situatiuni cari aü
existat, exists si vor exista. cat va fi ceea ce
este acum.
Unguriicu un caracter dominator i, prin
rasd, sträini de cele-l-alte popoare europene,
afara de Turd numai, i el in decadenta, aü
cautat se se impunA, se devina stäpini abso-
luti peste ómenii Romani, bine inteles
cari locuiat i locuesc pamentul invadat de
Maghiari, ba chiar se i extermine, se-i ab-
soarbd, topindu-i in natiunea lor.
Lupta a fost lunga, nu s'a sfir4t nici acum.
In Transilvania, s'a produs un feno nen is-
toric, care s'a produs de alt-fel pretutindeni
unde Romanil s'aii aflat alaturea cu alte po-
poare.
Romanit ad dat din sinul lor acelor popoare
enneni insemnati, Carl aa luptat i chiar aü
creat state pentru acele popoare straine Roma.-
nilor.
Nu mai arnintesc rolul imens Si stralucit
jucat de Romani and aft creat imperiul ro-
422 P0E1I POPULARE

mano-bulgar, at caruia intemeietori i stilpi

fura fratit loaniiü, Petru i Asan.
Nu mai amintesc ca, in resbelul pentru in-
dependenta Greciei, Colletti i alp' Romani, at
jucat rolurt precumpanitóre, asa in cat sunt
recunoscuti i proclamati de Grect ca bine-
facttort ai lor, ca gloril nationale stralucite si
neperitoare.
Dar, in Transilvania, cine oare poate tagadui
cà o parte din actuala nobleta maghiara, ca
unit din acet fanatici nobili, care astach stra-
lucesc prin fanatismul lor contra Românilor,
au in vinele 1 or sange romanesc?
Mai mult: Românii, din sinul lor, aü dat
Maghiarilor chiar regi : Corvinescii, Ioan si
Matei, necontestat Romani de origine, aU in-
scris in istoria Ungariel pagine stralucite; tra-
ditiunea a purtat chiar peste veacuel renumele
dreptultu Matet" caruia natiunea maghiara,
de curind, i-a ràdicat un monument.
Aceste fapte, istoricesce dovedite, dovedesc
cl natiunea romanl e inzestrala cu ca1it4i su-
perioare altor natiuni cu care s'a gasit in
contact, de vreme ce membrii d'ai ei s'at im-
pus si aii ajuns la primele positiuni la popoare
strAine de nearnul lor.
Ceea ce insa vedesce si mat bine acest- fe-
nomen, calitatile.eminente ale natiunei romine,
este atitudinea poporului.
El nu s'a dat; el a remas pretutindeni el:
popor roman.
 EIN TRAMLVANIA 423

Cu acea admirabila i neinfranta putere de

resistenta, care este caracteristica neamurilor
relativ superiOre, at luptat contra iniinicilor
din afara, Românii at luptat i at biruit incer-
carile de desnationalisare ale celor din launtru.
Ca si stramosii Romant,poporul a veclut in
ori-ce strain un hostis i s'a tinut departe de
el, s'a ferit d'a se lega, d'a se inrudi, mai cu
seama cand strainul a fost si de alta lege.
Ast-fel, Rornanii de si apasati, loviti, stni-
vii-aü sciut si aü putut birui cerbicia maghiara,
remanénd cu6 fusesera popor pururea
osebit de Maghiari prin lirnba, prin obiceiuri,
prin tendinte, prin aspiratiuni, adeca prin tot
ce osebesce popoarele unele de altele.
Marele istoric Gibbon constata aceasta Ii-
and :
Sunt incongiurati de barbari ; dar cu ace-
stia nu s'amestecd nici and.'
Inteun cuvént, poporul a preferit lupta pi
suferinta, numal sa remana Roman, inlesnirilor
ce i s'ar fi facut, daca se maghiariza.
Depositar al numelui, onoarei i virtutet ro-
mane, el le-a pastrat neatinse, voind mai bine
se-si pearda viata de cat limba, obiceiurile si
traditiunile.
Inteun cuvént, Ungurit at voit i voiesc a
maghiariza pe Romani.
Românii, din contra, at voit i voesc sä
rtmana. Romani.
De aci lupta.
424 POESII POPULARE

La actiunea de desnationalisare, de desfiin-

tare nationala din partea Maghiarilor, Românil
respund cu sirntiminte identice in dr tecul:

Trandatir, bujor frumos,

ce veste ne aduci din jos'?
Et v'aduc o veste buna
ea mor Unguril de ciuma.
Las sa moara, sa plesneasca
numa Iancu sa traiasca.
Pena Iancu-I mic in fap
that& lumea imI sta 'n pace.
Dad Iancu se maresce
toata lumea se 'nvrajbesce.

platesc, cu alte cuvinte, Ungurilor cu ace-

east moneda, adecä cu deosebire ca. et nu-i .

siluiesc, ci numal it blestema sa moara de

ciuma i sa viie un alt lancu, un alt rege al
mumilor, ca lancu, sufletul I bratul revolu-
tiunil de la 1848, care sd puna pe Unguri la
rezon .
In lupta incordata ce este intre Ungurt
Romani, scriitorit ungur: se silesc a dovedi cd
poporul roman nu impartasesee sentimentele
carturarilor despre Ungurt si nu ia parte la
lupta lor in contra Maghiarilor.
Cu poporul traim bine, el n'ascultd pe car-
turarl, urmeazä, ci din contra inbesce pe
Unguri", clic acel scriitori.
Un om iubind jugul care-1 apasa si mina.
ce-Isugruma e o conceptiune de stapinitor orb.
Dar se intrebam pe popor dnsusi, se ne
 DIN TRANSILVANIX 425

spuria el, fiã prin cantecele, fia prin faptele

lui, ce crede despre maghiart, ce simtiminte
le poarta.
poporul nespune aceasta verde si lamurit.
Ast-fel un cantec cules de d invetator Nicu
Albu pe valea Clus-Huedin arata cum o co-
pila. de Roman' , care iubesce un Ungur, con-
sidera dragostea ei ca o dragoste pagana.".
Badea Ungur i calvin,
en copila de Roman.
Badea Ungur, en Romana
ce mat dragoste pagana!

Iubirea e oarba.
Ea asculta glasul inimel ; intuneci si or-
besce ratiunea.
Totusi, cum v&lesce cantecul de mai sus,
iubirea copilei de Roman° pentru Ungur,
iubire calda, cum o descrie cantecul, nu merge
1)&16 la orbire.
,,Copila de Roman" iubesce pe barbatul
cutare, sd simte atrasã spre el, totusi cand bar-
batul e Ungur, ea vede in aceasta dragoste o
dragoste pagrana i o spline cu durere, cu sfa-
siare de inima.
Balea Ungur i calvin
ea copila de Roman.
Badea Ungur, efi Romana,
ce mai dragoste piigthia!
Daca poesia populara este si este e-
choul cel mai credincios al ideilor unuipopor,
426 POESIL POPULARE

eca ce cred Romanii de peste munti de Un-

gue :
Cat II dealu de-a lungu
nu-1 cane ca Unguru.

Un cas concrei, cunoscut mie personal,

confirma. aceasta.
Gheorghe Scurtu set Stirbu din Valcele se
iubia c'o Unguroaica i vrea se legitimeze prin
casatorie relatiunile lor amoroase.
Tatäl lui énse, de si betrin si infirm de mai
multi ani, de si !intuit in pat si ajuns o sar-
cina pentru familia, se impotrivia ; el Iinea
scia se tind sus sceptrul autoritätii paterne ,si
ca un pater familias roman, impunea autori-
tar al seU veto fail replica la casAtoria pa-
ganla a fiului s&i mai mare.
Nue oul fi eu d'asupra pamentului, dicea
el, nu vread se-mi fac neamul de rusine."
tott ai neamului, de si cartind, se su-
puneat.
Unguroaica, iubita lui Gheorghe. pe care
asemenea am vedut-o i intrebat-o, imi clicea:
Nu scit ce are cu mice tata lui Gheorghe;
m'am lasat de legea ungureasci i md duc la
biserica romineasca, muncesc cu toll ai ca-
sei, vorbesc romanesce, cum vech i d-ta, ttm

tot nu me vrea.a
S,i casul betrinului de care vorbesc nu e rar.
Esista deci la Roman pentru Ungur un sim-
timent poate instictiv de repulsiune, i pur-
tarea Ungurilor nu face de cat se-I creasca.
 DIN TRANSILVANIA 427

Faptele, ca cel de care vorbil, confirmi

ceea ce contin cintecele populare i sunt chiar
causa acelor cintece.
Incheit, sperind ca alt cine-va va aduna
va publica toate cintecele despre Ungur
ate esista la frath de peste muntl.
POESI1 POPULARE DIN TRANSILVANIA 429

XI

GHICITORi
POESII POMADE DIN TRANSILVANIA 431

Gmizaztroax
-
(Cu lese la Wee le)

Am, draga, nisce pui

I-as vinde si n'am cui.
Eu me culc,
et se scoala
si imi lasa.
troaca goala.
Ei nu se trudesc,
malaiul mi-I sfirsesc.
Et me socotesc
cum se-I prapadesc.
Atat mi-e urit,
ca se pituth. 'n parnent.
Ce sint Ma '1
,Soarecii.

. II

Supt parete
ciuciulete
cu mustati
in toate parti.
Stupul.
432 POESIT POPULARE

La picioare
rAschitoare.
Coada ca o secere,
capul ca un peptene.
Cocos, boule
pricepi-te, magarule.
Cocopl.

IV
Floare uscati
de cm acatata.
Louta.

apca fartatului
in mijlocu satulut.
Luna.

VI

Am un cuptoras
plin cu iepurasi
Gura cu dintii.
 DIN TRANSILNANIA 433

VII
Nalt cat casa
verde ca matasa;
dulce ca mierea
amar ca fierea.
Nucul.

VIII

D'aici pen la munte

tot zale mirunte.
Furnicele.

IX

D'aici pen la munte

tot caldärl cu fundu'n sus.
Afusuroaiele de furnici.

x
Pe lemn apa
pe ap a. peatri
pe peatra fer
pe fer carne.
Tocila.

Colect:anea I. G. 131M ESCU. 28

 434 PO '11 POPLLAPE

XI

Este o fati
care mereu se. spalä
si tot neagra este.
Roata mores.

XII

Lunba cat Iumea

o pasesce gaina
lioianul carula

XIII

Sade 'n grinda

ca o tinga
si vorbesce
unguresce.
Musca.

XIV

Inteun vfrf de riurea

sade biata, vai de ea!
Alum

i__
 DIN TRANSILVANIA. 435

XV

Am un cuptoras
plin cu iepurasi.
Cuptorul cu pane.

XVI

Curelusä unsA
supt pament ascunsA.
S'arpe'e.

X VH

Ochit doamnet
in fundu oaks.
Oglinda.

XVIII

Am un bliat
cind a iet in brate, plinge
cAnd ii pui jos, tace.
Lanful.
436 POESII POPULARE

XIX

Am o gainã alba
si una neagra,
cea neaara tot adunii
cea alba tot risipesce.
Noaptea si Ova.

XX

Am un cos de mac,

-
il cu gura 'n jos
si nu curge.
Funinginea.

XXI

Am doue poste anume

care-mi spune
vesti dut lume.
Urechile.

XXII

Am dol calusel
linen sprintenei
numai se m'at WIC pe eI.
.Piciórele.
 DI TRANSITSkNIA. 437

XXIII

lama fuge
vara zace.
San ia.

XXIV

Am doi servitori
care-mt lu.cra sd se omoare.
manile.

XXV
Stanca lunga, girbova
prinde call!. ne'nvetatt.
Un

XXVI

Roila tatei
bate pe neagra mamel.

Focul c cil darea.

438 PUEA POPCIARE

XXVII

Am in pod o rogojind
plina cu alune.
Ccrul cu stelele.

XXVII

Am un bumf
Si e si yin si ()let in el
§i nu s'amestecd unul cu alt .1.
Oul.

XXIX

Am un butoi i, de I slobod din

pod, nu e om pe pament se-I
str n,ga la o laltä.
Out.

XXX
Striga doamna de sus
la doamna de jos
sCSi dea pesce fãrt oase.

Ridichea.
 DIN A 11 ANSILVA N I A 439

XXXI

Am nisce paseri,
and se rape la una un picior
toate trebue se stea.
Pdn,za in reshoi.

XXXII

Dinainte 'nfigu-p-o
dindarat dirigu-p-o.
Opinca.
POESII POPULARE DIN TRANSILVANIA. 441

XI I

NOTE
 POESII POPULARE LrN TPANSILVANIA 443

0wE
Scopul acestor note este mai ales acela de a
esplica cititorilor de dincoaci dte-va cuvinte
putine la numdr de alt-fel intrebuintate
in aceasti colectiune, pe care &Ise nu ]e cu-
nosc si nu le intrebuinteazd de cat Românii de
dincolo i nici aceia toti, nici pretutindeni.
Acele cuvinte sunt datorate aproape toate
inriurirei limbei maghiare.
Mat sunt, in cintecele militare, cAte-va cu-
vinte de origine germaini.
Cele d'antdi sunt cele mai multe de si
relativ foarte putine cele din urml putine
de tot.
Vom semnala i esplica i pe unele i pe
altele.
Cele de origine germara s'au introdus prin
fa ptul cá comanda in armata' se face in nem-
tesce, i ,,feciorii" spre a se putea intelege, aU
ado ptat Si et sunetele ce audiaü, transforrnin-
du-le mai tot-de-una inteun mod ce te face
se suridi.
Neamtul catanesce pe feciorl i ei pe el il
blestema.
Neamtul ii comanda, in limba IUI, si de la
densul admis'-au feciorit cee clte-va cuvinte
444 10E611 POPULARE

de origine germana, care se gasesc in cinte-

cele ctitanesct ale acestti colectiuni.
Intr'un cuvint, cuvinte germane nu se ga-
sesc de cat in cercul restrins al cantecelor ca-
tanesci SI cu intrebuintare esclusiva la obiecte
d'ale militariei.
Cu cele unguresci nu e tot asa.
Ele sunt relativ mat numeroase de cat cele
nemtescl, de si numerul lor tot nu se urca la
doue-clecimi in oecimile de mii de cuvinte ale
colectiunit de fata.
Apoi, cele mai multe daca nu toate
nu fac de cat o dubla intrebuintare, cu cuvin-
tele prop-ii romanescl pentru desemnarea o-
biectelor ce desemna: adeci esista si se intre-
buinteaza simultanetl Si cuvintul roman si cel
de origine maghiarA, cel mult cu o deosebire
de nuanta in desemnarea nu a genului, ci a
speciei obiectulut ;
in sférsit, din cintecele culese in diferite lo-
calitati de peste munti i cuprinse in colec-
tiunea de fata, se va vedea faptul important
cã chiar putinele cuvinte maghiare a4optate
Siutilisate de Romani nu au o circulatiune ge-
nerala, ca sunt intrebuintate unele in unele lo-
curl si altele in alte cercurl.
Accste consideratiuni vedesc cat de minima
fost-a inv iurirea limbei maghiare asupra celet
românesci de si o mie de ani trait-au ala-
turi Romani i Maghiarl.
Esplicatiunile acestea date trec la cataloga.
 DIN TRANSILVANIA 445

rea vorbelor din aceasti colectiune, care nu

sunt intelese de Românit de dincoace de Car-
pal!.
Mai Antal ense o indrumare catre cititor.
Spre a inlesni cautarea, am insemnat cu
un numer arabic, in chiar textul bucatil unde
se gasesc cuvintele ce nu sunt intelese de noi
cei d'aici si tot sub acel numér la Note am
dat esplicatiunile cuvenite. Tot de o data, am
pus langa numerul note (lout altele, insemnind
unul numerul cinteculut, cel-alt pagina pe care
e tiparit.

NOTE

(I-6, p. 9)
Invetne-11 tu mina
invelul-o'n in chindea
0 balo in slim! men.
Chindeit (ung, kendj) dupa S. C. Mândrescu,
prosop, .Cihac (II, 48 9 )spune
cd, in comitatul Mures-Turda, chindeii se in-
trebuinteazd, alaturea de sinonimul sea ,ster-
gar', anal pentru ,stergure, apot pentru o
naframi tesuta tot in forma stergurel de cat
impodobiti cu mai multi arta cu care in tim-
purl mai friguroase séti mai plcioase isi inve-
lesc femeile capul.
446 POESII POPULARE

(2-6, P. 9)
cd do träi tatd-meu
mat face voinici ca tine.

De si in aceste cloud versuri nu e nim-un

cuvént care st aibe trebuinta de vr'o explica-
tiune, le-am pus totusi la Note, spre a da o
deslusire pe care o cred necesard.
Cele cloud versurt de mai sus nu rimeaza,
dupd cuni sé vede, nici cu rima sdracà a can-
tecelor populare. E neindoios énsd cd nu asa
erail ele la inceput, dar baba NOra, care mi-a
cantat aceste carnece, nu-si mai aducea aminte.
As fi putut, numal printr'o mica schimbare,
sd inlocuesc aceste doud versuri prin alte cloud,
rimate ênsd, dar avend acelas sens. As fi putut
se pun in locul ce'or cloud de sus pe acestea :
cd tati-meil do trdi
alp voinicI ne-or mat veni.

se0
ca tald-meil do trdi
alti frati ne-o ddrui
care ar fi putut trece ca populare, fard së
schimbe nimic in ideia ce trebuiail së esprime.
IN'arn facut-o dnsd pentru cloud cuvinte:
t) entru cà n'as mai fi fost culegetor con-
sciintios, ci autor i 2) pentru ca dad aci si
in alte cate-va locuri din colectiune as fi corn-
plinit lipsurile séu as fi dres versurile chiar
 DIN TR &NSILVA NIA 447

dacà prin dregere nu le-as fi stricatcititorul

n'ar fi veclut atat de limpede, cat avreaeü se
vada, cä urgent este a se culege din gura po-
porului margaritarele inchipuirei lui; cad di
cu i ele dispar, cu moartea betranilor care le
. scia i o mare si pretioasa avutid nationala se
perde.

Iaca varianla la care fac alusiune in nota

de la cantecul 6, Mándra &Ind :
Frunga verde foT de nucl
Striga P6tru din Preluci.
Din Preluct, dintre eruct
C'o gresit do adormit,
Sub un mér mare intlorit,
Florile 1-or cutropit ,
Nina somnul 1-o furat
Uu sarpe 'n sin '1.-s'o bagat.
Vino, maid, de -mi-'1 scoate,
Invale mana ii maraina
Si la mine 'n sin o baga.
De scoale serpe balaur
Cu trei capete de aur.
Ba eü maica n'oT veni
Mal bine fara de tine
De cat, Petre, far' de maul
Vino, taidi, de *mi-1 scoate,
Invale maim in marama
Si la mine 'n sin o baga,
De scoate serpe balaur
Cu trel capete de aur.
Ba ed, taichi, doT veld
alai bine Ewa de tine
De cat, Petre, far' de mana.
Vino, soro, de -mi-1 seoate,
448 POESII POPULARE

Invale maim n marama

la mine *n sin o baga
De scoate serte balaur
Cu trei capete de aur.
Ba en, frate, n'oI veni
Mat bine fara de tine
De cat, Petre, far' de inanü
Yino, mandre, de 'mi:l scoate,
Inva le mfina:n nafrarna
Si la mine 'n sin o baga
De scoate serpe balaur
Cu trel capete de aur.
-- Eu o bag $,;i deslegata,
Macar se mi-o mance toata.
Mana:n sin ca "mi-o bfiga
Punge de-aur hut scotea,
La hisericil mergeati
Aminduot se cuuunan.
(Cu les de Constantin Pepa
publicat in Tribuna de la 9.2 Aug. 1892).
(3-8, P. 13)
Aci lipsesc asemenea cloud versuri.
(4-123 p 16)

pune stog pe prag

si fa insbláti cu drag.
Inthldtire a imbldti numesc Romanii de
dincolo ceea ce se numesce aici ,treerat.' t
Agricultura se face cu mai mare ingrijire de
cat la not i omul are respect si drag oste pen-
tru produsul muncei lut. Nu vet vedea dincolo,
ca se daa un esemplu, nu vet vedea un car cu
fin inciircat ca la no,, asa ca pe drum finul sé
 DIN TRANSILVANIA 449

curga inteuna, sd se tina dirá in urma carului.

Acolo s'asaza par'ci fir cu fir ar fi fost pus.
Se muncesce bine, sa pastreaza si mai bine.
Ca sd yid la imblatit", voi spune cà griul
secerat i facut snoPi este dus la cosare, unde
se face imblatitul. Produsul nu mai e lasat pe
camp espus la ploi.
Imblatitul se face cu un instrument pi-imitiv
care consta din cloud bucatl de lemn bine ro-
tunclite si de lungime diferitA; una de peste doi
metri Si alta de mai putin de un metru. Ele sunt
legate una de alta printr'o sfoara, i eci cum
se opereaza : omul, care imblatesce, apuca in-
strumentul de la capetul liber al betulut celul
mare, il radici in"Frs i apoi ii intoarce cu Ia-
teala, in jos indreptindu-1 asa cu parghia cea
mica s cada peste spicele de gnu. Loviturile
acestea repetate fac ca spicele se se sparga pi
sd se curete de pleava.
Aceasta e imblatirea.
Cuvintul nu e nici nemtesc, nici unguresc.
L'am esplicat totusi aci, din causa c dincoace
de munti nu e cunoscut, séü cel putin ell nu
l'am audit.
(5-3r, 13. 25)
D'ar fi calea tot cenua
One la Dinoaia'n tWa
tot ul'a duce la Gheorghip
se'l (14 o fir de gurita.
0 tir, o lira, intrebuintat, ca si in Oltenia,
pentru putinm putintel'.

Colectianea I. G. BIBICESCU. 29
450 POESU POPULARE

(5-43, P. 32)
se resara florile
se le stringa fetele
mai cu drag baietele
Bdiatabdiele, copila mica, fetita.
(6-45, 13. 33)
EC dacasa de la noi
.te ved, lele, in resboi.
Resboi este instrumentul de tesut care se
gasia in tote gospodariile teranesci i servia a
tese pAnzeturile trebuitoare pentru imbraca-
minte intregei farnilii, attinci cand moda pe
d'o parte si ieftinátatea pe de alta nu inlocuise
acele teseturi cu drpeturile straine.
(7-58, P. 40)
Da maua cu ori si clue,
batar nu-1 voinic ca mine.
Batcir de la ung. Mter S. C. Mandi escu
intrebuintatsi peste gilcoV in sens de: barem,
chiar, de si, etc.
In cantecul citat, sensul lui ,,batar" este :
di tot (nu).
(S-63, 1). 43)
Dulce-I gura de diac.
Diac student. Se mai dice i pentru das-
cal de biserica".
 DIN TRANSILVANU 451

(9-7 2, P. 54)
Ci se-tl iei o bdta n mAnä
si se te duct la f6ntina.
In primul vers e negresit o gresala : vorba
baid in loc de bold, adecã vas de lemn pentru
licuide.
(Io 78, p. 6o)
Fil tu, lume, cum al fost,
ea eü dam avut folos.
intr'o varianta, versul din urma e inlocuit cu:
ca en rimin fià rost.

(:1-79, p. 61)
Dar se dea Domnul de sus
p(Ine mine se fib pros! .

Aci prost, are intelesul de nebun".

(12-8,, p, 63)
Ce nn-e mie de cdrcet
daca nu viI se me cc?
Cei in loc de ceri.
A cere" in intelesul in care e intrebuintat
aci insernneath a cere in casatoria'.
(:3-83, p. 64)
Scil, fetila, ce ti-am spus
452 POESII POPULABE

la cules de cucuruz ?
Se portl panii de con'.
Panel insemneaza buchet.

(14-88, p. 6S)
Ca dal casa
nicl mosia
numa virstrd
in palaria.

Virstrd = buchet.

(15S9, p. 69
-

Ca de eine ant arta

fost-a vrerne s'o trecut.
Am avut sd pronunp une-orl : am d'avut,
fa spus si chiar mi s'a scris in acest
asa mi
cântec.
(I6-95, p. 72)
pI mI-a cdzt dragostea grea.

cdv prescurtare din cdvit, ca vdzt` din

,vezuta.
(17 96, P. 73)
MI-a trimis o fir de dor.
A se vedea Nota de mai sus la No. 5.
 DIN TRANSILVANIA, 453

(18-102, p. 76)
nite maga la cheotori
ea sell vie petitori.
Cheotori stâ.lpii u5ei de la casa.

(19-ii45 13. 89)

ui mal di la mine-o data.
Mal ai = mai aide, mai vino.
(116, Fag. 91)
Tangui-m'a5 tangut

Pe tema acestui ciutec, inregistrai mai sus

anca douê 114 si 115.
Unul: je1cui-m-a0 jelcui.
Altul: jelubm'ap, jelui.

In colectiunea d-lui Ion Epure: Poesil si

antece pohorale din Banat gäsesc o variantä
in care se affii vorba: jelbui".
Iac acea variantã :
Frump* verde lemn cAnesc!
Vrufarn se me jelbuiesc ;
dar n'avul cut jelbui.
lelbubm'a, codrului
codru-I verde
nu me crede!
Dar mat' bine vol tacea,
c.asa ml-a fost ursita.
454 POESII POPULAP,E

(20-1171 I). 91)

train trAit o tir'mal bine.
D'am, contractiune din : dar am.
(21-117, p. 91)
La lume hohoPitoe.

Hohoritor = urit, neplacut.

(22-136, p. to6)
Cum nu-II a fost tie ,reatil
a-mi ceinta mie de fafei
s'a-mi preface traiul meg
din tot bine in tot Ail.
Mierla e o pasere pe care poporul roman
o priversce ca un oracul.
Tot asa si cucul.
Cand s'apropia Buna-Vestire, adica timpul
and s6 desleaga" limba cucului, teranit Ro-
mani ingrijesc ca se n'auda anthia lui cantare
pe nemancate, cad atunci cred ca-1 spurca si
le prevestesc friguri peste vara i alte boale.
Daca thise l'aft audit antai cintand, dupa ce
ail mancat, ved in aceasta o prevestire buna.
de noroc Si sanatate si isi lac urari ca cea ur-
matoare :
Multi-ani bunt cu siinAtate
si noroc s6 am la toate
 EIN TRA MLVANIA 455

se flu on i când voios

fericit i hucuros 1).

Asemenea se ingrijesc së alba bani la (Mush,

si cand 11 aud tintetti Ii scuturá punga, dicend :

Gueule,
puiucule !
cafe pene sunt pe tine
tf4ea f;alben! la mine.

si nu sé marginesce aci credinta poporului

roman despre puterea de prevestire a cucului.
Nu, daca atunci thnd aude cintcit cucul can-
tand, el este in fatil-i seit la dreapta, aceasta-i
prevestesce bine; daca din potriva ii cânta cu-
cul la stang a seii in dos, prevestirea e rea.
Tot aceasta putere prevtstitoare o are, sê
vede, i mierla in credintele poporului, ense,
probabil, cu oare-care osebtri.
Inteadever, cântecul de sub No. 136, pri-
vesce mierla; caci o descrie ca o pasere gal-
bena in cioc si se scie ca ciocul mierlei e
mai galben ca altor paseri, chiar de cat al cu-
cului apoi o nurnesce precis cu versurile
urmatoare :
-
Mierla, viersul téü suplire,
caci cántà tot despartire
priina-vara péne'n zorT,

I) S. Ft, Maeian, Ornitologia popularL

456 POESIT POPULARE

fie senin, fie norl 1).

acest cintec, dic, contine i versurile :

Cum nu tf-a fost tie grealá
a-mi dinta mie de fata
eiti-ml preface traiul meti
din tot bine in tot refl.
La cuc, cintarea de fatd prevestesce bine ;
la mierld, dupa aceste versuri, din contra, pre-
vestesce rdU.
(23-157, p. '19)
Trimite-o fir de carte
0 Fird a se vedea Nota 5.
(24-164, p. 126)
ealea-s bune la reigule.
Rdgutd = recrut, tén6r luat in armata.
(25-172, p. 133)
Uar ploua ploaie de sAnge,
el ia plwa i sè duce
o varianta dice :
War ploua ploaie de sange,
cAtana merge 0 plânge.
1) Profit de aceastä nota, spre a semnala CA a-
cest cLintec mi-a fost dictat de Nicolae DAndArilil
din VAlcele.
 1)11,; TRANSILVANIA 457

(26-172, p 133)
D'ar ploua ploaie de foc
el se plimba prin filboc.
lboc de la germanul schildwache, sentinela,
locul unde se face paza'.
(27--176, p. 136)
Casa fail mdcar care.
Acest vers insemneaza : casa care se n'aibl
nici unele, adecà nimic din cele trebuincioase.
(28-176, p. 13E)
pe eine): oile
trei pipit,
Pitula-pitule (ung. piczula, dupd S. C. Man-
drescu) monetä deai-Ti.--uit de To cruceri.
(29-176, p. 136)
Cincl dugi dat la spelatoare.
Dugi si duce de la dutcd, monetd de aramal
in valoare de doi cruceri.
(30-176, p. 136)
Civilii se duc, se spala
eft me due se puF la puboi
Saibd de la germanul scheibe, insemneaza :
tinfa, semnul unde se trage la lintä.
45S POESII POPULMIE

(31-176, p. 136
se umblu din sat in sat
cu prefundul nesarat.
Prefund, in alte locuri se dice prifont, pa.nea
pe care o man:Inca so1daii. Poate de la pro-
viant, care si in nemtesce insemneaza provi-
iuni de mancare.

l32-176, p. 142)
c'arn lasat boa pe brazda
si parintil far de ha snd.

Hasnd, dupa d. S. C. Mandrescu, de la un-

gurescul_hrisiz, folos, roada. Acceptiunea cea
mai potrivita aci este : ajutor, sprijin.

(33-189, P. 143)
stau cu pi/e/dn spinare.
Fite1 insenmeaza ranita ce o poarta solda-
tul in spate. Ea e din piele de vitel, cum era
si la noi cand aveam armata aproape numai
pentru paradd.

(34-189, P. 144)
cu ochil tot la ti/e)..
Fair de la germanul führer, sergent.
 DIN TRANSILVANIA 459

(35-192, P. 147)
aa trage de cu milá
c. moare fitui lumince.
lumind, in loc de : luminare.
Cel care moare farA. Iuminare, dui:a cre-
dinta poporului, remane pe lumea cea-l-altd
pururea in intunerec i aceasta se considera ca
un mare rel.
De-aceea, in popor, cand cine-va e bolnav,
la cel mai mic lesin, i se trintesce in mani o
luminare ca se nu moarl fara lumina. E
o cestiune dad luminarea aceasta va fi de
vr'un folos pe ceea lume," care va fi së fie,
de va fi; dar sigur este di punerea luminärei
in mana bolnavului grabesce multora parasi-
rea lumet acesteia, prin itnpresiunea deplora-
bill ce le face, atunci and poate sunt ancä in
simtiri i deci tot mai spera.
Atat de mult tine poporul, ca grije pentru
viata viitoare, ca crestinul sa nu moara fara
lumina, in cat dna' printr'o crima seU un acci-
dent, cine-va a murit farl luminare, vet aucli
neaparat plangerea :
Sèracul, davu parte nici de luminare !
Grija aceasta escesiva pentru o buna viata
viitoare in ceea lume" compenseaza, svede,
la Roman, amaraciunea vierei d'aici.
Intr'un alt cantec tot militäresc (19o, pag.
146) moartea fara luminare e atribuita bleste-
460 POESII POPULARE

mului mamei, blestem greu la Roman, blestem

care e dupa cintec :
marunt ca bobut
dar arde ca focal.
Iac ce spune acel cintec :
a de cat m6 blestemai
mai bine gatu-ml suceai :
nici flamand
nu mai umblam,
nicl prefund
nu mai mancam,
nicI de boala nu zaceam,
nici la bataie mergeam.
Era sd fid ingropat
cu tine, maid, intr'un sat
mingropat in alta tara
fara lumina de ceara,
fara pop i diac.
Malcii, WA mai blestemat!
(36-196, p. 151)
Cand de diva s'o crept
cu forgatu-o resuilat.

Forgatul de la germanul vergatterung, care

insemneazil : adunare, semnul de tra.mbità
pentru concentrarea trupei.
(37-196, p. 151)
Cand a dat cu hubita
facea drum ca ulita.
Hubita = tun mare, dar scurt, adeca mor-
 DIN TRANSILVANIA 46 1

tiera. D. Florian imi spune cä ofiterii numiaü

acele tunurl hubi-en; in dictionarul cercetat de
mine n'am gash ensd acest cuvint.

(38-196, p. 152)
D-Ie ,,eneral, lase-ne se ratalim.
Rdtdlim de la: a rata, rätAlire=a sd retrage.
Lasi-ne sd ratalim = lasa-ne sd ne retragem.

(39-196, p. 152)
cat pe mine m'o *nbropat

cal, contras din cria.

(40-207, p. 165)
Dad' codru frunza-sl hot
top voiniciI trag a case
la copii i la boreasa.

Boreasii probabil de la boier, fern. bole-

reasd = nevastä, gospodina.

(41-219, p 178)

Unde-s boil incornalel

ghirifis frumusel.
minatorii boilor, sinonim cu :
Uri; de la ung. bkes, argat, sluga la carat
sé0 la arat.
462 POESIT POPULARE

(42-221, p. i8o)
cu iie de g7tioleti.

Ghiola = pAnza tesutä 'n casa.

(43-240 P. 193)
st1.1 dea o1 i lepecleu.

Lepedeti, cearsaf, dupa d. S. C. Mindrescu,

de la ungurescul lepedö.

(44 240, p. 193)

s6-1 dea tatil-seti si flos.

Flos = in pentru tors. Negresit acest cu-

vent este nemtescul flos, care insemneath : fir.
Insemnarea e aproape aceeasi : material pen-
tru tors in romanesce, tortul facut in nem-
tesce. Ceea ce me indeamna sd daü crecid-
ment acestei parer! este ca. versurile in care
se cuprinde cuventul flos mi-at fost spuse de
Nicolae Dandarau, care statuse mult intre
German! cu regimentul set i deci a putut a-
dopta i acest cuvént.

(45-246, p. 198)
uritul cu terdela
dragostea cu lingura.

Ferdela o mesura ca banita.

 DIN TRANaILVANIA. 463

(46-259, p. 207)
Eu me fitt
Ca sunt votnic,
fetete-nn (in:
bopntie.
Bo;antic, scund, sat pipernicit mai esact
ceea ce sê dice, pe la not, Midichit
(47-266, p. zro )
Seraci trocarc0 din Schet
Trocdra, diminutiv de la trocar, numire
ce se ela negutatorilor de fructe care, cumpa-
rand fructele de la terani, le pun in vase ce
se numesc troace, de unde : trocar.
(48-266, p. 21o)
0 pc vat
en gIngei;ele.

Ghigclsele, plut-al de ghigasea, peatra, pe-

trkica, asemenea sub forma : ghictisele de la
ungurescul bekisó, o petricica alba, cremene
(S. C. Mandrescu).
(49-276 p. 215)
Horà mare de cocoane
tot cu sorturi de co rlocule.
Sorturi de cartoone sorturi de panza de
pravalia ; contenentul boat drept continut.
464 POESII POPULARE

(50-277, p. 2I 5)
Stergeti mina pe androc
du-te-acasi i fri broc.

Androc= fusta de flanela. De unde s8 vinä

aceastl vorba ?
Se fie ea din germ. unterrock? care inse-
mneazä tocmal fusta ?
Nu scia. Pun énse intrebarea si las filolo-
gilor s'o resolve, semnalez numai Ca acest can-
tec ml a fost spus de Nicolae Danclara.0, care
fusese in armata i umblase prin multe parti
ale terii, i mult printre Germani de unde ar
fi putut adopta acest cuvént.
Broc = mincare, dupa curn mi-a spus Ni-
colae Dandarda de care vorbil mai sus.
Se viie aceasta vorba de la italianul brodo,
care insemneazi t sos, apoi bulion i deci
ciorba ?
Se vile de la nemtescul brocken a dumica ?
E treaba filologilor se desluseasca lucrul.
Repet, spre orientarea I or, caacest cintec
mi-a fost spus de Nicolae Dandarat, lost sol-
dat in armata permanenta austriaca.
Semnalez, ca incheiare, ca cuvintele : fibs,
androc si broc nu le-am mai audit de la ni-
meni altul de cat de la numitul Nicolae Dan-
darat; ba altil old n'aü sciut se-mi spuna ce
insemneazd.
 DIN TRANSILVANIA 465

(51-292, p. 221)
DA-te n aturi, goloinos
se-mi joc pe mindra frumos.

Golomos (?) La acest cuvênt, me margi-

nesc a pune un semn de intrebare; caci nu
sal ce InsemneazA, nici in notitele mele nu
gasesc nimic.

(52-293, p. 222)
rochiA de barpn,
'a%eapta mina de domn.

Barton = catifea rosia, dupa d. S. C. M.,

de la unguresad harson_x,..

(53-308, p. 228)
Te cunosc dupa girnberi
ca esci putca prezenteri.
Gimberi = margele.
(54-315, P. 233)
dar mai vin cu jeOitori.
0 varianti confine :
dar mai yin cugetatorl.

Colectinaea L G. BIB10ESCU. 80
466 POESil POPULARE

(55-333) P. 271)
Sus in codru liii Jancau
face-st Petrea higaddiu.
Fagadan = carciumä, dupa S. C. M., de
la ung. fagacki.
SA srobservè cä acest cantec e din Selagiu.

(55-336 p. 280)
Cu lea, culca i te-abuei
pen6 mane in dalba chug.
Abud de la : a abua-abuare= a sê Iiniti, a
sè odihni.
(56-336, p. 280)
I eganel
de paltinel
cu fustei
craluirel

fustel d'alunei. Fustel s chiam6 betele de

alun cu care despart femeile care tes la rdsbol
firele de urclealadin distantà in distantá 'nainte
d'a le trece prin brAgle.
. Tot acest sens are si aci : bete de alun.
(57-336, p. 232)
Ia-ti, fogore, nevasta
bant pe langa densa.

Semnalez mai intit ca acest cintec este de

pe valea Turdei.
 DIN TRANSILVANIA 467

;Sago,- = cumnat, de la ung. sokor.

D. Florian Chioreanulmi spune ci sogor,
in loc de cumnat, se intrebuinteaza numai de
la cumnatul cel mai mic in virsta catre cel
mai mare, acesta din urma.' intrebuintand ensë
tot-d'a-una, cand vorbesce intre i despre
cumnatii sel mai mici, tot vorba : cumnat.
Dup. d. S. C. Mandrescu, cuvintul fogor a
persistat numal in parte in semnificatiunea de
cumnat. In multe tinuturi locuite de Romani,
sogor se intrebuinteaza pentru a al-eta o inru-
dire mai indepartata.
Sogori sunt i aceia carl fac curte efectiva
uneia i aceleiasl femel, dupá cum se vede din
versurile :
dar nicI frumoas6. nu-mI place
ca prea multl sogorl inn face.
in care se vede lamurit cum s'a peiorat sen-
sul primitivului yogor.

(58-339,3 P. 289)
da sta Gruia suparat
cu eloped pe ocM Wet.
Clop -= palaria, de la u_ng....b.adap, dup. d.
S. C. M.
(59 3393 P. 290)
OrT Vi-e dor de Tiligrad.

Tiligrad, culegetorul spune ca, intrebind

468 POESli POPULARE

pe Nicolae Mocan, care i-a comunicat balada,

ce oras intelege prin Tiligracla, 1-a respuns
cA orasul acela in care sedea imperatul Tur-
cilor.

(60-339, p. 290
Stati, Turcilor, nu grAbiti
cA cu Gruia bdsciditi.

Bcisdditi de la bcisddire a bdscidi = a

vorbi, poate de la ung. beskilni (a vorbi),
besKed (vorbA).

(61-337 p. 293)
pt hatia dejea de toartA
hdtia, a hAti hAtire--- a prinde, a apuca,
o inhkta, a lua.
dejea mtsurA, gAleata.

(62-339, p. 2941
On vinul i sa ciuntat

,:iuntat de la : a ciunta-are = a imputina.

(63-339) P. 294
greu un salau mi-a picat
Saldg oaspe care vine la un otel, de la
ung. nAlld cu tocmal aceeasi insemnare.
 DIN TRA.NSILVANIA 469

(64 339, P. 294)

rnegif nu vorbesce multe.

Megis totusi, ung.

(65-339, P. 295)
face blonciuri ca pumnul.
Blonciuri noduri, nodurl ce facea unind
mustatile Si inodandu-le la ceafa.

(66-339, p. 295)
da nu cere nicI5o graga
Grata de la krew,er = crucer, moneta de
arama.

(67 338, p. 295'

çi s'a dus 'n ma-sa
sd mai dice si:
s'a duce in tara sa.

(68-339, P. 297)
cat un gros
cu fata'n jos.

Cat un gros ca un lemn, ca un butuc.

470 POEsIT POPULARE

(69-339, P. 298)
o lead de carte albii
o leaca putin, ca si in Moldova ; sd mai
4ice 9i : un pic, un strop, o
carte alba hartie alba.

(70-339, P. 298)
"ntr'un bolclut s6 basal .

Bolclut pravalia, diminutiv de la bolta,

din ung. holt.
(71-339, P. 300)
Ca tu at picat in sclabià
ai picat ai cad,ut.

(72-339, p. 301)
Pa tu, cralba- de cAtana.

Aci nu era trebuinta de nici-o esplicare;

cad &alb e intrebuintat in acelasi sens ca
la noi : mandru s&ü frumos.

(73-345, P. 322)
S6 bag nulna'n ntiriteuta
se scot d'allia hartiuta.
Minteutd diminutiv de la manta.
 DIN TRANSILVANIA. 471

(74-348, p. 3301
et sada ,;e mi-1 sadectsca.

Ad sum' snit se me mdrginesc la nota cu-

legetorului care e urmatoarea : sudu ju-
decata.
De unde ajuns'a aceasta vorbà in roma-
nesce nu'ini pot da seamd ; cad cercetärile
ce-am flcut nu m'ail orientat §i mai multe
altele nu pot face. De alt-fel, nici n'a,q avea
ce cdta eü, un simplu culegetor, pe tarimul
filologilor.

(75-3483 P. 330)

Inima gortmulut
din fala pamêntulul
de nom', pit de 1u45
penbu trupul tut s'ajung5.

Sufi, plural de la suf urmá, din germ.

shuh, cu acelasi inteles.

(76-348, p. 330)
lin acati de rachie

Acciii de la ung. akó, mdsurl de capacitate

mai mare de cat vadil:
472 POESTI POPULARE

351

In Foisoara tenttu respandirea cunostinfe-

lor folositoare si a iuhirei de carte intre popor,
(Sibil, i Martie i 886) gasesc urmatoarea va-
riantd :
Todor si soru-sa
(Ba Indá din popor)
Frunda verde ruptrn doatia!
Faceisi Tudor casa noaud.,
Casa noaua de hartie,
Zugravita cu lmáie,
Prin feresti, tot flori domnesci,
Prin tipnl lot silinint,
Si prin praguri
Maghieranuri.
Gaud casele st-a galat
El frumos sa d'-imbracat,
La petite s'a luat.
lta lume &a umblat,
Ca soru-sa ila aflat
La faptura si la slat.
Deci din grain i-a cuxêntat :
Draga sord, Salomie,
Hal cu mini la cununie!
ca lume cat'am umblat,
Ca tint', sora, n'am aflat,
La faptura si la stat!
Merge-voin, frate, en tine,
De mi-i face pdnd mane :
Pod de-arama peste vamd,
Pod de-argint peste parnênt !
El afara ca-*rni esia
Pe loc toate-mi ispravea
Si la soru-sa inti.a
 DIN TRANSILVANIA. 473

Si din nod ii cuvtlnta :

Drage'. sora, Salomie :
Hal cu mini la ctmunie!
Ca lume cafam umblat,
Ca tint, sora, liana aflat
La faptura si la stat!
Void veni, fratut, atunce
Dana tu cä mi-I aduce :
Sfantul snare ninny mare
Sfanta luna nuni buna!
Si stelele, fetele,
Lucefern, fecioril.
El afara ca-mi et;ea,
Pe loc toate-mi isprävea,
Si la soru-sa Ultra
Si din nod il cuvdnta :
Draga sora, Salomie,
Hal cu mini la cununie 1

Ca lume cat'am umblat,

Ca tini, sora, dam aflat,
La fapturil si la stat!
Ea frumos, ca se gala
La biserica pleca,
In biserica intra,
Popa prinde-a-I cununa,
Icoanele-a lacrama,
Evangelia s'a 'nchis
Si luminile s'ad stins;
Dar' icoana Precestii,
Din fundul biserich,
Ea din graid a cuvéntat :
Parinte nu ti-I pecat?
Se cununl sora cu frate,
Ca Dumnedeu te va bate !
Ei afara &au esit
Catri casa s'au pornit
474 POES1I POPULARE

Si la fintan'an sosit,
Dar aid cand ajungea
Sora din grain cuvt:mta :
Qpriti vo carntele !
Ca mi.,. string cismulele
Si mi. string inelete.
De mi sè rup dejtele (degitele)!
Cand carnta Sd oprea,
Ea 'n lantana' cA-mi sarea
Si din gud cuvCnta :
De cat muiere la Irate,
Mai hint s'e fin strat la broaste,
Si rugina pietrilor
51 mftncarea peOilor !
Gr. Brut Nestor.

(77-165, p. 360)
se duce-o boreasa 'n tome
horeasd, femeid maritata, gospodina.

(78-396, p. 378)
fecioru din càlueri
corn joaca ca pe Hen.

Tier = tater, peste Olt (Mehedinti) taier,

adecà o farfuriã tntinsa, de pamént ordinar
sét de lemn.
 DIN TRANSILVANIA 475

TABLA DE MATERII

Prefata lii

No. DOI NA Versuri Pag ina

1-5 Doina 5-6

Iubirea. A) Dragoste
6 Mandra buna 65 9-10
7 Versiune din Moldova . . . 11-12
8 Somn imi. e 31 13 14
.9 Se-ml vOd mandra. . . . . 25 . 14-15
10 De s'ar vinde dor cu dor. . . . 10 15
11 Alta versiune
12 Amar e. .
13 Nu-1 ca mandra. .
... . . .
15 15-16
. 11 . 16 17
. 25 17-18
14 Ghicesce, mindro 4 18
.
16 Rele-s dragostde
Versiune
...
15 Val 1 de cel care iubesce .
.
5.
8
4
.
18
19
19
17 Cine ne desparte . . . . 18 . 20
18 Turturica ... .. . 4. 20
19 Sismea dragostea . . 6. 20 21
20 Bata-1 maica Precista 5 21
21 Pdne cand nu iubeam 8 21
22 Dorul mandrel 7 22
23 Versiune . 9 22
24 De ce oftez ? 10 22 23
476 POESu POPULARE

No. Versuti Pag4na

25 Seraca inima meal 7 93
26 Ca dont din om in om . . 6 23-24
27 Dragostile noastre . . . . 6. 24
28 Amaral inimei 9 24
29 S5 ne iubim
31 Tot m'as duce
i
30 Nu le poate s inge.
32 Cdatoi de jale . .
33 Codrule, codrutule
. ....
.
.

.
.
.
.
6.
5.
. 49 .
. 4.
7
25
25
26
26
26
34 Face-m'as an fitztara
35 Douai badeI
36 Vino, bade, tu eu el
37 Frumoas5 ea dragostea
38 Nu gdndi ca te-am urit
.... .
.

.
7 .
8
19
6
7.
.
27
27
28
28-29
29
39 Tine-mI, Doamne 4 29
40 De mândra ce scil ? . . 11 . 30
41 Nu pot dormi .... . 6. 30
42 Cum sè nu-mt fie dor ? 8 31
43 116.s5ri-tI-ar numele.
44 Ioima-mI plinge. . .
45 Doamne, cum ar II. de bine! .
... .
18 .
16 .
. 18 .
31-32
32
33
46 Bine mai tralese . . . 16 . 33-34
47 Inima-mt plAnge 8. 34
48 E pastiS ulita 15 35
40 115dila cu calul alb 8 35-36
50 D'ar fi weal 6 36
51 Drag iml e . . . . . 4 . 36
52 Numal en ochii-I petree . 4 . 37
53 CAnd vit ? 8 37
54 Vin, baditä 7 37-38
55 Dor p-o.li 8 38
56 Nu te las . 8. 38-39
57 86 bolesc 0 eii cu tine 6 39
58 De cAnd, mándro . . . 17 39-40
59 Viie singur. 10 40
60 De ce se me priipildesc 22 . 41
61 Purte$ numele meil 9 . 42
 DIN TRANSIISANIA 477

No. Versuri Pagina

62 Aide, neica 8 42
63 Gura de diac 18 43
64 Nu-mi las drligutiI 14 43-41
65 Ca aia tot n'a fi . . . . 9. 44
66 Gurita tacuta . . . . 16 . 45
67 De cand badita s'a dus 11 45-46
68 Mal bine moarte
69 Dragostea
.. 6
4
. 46
46

B. Dragutil certati
70 Blestem 59 . 50-52
71 Varianta tot din Transilvania . 24 . 52 53
72 Alta varianta 53 54
73 Varianta din Moldova . . 55-55
74 Fie-1 moartea de cutit . . 11 55-56

.......
75 Nu te-oi lua 29 56 57
76 Alta varianta . . . . 35 . 58 59
77 Me due, malca. . . 23 . 59-60
78 Scit tu, mandro ? . . . . 18 . 60
79 Se iti sece inima 17 61
80 Tu, neica, se te usucI . . 13 , 61 62
81 Ea trecea i blestema . . . 41 62-63
82 Gelosia 11 64
83 Fruncla verde lemn de sus . . 14 64-65
84 Dragostea se se 'noiasca .
85 Ce parnent te tine
86 Spittle, maica-ta
. ...... . 12 .
15
14
.
66-67
65
66

87 Frunqulita trel agude 21 67

88 Geaba te iI mandru . . . . . 45 . 68
89 Ce ai esit, mandro, in prag. . 46 . 68 69
90 lbovnicu nu l'ol spune 17 69 70
91 Nu me I ate, maid,. 16 70
92 Foicica de ormuz . . 10 . 71
93 Nu cutez 7 71
94 Care din doue 9
95 lute la iubit . . . ... 8
.
72
72
478 POESIT POPULARE

No. Versurt Pagina

96 Lasa-iasa ....... . 9 73
97 Dar'ar Dumuezeii se moara . . 7 73.
98 Se-I dea sate 14 . 74
99 Geaba, mica. . . 6 74
100 Dragii Marmara 18 75
101 Nu m'oi duce 19 75-76
102 Popa toaca . . . .
103 Cu tine se me iubesc
.. 9
11
77
77
104 1m1 areta gurita . . 16 77-78
105 Pentru ce nu v'aft ultat ? . . . 12 . 78
106 la-me calam . . 46 . 79
407 Peme's cc catnap neagra . . . 10 . 79 80
408 Pe tine tot te plac . . . . . 20 . 80
109 Ocara vecinilor . 17 81
110 Rava, mindra . . . . 23 81-82
.111 Noaptea cand me pomenesc. . 9 82-83

C. Intirea de familia

112 Par'ca s nascut din noel . . 24 . 88

113 Maiea, radacina dulce . . . . 9. 89
114 Malea, inima de peatra . . . . 13 . 89 90
115 0 yarianta . . . . . . . 15 . 90
116 Alta varianta. 15 91
117 A fost malca laugh' mine . . 14 91-92
118 Nu-mI mat vine a glumi . . 8. 92
119 Tact, matcuta !
121 Acurn a asculta
122 Blestemul de muma
123 Varianta
.....
120 Lacrimele-I curg pirSü. . . . .
6
7.
6
13
9
.
93
93
94
94
95
124 Dorul mamet . . . . 20 . 95-96
125 Fara noroc. 31 96-97
126 Mama s treit 9 97-98
 DIN TRANSILVANiA 479

No. Versuri Pagina

III. Streinatatea

127 Canteen! desparliret 16 102

128 Jalnica I inima'n mine 11 102
.

129 AI, maica, de m6 peirece . 9 . 103

......
.

130 le due, mandro 12 103

131 Varianta . 8 . 104
132 Alta varianta 21 104-105
133 Val de mine 7 105
134 Barbatelul med. . . . . 6 . 105
'135 Rai, maIca, m'at blestemat . . 6 . 106
'136 Pasere galbena n cioc . . . 43 106-107
137 Strainiitatea. . . . . . . 4, '108
138 Strilina, maieS, ea mire . . . 18 . '108
139 Bradulet crescut in peatra . . 10 . 109
140 Frundulita iarba mare . 22 409-1'10
141 Strainul 4 110
142 Numat amar si venin
444 Inlauntru cu amar
145 Varianta , . .
....
143 ApoI cum sg nu suspin .
....
146 Plina's, maica, do streini .
.

.
6 110-111
16 .
12
9.
'15 .
.
111
112
112
113
147 Tot la tara mea gandesc . . 7. 113
'148 D'a0 fi trait tot ap . . . 7. 114
149 Panea strainulni . . . . 9. 114
450 Varianta 5 . 415
'151 Ocolita de durere 12 '115
'152 Nu InS blestema 9 '116
153 Geaba . 10 . 146
154 Terile le-am (wont . 22 117
.
155 Cum s6 nu-mi fie dor ? . . . 10 . 448
156 Negru pe iniinioara . 4 . 118
'157 Draga frate de departe . . . 10 . 119
158 Mereil inS gandese ...... 13 . 119
480 POESII POPULARE

No. Versuri Pagina

IV. Catania
159 Val de maica cu feciori. . . . 5 . 124
460 Catania cul e data 9 6 124
161 Dap cate-o leturghie. 8 125
162 Catania la strain . 125
163 Adio al cataneI . ..
.

164 Spala-mI, malca, haInele . 8 .

.

. .
. 7
8
.
. 126
126
165 Varianta 40 127
166 VaI 1 s'eraea catana. 18 127-128
167 Reil m'aI blestemat 11 128
468 Varianta . . . . 6 . 429
469 Pane-md, nene, Mare . .
170 Varianta . . . ..... . 28 129-130
37 130-132
171 &rad feciori de la sate. . . . 5 132
172 41, maIcula, afar la cruce.. . 25 . 133
173 Varianta . . . , . 7 . 134
174 41, mandro. 27 134-135
175 Bate-1, Doamne. . . . . . . 7 . 135
176 Se nu-0 mai dea de pomand. . 20 . 136
177 RSA, maica, m'al blestemat . . 6 . 137
178 Dumnedea te-ar fi iertat . . 8 137
179 De unde pleaca catana . . . . 11 137-138
180 Te duel, bade 9 138
181 Varianta . . . .. 13 . 139
182 Windt, maIca, sanatoasa . . . . 8 . 439
183 Magbiran de pe cetate . . . . 6 139-140
184 Lasa-md de la catane . . . . 7 . 140
185 Gine trece pe la llama ? . . . . 23 140-141
186 Trandafir de pe cetate . . . . 10 . 141
187 MI-e grea inima . 8 142
188 Selma picioarele mele. . . . 4 . 142
189 Catania la Neamt 59 143-144
190 Iar catania 63 145-146
191 Acolo-1 neica . . . 12 147
492 Pe din jos de Sighiparil . . . 47 147-148
 DIN TRANSILVANIA 48 /

_
No. Versurl Pa,,ina
148
193 Frunclulill de taut 16
194 Uncle duel cAtanele ? . . 11 . 149
195 Pe dealul Sibiulul
196 0 bätaie in 1866
.. .
. 7 . 149
78 150-152
197 Varianta . . . . . . 68 153-155
198 Cantece dupl trambita . . . 156-158

V. Codrul
199 Geaba m tin volnic 14 161
200 Fl-ml un cApeneag . . . . . 12 . 161
201 PIM e codrul de volnici. . . 11 . 162
202 Toatii lumea-ml strigA : hot I . . 14 162-163
203 Vat veni luna lul Mal . . . . 11 . 163
204 In codru am crescut
205 VariantA . . .

206 Veni diva de St. Petru. .

..... . . .
15 163-164
18 164-165
4 . 165
207 Pdr6 eram in codru.
208 Blestem tie. . . . .....
209 Codrule, ce II-am stricat ? . . 23 166-167
11 165
7 . 166

210 Traiul din codru . . . . . . 14 . 167

214 MaritatI dup5 un hot 32 168-169
212 Hotel . . . 8 . 169
213 Cu fearele de picioare . . . 6 . 169

VI. StrigaturT, Cugetirl, Gime, Satire

A) Despre casatori 0 ccisatorifi
21.4 and eram la malca fatI . . . 4 . 175
215 Varianta 8 175
216 AltA variantI 15 175-176
217 Feciorul péné-I fecior . . . 4 . 176
218 Niel una nu-I frumoasa. . 24 176-177
219 Du-te dor 27 177-178
220 Cine ibovnicl n'are 40 179-180
221 MINI fetelor 32 180-181

Goleclianea 1. G. BIBICESGU. 81
48 2 POESII POPULARE

No. Versurl Pagina

222 Nevasta frumoasa 5 181

223 Varianta 42 181-182
224 Contra nevesteI 43 182-183
225 Varianta 20 183-184
226 Nevasta lene,sa . . 16 184-185
227 Varian% . 12 185
228 Alta varianta 25 . 186
229 Nevasta betiva 45 187
230 Foicica-a bobulul 7 187
231 Contra barbatulul 10 188
232 Varianta . . . 4 . 188
233 Alta varianta 19 188-189
234 Barbatul Man 18 189-190
235 Barbatul beat . . 17 . 190
236 Barbat batranNevasti t6n6ra . 9 . 191
237 Insuratul pentru zestre . . . . 4 191
.
238 Prima varianta 11 191-192
239 A doua varianta. 12 192
240 A treia sarianta. 17 192-193
241 Soacra rea 12 193-194
242 Striga popa. 11 194
243 Bine-I stä mandrel . 5 . 194

B. Contra uritului
244 Uritul-dragostea. 4 197
245 Varianta . . . 9 .197
246 Urit ml-a fost uritul . . . . 12 .198
247 Crapa, Doamne, pamantul . . . 9 . 198
248 Du-te, ma urite 8 199
249 Sotul urit 23 199-200
250 Varianta 14 200
251 Alta varianti. . . - . . . 19 . 201
262 Frw-tcla verde a bobulul . . . 4 . 201
253 Uritule, urit escl 4 202
254 Foicica, foaie arsa. 7 . 202
 DIN TR ANSILVANIA. 483

No. Versurl Pacina

256 Nevasta fugita .....

255 Arcla-te focul urit.
.
10 202-203
. 41 203-204
C. Varia
257 Fata cu p6ru1 tuns . 2 207
268 Varianta 3 207

...
259 Bosantic . . . 4 207
260 Cine crede la muiere 4 208
261. Cate oale pe cuptor 4 . 208
262 Punga mea. . . 19 208-209
263 Frumoasa escl 6 209
264 Fereasca Domnul. . 8 . 210
265 Hora mare 7 210
266 &rad trocaras1. . . . . 8 . 210
267 M1-e c1uda de buna . . 7. 211
268 Borghizeanul . . . . . 7 . 211
269 M'a facut malca d'asa. . . 6 211-212
270 Stag feciorI ......
271 Nu mI-e drag . . ...
272 S6racl Brasovenil.
.
. 4 . 212
5 . 212
10 213
273 Se-mI fie de sarutat. .. 7 . 213
274 Dama.
275 Strigatura
. . . . .. .. . .
6
12
214
214
276 Hora de cocoane . . . . . . 4 . 215
277 Eu la joc, malca la joc . . . 9 . 215
278 Na, Tigane1
279 Fetele . . . . .......
280 De cat sè nu scia juca.. . . .
4
4
215
216
.
4 . 216
281 Hop, lelita I. . . . . . . . 14 216-217
282 Ca mandra sprancenele . . . . 8 . 217
283 Voinicul belly . 19 217-218
284 Canta cucul 6 218
285 De trel Vile 4 219
286 lu-iu-iu
287 Alta . .
.
. ........ 6. 219
. .

288 Asa joaca nisce verI

. .
4
8
. 219
220
484 POESA POPULARE

No. Vrrsurt Pagina

299 Al, Ileano ... .. 4 . 220
290 Pe sup t deal . 4 220
291 Cu cumatra . 4 . 221
292 Ftn,I din cale. . 6 . 221
293 Du-te, bade 8 222
294 Bate popa preoteasa 4 222
295 La carciuma in fagadau . 4 , 222
296 MI-a trecut risul i gluma. . 6 222-223
297 Ta Ica parinte . . 12223 ,
.

298 Coconill de la Ora. . . 7 224

299 S6racu1 prunarul 6 224
300 Du-mé, Doamne . . . 4 . 224
301 }Marl la fete mart . . . 5 . 225
302 Tot il bea ..... . 14 . 225
303 Ce aI manca . . . 4 . 226
304 Mandra mea. . . . 5 . 226
305 II sunt catanele dragl 6 . 226
306 Cucule de la padure 5 227
307 Wau scos ele pe mine . . 8 . 227
308 Te cunosc pe ochisorl . , 10 227-228
309 Nu nial pot glumi . . . 3 228
310 Cu totul m'am suparat. . , . 8 . 228
311 Mort de sete . . . . . 9 229
312 Ochil me1, Lama de pesce . 4 229
313 Racul-Broasca . . . . 15 229-230
314 Am o soacra ca o scroafa . . 13 . 230

VII. Colinde
314-330 (Sdpte-spre-qece colindeY 592 233-257
VIII. Cántece betrancsei
331 Fata BarbuleseI 139 261-267
332 Floarea . 92 267-270
333 Ileana PetriI. 61 271-273
331 Irina Pintel 71 273-275
 DIN THANSILVANIA 485

No VersurI Pagina

335 Toderel. 94 276-279

336 Varianta . . . . 107 279-282
337 AltA varianta 40 283-284
338 Gruia luI Novae 146 284-289
339 Gruia lul Novae . . . 375 289-301
340 Dorul lul Gruia 137 302-306
341 Insuratul luI Gruia 85 306-309
342 Gruia a lul Novac 163 309-315
343 VariantA 66 315-317
344 Pintea 62 317-319
345 Stoian i Vidsa 78 320-322
346 Stoian i Vidrwa 90 323-326
347 Manea . .

348 MArza voinicul

.

349 Cocoana luI Stefan Voda .

. . ....
. . .

.
85
101
. 74
326-329
329-322
332-335
350 Gheorghila
351 Salomia. ..... .....
. . .
39
. 44
335-337
337-339
352 losif
353 Varianta .
.

354 Tatal 0 mama .

.
. ..... .
. .

. . .
.
.
42

118
21
339-340
340-341
341-347
355 Mireasa moarta . . . . . . . . 43 315-347

IY. Diverse
356 Matca, de du0nane multe. 22 351 . .
357 RaM-Iad . 34 352-353
. . .
358 Dragl imI sunt fetitele . . . 6 . 353
359 Cate fete au margele . . . . 10 353-354
360 Pelin beau . . . . . . . 10 . 354
361 Cine ma grutat ? . . . . . 18 354-355
362 Cantecul betivulul . . . . . 31 355-356
47 356-358
363 Vilean otrAvit
364 Al se-I darn
365 FugitA de la bArbat.
. ... 39 853-359
2b 360
366 Sotiorul meu ..... . . 13 . 361
367 Dulce-ar 11 viata 21 361-362
368 Nadejdea. 18 362-363
486 POESII POPULARE

No. VersurT Pagina

369 Veni moartea fare veste. .

370 Drage mi-e . .
371 Fe-me, Doamne.
..... . . 16 .
18
6
363
364
364-365
372 Gheorghe si Marita. 365
373 Seclétoare . .
374 Draba voinice. .
. . .... 17
17 365-366
23 366-367
375 Aide se fugim 15 . 367
376 Dorul e mare cane 18 . 268
377 Cucule de la pedure 16 368-369
378 Spune, drage, malce-ta. . . 16 369-370
379 Cuculet cu pana sure .. . . 17 . 370
380 VaT de mine. . . . . . . . 9 . 371
381 Foaie verde de surcele .
382 Unne duel ? . .
383 Oaie, oaie ()care .
.. .. . . 6
10 . 372
22 . 373
371

384 Serute-me, bade loane . . 4 . 373

385 Pene-1 omul tinerel . . . 5 . 373
386 Iubesc o copifile 5 . 374
387 Nu te mta drept la mine. . . 4 . 374
388 Semite-me, mandro. . . . . 5 . 374
389 Mite, cum te-am urit . . 4 . 375
390 Mariuta, Marioare . . . . . 6 . 375
391 Frunclulite bat-o bruma . . 4 . 375
392 Spune inime. 4 . 376
393 Frumoase e mAndra mea . . . 8 . 376
394 Frunde verde stejerel . . . 13 376-377
395 Seruta-te-ar pupaza 377 8 .
396 De cAt in celuserifi 378 29 .
397 Caluserl de pe Tirnave . . 379 8.
398 De cAt se fiT cAluser 379 4 .
399 Glod si tine .... 379 4.
400 La Pasce in serbetorT . . 11 . 380
401 Trage cu ochiul . . . . . 8 . 380
402 Costice cu ochiT vercll . . 9 . 381
403 FrunOulite iarhe mare . . 12 . 381
404 Cine sede pe vale 10 . 382
405 CAnd eram in vremea mea . 6 . 382
 DIN TRANSILVANIA 487

No. VersurI Paginl

4(6 Foaie verde de secarg. . 6 . 383
407 Mier lip, mierlitg. 10 383
408 Fruity lufitg. marAcine . . 7 . 384
409 Gandur1 cuvioase 7 . 384
410 Nevasta vêduvg. . . . . 13 . 285
411 FrunclA verde 9-un spinac. 7 . 385
412 Ea 11-am spus mandruto . 5 385-386
413 Cucule, pang galbeng. . . . 6 . 386
414 Toatg yliva trece-o cli . . . . 8 . 386
415 Copilg secerAtoare 11 . 387
416 Semanat-am trandafir. . 6 . 387
417 S flu cane 8 388
418 Foicicg tret gutul . . . 5 . 388
419 Am iubit un biet bgiat . 6 . 389
420 Auo, mandro 8 . 389
421 Luat1 seama. 4 . 389
422 Astg-varg 6 . 390
423 Sung n una 4 . 390
424 Foaie verde lemn uscat 9 . 391

427 Foicicg ca tina. ....

425 Cand itl vud titele
426 Pentru o mandrg ca a mea.
428 Am o mandrg ea o floare
429 FrunclA verde lemn sucit .
6 . 391
10 . 391
6 . 392
5 . 392
8 . 393

X. Schite
430 Fartat-SuratA . . . . . . .. 397-442
431 Ungurul in eintecele poporultit
roman de peste munti . . . . 413-427

XL GhiciterI
432 Ghicitorl 429-439
XII. Note
433 Note 441-474
 POESII POPULA RE DIN TRANSILVANIA 489

A PH ETIF RI ANTICIPATE
asupra

COLECTIUNII BIBICESCU
Sumar.Folk-lorul roman. Poesia- populara cea
vechia ;:d spritul modern. Culegetori! trecutl, cu.
legkorit actual( ; colecOunea de ersurl transth a-
nene a D-luT 1. G. Bibicescu. Transilvaneanul
strainatatea. Transilvaneanul i catania.

S'ar crede ca, i la noi, de ven-o 3-4 ant.

incoa, literatura .poporara a inceput sa se
bucure ca si in strainatate de o insemnatate
si de o atentiune mult mai mare de cat cele
ce i se acordau pana acum. Folk-loristii ro-
români, adica iubitorii i cunoscetorii poesiilor
populare, se inmultesc pe fie-care di, iar co-
lectiunile can se alcatuesc de unii si de altil,
si de toti devin din ce in ce mai numeroase.
Teranul, baba betrana i lautarul vorbaret,
ale caror traiste craft pline-doldora, spun adi
pe intrecute targovetilor, adica nemtescilon,
de pe la orase cele ce sciu din mosi-stra-
mosi. Conservatorn, bibliotecarli minunatelor
productium populare, nu mai vor sa fie in
490 POESII POPULARE

terile romane ceea-ce erau de mult oamenii-

archivii la poporatiunile indigene ale Ameri-
cei-de-Nord, oameni can erau insarcinap a tine
minte pe din afara tractatele ce se incheiau
intre d'uoe tribun, intre duoe neamun, si a
caror memoria era infailibila, iceaU cei in-
teresati.
Deci, multi din scriitorii nostri s'au hotarit
cu dragoste i cu placere a descarca de aceastà
sarcina destul de grea pe terani i pe lautarif
cei vechi.
Hotarirea a venit la vrerne. Spiritul mo-
dern, ca sa nu dicern spiritul positiv (de o
parte) si moftangiu (de alta) al timpurilor
noastre a inceput sä patrunda nitel Cate nitel,
chiar Si pana in cele mai infundate catune ale
tërilor romane. Nici vorbt cá numitul spirit
provoaca pe unde patrunde un curent de ci-
vilisatiune care poartacivilisatiunea, nu cu-
rentulaceeai pecete de positivism si de
,moftangirlic, ca i spiritul care a provo-
cat-o.
Cum voip D-vOstra ca, in fata unui ast-fel
de curent, inocenta, naivitatea, delicata fru-
muscle a poesiilor populare sa tritiascà fara a
fi corupte, intinate i la urma atat de pre-
schimbate, in cat cercatorul, dand mult cu
multul, sa nu poatt a le mai recunoasce ?
Curentul a inceput s opere, i, din neno-
rocire, ca on ce lucru reu, obiceiul prinde ra.--
dacirn cu 0 inlesnire nu de bine vestitoare.
 DIN TRANSILVANIA 491

Cine n'a audit bunioara, seara, pe lunà, la

sat, cardul de fete intorandu-se de la p2idure
cantand pe lun.t de se plec plopii de dor,
si de o-data, esind din carciuma desteptul sa-
tului, fostul militar, cel care s'a tilivisat pe
la orase i s'a albastrit la port si la inima ea
se apropie si 'si ride de doina fetelor, spu-
néndu-le ca nu se mai dice acum
Trandafir, bujor frumos
Ce veste aducl din jos ?
ci, cu nemerita potriveala i cu o poesie cu
adeN erat moderna
Posta vine i InT adore
De la ea o bizea dulce.
Nu inmultim exemplele. Cu acesta se poate
lcsne intelcge cele alte si se poate judeca ce
ar deveni cu timpul intreaga poesie populara,
daca cei ,albastri ar spoi baladele, doinele
legendele populare cu acelasi spirit modern
ca cel de sus. Ce ar deveni Miorita sau Ilea-
na Cosinuana, saii ori ce aká poeticà crea-
tiune a bardilor necunoscuti a! poporului ro-
man, cand s'ar vedea adi, revedute, adaogite
si considerabilmente augmentate, dupa cala-
podul timpuluI prea i foarte positiv ?
Se speria gandul, iar perul maciucä ti se
face, ne dicea mai alaltaieri un sensibil si in-
focat culegetor de versurf poporare, inmar-
muresci vedend variantele si adaosele ce se
fac poesiilor betrane ; mate aceste preschim-
492 POESI1 POPULA R E

ban sunt nemerite i potrivite ca versurile cu

bivaua, i, daca peste ven-o cati-va am, nu
vom fi strens tot ce merita a fi pastrat, popo-
rul, teranul care le-a produs odinioara, le va
strica si le va corupe, impins find la aceasta
de influenta timpului de ach care numai poe-
tic nu e.
Deci, pe lucru! ist-an dis multi din cei can
sciu sa pretuiasca frumusetile versurilor be-
trine. Colectiunile se inmultesc pe fie-care
cli ; uncle dintr'ensele sunt celebre, atat prin
cantitate cat i prin calitatea bucatilor co-
piate cu toate variantele si in rnodul cel mai
fidel din gura teranilor, lautarilor, babelor
babelor sub care zambea pamentul, cand erau
tinere, si can multe vedend si mai cu seama
multe sinitind, multe sci0 së povesteasca.
Mh de versun au scapat, multamita zelu-
lui scriitorilor culegeton, de uitare si de co-
ruptiune. Cel putin, daca adi toti admit, cu
Renan, ca npoesia e lucru al trecutului., apoi
s'o pastram cu aceeasi grija i cu acelas res-
pect, cu care pastram in museuri panA i cele
mai modeste unelte ale mosilor Si stramosilor
nostri.
Ast-fel trebue sa. 'si fi dis cei ce aü strans
versurile, clicetorile si basmele poporare, cei
can au strans ici 12.000 de versun, dincolo
alte mii mai putine sau rnai multe, cei care
publica din cand in cand prin diare i prin
reviste che una sau mai multe din poesiele
culese in toate satele terilor romane.
 DIN TRANSILVANI 493

Ne-a fost dat sa examindm mai de aproape

trecute una din aceste colectium. Nu-
sfilele
merul versurilor can o alcatuiesc se urca la
4.980 1), si sunt cu atat mai interesante cu cat
sunt din Transilvania, din Tara Bdrsef. D. I.
G. Bibicescu, unul din redactorii Rominului,
le-a adunat in escursiunile facute prin acele
locun trel am d'arêndul.
Metodul intrebuintat de culegetor ne pare
demn de imitat pe on-unde cultura taranului
II va permite. D. Bibicescu a tinut, in al trei-
lea an al culegerei sale, ca teranul sad te-
ranca se scrie singun versurile ce scian. Nu-
mai ast-fel procedând, furnisorii poesici po-
porare primian de la folkloristul roman
numerul otArit de creitan pentru numerul
otarit de versun.
In urma, cu o religiositate i cu tin respect
superstitios, culegetorul transcria avend in
vedere cadenta i rimele, asa ca nimic nu s'a
schimbat, nimic nu s'a tilivisat, trecend din
gura poporulul pe hartia omului citit.
Inversiunile violente, neregularitatile, ri-
mele conventionale i adese-on hazlie, dis-
pretul sagalnic al gramaticei i enigmele lo-
cutiunilor poporare se ved la fie-ce pas, End
de o parte proba cea mai puternica de ori-

D. Gion a cunoscut aceastA colectiune cAnd ea

era abia la Inceput.
Nota culegetorulus.
494 Po Esz1 POPULARE

gina pura a poesiei, i depunend de alta in

favorul culegetorului i consciintei cu care
le-a adunat.
Pentru ca, vedeti D-voastra, nu e tocmai
mic meritul ce castiga un culegetor care 'II
di poesia luata din gura poporului intocmai
si iarasi intocmai cum a primit'o de la terarn.
Sunt in om si in special in casul de fata, in
folklorist, un fel de veleitati iresistibile de a
indrepta pe colea, de a schimba rima pe din-
coace, de a peptana frasa cutare, de a intrema
propositiunea care schioapata si de a lamuri
elipsa obscura din partea cutare on cutare a
bucatei ce a copiat.
Luata in sine, fie-care din aceste corec-
tium, din aceste estetice emendatiuni, pare
usoará i cu desaversire incapabila de a al-
tera si de a preschimba intru ceva rensemble,
totalul bucatei. Acesta e rationamentul ce 'st
faceau pana mai acum ven-o cati-va am
multi din folkloristii nostri. Intr'un rend,aceasta
prurigo emendandi, aceastä ciudata pornire
de a indrepta facutul poetulut popular ajun-
sese la noi ca un fel de boala. Lustruiala lite-
rara, vacsul modern si spilcuiala gramaticala,
luciaa in fie-care poesie poporara, care apa-
rea prin reviste, chase si volume de colec-
Punt. Citindu-le, jural ca tèranii i betranii
cantareti can le facusera si le disesera in vre-
muri de nevoe sail in ceasun de veselie, tre-
buiaü sa fi sciut multe i merunte, i sa fi pu-
 DIN TRANSILVANIA 495

tut sta cu eruditiunea lor alaturi de on-care

invetat al facuitatilor.
Astadi, nu mai e ast-fel ; mancarimea de a
carpi, vacsui i modernisa a dispärut. Toti
cred ca. versurile trebuesc date ast-fel cum le
dice teranul, ca ori-ce preschimbare, fie cat
de reusità, nu e la locul ei, i ca in fine poe-
sia poporara nu merita, cum dice poetul
frances :
Ni cet excès d'honneur, ni cette indignité
In colectiunea Bibicescu, pe langa versu-
rile care cantä iubirea i natura si can se ga-
sesc cu putine variante la tot poporul roman
de la munte pinà la mare, se afla aproape
duoe mh cari sunt proprii ale Romanilor tran-
silväneni. Intr'ênsele cititorul vede plangerile
strainetatei .si durerea flacaului, cand pleacà
in armata straina, departe de cosi i de tara,
pentru a muri aparând nisce interese care nu-
mai ale lut nu sunt si nu pot sa fie. Resfoind
caietele D lut Bibicescu, intalnim la fie-care
pagina asernenea versuri. Rare-on, scriitorul
care ar don sa zugravéscá portretul teranului
roman de peste munti, va intalni documente
mai autentice, mai am6nuntite si mai fru-
moase de cat aceste poesit. Iubirea parintilor
si mai cu seama cea de murnä, dorul.de casa
parinteasca, ura oraselor i strainatatei sunt
cantate ici cu naivitatea durerei poporare,
dincolo cu o elocinta i cu 0 putere nease-
496 POESIT POPULARE

muita, mai departe cu o manie care denota

virtutea i vecinicele aspiratiurn ale poetilor
poporarl, adica ale teranilor, in care s'ail per-
sonifIcat tot-d'a-una sirntiméntele intregulul
popor.
Joky jelcui
Jelcui-m'ao muntilor
De dorul parintilor
Jelcui-m'as flori'or
De dorul surorilor
Si rnai departe, t6ranul disperat de conti-
nuitatea suferintelor, esclama :
Du-te dor, du-te durut
Boa la far' de crept-ant !
Pentru a 'si-1 alina, poetul dice :
Draga frate de departe,
Tramite-mi o lir de carte,
Fie scrisa cat de rau
Numal io pot citi ed.
Dar vai i iarasi vai ! CArtile nu yin, ves-
tile nu sosesc i sërmanul instrAinat nu scie
pe cine si cum sd mai intrebe de starea pl-
rintilor, de fiinta fratilor :
Trandatir de pe cetate
Spune maichi sanatate
Ca de mine 'fare parte
Yare parte ca s departe.
Si intealt loc :
Bradulet crescut iii urrna
Red e, Doamne, far'de muma
 DIN TRANSILVANIA 497

De -1 calca din urrna n m ma

Din strainl tot nu 'tt fact mama
De 1 calca din florI in flort
Din sti aini nu 'IA fact surort
Caci :
In casa milicutil mele,
Mancam pane de secara,
Cernuta cu sita rara,
S'o ma icarn cantand Vafaril.
In casa strainulut,
Aiananc táe si beau vin
Si pai'ca manduc venin.
Mane pane de si a deasa
So manânc.:planOnd prin casa.
De ce ? Poetul respunde cu adenca in-
tristare ; pentru ca, dice el :
Casa maicusoareI mele
Pe din afal a '1 cu tinti
$i n hiuntru cu odina ;
lar casa sti ainului
Pe din afara-I cu var
Si *nlauntru cu amar.
mai la vale, dand cuventului strain fru-
moasa acceppune pe care o intalnim si in
cronicaril nostri, poetul striga cu manie
durere :
Sträina sti ainatate
Avusel de line parte
Ocolit eniIe toate
§i de bine icavul parte.
Bolnav de dor si de cumplitele marsuri mi-
litare, cantate mat cu amentmtul in versuri'e

colectinnea 1. G. 311310ESCU. 32
498 POESII POPVLA.RE

despre care vorn vorbi in numerul viitor, poe-

tul dice :
Meghiran de pe celate
Nu me deparla 'mparate
Ca n'am tale sa me cate !
Iar iubitci pe care n'o uita nici o-data ci
care vine in toate aceste versuri dupa muma,
a duoa, poetul ii dice :
Eu me due, mandrulo, mane
Dorul meu la line remane
Mfl grijeste, mandro, bine
Si mi-1 leaga, mandro, leage
In corn de neframe neagre.

In fine, ca in toate bucatile de jalnica des-

partire, dupa ce 'si-au luat cu lacrami diva
buna de la mumi, tata, frati, surori 91 iubite,
poetul terel stramosesci din care se duce cine
scie unde :
Ah ! Ardeal, tare frumoasa
Fternaf, drage, sanatoasa!
CA patfoi maT intra 'n tine
N.() fi astaip, nice mane.

Acestea i altele sunt documentele, culorile

cele vii i intristate cu care pictorul sau scrii-
torul ar putea sa faca portretul transilvanea-
nului fata cu strainetatea.
Un alt portet, alte simtimente, cele cart is-
bucnesc din inima lui cand aude de ncatanie,,
le vom studia in numerul viitor.
 DIN TRANSILVANIA 499

II

Dederam, in Romdmil de Dumineca trecuta,

cate-va din versurile colectiunei Bibicescu si
staruiram asupra frurnusetii portretului care
aparea dinteensele pentru cel care ar voi sa
zugraveasca pe Romanul transilvanean ratacit
in .straina strainataten.
De rendul acesta, yorn spicui in aceeasi co-
lectiune un mic numer din versun, cantate de
popor intr'o'dureroasa circurnstanta : aceea a
plecaril la militia, a despartirit de parinti, casa,
sat si foarte adese on a despartirit de tail a
bietului flacaü.
Jalnica tragedia a cataniein, pohodul ca-
tre marginele imperiului austro..ungar despre
miacla-noapte i despre miada-di, aU fost can-
tate de poetil necunoscuti ai poporului roman
de peste munti si mai des de cat durerile in-
strainarii. Portretul ce reese dintr'ensele e mai
via, mai puternic si mai bogat in culon. Po-
porul a sirntit mai adanc jalea cataniei'de cat
jalea instrainarii, si drept aceasta, cantaretii sei
au realisat mai cu belsug, in yersun cu atat
mai frumoase, cu cat sum rnai simple, cele ce
colcaiau in pepturile romanesci.
Simtimintele care infierbanta pe teran cand
e luat de catana, sau slujesce ca atare, sunt
cantate pe rend. Mania, blestemul, ruga-
mintea, descuragiarea, desnadajduirea yin Li-
nde dupa altele. Poetul n'a perdut nici unul
500 POESIT POP ULARE

din momentele psichologice ale deosebitelor

Stan i intempl irt in care catana s'a gasit.
Mai 5.nteiu de mate, teranul e patruns de in-
semnatatea cdtaniet,.
D'o ploua ploai5 cu sAm,e,
El 1-ia pt.wa 0 se duce.

Pusca o iubesce, e rnândru de densa, dar

nu ca se ajute cu ea la binele si slava altora,
dice densul ca :
PuF.a imI este man& up
Sabi* ne,astuia.
ci, ca i haiduch legendan at Românilar de
dincoace de munti, el se indragesce cu pusca
eind ii scoate din pepem obladuirea straina.
C.Ind pamentul i se face negru inaintea ochi-
lor i par'ca ii fuge de sub picioare de arnar pi
de suspine, teranul s'aventa spre munte cu
pusca la spinare. Atunci o poarta pentru el si-1
pare mai usoara ca fulgul. Candinsl o poarta
pentru a1ii, cand e catana, pusca ii descala i '1
doboara :
Eo, mAndro, in deal la cruce
De vOt Neamtul cum md duce,
FArA pitA, fArA sare
Nurna cu pupca 'n spinare.
Dela patru pan- la qece
Pwa prin spinare-mI trece.
'aptm, curn sa placa flacaului c:itAnia in
teri dep mate t i cu mila straina când scie si a
clintat din copilaria hi ce cauta se se astcpte
 DIN TBANSILVANIA 501

de la eel care cat inesc ? Cele sése versun ur-

matoare, can alcatuesc un tabel phn de poesil
trist i petrundetoare, b-au spus cu prisos fe-
ricirile cataniei si ceea ce ese la urma urmelor
dintr'énsa.
Poetul ii spune CA,
Pe din jos de Sighisoarg
Trage-o cltana sa moat*
S'asa trage de cu mile,
Ca rno ire fail lumina ;
S'ap trage de cu jale,
De stau apele pe vale.

Cu toate astea, trebue sa se clued, pleaca cu

singura speranta ca, poate, ca prin minune, s6
scape de focul resboaielor si se se mai intoarc.i.
o-data p'acasa, la parinp on la iubita.
Asteapta i asteapta mereu ; anii trec, gân-
dul cAtanet e tot acasa, stersitul slujbei nu maa
sosesce. Atunci, catana se roaga cu lacrirnele
in voce
Capitane Solomoane,
Lasa-mè de la Mane
ca parintil "ml-au min it,
Boit in jug a 'm12.4tranit,
Plugul mi s'a ruginit
Biciu 'n cuT a putre)it.

bi cind rugaciunea i se isbesce ca de stânca

de piatra, iar vorba nu in seama i se ia, ci pe-
depse ii pricinuesce, flacaul simte Cl mAnia ii
sguduie firea i blestema cu foc i cu para de
502 POEqll POPIILARE

se duce pomina i s'aleg puzderiile de pute-

rea Neamtulut.
Bate-1, Doamne, trAsnesce
Mil care me catanesce;
Bate-1, Doamne, cu rnAnia.,
Fal de m'a pus pe harti5,
Si m-a scris la cltaniA ;
Cine ina filcut calan4
Sa nu 'St mal dea de poman5.

Notap puterea si inversunarea versulut uSa

nu 'si mai dea Poetul nu se multumesce
a'l blesterna asa in cat altii, rudele i priete-
nil, sa nu 't mat dea de pornand; blestemul ar
fi atunci prea usure, ci el insusi, el care are
mat mutt interes decat on-care altul pentru
a lut propria ispasire sE fia adus i pedepsit de
Eumenide, de fatalitate, de soarta (pe alese), s6
nu poata a'st da de pomana. Firea Romanului
insa e blajina i dulce, numai cand 'i-a ajuns
cutitul la os, atunci rugesce de mania. Uitand
blestemul, flacaul se gandesce tot cu dor si cu
iubire acasa, la parinp i 'n deosebi la muma ;
cact, pe aceasta, dupa cum am spus i 'n ren-
dul trecut, poetit din tara Birset, ca i top
poetil populan români, o canta mai cu drag si
mai mult de cat pe tata.
De altmintreli,:iubirea de mama in poesiele
poporare, la popoarele neo-latine, intrece cu
foarte mult iubirea de tata. De cand Virgilin,
in a patra a sa egloga,echou fidel al poesii-
lor populare ale Campaniet i Latiului clicea
 DIN TRANSILVNIA 503

cu inimitabila-i dulceati : Incipe, parve puer,

risu cognoscere ntatrent, poeti necunoscup at
popoarelor de vita latina au cantat cu mat
multi placere iubirea de muma, cici ea este
mat in inirna ornulut, de cat toate cele-l'alte.
pilele trecute, cand vorbiam de dorul
transilvaneanului.instrainat, in esemplele ce am
dat, tot muma era persoana din familia catre
care se indreptau mate plangerile si mate des-
tiinuirile poetulut.
ca soldat, poetul tot mumet se va adresa
antaiti, si mai mult si mat cu foc :
Trandafir de pe cetate,
Spune maichit sAnAtate
CA de mine n'are parte,
N'are parte c5. 's departe
CA 's slugA pe nouil at,
La 'mperatul Neculal.
Comparap aceste versurt si altele de felul
lor din poesia poporari romina cu jalnica ru-
gaciune ce face soldatul frances ranit si in
mornentul d'a-st da sufletul unul teat al sda :
Soldat de mon pays
Ne le dites pas t-a ma mere
Mais dites lui plutôt
Que je suis t-a Bordeaux
Pris par les flollandais
QueIle ne m'verra jamais.
Aceeasi durere, aceeasi iubire, aceeasi sim-
pla i sublimi abnegatiune a flacaului; fiul nu
vrea sA omoare cu vestea morpi lut pe biata
504 POESII POPOLARE

rnaicup. bëtrana .cu braul de lana, care in-

covoiata de durere si cu ochii isvoare de la-
crinn, it petrecuse pentru ultima oarä, in an-
taia di de catanie, de la satul stramosesc la
orasul in care il astepta cazarma.
De plans si sfasietoare priveliste ! a carei
poesia poetul din Tara Birsei n'a scapat'o, cdci
si el dice :
Sarad feciorl de la sate
Cum IT cara la cetate
Tot cu cardle "ricarcate !
Din &maul carulur
Murna pacurarulut.
Cele duo6 versuri din urma sunt d'o elo-
cinta superbA i induiosata ; ar trebui picto-
rului antica paleta spaniola pentru a da talen-
tulut seu jalea i adanca durere a mumei.
De tata, poetul vorbesce mai rar si nu cu
aceeasi patrun4toare efusiune. P'ici pe colea,
se gasesc versuri ca urmatoarele :
Catania cuI e data
La copilul fara iata.
Am vei,lut mai sus cum vorbesce catana
iubitei sale ; pentru surioara, iata o parte din
dialogul unei surori cu apitanul fratelm sCü :
Capitane Iancule
Unde dud catanele ?
La SibiT, sOrmanele
Nu le 135ga tare 'n foc
Cam un frate la milloc.
Ast-fel sunt versurile colectiunei Bibicescu in
 DIN TRANSILVANIL 505

partile can daa acestel colectium insemnatatea

sa propria. Instrainarea i cAtania sunt cantate
cu belsug i adesea-on cu o minunata si pro-
funda poesie ; poetul simte cu putere cele ce
dice, i, fara vorba lunga, fara fl on si prega-
tiri, el ne spune durerea i jalea tinerilor can
se plang.departe (13 cei can ii iubesc.
Pe langi aceste versun, yin cele can emu
natura i arnorul si can snot comune intregel
romanirrn.
Cu privire la felul traiului cc duc cele-alte
popoare din Transilvania, Ungun, Nemti, Sa-
cut si Sasi, nu gasim de cat vr'o 10 12 ver-
sun, cam Ca cele urmatOre :

Trandafir, bujor frumos

Ce veste .rn't aduci din jos
Eu v'aduc o veste buna,
Ca mor Ungurif de ciurna.
'ntralta parte :
Nil verde o lalea
Ungurime vreme rea
Ce catas1 in tera mea,
Ia-ti hamul i prast.a
Si te du in Ora ta
Si .11 fa casi de onoin
Sic freaca cu usluroiu!
Admitem cli aceste versun snot culese din
tera Birsei i anurne din Valcele (Elopatac).
Ele se completa, se comenta si pot fi intelese
cu ajutorul colectiunilor facute i 'n cele-alte
tinutun ale Ardealului.
5o6 PoEstI POPULARE

Facutu-s'au aceste colectiunt ? si deca s'ati

facut unie's ? Risipite de sigur prin diare,
midi brosure, reviste, alte carp cu alte subiecte
in can autorulut placut se incadreze po-
esit poporare culese de densul.
Cel care ar voi sa 'st intemeeze nn studiti
al sell pe poesiile poporare române in deobste
transilvanene, muntene, moldovene, basara-
bene etc. etc. 'si-ar sfersi vieta inainte d'a
aduna bucatile de care va avea neaparata tre-
buinta.
Si daca pana acum trebuinta unlit 4iar de
literatura poporara i poesia poporara rornana
un fel de Melusine sati Infird-te Mdrgarite
nu s'a simtit cu taria, adi nu mai e asa de loc,
de fel. Toll au poesil pop rare in cartoane,
tot! esind la ;era pentru o septemana on cloud
tin s'aduca douë-tret poesil poporane, on
basme, on legende, on ghiciton, on desalt-
tece, on superstitium, in fine on-ce facut al
inteligentet i irnaginatiunit teranulut. Adese
culegetorh le publica di qua, di la, di sfi, di
gifi, in toate partile pe unde se nemeresce sa
le sfaria prastia fantasiet sag preferintelor lor
politice. Pas pe urma de le gasesce ! Bene-
dectin sa fit, si tot te ahtiezi peste cat-va
timp de cercetan, adesea-on zadarnice.
Din contra ne pare a o revista, un fel de
repertoritt metodic al bogatielor poporare ar
inlesni foarte sarcina viitorilor folkloristt ro-
rnani. Inteensul s'ar trece cele ce se culeg pe
 DIN T RANSILVA NIA 507

ce trece de actualii folkloristi si s'ar pu-

blica din noa cele ce au aparut prin ziarele
politice, ach uitate i negasibile.
Pe langa aceasta centralisare practica Si
prin urmare foarte folositoare, ar rnai fi i un
control bine facetor pentru ceea ce privesce
autenticitatea poesiilor poporare culese de u-
nil cu prea multa fantasia si libertate. Folklo-
ritii s'ar obicinui cu timpul a nu considera ca
adeverate poesil poporare de cat pe cele ca-
rora repertoriul le va deschide coloanele sale.
In fine, un alt folos ar fi supraveghiarea si in-
franarea unei industrii, care a ndscut de cu-
rend, care denatura literatura poporara ro-
mana, traind din spinarea et si esploatand
gustul teranului i claselor modeste ale popo-
rului. Repertoriul ar fi la panda pentru a
semnala pe cet cari pocesc bastnele române.
De altmintrelea vom reveni asupra acestct
industrit. In asteptare, not credern ct trebuinta
acestet reviste sau ziar de literatura emina-
mente poporara e ach in deobste recunoscuta
si ar fi poate de datoria ministerului instruc-
tiunei publice sat Academie]. sa 'I dca lii lu-
mina ad majoren populi gloriam.
(Ronidnul 4in 4883) GION.
5o8 POESel POPULARE

III

CONFERINTA D-lui BIBICESCU

Sambata trecuta, d. Bibicescu a tinut o confe-

rinta in saloanele societath Concordia romami.
Subiectul conferintei a fost : Poesia poporultti
roman de peste Carpoti.
Poesia moare, a cjis conferentiarul, citand
pe filosoful, more in secolul nostru mate-
rialist. cand economia politica proneaza peste
tot. Dar, daca ea !mare in mijlocul popora-
tiunil oraselor, apol nu este tot asa i prin
sate, catune, la camp, pe munti, in padure.
Acolo omul traesce intr'un contact intim cu
natura i canta, cum cantata stramosh sei,
doinele oe dor.
Acolo legaturile cu frumosul sicu mdrepl
nu s'au rupt, nici de operatiunile de banca,
nics de camata, nici de gheseft.
Codrule, codrulule,
Deschidell eArArile
Se-mI due supArarile.
dice un cantec cules de d. Bibicescu, in anul
curent, in calatoria sa la Elöpatak.
Am ascultat cu mare placere poesiile cu-
lese de conferentiar ; am aplaudat pe culege-
tor, clod d-sa reprosa societatit romane Ca nu
se ingrijesce de loc de acesta avere a popo-
rului nostru care se duce si piere, fiind-cl nu
 DIN TRANSILVANIA 509

se aduna de nimeni. Indemnul facut de d. V.

Alexandri n'a redesteptat societatea din nepa-
sarea ei culpabila i comoara poesielor noastre
nationale rem:ine lasata sub paza mernoriet
betrânilor, care 'si-ati trait traiul i se tot duc,
se tot duc, ducend cu Rush i tesaurul natio-
nal de care nimeni nu-e intreaba.
Printre mai multe bucati adunate de d. Bi-
bicescu, am retinut in memoria un gingas
giuvacr al geniulm popular. Iaca-1 :
13.1dipr depar14or
Nu-ml trimete-alâta dor
Pe pêreu i pe isvor.
Tritnete-rm mat puliutel
$i sin, bade. tu cu el.
Vin, Utile, cand 6.indesc,
1Va0epta s6 te doi esc !
Care diripoctii nostril de astadi nu l'ar inidia
si care din iubitorii frumosului nu va fi in-
chtat autiind aceasta gingasa improvizatiune
populara ?
Multumim din suflet autorultn operelor :
Miscarea poporatiunis in Rominia; Cdt so-
fir teranii, etc., de aceasta ora care ne-a da-
ruit'o.
Uram se fia indemnul sea tot 11.,?a de folo-
sitor cum a fost folositoare una din operele
sale, care a indemnat pe d-nit Felix, Istrate,
Finkelstein, etc., de a ne darui cu operele lor
privitoare la cestiunea vitala relevata prin ini-
iativa activului redactor al Rondinului.
Telegraful de la 1 Octomln e 4882.
510 POE:,11 POPULARE

IV

APRETIERI IN C4RTI DIN STRAIN4TATE

In La Romania illustrata (Ricordi di Viag-

gio) de Bruto Amante (Roma, 1888) se a-
mintesce colectiunea Bibicescu in mai multe
locum
Ast-fel la pag. 46-47 citim urniatoarele:
n In Transilvania, infloresce literatura po-
pulara, inspirata de durere i de patriotism.
Munteanul, apasat in cele mai scumpe ale lin
simtiminte, nu traesce de cat cu inima plina
de amintirea fratilor departati i incredinteaza
cintecu-1 melancolic rnuntilor pitoresci, flori-
lor alpestre, curn s6 spune intr'o foarte fru-
moasa strofa, pe care impreuna cu alte cantece
inedite irm fu dat s'o citesc, pe timpul sederei
mele in Bucuresci, de d. I. G. Bibicescu, de-
putat m Parlamentul roman si distins redactor
al Roiminului.
jelcui
Jelcui-rn'as muntilor
de dorul parintilor.
Jelcui-m'as tlorilor
de dorul surorilor.

"La Bucuresci, distinsul deputat Vasile irni

vorbi indelung despre insemnatatea i intin-
derea lucrarei inedite a lui Bibicescu. Acesta,
la 7 Octombre 1882, tinu la Bucuresci o
 DIN TRANSILVANIA 5 11

conferinta aplaudata in care demonstrà ca

poesia populara, din multe cause, dispare in
centrele cele marl, pe cand la ara, in modes-
tele sate romanesa, se pastreaza tot frumoasa,
viva, reala i cu multe exemple, dovedi vitali-
tatea i frumusetea poesiet populare romane,4.

Au mai scris i alte cliare asupra acestel co-

lectium, in urma conferintet tinuta. Nu repro-
duc ensi apretierile tor, de si toate sunt care
de care mai favorabile, de vreme ce nu am la
indemiina acele cJiare.