Sunteți pe pagina 1din 5

Termoreglarea consta in procese fizico-chimice si fiziologice care mentin constanta

temperature centrala a corpului. Temperatura cnetrala a corpului este dde 37 de grade,


indifferent de conditiile de mediu si boala. Ea este necesara bunei functionari a organeleor
centrale. Din punct de vedere al termoreglarii, organismul se imparte in doua: o parte
centrala reprezentata de interiorul corpului, care este constanta si partea perifierica, invelisul
corpului, reprezentata de tegument, musculatura care isi modifica temperature in functie de
mediu. Zona perifrica se numeste coaja.
Intre nucleu si coaja exista un deficit caloric de 3-5 grade. T constata a nucleului se
obtine din doua mecanisme: termogeneza si termoliza.
Termogeneza este reglata prin ipotalamusul posterior. Termogeneza de doua feluir:
chimica si fizica. Termogeneza chimica este reprezentata de metabolismul energetic. Ea
produce caldura prin intensificarea arderilor. Term. Fizica este reprezentata de contractii
musculara f frecvente, frisoanele. Prin frison creste t centrala cu 3-4 grade.
Termoliza – pierderea de caldura – se face numai prin fenomene fizice. Este
comandata de hipotalamusul anterior. Se declanseaza cand corpul este supraincalzit, cand
creste t centrala a corpului.
Componentele termolizei:
- conductia – trecerea treptata a caldurii de la tegment la mediul inconjurator. T
tegumentului si a mediului tind sa se egalizeze;
- convectia are doua componente: externa si interna; cea externa se realizeaza prin
miscarea mediului care este in contact cu tegumentului (aerul, apa); mediul este
permanent inlocuit cu altul mai rece mentinandu-se o diferenta de t intre mediu si
tegument; convectia interna – reprezentata de fluxul sanguin care circula de la
centru spre periferie transportand caldura externa spre interior; intotdeauna exista o
diferenta de t intre centru si periferie – gradient termic: intern si extern.
- Evaporarea – prin eliminarea apei din organism se pierde caldura. Ea are loc prin
doua forme: transpiratie si perspiratie insensibila (plamani – in timpul expiratiei se
pierde caldura). Supraincalzirea organismului stimuleaza hipo. Anterior care va
comanda in mode reflex secretia sudurala. Astfel se produce racirea corpului.
Evaporarea este cel mai eficient mijloc de termoliza. In caz de expunere a corpului
la caldura cand temperatura centrala a corpului ajunge la 37,2 grade.
- Iradierea – organismul dezbracat iradiaza prin raze infrarosii. Ea depinde de gte
(gradient), astfel la 28-30 de grade se pierde cam 60% din caldura eliminata prin
iradiere.

Stimulii in htt – factori: factorul termic, mecanic si chimic. Cel mai important –
termic.
Factorul temric actioneaza asupra organismul prin proprietatile fizice ale apei
(capacitate termica mare, termo-conductibilitate mare, temperatura de indiferenta mare
– 34-35 grade). Factorul termic actioneaza asupra pielii, asupra vaselor din piele,
tegumentul raspunde la actiunea factorului temric prin reactie vasculara. La actiunea
excitantului rece, in primul minut, brusc scade temeperatura tegumentului; in
urmatoarele 2 minute, scaderea temperaturii este mai putin intensa, dupa care
tegumentul se mentine rece la aceasi temperatura pe tot timpul expunerii. Sub
excitantul cald, brusc, in primul minut creste temperatura cutanata, dupa care cresterea
t este mai lenta, cu mentinerea t ridicate pe parcursul procedurii. Tesutul adipos
protejeaza organele de supraincalzire, muschii isi mentin mult timp t ridicada datorita
vascularizatiei si izolarii temice.in functie de stimulul termic se fac clasificarile
procedurilor in htt: temperatura procedurii si marimea suprafetei de corp expusa
tratamentului.
Clasificarea htt dupa t:
- proceduri indiferente – 34-35 grade;
- calde 37-39 grade;
- fierbinti – 39-43 grade;
- racoroase 33-25 grade;
- reci – 22-18.

Termoterapia cuprinde proceduri la peste 45 de grade. Acestea proceduri se aplica prin


alte medii decat apa, care au o temroconductibilitate mai mica decat apa. Procedurile
cu aer cald – sauna: 120 grade; proceduri cu namol – 40-45 grade; parafina – 60-70
grade; vapori de apa – 50-55 grade.
Dupa suprafata corpului expusa la tratament:
- proceduri generale – bai; acestea solicita intens termoreglarea, mobilizand toate
functiile organismului; dupa 18 zile de tratament cu proc generale, functiile
organismului antrenate isi optimizeaza functionarea. In baile generale au loc doua
schimburi de caldura: intre tegument si mediu; intre zona centrala si cea periferica.
Aceste schimburise produc in etape. In prima etapa se lichideaza diferenta de t
dintre apa si tegument, creste temperatura peiferica. In etapa a doua se modifica t
centrala a corpului. In a treia, se egalizeaza t centrala cu cea periferica. Intr-o baie
de 37 grade, dupa 10-12 minute de stat in apa, creste t tegumentului si t centrala a
corpului. In 30 de minute, t centrala ajunge la 37,5 gr, ceea ce va declansa
temroliza cu vasodilatatie periferica puternica si evaporare prin transpiratie. Corpul
fiind in apa, evaporarea are loc prin cap si prin respiratie. Peste 30 de minute,
munca inimii este mult sporita, circulatia sangelui este intensificata, de aceea baile
calde peste 30 min sunt greu suportate. Mai exista inca o dif de temperatura:
diferenta dintre apa calda a baii si apa aerului din sala de baie. Daca dif este pea
mare, la iesirea din baie se declanseaza contractii musculare puternice si
discomfort. De acea in microclimatul este important.
- locale ce se aplica pe sectoare restranse ale corpului: peste t de indiferenta; sub t de
indif; crioterapia; procedurile alternante; p
Procedurile peste t de indif incalzesc tesuturile producand vasodilatatie cu urmatoarele
efecte: analgezic, miorelaxant, elasticizant, trofic si rezortiv.
Proc sub t de indif au efect de racire prin vasoconstrictie tegumentara. Efectele
acestora: analgezic, tonifiant, antiimflamator. Aceste proceduri au efect de calire si
sunt follosite in profilaxie.
Crioterapia. Temperaturile sunt sub 0 grade. Efect: analgezic pana la antestezie
locala.
Proc alternante. Contrast termic. Aceste proc realizeaza gimnastica vasculara.
Dupa proc alternante se instaleaza o hiperemie intensa si de durata mai accentuata
decat dupa proc calde.

Factorul mecanic este reprezentat de 3 elemente: presiunea hidrostatica; plutirea


corpului conform legii lui Archimede; factori mecanici adaugati procedurilor.
Presiune hidrostatica este greutatea coloanei de apa care apasa asupra corpului
producand o presiune asupra partilor compresibile, asupra cavitatilor si asupra circulatiei de
masa. Scade sub presiunea hidrostatica circumferinta toracelui, abdomenului,
extrmemitatilor, cu consecinte asupra respiratiei, circulatiei si metabolismului.
Plutirea – corpul scufundat in apa este impins de jos in sus cu o forta egala cu
greutatea lichidului dislocuit. Datorita plutirii scade greautatea corpului in apa cu efect de
relaxare musculara si cu efectuarea miscarilor mai usor. In apa sarata plutirea este mai
accentuata. Corpul reactioneaa impotriva plutirii crescand frecventa pulsului, a respiratiei,
marind munca inimii.
Factorii mecanici adaugati procedurilor – manevre artificiale ce favorizeaza reactii
vasculare puternice. Manevre ce cresc t tegumentului cu 2-3 grade. Aceste manevre sunt:
frictiunile, perieri, presiunea dusurilor, curentii de aer in apa de baia, curgerea contiuna a
apei si prezenta bulelor de gaz in apa de baie.

Facorul chimic este reprezentat de compozitia chimica a solutilor cu care se fac


procedurile. Din factorul chimic face parte si apa simpla de baie. Apa calda, inclusiv la t de
indif, dupa 20 de minute, dilueaza stratul lipidic al tegumentului, avand efect emolient. Acest
efect este un semnal pt organism. Apa simpla modifica pH-ul pielii, ionizarea pielii, ceea ce
amplficica semnalele transmise de procedura. Presiunea hidrostatica favorizeaza patrunderea
apei in celule, organimsul va reactiona producand nerotransmitatori si anticorpi. Celulele
hiperhidratate cresc cantitatea de lichide in vase. In tegument se poate absorbi in timbul unei
bai 1 kg de apa. De asemenea se intesnifica reactii imunitare. In apa de baie se pot introduce
substante reprezentate de plantele medicinale, uleiurile eterice, medicamente, gaze
terapeutice. Aceste substante vor amplifica efectele baii si anume: efectul sedativ, analgezic,
miorelaxant, vasodilatator.

Actiunea htt-ului asupra marilor functii ale oranismului.


Actiunea htt-ului asupra sistemului nervos.
Htt prin stimulii ei actioneaza pe receptorii din piele, la nivelul receptorilor, stimulii se
transforma in impulsuri nervoase care ajung la s nervos central de unde au efect asupra
intregului organism. Dupa o cura de 18 zile de htt, activitatea organismului se stabilizeaza si
se optimizeaza. Actiunea htt-ului depinde de reactivitatea organismului. Pacientilor
hiperreactivi se aplica proceduri tranchilizante: bai cu t de indif, bai cu aer comprimat, dusuri
cu presiune scazuta. Aceste proceduri ofera oranismului stimuli monotoni care diminueaza
functile organismului pana la inhibitie corticala si somn.
Hiporeactiviilor se aplica proceduri contrastante cu presiuni mari ce au efect stimulan
asupra s nervos, de activare metabolica. Prin repetarea sistematica a procedurilor se
realizeaza un nou echilibru al s nervos. Pt snc se aplica proceduri generale, pt snp se aplica
proceduri locale. Stimulii reci si calzi de scurta durata cresc excitabilittea nervilor. Stimulii
calzi de lunga durata scad excitabilitatea nervilor producand analgezie. Si stimulii reci de
lunga durata au efect anestezic.

Efectul htt-ului asupra aparatului circulator


Are loc in etape. Atat proc calde, cat si reci, in prima etapa produc vasoconstrictie care
la rece persista mai mult. In etapa a doua, la cald se produce vasodilatatie cu hiperemie, iar la
rece se poduce staza cu aspect cinotic si marmorat. In etapa a treia se modifica circulatia la
rinichi, in miocard, cerebral. La cald se intensifica circulatia in organe si depozite, iar la rece
incetineste ciclul.
In baile generale fierbinti se produce vasodilatatie periferica. Datorita presiunii
hidrostatice tensiunea arteriala nu scade, dar daca bolnavul iese brusc din baie, se produce
colaps, de aceea proc trebuie aplicate progresiv pentru a ameliora tonusul muscular, pt a
regla circulatia.

Efectul htt-ului asupra respiratiei.


Aplicarea proc pe zone sensibile (ceafa, regiunea dorsala superioara, toracele si
abdomenul) se produc modificari in etape la proc de scurta durata. Prima etapa – inspir
profund; apnee respiratorie; tahipnee. Aplicatiile reci prelungite determina respiratii
profunde si rare, iar aplicatiile calde prelungite determina tahipnee cu hiperventilatie.

Efectul htt-ului asupra musculaturii.


Proc calde pana la 37 de grade scad tonusul muscular. Proc peste 38 de grade scad
tonusul muscular si forta, avand efect decontracturant si antialgic. Proc reci cresc tonusul
muscular. Daca se prelungesc, apare frisonul. Proc reci de scurta durata amelioreaza
randamentul muschilor striati.

Efectul htt asupra glandelor endocrine si asupra metabolismului.


Stimulii cu contrast termic mare si factori mecanici stimuleaza secretiile ormonale.
Dupa procedura, echilibrul endocrin se normalizeaza. Astfel de stimuli aplicam in
convalescenta la bolnavii asttenici. La acestia activitatea stimulilor trebuie ozata.

Reactia in htt
Este totalitatea raspunsurilor organismului la stimulii din htt.
Reusita tratamentului in htt depinde de calitatea reactiei individuale la htt. Oglinda
acestei reactii este culoarea pielii. testam reactia la htt prin proba Dalmady. Aceasta e o
reactie dermovasulara care consta din: apasam cu degetul un segment de tegument al
pacientului; dupa apasare apare o pata alba care se mentine 2-5 secunde; daca persista mai
mult de 6 s inseamna o reactie vasculara prelungita, ceea ce dovedeste ca pacientul va
reactiona defectuos la htt.
Reactia generala buna se manifesta dupa proc dupa culoarea pielii roz-rosiatica,
senzatie de caldura placuta, tegumente calde, vioiciune, cresterea atentiei, apetitului,
normalizarea tensiunii arteriale.
O reactie negativa se manifesta prin: senzatie de frig, tegumente reci, piele de gaina,
frison, cefalee, ameteli, iritabilitate, scaderea apetitului, cresterea tensiunii arteriale.

Dupa 8-12 zile de tratament poate sa apara criza de cura care se manifesta prin
somnolenta, insomnie, fatigabilitate, cefalee, sufebilitate, tahicardie sau bradicardie, hipo-
hipertensiune art; diaree – constipatie; cu accentuarea simptmoelor pt care facem tratament si
acutizarea focarelor de infectie. Aceste manifestari dovedesc incercarea organismului de a se
regla pt a ajunge la stabilizare si optimizare morfo-functionala. Daca apare aceasta reactie, se
recomanda adaptarea intensitatii stimulilor.

Reguli de aplicare ale htt-ului


Se refera la: cand se aplica proc, reactia dermovasculara si tehnica.
1. Bolnavul trebuie examinat si trebuie sa urmarim fenomen neplacute sau boli
intercurente.
2. Nu se aplica htt dupa mese abundente. Inainte de proc este nevoie de o
pauza alimntara de 30 min.
3. Proc majore se aplica dimineata.
4. Intre doua proc trebuie sa fie un inerval de doua ore.
5. Daca se efectueaza proc multe, efectele lor se suprapun si organismul va
reactiona negativ.
6. Nu se aplica htt dupa eforturi mari, dupa nopti nedormite, colici, agitatie
psiho-motorie.
7. Nu se aplica htt pe perioada ciclului menstrual.
8. inaintea proc majore se goleste vezica urinara si intestinul.
9. Pt a grabi aparitia reactiei vasculare se adauga stimuli mecanici – frictiunile
si perierile.
10. Dupa proc calde si fierbinti, obligatorie se aplica o procedura de racire.
11. Nu se aplica proc reci pe tegumente reci.
12. Dupa htt se sterge tegumentul cu cearceaf pt a modifica reactie
termovasculara.
13. Tehnicile se aplica corect in ceea ce priveste t, durata, intensitatea si locul
de aplicare al procedurii.

Dotarea salii de htt


In htt e nevoie de o compartimentare corecta cu: vestiar, Sali pt proc generale, locale;
sala de odihna. Peretii trebuie sa fie luciosi, acoperiti cu faianta pana la 2m, culoare alba,
dusumeaua sa aiba o panta de scurgere, iluminat bun, temperatura sa fie de 22-23 de grade,
ventilatie corespunzatoare, umiditate de 75%, fara curenti de aer; gratare de lemn; ceas
smenalizator; curatenie; liniste; instalatiile de apa sa aiba debint suficient cu presiune de 5-10
atmosfere.