ROLUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII ÎN CADRUL

ECONOMIEI ROMÂNEȘTI

Fiecare antreprenor, atunci când ia decizia să-și lanseze o afacere, decide și mărimea acesteia,
adică alege să-și înființeze o întreprindere mică, mijlocie sau având resursele și experiența
necesară, poate chiar una de proporții, adică mare.

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt predominante într-o economie de piață, având drept
caracteristici principale un număr de angajați sub o anumită limită și o cifră de afaceri de asemenea
până la o anumită valoare.

P. Drucker (savant american) spunea că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii
economice”. Acest lucru este foarte adevărat, deoarece anume întreprinderile mici și mijlocii
determină creșterea economică a unei țări, structura și calitatea produsului național brut (PNB). În
majoritatea țărilor dezvoltate, ponderea întreprinderilor mici și mijlocii este de 60-70% din PIB-ul țării
respective.

Întreprinderile mici și mijlocii au un rol deosebit de important în cadrul economiei naționale,

deoarece:

 contribuie semnificativ la reducerea ratei șomajului, la creșterea economiei și la

îmbunătățirea condițiilor de trai;

 permit recuperarea mai rapidă a investițiilor în comparație cu întreprinderile mari;

 se adaptează mai rapid la cerințele clienților și la schimbările ce pot apărea pe parcursul

dezvoltării afacerii;

 sunt mai ușor de administrat și de controlat;

 asigură consumatorii cu produsele și serviciile de care aceștia au nevoie;

 contribuie la dezvoltarea concurenței și la înlăturarea situațiilor de monopol;

În mai multe țări, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie,
ponderea întreprinderilor mici și mijlocii este de 99,3-99,7 % din totalul întreprinderilor create pe
aceste teritorii. De obicei, anume IMM-urile oferă 75-80% de locuri de muncă, ceea ce este un
procentaj destul de mare în comparație cu companiile mari, unde în permanență se abordează
reducerile de personal din anumite motive.

O companie, pentru a fi considerată mică sau mijlocie, trebuie să îndeplinească două tipuri de
criterii: cantitative și calitative.
— cantitative: profitul, numărul salariaților și volumul vânzărilor;
— calitative: atingerea a unui anumit grad de integrare în mediul economic sau a unui anumit nivel al
productivității muncii, etc.
În România, pot fi considerate întreprinderi mici și mijlocii, cele care nu au un profit brut mai mare de
5 milioane euro, iar cifra anuală de afaceri este mai mică de 8 milioane de euro. Pentru acestea,
volumul vânzărilor realizate nu trebuie să depășească 25% deținut de o companie ce nu este IMM.
Referitor la numărul de angajați: 0-9 angajați — microîntreprindere; 10-49 angajați — întreprindere
mică; 50-249 angajați — întreprinderi mijlocii.

Întreprinderile mici și mijlocii au foarte multe avantaje, printre care am putea enumera următoarele:

 Întreprinderile mici și mijlocii răspund mai rapid la condițiile schimbătoare ale pieței;

 Aceste întreprinderi pot fi înființate cu investiții mai mici în comparație cu companiile mari și
perioada de recuperare a acestora este de asemenea mai redusă;

 IMM-urile pot implementa cu ușurință noile tehnologii, pot adăuga, modifica produsele sau
serviciile prestate de către întreprindere, iar aceste schimbări le vor executa în termeni mai
reduși de timp în comparație cu întreprinderile mari, datorită faptului că sunt mai flexibile și
se adaptează rapid la conjunctura pieței. De asemenea, costul schimbărilor nu va fi atât de
mare comparativ cu firmele mari;

 Oferă produse și servicii de o înaltă calitate la prețuri rezonabile;

 Întreprinderile mici și mijlocii cunosc mai bine cerințele clienților și au posibilități mai mari de
extindere pe piața locală;

 În cadrul IMM-urilor este prezent un sistem de management, de planificare, organizare și

control, foarte simplu, ușor și eficient;

 Întreprinderile respective exercită o funcție socială, prin asigurarea cetățenilor cu locuri de

muncă, oferirea salariilor cuvenite, motivarea angajaților și crearea unui colectiv unit.

 Aceste întreprinderi, fiind în continuă creștere, duc la existența unui număr tot mai mare de
proprietari, care sunt considerați drept pătura de mijloc a societății, ce-și asigură de sine
stătător o condiție socială mai bună și un trai cât mai decent, ajutând în paralel și alți oameni
să ajungă la scopurile propuse;

 Întreprinderile mici și mijlocii duc necontenit la progresarea și reformarea economiei.