CERCETARE CANTITIVĂ DE MARKETING PRIVIND ATITUDINEA COSUMATORILOR

FAŢĂ DE PRODUSELE FAST – FOOD

Cercetarea de marketing este o activitate de marketing formală prin intermediul căreia, cu ajutorul
unor concepte, metode şi tehnici specifice de investigare se realizează 5 acţiuni: specificarea, măsurarea,
culegerea, analiza şi interpretarea datelor necesare conducerii unităţii economice.
Philip Kotler: „o activitate formală care are în vedere proiectarea, culegerea, analiza, raportarea
sistematică a datelor şi concluziilor referitoare la o situaţie cu care firma se confruntă pe piaţă”.1
Cercetarea de marketing ar trebui să urmeze trei etape cheie:
1. Planificarea- un scop clar pentru cercetarea de marketing trebuie să fie identificat înainte ca orice acţiune
să fie luată. Planificarea generează de obicei şi o problemă. Pot fi relevate semne de întrebare sau
oportunităţi, care într-o organizaţie pot cauza incertitudine asupra direcţiei care trebuie urmată.
2. Implementarea– trebuie să demonstreze că nu a existat un mod mai bun de a colectare a datelor.
Modul în care cercetarea este implementată va depinde de planul de cercetare definit anterior.

3. Interpretarea-“informaţia” este creată în momentul în care datele colectate sunt interpretate în contexul
obiectivelor de cercetat 2

Cercetarea de marketing poate fi calitativă şi cantitativă. Obiectivele cercetării cantitative necesită

colectări de date cu privire la câţi oameni au păreri similare sau au anumite caracteristici.
Cercetarea cantitativă se deosebeşte de celelalte metode de cercetare directă prin faptul că utilizează un
chestionar structurat (cu întrebări şi variante de răspuns), se realizează asupra unui număr mare de persoane,
analiza se face folosind metode şi tehnici statistice şi se urmăreşte ca rezultatele să fie reprezentative la
nivelul colectivităţii studiate. Culegerea datelor într-o cercetare cantitativă se poate realiza de la întreaga
colectivitate cercetată, situaţie în care se realizează o cercetare totală sau se poate proceda doar la
chestionarea unui număr definit de persoane ale căror răspunsuri pot fi generalizate la nivelul întregii
colectivităţi, situaţie în care vorbim despre o cercetare selectivă bazată pe un eşantion reprezentativ.

Definirea problemelor şi scopul cercetării

Definirea problemei reprezintă una dintre etapele de maximă importanţă în realizarea unei cercetări
de marketing, strict legată de finalitatea acesteia. În definitiv, informaţiile care vor fi obţinute în urma
procesului de cercetare trebuie să contribuie la rezolvarea problemei care a impus cercetarea.
1
Kotler Philip, Armstrong Gary,  Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 2004
2
www.wikipedia.ro
 În România piaţa globală a produselor fast food înregistrează anual o cifră de afaceri de 400 mil.
USD cu un ritm anual de creştere de 5-10%. Dacă pe plan mondial această piaţă poate fi caracterizată ca
fiind saturată şi în recesiune, în ţara noastră produsele fast – food au o piaţă nesaturată, dinamică şi în
expansiune. Restaurantele de tip fast food sunt într-o continua creştere, de exemplu, McDonald’s a intrat pe
această piaţă doar de cinci ani, dar în acest timp a reuşit să se impună astfel încât la ora actuală, circa 45.000
– 50.000 de români trec zilnic pragul unuia dintre restaurantele McDonald’s deschise în ţara noastră.
Datorită situaţiei economice şi a inflaţiei, preţurile sunt adaptate la puterea de cumpărare a fiecărei ţări,
ţinându-se cont de concurenţa locală. Problema consumului din ce în ce mai crescut de produse de tip fast
food a devenit o reală problemă.

Scopul cercetării cantitative se referă la obţinerea de informaţii obiective de la eşantioane,

cercetarea cantitativă este utilizată în scopul obţinerii unor concluzii concrete, care pot fi raportate numeric
la populaţia ţinta. În cazul nostru este acela de a afla atitudinea comportamentului consumatorului faţa de
produsele fast food, de a studia imaginea pe care şi-au creat-o restaurantele de tip fast food în rândul
consumatorilor în vederea găsirii de soluţii pentru diminuarea consumului de produse de tip fast food.

Stabilirea obiectivelor cercetării trebuie să fie în acord cu informaţiile necesare rezolvării

problemei definite. Obiectivele principale ale acestei cercetări sunt: determinarea gradului de cunoaştere
referitor la impactul negativ asupra sănătăţii al consumului în exces de produselor fast –food, cât de des sunt
frecventate restaurantele de tip fast food, motivul pentru care se apelează la aceste produse, cum apreciază
modul de servire din restaurantele de tip fast food precum şi cât ar fi dispuşi să plătească pentru un sandvis
sănătos în comparaţie cu hamburger.

Acestor obiective, în teorie şi în practică li se asociază ipoteze, care vor fi testate prin cercetare. O
ipoteză reprezintă de fapt, un răspuns aşteptat la o întrebare (o soluţie pentru un obiectiv), pe care îl
formulează cercetătorul fie pornind de la rezultatele unor cercetări desfăşurate anterior, fie dintr-un studiu
explorator, fie din experienţă.

Ipotezele sunt: schimbarea obiceiurilor de consum alimentar ale românilor este resimtită de
producatori ; consumul de fast food este într-o continuă crestere ; fast food-ul produce obezitate ; motivul
pentru care se apelează la aceste produse este lipsa de timp; 60% frecventează lunar restaurantele de tip fast
food, McDonald’s este lider pe piaţa produselor de tip fast food, majoritatea frecventează fast food-ul
împreună cu prietenii, peste 50% stiu că sunt dăunătoare, deşi le consumă destul de des.

Stabilirea metodei de recoltare a informatiilor

 În aceasta cercetare cantitativă s-a folosit cercetarea directa, pentru ca prin aceasta se obţine o
imagine completă şi cuprinzătoare asupra fenomenului cercetat.

Recoltarea informaţiilor s-a facut prin metoda sondajului, ca formă structurată de comunicare – tuturor
subiecţilor le este prezentat acelaşi chestionar. Chestionarul se realizează pe bază de chestionar aplicat faţă
în faţă, interlocutorii având peste 18 ani.

Culegerii informaţiilor are în vedere următoarele elemente:

 stabilirea colectivităţii cercetate şi a persoanelor care vor furniza informaţiile – persoane de toate
vârstele;
 elaborarea instrumentului de culegere a datelor –chestionar;
 stabilirea modalităţii de înregistrare a răspunsurilor -în scris
 determinarea eşantionului cercetat – 150 de persoane
 stabilirea coordonatelor spaţiale: localitate – Bucuresti, locul – pe stradă
 stabilirea coordonatelor temporale ale cercetării – 9-12 iunie, durata totală a cercetării – 8 ore, 2
ore/zi
 stabilirea coordonatelor modale referitoare la intervievare – interviul s-a desfaşurat pe stradă

Culegerea informaţiilor cunoscută în cercetarea directă şi ca etapa “de teren”, are în vedere aplicarea
instrumentului de recoltare a informaţiilor la nivelul indivizilor ce alcătuiesc eşantionul. În această etapă
rolul directorului de reţea, al supervizorilor şi operatorilor de interviu este definitoriu. Pentru reuşita
cercetării trebuie respectate cu stricteţe coordonatele şi regulile stabilite în faza de proiectare a culegerii
datelor. Comunicarea permanentă, un instructaj bine efectuat înainte şi controlul sistematic al desfăşurării
acestei etape sunt elemente care vor asigura calitatea informaţiilor culese.

Elaborarea chestionarului

Chestionarul reprezintă instrumentul de culegere a datelor de care depinde reusita acestei cercetări. La
realizarea lui s-a ţinut cont de scopul cercetării, cât şi de obiectivele principale.

Chestionar
1.Aţi consumat produse de tip fast - food în ultimele luni?
a) da
b) nu
2.Frecventaţi restaurantele de tip fast - food?
a) zilnic
b) 2-3ori/ sapt
c)săptămânal
d)lunar
e)mai rar
3.Frecventaţi restaurantele de tip fast - food
a) singur/ă
b)cu prietenii/colegii
c)cu familia (incluzând copii)

4.Ce reţea de restaurante fast - food preferaţi?

a) Mcdonald’s
b) KFC
c)Everest
d)Gregory’s
e) Sheriff’s
f) nici una

5.Care sunt motivele pentru care apelaţi la produsele de tip fast - food?
a) gustul plăcut
b) lipsa de timp
c) preţul accesibil
d) apropierea de locul de muncă

6.Dispuneţi de informaţii referitoare la impactul negativ asupra sănătăţii al consumului în exces

de produse fast -food?
a) da
b) nu
c) nu ştiu/nu mă intereseaza

7.Ştiaţi că o singură brioşă de la McDonald’s conţine 7 chiar 8 aditivi alimentari (E-uri) ?

a) da
b) nu
c) nu ştiu

8.Aţi avut vreodată probleme de sănătate în urma consumării produselor de tip fast- food?
a) da
b )nu
c) nu ştiu

9. Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 este foarte slab şi 5 – foarte bun) ce notă acordaţi restaurantelor
de tip fast – food?
a) 1 b) 2 c)3 d) 4 e) 5
10.Cum apreciaţi produsele de tip fast – food?
a) gustoase
b) hrănitoare
c) sănătoase
d) dăunatoare
e) ieftine

11.Sunteţi de acord cu interzicerea comercializării produselor de tip fast – food în şcoli?

a) da
b) nu
c) relativ de acord
d) indiferent

12.Cum apreciaţi modul de servire din restaurantele de tip fast – food?

a) foarte bun
b) bun
c) satisfăcător
d) nesatisfăcător

13.Care este preţul maxim pe care sunteţi dispuşi să-l platiţi pentru un hamburger?
a) între 1 - 2 lei
b) între 2 – 3 lei
c) între 3 - 4 lei
d) între 4 – 5 lei
e) peste 5 lei

14.Ce preţ sunteţi dispusi să plătiţi pentru un sandvis sănătos?

a) între 1 - 2 lei
b) între 2 – 3 lei
c) între 3 - 4 lei
d) între 4 – 5 lei
e) peste 5 lei
f) oricât

15.Credeţi că profitul restaurantelor de tip fast food este influenţat într-o mare masură de
promovare ?
a) da
b) nu
c) nu cred

În ce categorie de vârstă vă încadrati?

 18 – 25 ani
 26 – 35 ani
 36 – 45 ani
 46 – 55 ani
 peste 55 de ani
Ultima şcoală absolvită de dvs. este:
 şcoala gimnazială
 şcoala profesională
 liceul
 şcoala postliceală
 facultate/postuniversitară
Sexul :
 Masculin
 Feminin
Interpretarea rezultatelor urmăreşte să confirme sau infirme ipotezele formulate şi stabileşte,
pe baza rezultatelor şi a testelor de semnificaţie, tendinţe şi factori de influenţă în evoluţia fenomenului
analizat. Ea nu trebuie să se rezume doar la informaţia obţinută din cercetare curentă, deoarece există
anumite aspecte care nu au putut fi surprinse.

Întrebarea nr.1. ”Aţi consumat produse de tip fast - food în ultimele luni?” a) da b) nu

Analizând răspunsurile date, după cum se poate vedea şi în figura nr.3, cea mai mare parte (73,33%)
a intervievaţilor au spus „da”, au consumat produse de tip fast food în ultimele luni şi numai 26,67% au
rapuns „nu”.
Se observă un consum în ultimele luni mai mare la persoanele de sex masculin, cu vârste cuprinse între 18-
25 ani respectiv 26-35 ani şi ultima şcoală absolvită fiind liceul, respectiv facultatea .Cel mai mic consum de
fast food în ultimele luni se înregistrează la persoane cu vârsta de peste 55 de ani şi cu şcoala postliceală
respectiv studii superioare. Astfel putem concluziona că populaţia mai tânară are o tendinţă de consum de
produse de tip fast food mai mare decât cei mai vârstnici.

Figura 3.

da

nu

Întrebarea nr.2. „Frecventaţi restaurantele de tip fast - food?”

a) zilnic b) 2-3ori/ sapt c)săptămânal d)lunar e)mai rar

Din răspunsurile date se observă că cele mai multe persoane de sex feminin frecventează
restaurantele de tip fast food mai des decât persoanele de sex masculin, acestea raspunzând ”săptămânal”,
respectiv “ mai rar”. Persoanele de peste 26 de ani au raspuns că frecventează restaurantele ”mai rar”de o
luna, în schimb cei mai mulţi cu vârste între 28-25 frecventează restaurantele de tip fast food săptămânal,
ceea ce este îngrijorator având în vedere consecinţele pe care le are consumul excesiv de produse de tip fast
food. Cei cu studii medii şi superioare frecventează săptămânal restaurantele de tip fast food, cei cu şcoala
profesională si postliceală merg mai rar de o luna .
Figura 4.

8% zilnic
14%
35% 2-3 ori/sapt
saptamanal

27%
lunar
16% mai rar

Întrebarea nr.3. „ Frecventaţi restaurantele de tip fast – food” a) singur/ă b)cu prietenii/colegii
c)cu familia (incluzând copii)
Din cele 150 de persoane chestionate, 62% au răspuns că merg la un restaurant de tip fast food
însoţiţi de prieteni sau de colegi, din care 32% persoane de sex masculin şi 30% persoane de sex feminin;
13, 33% preferă să meargă cu familia, incluzând copii, din care 10% sunt femei şi 24,67 preferă să meargă
singuri la astfel de restaurante, din care 17,33% sunt bărbăţi. De aici putem trage concluzia că majoritatea
femeilor nu le place să meargă la un restaurant de tip fast food singure, ci cu famila, spre deosebire de
bărbăţi care preferă mai mult singuri.
În ceea ce priveste vârsta, persoanele cu vârste cuprinse între 18-45 preferă mult mai mult compania
prietenilor sau a colegilor, şi mai puţin singuri sau a familiei; în schimb cei cu vârste de peste 46 de ani
preferă să frecventeze restaurantele de tip fast food singuri. De asemenea cu familia mai frecventează şi cei
cu şcoala profesională, iar cu şcoala gimnazială, liceul, şcoala postliceală si facultate/postuniversitară
preferă cu prietenii/colegii.

Figura 5.

singur/a

cu prietenii/colegii

cu familia

Întrebarea nr.4. „Ce reţea de restaurante fast - food preferaţi?” a) Mcdonald’s b) KFC
c)Everest d)Gregory’s e) Sheriff’s f) nici una
 Analizând răspunsurile date în chestionar, persoanele intervievate au declarat că restaurantul de tip
fast food preferat este Mcdonald’s (45,33%), urmând KFC (28%), Gregory’s(10%).
Persoanele intervievate, din toate categoriile de vârsta au raspuns mai mult McDonald’s decât oricare alt
restaurant de tip fast food, iar pe ultimele locuri putem spune că se afla Sheriff’s şi Everest. Numai cei care
au scoala postliceală au raspuns diferit decat ceilalti, preferând Gregory’s şi nu McDonald’s.
Everst-ul este cel mai puţin preferat de persoanele de sex masculin, urmat de Sheriff’s. Cea mai mare parte
a persoanelor de sex feminin preferă McDonald’s, apoi KFC
Figura 6.

100
McDonald's
80
KFC
60 Everest
%
40 Gregory's
sheriff's
20
Nici una
0

Întrebarea nr.5. “Care sunt motivele pentru care apelaţi la produsele de tip fast - food?”
a) gustul plăcut b) lipsa de timp c) preţul accesibil d) apropierea de locul de muncă
38,66% dintre subiectii chestionaţi au declarat că motivul pentru care apelează la un restaurant de tip
fast food este lipsa timpului, urmat de 28,66% pentru gustul plăcut.21,33% dintre persoanele de sex feminin
apelează la fast food datorită lipsei timpului; 14,66% pentru gustul plăcut, 6% datorită apropierii de locul de
muncă şi numai 4,66% datorită preţului accesibil. Persoanele de sex masculin apelează la restaurantele de
tip fast food în egală masură pentru preţul accesibil şi pentru gustul plăcut, şi apoi datorită lipsei timpului şi
a apropierii locului de muncă. Populaţia tânară între 18-25 de ani recurge la mâncarea fast food mai mult
pentru gustul plăcut, în schimb persoanele cu vârste între 26-55 mănâncă de la un restaurant de tip fast food
în cea mai mare parte, datorită lipsei timpului. Figura 7.

apropierea de locul
de munca

pretul accesibil

lipsa de timp

gustul placut

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Întrebarea nr.6 „Dispuneţi de informaţii referitoare la impactul negativ asupra sănătăţii al consumului în
exces de produselor fast -food?
a) da b) nu c) nu ştiu/nu mă interesează
92,66% din persoanele chestionate au afirmat că ştiu de impactul negativ asupra sănătaţii al
consumului în exces de produse fast food, 4% nu ştiu şi numai 3,33% că nu ştiau despre acest lucru. Din
rezultatele chestionarelor rezultă că persoanele de sex feminin sunt mai informate despre acest aspect. Cei
mai informaţi sunt invervievaţii de peste 55 de ani, care au raspuns 100% - ştiau despre impactul negativ
asupra sănătăţii al consumului în exces de produse fast –food iar cei mai puţin informaţi sunt cei cu vârsta
cuprinsă între 46-55 ani şi 36-45 ani. Lipsa de informaţie este mai profundă în rândul persoanelor cu scoala
gimnazială.
Figura 8.

140
120
100
da nu
80
60
40
nu stiu
20
0

Întrebarea nr.7. „Ştiaţi că o singură brioşă de la McDonald’s conţine 7 chiar 8 aditivi alimentari (E-uri)?”
a) da b) nu c) nu ştiu
Cea mai mare parte a subiecţilor chestionaţi (64,66%) au raspuns “da”, ştiau că o brioşă de la
McDonald’s contine 7,8 aditivi alimentari, 28% au raspuns “nu” şi numai 7,33% “nu ştiu”.
Invervievaţii cu vârste cuprinse între 18-45 de ani cunosc mai bine ingredientele produselor dintr-un fast
food decât persoanele peste 46 de ani. Din cei 10 persoane cu şcoala gimnazială 9 dintre ei au răspuns “nu
stiu”, cei cu şcoala profesională majoritatea au răspuns “nu” şi cei cu liceul, postliceală şi facultatea au
răspuns “ da”. Din cei 97 de persoane care au spus că ştiu că o singură brioşă conţine 7,8 aditivi alimentari,
63 dintre acestia sunt persoane de sex feminin şi numai 34 persoane de sex masculin, ceea ce inseamnă că
femeile sunt mai informate în legătură cu aspectele negative ale consumului de fast food decât bărbaţii.
Figura 9.
 28%
7% da
nu
nu
65% stiu

Întrebarea nr.8. “Aţi avut vreodată probleme de sănătăte în urma consumării produselor de tip fast- food?”
a) da b )nu c) nu ştiu
Analizând răspunsurile date, se constată că 48,66% nu au avut probleme de sănătăte în urma
consumării de produse de tip fast food, 39,33% au avut probleme şi 12% nu ştiu despre acest aspect. Din cei
care au avut probleme 20% sunt de sex masculin şi 19,3 % de sex feminin iar din 39,33 %, 27,33% sunt
persoande de sex masculin şi 21,33% persoane de sex feminin. De aici se poate trage concluzia că femeile
au avut mai des probleme de sănătăte faţă de bărbaţi. Cei mai mulţi tineri sub 35 de ani au declarat că nu au
avut probleme de sănătate, iar persoanele de peste 36 de ani, majoritatea declarând că au avut probleme de
sănătate şi foarte puţini care nu ştiau. Doar persoanele cu şcoală postliceală au afirmat că au avut probleme
de sănătăte, ceilalti declarând că nu au avut astfel de probleme
Figura 10.

da nu

nu stiu

Întrebarea nr.9. “Pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 este foarte slab şi 5 – foarte bun) ce notă acordaţi
restaurantelor de tip fast – food?”
a) 1 b) 2 c)3 d) 4 e) 5
Majoritatea respondenţilor nu au o impresie foarte bună despre restaurantele de tip fast food,
acordându-le, în cea mai mare parte, nota 3. Se observă că persoanele de sex feminin sunt mai exigente
acordând nota 1 în proporţie de 14,66%, iar persoanele de sex masculin acordând nota 3 in proporţie de
31,33%. Nota 3 o mai acordă şi persoanele cu vârste cuprinse între 18-25 ani, persoanele cu vârsta între 26-
35, respectiv cei cu vârsta de peste 55 de ani. Persoanele cu studii medii, superioare şi cu şcoala
profesională acordă nota 3 restaurantelor de tip fast food şi cei cu şcoala postliceală nota 4. În concluzie, se
poate spune că respondenţii au acordat nota medie pentru restaurantele de tip fast food.
Figura 11.
 100
80
60 1 2 3 4
40 5
20
0

Întrebarea nr.10. “Cum apreciaţi produsele de tip fast – food?”

a) gustoase b) hrănitoare c) sănătoase d) dăunatoare e) ieftine
Analizând răspunsurile date în chestionar 47,33% din persoanele intervievate au declarat că
produsele de tip fast food sunt dăunatoare, din care 33,33% persoane de sex feminin şi 14% persoane de sex
masculin. 36,66% au afirmat că produsele de tip fast food sunt gustoase, din care 26% bărbăţi şi numai
10,66% femei. Sunt apreciate produsele de tip fast food ca hrănitoare de 7,33%, sănătoase doar de 2,66% şi
ieftine de 6% din persoanele intervievate. Cei cu vârsta între 18-25 de ani, respectiv cei cu vârsta cuprinsă
între 36-45 ani apreciază produsele ca fiind gustoase, iar cei cu vârsta între 26-35 ani, 46-55 ani şi de peste
55 ani apreciază produsele de tip fast food ca fiind dăunatoare.Populaţia cu şcoala gimnazială, liceu şi
postliceala au raspuns “dăunatoare” iar cei cu şcoala profesională şi cu studii superioare au răspuns
”gustoase”. Figura 12.

6% gustoase
37% hranitoare
sanatoase
47%
daunatoare
7%
3% ieftine

Întrebarea nr.11. “Sunteţi de acord cu interzicerea comercializării produselor de tip fast – food in şcoli?”
a) da b) nu c) relativ de acord d) indiferent
Din cei 150 de respondenţi, 87 au raspuns că sunt de acord să se interzică comercializarea
produselor de tip fast food în şcoli, din care 45 sunt persoane de sex feminin şi 38 persoane de sex
masculin. Persoanele cu vârsta de peste 26 de ani au raspuns “da”, numai persoanele cu vârsta între 18-25
de ani au raspuns “nu” având un procent de 42%. Persoanele cu studii medii şi superioare au afirmat că sunt
de acord cu acest aspect. Figura 13.
 74
80
60 satisfăcăt
oare
40 20 buna
6
20
0

Intrebarea nr.12. “Cum apreciaţi modul de servire din restaurantele de tip fast – food?”
a) foarte bun b) bun c) satisfăcător d) nesatisfăcător
În ceea ce priveste modul de servire din restaurantele de tip fast food 52% din persoanele
interviervate au raspuns “satisfăcător”, din care 28,66% sunt persoane de sex masculin şi 23,33% persoane
de sex feminin. Populaţia tânără cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani au apreciat ca fiind foarte bun modul de
servire al personalului, iar persoanele de peste 25 de ani au apreciat modul de servire ca fiind satisfăcător.
Respondenţii cu studii minime, medii şi superioare au apreciat satisfăcător modul de servire din
restaurantele de tip fast food, excepţie făcând cei cu liceul care au afirmat că este foarte bun.
Figura 14.

foarte bun

bun

satisfacator

nesatisfacator

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Întrebarea nr.13 “Care este preţul maxim pe care sunteţi dispuşi să-l plătiţi pentru un hamburger?”
a) între 1 - 2 lei b) între 2 – 3 lei c) între 3 - 4 lei d) între 4 – 5 lei e) peste 5 lei
La această întrebare 44,6% din cei intervievaţi ar da pentru un hamburger între 2-3 lei, apoi 20,66%
între 3-4 lei,15,33% între 4-5 lei, 12% peste 5 lei şi doar 7,33 între 1-2 lei. 51 din 70 de femei ar da doar 2-3
lei pentru un hamburger şi doar o femeie din 70 ar da peste 5 lei, pe când 17 bărbăţi ar da peste 5 lei pentru
un hamburger. Persoanele cu vârsta între18-25 ani, 26-35 ani şi 36-45 ani ar da 2-3 lei pentru cumpărarea
unui hamburger, cei cu vârsta cuprinsă între 46-55 ar da între 3-4 lei iar cei cu peste 55 de ani chiar şi peste
5 lei. Având în vedere ultima şcoala absolvită, majoritatea ar da maxim 2-3 lei pentru
un hamburger.
Figura 15.
 12%
7%
15% intre 1-2 lei
intre 2-3 lei
intre 3-4 lei
45%
intre 4-5 lei
21%
peste 5 lei

Întrebarea nr.14.” Ce preţ sunteţi dispuşi să plătiţi pentru un sandvis sănătos?”

a) între 1 - 2 lei b) între 2 – 3 lei c) între 3 - 4 lei d) între 4 – 5 lei e) peste 5 lei f) oricât
Analizând răspunsurile date în chestionar, 38% ar
5
plăti peste 5 lei pentru un sadvis sănătos, 34,66% între 4-5

57
lei, 13,33% între 3-4 lei, 8,66% ar plăti oricât, 3,33% între 2-
3 lei şi 2% între 1-2 lei. Persoanele de sex masculin ar plăti
mai mult pentru un sandvis sănătos decât ar plăti o femeie.
intre 1-2 lei intre 2-3 lei intre 3-4 lei intre 4-5 lei peste 5 lei Cei cu vârsta între 18-25 ar da între 4-5 lei, cei cu vârsta între
oricat
26-35 ar da între 3-4 lei, iar cei cu vârsta de peste 55 ar da
numai 3-4 lei pentru un sandvis sănătos. Persoanele cu studii superioare ar plăti peste 5 lei iar cei cu studii
medii ar plăti între 4-5 lei. Figura 16 .

Întrebarea nr.15. Credeţi că profitul restaurantelor de tip fast food este influenţat într-o mare măsură de
promovare ? a) da b) nu c) nu cred
60,66% din persoanele intervievate au afirmat că restaurantele au un profit mare datorită
publicităţii, 8% au raspuns “nu” şi 31,33% nu ştiu dacă promovarea are un efect asupra profitului
restaurentelor de tip fast food. Se constată că persoanele de sex feminin cred că acest lucru mai mult decât
persoanele de sex masculin. Cei cu vârste cuprinse între 18 ani şi până la 46 de ani răspund afirmativ iar
cei de peste 55 de ani nu ştiu. Respondenţii cu studii minine, medii şi superioare au afirmat că promovarea
influenţează profitul restaurantele de tip fast food.

Figura 17.
 da

nu

nu cred

Concluzii

Produsele de tip fast food sunt într-o continuă creştere, în ciuda faptului că cea mai mare parte a
persoanelor intervievate (92 %) au declarat că ştiu despre efectele negative pe care le au consumul în exces
de astfel de produse, totuşi 73,3% au fost în ultimele luni la un restaurant de tip fast food. Datorită
consumului în exces de fast food tot mai mulţi oameni devin supraponderali, dacă în anul 1990 doar
aproximativ 30% dintre români erau supraponderali şi obezi, acum procentul este mai mult de 50%.
Obezitatea este o problemă de sanatate, ea ducând la apariţia bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat,
infartului miocardic, 75% dintre bolile de astăzi sunt consecinţa alimentaţiei fast-food şi a stilului de viaţă
dezordonat. Majoritatea persoanelor frecventeză saptămânal restaurantele de tip fast food şi de obicei din
lipsa timpului. Populaţia tânără are o tendinţa de cosnum de produse de tip fast food mai mare decât cei mai
vârstnici, astfel persoanele de peste 55 de ani sunt mai reticenţi în ceea ce priveşte mâncarea de tip fast
food, datorită problemelor pe care le-au avut de sănătate, iar tinerii consumă produse de tip fast food, deşi le
consideră dăunătore, McDonald’s fiind restaurantul preferat. Diferenţele între un sandvis sănătos şi un
hamburger sunt simţite la nivelul preţurilor, în timp ce pentru un hamburger 44% ar plăti numai 2-3 lei,
pentru un sandvis sănătos 38% ar plăti chiar peste 5 lei si 34 % între 4-5 lei.
Ar trebui să avem mult mai mare grija la alimentaţia noastră, deoarece produsele de tip fast food
sunt bogate în substanţe cancerigene şi contin un aport foarte mare în calorii. Consecinţele unor astfel de
obiceiuri nesănătoase sunt imediate, unul dintre ele este creşterea în greutate, care duce la creşterea
presiunii sângelui şi nivelul colesterolului provocând asfel diverse probleme de sănătate.
Înţelegerea consumatorilor, a atitudinii şi a obiceiurilor care le influenţează modul de viaţă este un
demers care trebuie făcut pentru a ştii ce măsuri ar trebui luate pentru diminuarea consumului de fast food şi
creşterea celei sănătoase, tradiţonale.
 Avantajele unui stil de alimentaţie natural sunt nenumarate: sănătate, energie, echilibru fizic şi
psihic, tinereţe, vitalitate, imunitate şi astfel se recapătă forţa vitală pierdută printr-un regim de viaţă
nesănătos.