CAPITOLUL 1.

FUNCȚIILE ÎMBRĂCĂMINTEI .

CLASIFICAREA PRODUSELOR DE ÎMBRĂCĂMINTE

1.1. Funcțiile îmbrăcămintei

Îmbrăcămintea reprezintă totalitatea produselor vestimentare purtate de om (lenjerie de

corp, cămașă, rochie, sacou, ciorapi, etc.), îndeplinind un spectru larg de funcții. În primul rând,
este un mijloc de acoperire și protejare a corpului.

Funcțiile îmbrăcămintei sunt cuprinse în două grupe:

1. funcții utilitare

2. funcții informațional-estetice

Funcțiile utilitare se împart în:

 Funcția de apărare, se referă la rolul de protecție a corpului față de acțiunea:

• mediului fizic (praf, supraîncălzire, apă fierbinte, substanțe toxice etc.)

• mediului biologic (mușcăturile insectelor, rozătoarelor; acțiunea bacteriilor etc.)

• mediului fiziologico -psihologic (suprasolicitări statice, dinamice, etc.)

• mediului natural (radiația solară, ploi, vânt etc.)

• mediului de producție (leziuni mecanice, lovituri, substanțe toxice, substanțe radioactive

etc.)

 Funcția fiziologico -igienică vizează comoditatea îmbrăcămintei, asigurând:

• confort (capacitatea de izolare termică, permeabilitatea la aer și vapori, capacitatea de

absorbție a transpirației etc.)

• libertatea mișcărilor

• rezistența la murdărie și electrizare

1
 Funcțiile informațional-estetice cuprind:

 Funcția informațională comunică celorlalți informații despre:

• persoană (profesia, gradul de cultură, starea socială, bunul gust, simțul estetic, nivelul de
informare cu privire la modă, etc.)

• îmbrăcăminte (stil, originalitate, actualitate, mod de întreținere, producător etc.)

 Funcția estetică indică capacitatea îmbrăcămintei de a înfrumuseța și a avantaja

trăsăturile fizice deosebite ale persoanei. Astfel, această funcție se referă la:

• corespunderea hainelor cu trăsăturile fizice ale persoanei

• acuratețea și precizia de confecționare și finisare a îmbrăcămintei

1.2.Clasificarea produselor vestimentare

Produsele de îmbrăcăminte se clasifică după mai multe criterii :

 Dupa materia primă utilizată:

 îmbrăcăminte din țesături de bumbac

 îmbrăcăminte din țesături de lână

 îmbrăcăminte din țesături de mătase

 îmbrăcăminte din țesături de in

 îmbrăcăminte din țesături de cânepă

 îmbrăcăminte din țesături din fibre sintetice

 îmbrăcăminte din țesături din fibre în amestec

 După destinație:

 îmbrăcăminte de zi – pentru utilizarea zilnică în condiții casnice și sociale (îmbrăcăminte

pentru casă, lenjerie de corp, mănuși, ciorapi, etc.)

2
 îmbrăcăminte de lucru – pentru protecția corpului de acțiunea factorilor nefavorabili
care pot apărea la locul de muncă. Piesele vestimentare: halate, salopete, mănuși de
protecție etc.

 îmbrăcăminte sport – pentru practicarea sportului, protejarea corpului uman de traume

mecanice

 îmbrăcăminte de ocazie – pentru festivități (de ex. nuntă, cumetrie, bal de absolvire,
etc.)

 După vârstă și sex:

 îmbrăcăminte pentru sugari

 îmbrăcăminte pentru copii

 îmbrăcăminte pentru adolescenți

 îmbrăcăminte pentru femei

 îmbrăcăminte pentru bărbați

Clasa îmbrăcămintei de zi se divizează în următoarele subclase:

a) Îmbrăcăminte ușoară – se confecționează din materiale subțiri și se poartă în special în

perioada caldă a anului (bluze, cămăși, rochii, fuste, șorturi, etc.)

b) Îmbrăcăminte intermediară – se confecționează din materiale de grosime medie și sunt

destinate pentru sezonul primăvară-toamnă (jachete, sacouri, veste, etc.)

c) Îmbrăcăminte exterioară – se confecționează din materiale groase și este destinată

pentru perioada rece a anului (trenciuri, paltoane, pardesiuri, scurte, cojoace, etc.)

 După anotimp:

 îmbrăcăminte pentru sezonul primăvară-toamnă;

 îmbrăcăminte pentru sezonul vară;

 îmbrăcăminte pentru sezonul iarnă;

 îmbrăcăminte pentru toate anotimpurile – lenjeria de corp.

 După modul de sprijin pe corp:

3
  Îmbrăcămintea cu sprijin pe umeri sunt produsele vestimentare care acoperă partea
superioară a corpului, cu suprafața de sprijin pe umeri, baza gâtului, proeminența
toracelui și al omoplaților (cămașă, bluză, sarafan, jachetă, trenci, palton etc.)

 Îmbrăcămintea cu sprijin pe talie sunt produsele vestimentare care acoperă partea

inferioară a trunchiului și picioarele, parțial sau total. Suprafața de sprijin este pe talie, pe
proeminența abdomenului și cea a feselor (fustă, pantalon, șorț etc.).

CAPITOLUL2. DESCRIEREA PRODUSULUI FUSTĂ CLASICĂ

Fig. 2. Model fustă clasică

Fusta clasică este un articol de îmbrăcăminte care are sprijin pe talie, acoperă partea
inferioară a corpului şi este un obiect de îmbrăcăminte specific persoanelor de sex feminin.
Diversele modele de fustă se obţin prin variaţia lungimii si a largimii, precum si prin accesoriile
utilizate.

   Fusta se confecţionează din materiale groase sau subţiri. Poate fi captuşită sau necăptuşită,se
poartă cu bluză şi vestă, cu pulovăr.

   Indiferent de model, in toate cazurile trebuie sa asigure comoditate in purtare. Modelul ales
este fusta clasică cu urmatoarele detalii:

4
  Faţa produsului este formată dintr-un singur reper
 Spatele este format din două repere simetrice fiind prevăzut cu fermoar pe mijloc
 Betelia este de laţime dublă, este termoculată, montarea beteliei se face cu primul
tighel la 0,5 cm se montează fermoarul la 3 cm si apoi se fixeaza betelia cu cel de-al
doilea tighel.

Asamblarea feţei cu spatele se realizează prin cusăturile laterale la 1 cm.

Terminaţia inferioara este finalizată printr-un tiv simplu.

Acest model simplu si tineresc poate fi purtat in orice anotimp, este elegant si, in functie
de material, poate fi si un model sport.

 Alegerea materialelor pentru confectionarea produsului prezentat in proiect

       Ața folosită este sintetică, elastică şi cu rezistentă la rupere de 100%,PES, avand o finiţe.

      In alegerea materialelor pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de

baza si materiale de baza auxiliare.

        Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza, acestea fiind in
functie de produsul si destinatia pe care o au in procesul purtarii.

       Tesăturile sunt materiale obtinute prin incrucisarea a două grupe de fire textile. Tesaturile
prezinta o buna stabilitate si rezistenta la purtare. Dupa natura provenientei, ,tesaturile se pot
imparti in:

- tesaturi din bumbac

- tesaturi din in si canepa

- tesaturi din lana

- tesaturi din matase

- tesaturi din fire sintetice

       Tesaturile din bumbac sunt tesaturi usoare care se produc pe latimi de 70, 80, 90 cm, au un
grad ridicat de hidroscopicitate ridicat ceea ce le recomanda la confectionarea imbracamintei
subtiri.

       Tesaturile din bumbac se pot realiza numai din fibre de bumbac 100% sau in amestec cu
fibre sintetice.

       Materialele folosite pentru confectionarea unei fuste sunt diferite si variaza dupa varsta,
anotimp si model. Tesaturile indicate pentru vreme calduroasa sunt cele din bumbac, in,
imprimate sau uni. Pentru timp racoros recomandate sunt stofele din lana, fire sintetice, catifea,
blug etc.

Ața de cusut este principalul material auxiliar folosit la confectionarea imbracamintei.

5
de finețe Nm 54/3. Procesul de coasere necesita diferite tipuri de ata in functie de natura
materialului si grosimea acestuia.

CAPITOLUL3.

PROIECTAREA CONSTRUCTIVĂ A PRODUSULUI FUSTĂ CLASICĂ

 CONSTRUCȚIA TIPARULUI DE BAZA A PRODUSULUI FUSTA

Dimensiunile principale ale conformației sunt :

IC=164cm:5=32,8cm

Ad=1cm:5=0,2cm

Calculul dimensiunilor de baza.

      Dimensiuni de lungime

- lungimea soldului Ls=IC/8=164/8=20,5cm:5=4,1cm

      Dimensiuni de perimetru

- perimetrul taliei Pt=Pb-k=42-8=36cm:5=7,2cm

- perimetrul soldului Ps=Pb+k=42+5=47cm:5=9,4cm

      Trasarea liniilor de baza.

       Constructia retelei cu liniile de baza ale fustei incepe cu trasarea unui unghi drept, cu varful
in punctul A. Pe verticala din A, se determina punctele S si L, care stabilesc pozitia liniei
soldului si determinatiei.

- linia taliei AS=LS=20,5cm:5=4,1cm

- linia terminatiei AL=Lpr=75cm:5=15cm

- latimea fustei SS1=Ps+Ad=47+1=48cm:5=9,6cm

- latimea fetei S1S2=(SS1/2)+(1…1,5)=48/2+1=25cm:5=5cm

- L2 L3=L2 L4=2…5cm:5=1cm

A5 L3=A4 L4

A1P=A1 A4/2=12cm:5=2,4cm
6
P4 P5=P4 A4/2=6cm:5=1,2cm

P4 P6=P5 P7=S1/6-46/6=7,8cm:5=1,56cm

P4 A5=P5-a6=Pb-a7=1,2cm:5=0,24cm

Pa=Pa1=P1Pa2=P1a3=r1/4=1,5cm:5=0,3cm

      Trasarea liniilor de contur

- linia laterala A2 A3=1cm:5=0,2mm

A3 A4=A3 A5=3cm:5=0.6mm

      Ajustarea prin pense, pozitia penselor la spate

AP=Pt/4=36/4=9cm:5=1,8cm

PA=PA3/A

- Lungimea PP2=P1P3=Ps/4=47/4=11,75cm:5=2,35cm

- Adancimea Pa=Pa1

La fata T1P=T1 T5/2 lungimea PP2=Ps/6=7,8cm:5=1,56cm

Adancimea penselor rezulta din diferenta D care reprezinta diferenta dintre latimea fustei la
nivelul soldurilor si semiperimetrul taliei.

D=Ss1

Pt=48-36=12cm:5=2,4cm

Diferenta D se va imparti astfel, 6cm in cusatura laterala, 3cm pentru pensa de la fata 3cm pentru
pensa de la spate.

      Dimensiunile cordonului.

L=72cm:5=14,4cm

L=3cm:5=o,6cm