Sunteți pe pagina 1din 4

Basmul popular – Evaluarea Națională

„A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete. Rămânând văduv,
toată dragostea lui el şi-o aruncase asupra fetelor. Ele mărindu-se şi văzând
sârguinţa ce punea părintele lor ca să le crească pre ele, să le înveţe şi să le
păzească de orice răutăţi şi bântuieli, se sileau şi ele din toată puterea lor ca să-l
facă să uite mâhnirea ce-l cuprinsese pentru moartea mumei lor.

        Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata cea mai
mare: – Fata mea, cum mă iubeşti tu pe mine? – Cum să te iubesc, tată? Iaca eu te
iubesc ca mierea, răspunse ea, după ce se gândi că ce lucru poate fi mai dulce pe
lume. Atâta o tăie capul pe dânsa, atâta şi vorbi. -Să-mi trăieşti, fata mea; să-mi
facă Dumnezeu parte de tine.

        Şi întrebând şi pe fata cea mijlocie: – Dar tu, cum mă iubeşti pe mine, fata
mea? – Ca zahărul, tată. Atâta o tăie şi pe dânsa capul şi atâta răspunse. – Să-ţi dea
Dumnezeu bine, fata mea. Să mă bucur de tine.

        Pasămite, fetele acestea erau linguşitoare şi ştiau să-şi arate iubirea către
părintele lor mai mult decât o aveau.

        Împăratul se bucură cât un lucru mare când auzi de la fetele lui cele mai mari
cât îl iubesc. El socoti că altfel de iubire nu poate să fie decât cea dulce ca mierea
şi ca zahărul. Şi uitându-se şi la fata cea mai mică, ce sta mai deoparte şi cu sfială,
o întreabă şi pe dânsa: – Cum mă iubeşti tu, fata mea? – Ca sarea în bucate, tată!
răspunse şi ea cu faţa senină, zâmbind cu dragoste firească şi lăsându-şi ochii în
jos, de ruşine că vorbi şi ea. Ea se ruşina, biet, văzând că tată-său o băgase şi pe ea
în seamă, ca o mai mică ce era.

        Când auziră surorile ei răspunsul ce dete ea tatălui lor, pufniră în râs şi-şi
întoarseră feţele de către dânsa. Iar tatăl lor se încruntă şi, plin de supărare, zise: –
Ia fă-te mai încoace, nesocotito, să ne înţelegem la cuvinte. N-auzişi tu pe surorile
tale cele mai mari cu ce fel de dragoste mă iubesc ele? Cum de nu te-ai luat după
dânsele ca să-mi spui câtă dragoste dulce ai şi tu către tatăl tău? Pentru asta oare
mă trudesc eu ca să vă cresc şi să vă dau învăţătură cum altele să nu fie în lume ca
voi? Să te duci de la mine cu sarea ta cu tot!

(Sarea în bucate, cules de Petre Ispirescu)

Subiectul I
A. 1. Notează , pe foaia de examen, câ te un sinonim potrivit pentru cuvintele
subliniate din textul dat: păzească, trudesc.
2. Precizează numă rul de litere și numă rul de sunete din cuvintele
urmă toare: încoace, înțelegem.
3. Selectează , din textul dat, două figuri de stil diferite și precizează felul
acestora.
4. Selectează un cuvâ nt format prin derivare și un cuvâ nt format prin
conversiune din secvența „Pasămite, fetele acestea erau linguşitoare şi
ştiau să-şi arate iubirea către părintele lor mai mult decât o aveau” și
explică modul de formare a acestora.
5. Formulează două enunțuri în care să evidențiezi sensurile diferite ale
omonimelor sare și sare.

6. Comentează , în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței: „Împăratul se


bucură cât un lucru mare când auzi de la fetele lui cele mai mari cât îl iubesc. El
socoti că altfel de iubire nu poate să fie decât cea dulce ca mierea şi ca zahărul. Şi
uitându-se şi la fata cea mai mică, ce sta mai deoparte şi cu sfială, o întreabă şi pe
dânsa: – Cum mă iubeşti tu, fata mea? – Ca sarea în bucate, tată! răspunse şi ea
cu faţa senină, zâmbind cu dragoste firească şi lăsându-şi ochii în jos, de ruşine
că vorbi şi ea. Ea se ruşina, biet, văzând că tată-său o băgase şi pe ea în seamă,
ca o mai mică ce era.”
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi
apartenența la specia basmului popular a textului Sarea în bucate cules de
Petre Ispirescu.
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru tră să turi ale basmului popular;
– să prezinți detaliat două tră să turi ale basmului popular, valorificâ nd
fragmentul dat;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numă rul minim de cuvinte precizat.

Subiectul al II-lea
Citește cu atenție textul de mai jos:
Editura Humanitas organizează luni, 5 decembrie, la ora 19.00, în
Libră ria Humanitas de la Cişmigiu, lansarea romanului „Inocenţii“ de Ioana
Pâ rvulescu. Ală turi de autoare vor fi prezenţi: Adriana Bittel, Tania Radu, Dan
C. Mihă ilescu, Mircea Că rtă rescu şi Lidia Bodea, director general al Editurii
Humanitas.
Bestseller la Gaudeamus 2016, „Inocenţii“ e al treilea roman publicat de
Ioana Pârvulescu, după „Viaţa începe vineri“ (2009) şi „Viitorul începe luni“
(2012). „Viaţa începe vineri“ a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru
Literatură ; romanul este tradus în peste zece limbi europene.
În „Inocenţii“ se confruntă două viziuni asupra lumii: cea a unei fetiţe
care vede lucrurile într-un fel extrem de personal şi cea a femeii care
descoperă secretele înecate în trecut. Naivitatea comică a primei voci învinge
melancolia celei de-a doua. Casa de pe strada Maiakovski (fostă şi viitoare
Sfâ ntul Ioan) din Braşov devine un surprinză tor personaj cu memorie şi
conştiinţă .
Ioana Pâ rvulescu mă rturisește: „Aşadar am scris această carte pentru a
regă si casa copilă riei care e personajul principal în această carte. Aici stă şi
originalitatea, în mă sura în care se poate vorbi de aşa ceva. Am încercat să
creez în casă o intimitate în care să se simtă bine şi cititorul. Am încercat să
creez un spaţiu intim, tă cut, în care să te bucuri că te afli. Simplificâ nd
lucrurile pâ nă la absurd în cartea asta e vorba despre sufletul omului. Suntem
de o complexitate care ne face imposibil să ne desenă m portretul. E un lucru
care mie mi se pare important de spus: tră im într-o lume în care suntem mai
slabi psihologic. Am scris cartea asta ca o reacţie la astfel de lucruri. Faptul că
tră im într-o epocă a internetului ne facem să tră im şi într-o lume a
emoticoanelor. Tu infantilizezi publicul dâ ndu-le lucruri standaridizate de
copii. Publicul asta e: nişte adulţi cu minţi de copii. „Inocenţa ne va salva în
faţa ororilor istoriei“
(Oana Maria Filip, Scriitoarea Ioana Pârvulescu: „Am scris «Inocenţii» pentru a regăsi casa
copilăriei“ , sursa: www.adevărul.ro)

A. 1. Notează , pe foaia de examen, ră spunsurile pentru urmă toarele cerințe:


- numele persoanelor care vor participa ală turi de autoare la momentul
lansă rii de la Humanitas Cișmigiu
- numele celorlalte romane publicate de Ioana Pârvulescu
2. Notează , pe foaia de examen, numele autoarei articolului și sursa acestuia.
3. Precizează genul și cazul adjectivelor subliniate în textul de mai sus: intim,
asta.
4. Precizează funcția sintactică și partea de vorbire prin care se exprimă
pentru urmă toarele două cuvinte subliniate din secvența: „Casa de pe strada
Maiakovski (fostă şi viitoare Sfântul Ioan) din Braşov devine un surprinzător
personaj cu memorie şi conştiinţă.”
5. Transcrie o propoziție subordonată din fraza urmă toare și precizează felul
ei: „Am încercat să creez în casă o intimitate în care să se simtă bine şi cititorul.”
6. Formulează o frază , alcă tuită din două propoziții, în care să existe o
subordonată atributivă , introdusă prin conjuncția subordonatoare să.
B. Redactează o compunere de minimum 150 și maximum 300 de cuvinte, în
care să relatezi o întâ mplare petrecută la o lansare de carte.
În compunerea ta, trebuie să :
– să relatezi o întâ mplare, respectâ nd succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numă rul minim de cuvinte precizat